Strategie

Klaus Iohannis

Partidul Național Liberal (PNL) este unul din principalele partide din România și
totodată cea mai veche formațiune politică din țară. A fost înființat sub acest nume la 24
mai 1875. Din cele 87 de guverne ale României, 30 au fost conduse de premieri liberali. De
numele și istoria Partidului Național Liberal se leagă cele mai importante evenimente din istoria
modernă a României: instaurarea monarhiei constituționale (1866), obținerea independenței de
stat (1877), ridicarea României la rang de regat (1881), Războiul de întregire a neamului și
crearea României Mari (1918), adoptarea Constituției din 1923, și relansarea economică după
criza din 1929–1933. În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic pe
care s-a construit România modernă.1

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Na%C8%9Bional_Liberal_(Rom%C3%A2nia) – accesat la data de 2.11.2017
 Klaus Iohannis si-a anuntat oficial candidature in 2014, la prezidentiale, in cadrul
unui miting ACL in fata Guvernului, aratand ca este "un om al faptelor, nu al vorbelor goale, (...)
al spectacolului si scandalului", si ca viziunea sa este "Romania lucrului bine facut".

"Doamnelor si domnilor,

Va multumesc ca ati raspuns invitatiei noastre si sunteti astazi aici. Am spus ca imi doresc mai mult
dialog si mai multa dezbatere pe teme importante pentru romani. Am spus, de asemenea, ca acesta
va fi modul in care voi face politica in calitate de Presedinte al Romaniei: aducand oamenii impreuna,
la masa dialogului, cu seriozitate.

Evenimentul de astazi este, daca vreti, o prefigurare a acestui mod de exercitare a functiei de
presedinte. Si sper sa fie doar inceputul unei dezbateri mai ample, pe probleme reale care ii preocupa
azi pe cetatenii Romaniei.

Mi-as dori ca in aceasta campanie sa incepem sa daramam mituri, sa deconstruim prejudecati care ne-
au tinut pe loc si sa vedem dincolo de ele. Nu noi ca persoane, ci noi, romanii, ca popor, ca societate,
ca natiune de cetateni. Nu intamplator mi-am intitulat viziunea si proiectul prezidential Romania
lucrului bine facut. Romania lucrului bine facut incepe exact cu abandonarea a doua asemenea mituri,
a doua idei paguboase si deloc adevarate: aceea ca in "Romania nu se poate, ca la noi e altfel si aceea
ca "merge si asa", "ne-om descurca noi cumva." Din pacate, pe ultima dintre ele am auzit-o chiar de
la cel care conduce Guvernul Romaniei.

Eu cred ca ceea ce ni se potriveste este tocmai filosofia lucrului bine facut. Vine din trecutul nostru,
din ceea ce am construit ca natiune de-a lungul timpului. Exista parti din mostenirea noastra istorica si
culturala care sunt expresia "lucrului bine facut" si cu care ne mandrim. Le stiti, pe unele dintre ele le-
ati putut vedea si aici.

De ce Romania lucrului bine facut este o viziune prezidentiala? Pentru ca presedintele este cel care
poate imprima o directie natiunii. In afara atributelor sale constitutionale, presedintele are si un rol
mai greu de descris, dar crucial. Cadrul constitutional ne spune ce poate face presedintele. Insa, nu
doar ce face presedintele conteaza, ci mai ales comportamentul, conduita, tinuta si expresia lui
publica. Acestea au, de fapt, un impact major asupra mediului politic si asupra intregii societati.

O schimbare profunda in societate nu poate incepe decat de la varf, de la presedinte ca persoana

investita cu cea mai mare incredere si legitimitate democratica. Daca vrem altfel de politica, trebuie sa
incepem prin a avea un presedinte cu alta conduita, tinuta si expresie publica.

Am vazut ca Victor Ponta vrea sa fie un presedinte util. Util cui? Util baronilor? Util puscariabililor? Util
clientelei politice? Romanii pot judeca deja intre modelul de politician asa-zis "util" si modelul pe care
eu l-am asumat: acela bazat pe seriozitate, respect, competenta si rezultate masurabile. Sunt cateva
domenii importante in raport cu care, ca Presedinte, ma angajez sa fiu garant. Iar cand spun "garant",
inteleg prin asta ca voi fi ferm in fata oricaror abuzuri sau derapaje, din partea oricui.

