Popula?ia Craiovei s-a ridicat la jumatatea lui septembrie pentru a-?

i declara
sprijinul fa?a de revolu?ia lovita de armatele straine. La 30 noiembrie 1848, �n
ajunul intrarii �n Craiova a primei divizii otomane, evaluata la 10.000 de osta?i ?
i comandata de Hussein-Pa?a, sute de sateni din jurul Craiovei ?i locuitori ai ora?
ului, �narma?i cu pu?ti, suli?e, topoare ?i coase, au �nt�mpinat trupele straine,
ne?in�nd seama de superioritatea numerica cov�r?itoare a acestora.

Dupa retragerea trupelor ?ariste din Oltenia, �n mai 1854, starea de spirit revolu?
ionara a maselor a sporit. �n lunile februarie - martie 1855 avea loc la Craiova o
puternica revolta, socotita de istorici momentul de v�rf al raporturilor de
�ncordare ce au existat �ntre poporul rom�n ?i ocupan?ii sai din anii 1854 - 1856.

Biserica Sf. Dumitru, din Craiova, rezidita din temelii de arhitectul francez Andr�
Lecomte du Nouy (1844-1914), �ntre anii 1889 - 1893, cu sprijinul regelui Carol I ?
i al Reginei Elisabeta
Una dintre marile familii boiere?ti din Craiova - familia Bibescu - a dat ?arii
Rom�ne?ti pe ultimii sai doi domnitori: fra?ii Gheorghe Dimitrie Bibescu (1842-
1848) ?i Barbu Dimitrie ?tirbei (1849-1856). Uniunea vamala a ?arii Rom�ne?ti ?i a
Moldovei (1848) - un prim pas pe calea unirii definitive a celor doua ?ari rom�ne?
ti - preocuparile pentru �ntarirea capacita?ii militare de aparare a ?arii etc.,
toate aceste fapte dovedesc receptivitatea celor doi domnitori la unele imperative
ale vremii. Atunci c�nd a fost vorba �nsa de o noua organizare sociala, conceputa
la 1848 ?i apoi �n anii 1857-1859, ei s-au opus.

�n primavara anului 1857 s-a constituit la Craiova, Comitetul Unionist, �n r�ndul

caruia se remarcau fo?tii luptatori de la 1848: Petrache Cernatescu, Emanoil
Chinezu, Gheorghe Chi?u, ?. a.