Veti avea in mine garantul marilor orientari de politica externa si de securitate ale
Romaniei: parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenta la NATO si la
Uniunea Europeana.

Aceste mari orientari trebuie consolidate si trebuie sa capete o noua dimensiune calitativa. Romania
trebuie sa se afirme ca un aliat de incredere si ca partener respectat, cu identitate bine conturata in
Uniunea Europeana, in NATO si alte organisme de cooperare regionala si internationala.

In viitorii 10 ani, Romania poate deveni un reper important pe harta geopolitica mondiala, prin
furnizarea de securitate in plan regional. In perspectiva acestui rol, voi sustine, in calitate de
Presedinte al Romaniei, majorarea bugetului pentru aparare la 2% din PIB. Veti avea in mine un
garant al statului de drept si al independentei justitiei. Statul de drept nu este o notiune abstracta, ci
una cat se poate de concreta.

In vreme ce stanga doar afirma acest principiu, parlamentarii sai votand in mod constant pentru
mentinerea imunitatii celor urmariti penal, dreapta se pozitioneaza in mod clar in sensul sustinerii
demersurilor justitiei. Tema independentei justitiei ne diferentiaza astazi de stanga politica.

Consolidarea statului de drept este instrumentul prin care ne putem opune "baronizarii" si
feudalizarii Romaniei. Nu in ultimul rand, veti avea in mine un garant al principiului ca cetateanul
este inaintea statului, iar institutiile statului servesc si respecta cetateanul. Prea mult timp si prea
adanc s-a perpetuat impresia ca cetatenii lucreaza ei in folosul statului. Sau ca sunt cifre intr-o
contabilitate si birocratie seaca. Nu. Statul trebuie sa inceteze sa mai fie o piedica pentru romani si sa
devina eficient, dinamic si suplu, adaptat permanent nevoilor cetateanului.

Este rolul Presedintelui Romaniei sa indice permanent aceasta prioritate celor responsabili.

Doamnele si domnilor, stiu ca sunt cateva intrebari pe care multi romani le au. Sunt intrebari pe care
le-am auzit direct de la oamenii cu care m-am vazut in ultima vreme si care trebuie sa primeasca un
raspuns.

Ce faceti cu tinerii sa nu mai plece din tara?

Ce faceti cu educatia si sanatatea?

Cum rezolvati problema locurilor de munca?

Presedintele nu poate raspunde singur, nici nu poate decide el politici publice. Dar Presedintele poate
si este dator sa expuna o viziune, sa fie mediatorul unei dezbateri si sa genereze acord larg pe
asemenea teme. Din aceste motive, proiectul meu prezidential se vrea a fi preambulul unui proiect de
tara.

In afara elementelor care tin in mod direct de exercitarea mandatului si atributiilor prezidentiale,
propun opiniei publice 11 teme nationale de dialog si acord, pentru o Romanie a lucrului bine facut.
Nu-mi imaginez ca este usor, ca se pot schimba peste noapte mentalitati si practici perpetuate ani de
zile. Dar stiu ca am forta si determinarea sa fac acest lucru posibil. Si sunt convins ca aceasta este
singura cale pentru ca Romania sa fie un stat cu adevarat occidental, care ofera prosperitate si
demnitate cetatenilor ei.

Prima arie tematica tine de marile sisteme publice - educatie, sanatate, pensii.Reforma lor a fost
mereu un deziderat, un obiectiv afirmat, niciodata pe deplin infaptuit. Ce s-a construit intr-un an s-a
distrus intr-o luna, la fiecare schimbare de putere si de ministru. Incercarile de dialog si de acord pe
aceste subiecte au esuat pentru ca au fost personalizate sau politizate, pentru ca nu au fost scoase din
sfera conflictului. Nu au fost gandite pentru viitor, pentru urmatorii 10, 20 de ani, ci pentru prezent.

Incep cu educatia, ca prioritate. Nu doar pentru ca formatia mea este aceea de profesor. Ci plec de
la premisa ca o societate nu poate fi, pe termen mediu sau lung, mai buna decat sistemul sau de
educatie. Viziunea mea este aceea a unei societati care isi bazeaza cresterea si dezvoltarea pe
educatie. Daca vrem o natiune prospera, daca vrem ca fiecare individ sa-si valorifice intregul potential
va trebui sa investim in educatie. La sfarsitul ciclului preuniversitar, elevii trebuie sa aiba optiuni
diferite si diverse, in functie de abilitati si preocupari. Nu avem voie sa mai lasam pe drum o jumatate
de generatie. Mediul universitar nu trebuie sa produca someri cu diploma, ci oameni bine pregatiti,
specialisti, care isi gasesc loc pe piata muncii. Este inacceptabil pentru o societate civilizata, pentru
Romania secolului XXI, ca elevii sa nu aiba manuale in prima zi de scoala. Aud acum ca guvernul mai
taie inca niste bani de la educatie. Ma intreb daca nu cumva in mod deliberat se doreste limitarea sau
distrugerea sistemului de educatie de catre actuala guvernare.

Cu cat investim mai mult in educatie, cu atat vor disparea mita electorala, pomenile,
mentalitatea de asistat si saracia, cu atat nu vor mai putea fi tinute captive segmente importante
de cetateni, de alegatori. Iar acest lucru nu convine celor care guverneaza azi. Nu doar investitia in
educatie, ci si investitia in sanatate este cruciala pentru viitorul unei natiuni.
In Romania lucrului bine facut, pacientul va fi cu adevarat in centrul sistemului, va sti clar care ii sunt
drepturile, ce servicii primeste pentru ceea ce plateste, iar personalul medical va fi tratat cu respect si
salarizat pe masura. In Romania lucrului bine facut, banii publici, si asa insuficienti, nu vor mai fi
risipiti pe servicii ineficiente, ci vor fi directionati corect, in asa fel incat problemele de sanatate sa fie
rezolvate cat mai aproape de pacient si in modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor.

Prioritatea acordata sanatatii trebuie sa se reflecte intr-o crestere a finantarii. Aici e nevoie de consens
politic. Dar aceasta crestere a finantarii trebuie insotita, ba chiar precedata, de instituirea unor
mecanisme legislative, de management, de control si sanctiune, care sa constituie garantia ca banii
publici sunt cheltuiti in mod corect si eficient.

Ca Presedinte al Romaniei, voi chema toate fortele politice sa discutam impreuna viitorul sistemului de
pensii. Stim cu totii ca raportul dintre salariati si pensionari este din ce in ce mai dezechilibrat si ca
sistemul de pensii este supus unei presiuni crescande. Cu toate acestea, nu a existat nici macar o
discutie despre posibile solutii. In schimb, si pensionarilor si angajatilor li se servesc promisiuni sau
pomeni electorale. Nu asa vom rezolva problema.

Este important sa decidem daca vom conserva actualul sistem care se bazeaza pe principiul
solidaritatii intre generatii, in care plata pensiilor se face din contributiile celor aflati in
munca sau trecem la un sistem de conturi individuale de economisire prin investitii prudentiale,
centrat pe principiul contributivitatii, al responsabilitatii individuale si al definirii si garantarii
beneficiilor. Si cum pregatim o asemenea trecere. In paralel, viitorul Presedinte al Romaniei trebuie sa
abordeze o provocare pe termen lung despre care nu s-a vorbit in mod serios si responsabil la nivelul
clasei politice: reducerea dramatica a populatiei tarii noastre si perspectiva accentuarii acestui trend in
urmatorii ani. Problema demografica este direct corelata cu abordarea pe care o avem in domeniul
economic, cu educatia si sanatatea. Fara o clasa de mijloc puternica si fara o economie competitiva,
fara o imbunatatire a starii de sanatate a populatiei, fara o educatie care sa ofere sanse de viitor, fara
un sistem de pensii sustenabil, nu vom putea raspunde eficient acestei provocari.

Doamnelor si domnilor,

A doua mare arie tematica tine de transformarea Romaniei intr-o tara cu adevarat
dezvoltata economic, prospera si competitiva in Europa si in lume. Vorbesc aici despre asigurarea
unei cresteri economice sustenabile, bazate pe competitivitate, despre consolidarea si extinderea
clasei de mijloc, despre o agricultura generatoare de locuri de munca si bunastare, dar si despre o
infrastructura care sa conecteze Romania la Occident. O crestere economica bazata pe competitivitate
va fi o crestere sanatoasa, sustenabila, care se va vedea nu doar in statistici, ci in locuri de munca, in
bunastarea vietii de zi cu zi a oamenilor. Prioritatea in Romania lucrului bine facut trebuie sa fie
stimularea actorilor economici performanti, a investitorilor straini si autohtoni pentru a crea locuri de
munca. Daca vrem ca investitiile sa vina, nu sa fuga din Romania, daca vrem mai multi bani la buget
si in economie, solutia este nu sa crestem taxe sau sa carpim economia. Ci sa gandim responsabil un
model economic care incurajeaza performanta, initiativa privata si dezvoltarea durabila.

O proba importanta in urmatorul mandat va fi aderarea Romaniei la zona euro, care trebuie
precedata de politici publice care sa asigure predictibilitate si accelerarea cresterii economice. Absenta
unei infrastructuri functionale, care sa lege Romania de celelalte state europene, risca sa lase tara
noastra la periferia Uniunii Europene si reprezinta un impediment serios in dezvoltarea economica,
atragerea de investitii, promovarea turismului si culturii etc. In Romania lucrului bine facut, kilometrii
de autostrada nu raman pe hartie, ci sunt construiti, contractele sunt incheiate corect, nu in
detrimentul statului roman, iar termenele de finalizare sunt respectate.

La randul sau, agricultura romaneasca poate deveni un motor de crestere economica, prin crearea de
locuri de munca pentru populatia din mediul rural si prin sustinerea performantei si a veniturilor
agricultorilor. Romania poate deveni numarul 1 in Uniunea Europeana in privinta agriculturii ecologice.
Acesta este un obiectiv de tara pe care ni-l putem asuma pe termen lung. A treia arie tematica
priveste reforma institutiilor politice si administratiei. Avem aici cateva restante si cateva directii
fundamentale de clarificat. Acestea trebuie scoase din zona politicianista, a calculelor electorale si
intereselor de moment.
O prima tema este modificarea Constitutiei. Misiunea mea, in calitate de viitor Presedinte al
Romaniei, este ca, in anul 2015, sa relansez si sa impulsionez finalizarea dezbaterilor cu privire la
schimbarea Constitutiei. A doua tema importanta a anului 2015 priveste reforma de fond a legislatiei
electorale.

Romania nu-si mai poate permite un nou mandat parlamentar in conditiile unui sistem electoral care
genereaza anomalii precum: cresterea artificiala a numarului de parlamentari, obtinerea de mandate
cu un numar insignifiant de voturi si, in ultima instanta, degradarea accentuata a increderii cetatenilor
in institutiile democratiei reprezentative. Ca Presedinte al Romaniei, cred ca statul roman are datoria
de a lua toate masurile necesare pentru ca milioanele de romani care muncesc si traiesc in afara
granitelor sa-si exercite dreptul fundamental la vot. Sunt in favoarea votului electronic si in
favoarea votului prin corespondenta, in conditiile asigurarii unei depline securitati, astfel
incat sa nu existe niciun fel de suspiciune asupra corectitudinii procesului electoral. De
altfel, romanii de pretutindeni au un loc important in proiectul meu prezidential. Imi propun infiintarea
unui Consiliul Consultativ, care sa ierarhizeze prioritatile noastre in ceea ce priveste romanii de
pretutindeni si sa identifice solutiile potrivite.

Un alt subiect important al reformei politice priveste relatia dintre partide si administratia
publica. Din 4 in 4 ani, partidele "ocupa" efectiv administratia publica centrala si serviciile ei
deconcentrate in judete prin numiri politice, dar desfasurate sub paravanul unei legislatii aparent
legate de functia publica. De fiecare data, atunci cand se schimba culoarea politica a guvernarii,
urmeaza un proces masiv de inlocuiri in administratia publica, insotit de conflicte. Trebuie sa punem
capat acestei ipocrizii si sa ajungem la un model rational al functiei publice care sa aiba stabilitate si
predictibilitate pe termen lung. Obiectivul meu este ca, impreuna cu toate partidele, sa fixam o
departajare realista si onesta, de la nivel national pana la nivel local, a functiilor numite politic de
functiile de cariera administrativa. Ca Presedinte al Romaniei, voi sustine reluarea unei discutii
serioase cu privire la regionalizare si descentralizare. In Romania lucrului bine facut, proiectul de
regionalizare-descentralizare reprezinta o noua viziune asupra statului roman si a organizarii
administrativ teritoriale, printre trecerea de la trei la patru nivele: (1) central; (2) regional; (3)
judetean; (4) local. Tinta acestui proces trebuie sa fie, pe de-o parte, eliminarea decalajelor de
dezvoltare, iar pe de alta parte, determinarea unui efect de antrenare a intregii economii.

Doamnelor si domnilor,

Am dedicat un capitol special Republicii Moldova. Ca Presedinte al Romaniei, nevoia de a

construi un "nou Snagov" pentru societatea romaneasca va fi cadrul in care imi voi asuma
problematica Republicii Moldova. Comuniunea de limba, istorie, civilizatie si cultura fac din relatia
Romaniei cu Republica Moldova un episod unic la nivel european. Indiferent de culoarea politica a
guvernarii de la Bucuresti, Romania are o datorie fata de cetatenii de dincolo de Prut, derivata
tocmai din aceasta relatie speciala.

Exista doua tipuri de declaratii publice privind Republica Moldova. Pe de-o parte, angajamentul ferm al
Bucurestiului de a sprijini Chisinaul in drumul sau european iar, pe de alta, ideea reunificarii celor doua
state. Ar fi o eroare sa le consideram drept contradictorii. Avem, in acest moment, ca proiect politic
asumat unanim - Presedintie, Guvern, Parlament - ideea de sprijin european pentru Chisinau. A pune
"reunificarea" impotriva "integrarii" e gresit si inutil. "Reunificarea" este alternativa pe care doar
Bucurestiul o poate oferi si doar Chisinaul o poate accepta si beneficia de ea. Daca cetatenii Republicii
Moldova nu doresc reunificarea, nimeni nu ii poate forta, iar daca o doresc, nimeni nu ii poate opri sa
o faca. Aceasta este consecinta ultima a relatiei speciale dintre cele doua state.

Batalia politica interna nu trebuie sa impiedice elitele Romaniei sa gandeasca relatia cu Republica
Moldova, in perspectiva post- sau ne- electorala. Presedintele Romaniei va trebui sa aiba un rol
determinant in acest proces.

Doamnelor si domnilor,

Doua momente majore, cu adevarat istorice, vor marca perioada urmatorilor cinci ani.
In 2018 Romania implineste 100 de ani de la desavarsirea statalitatii sale prin actul Marii Uniri de la
1918. In 2019, Romania este chemata sa asigure Presedintia Consiliului Uniunii Europene. Acestea fac
din mandatul viitorului presedinte unul cu totul special si, mai ales, incarcat de o dubla
responsabilitate.

In primul rand, vom avea de trecut un test intern, in raport cu noi insine, cu cetatenii acestei tari.

A doua responsabilitate priveste necesitatea unei Romanii competente si competitive. Momentul

preluarii Presedintiei Consiliului Uniunii Europene trebuie sa ne gaseasca cu toate temele europene
facute. Acesta este al doilea test, in fata Europei si a intregii lumi.

Am expus aici, cred eu, teme mari, grele, cu semnificatie. Avem restante la capitole importante, la
altele am pornit pe un drum, dar mai sunt multe de facut. Nu ne mai permitem sa pierdem timpul. Nu
vreau sa ajungem in 2018 sau in 2019 si romanii sa intrebe: ce ati facut pana acum, timp de 30 de
ani, cu aceasta tara. Iar raspunsul sa fie: mai nimic sau prea putin. Pentru ca am fost prea ocupati cu
scandalul zilnic, cu cautatul agentilor acoperiti, cu speculatiile si scenariile, cu mizele mici si orgoliile
marunte.

Vreau ca in 2018 si 2019 romanii sa simta deja ca traiesc intr-o tara a lucrurilor bine facute, o tara
occidentala, in care se simt respectati si demni. Ca Romania merge pe un drum, cu obiective precise si
ca generatiile urmatoare au un viitor".

Obiectivele sunt reprezentate de castigarea unui nou mandat pentru presedintele in

functie, Klaus Iohannis, utilizand strategia liderului, a celui care se afla in functie. Se va apara pe
sine si mandatul, realizarile de pana acum si va explica motivul pentru care are nevoie de un
mandat nou, mai exact unele proiecte din program care nu au fost duse pana la capat si care sunt
importante pentru Romania. Va gasi scuze prin faptul ca guvernul a fost schimbat, moment in
care programul a fost schimbat in puncte esentiale, nemafiind cel votat de romani. De asemenea,
va explica de ce mai are nevoie de un mandate, nu ii va ataca pe altii, va recunoaste ca in unele
puncte a gresit, ca mai sunt multe de facut, dar el doreste sa reuseasca sa schimbe ceva si va
munci pentru asta, demonstrand ca este presedintele de care romanii au nevoie.