Renasterea si umanismul

In Europa se dezvolta intre secolele XIV- XVI o ampla

miscare culturala cunoscuta sub numele de Renastere.
Redescoperind valorile culturale ale antichitati greco-
latine, Europa intra in aceste secole intr-un proces activ de
renastere care s-a caracterizat prin inflorirea stintelor si a
artelor prin mari inventii si descoperiri geografice.
Renasterea a promovat o conceptie sociala si filozofica
umanista adica a pus in centrul preocuparilor omul. Ideea
increderii in valoarea si posibilitatile lui de perfectionare, a
luptat pentru egalitatea in drepturi a oamenilor, din
aceasta cauza s-a vorbit despre renastere ca despre un
cuvant umanist. d5t6t
Considerand ca idealul omului liber si armonios dezvoltat
s-a intruchipat in cultura antica, umanistii au dezgropat
restaurat si studiat cu fervoare monumentele acestei
culturi si limbile clasice, greaca si latina. Umanismul a
aparut mai intai in Italia, in sec XIV-XV (Petrarca, Boccacio ,
Leonardo Bruni , Poggio Bracciolini, Pico della Mirandolla,
Lorenzo Valla), apoi sa raspandit in Franta (Rabelais,
Montaigne), Tarile de Jos (Erasm din Rotterdam), Anglia
(Th.Morus, F.Bacon, Shakespeare ) Germania (U.von
Hutten, Reuchlin) Ungaria (Janus Pannonius, Bonfini).
Umanistii au fost carturari eruditi, cu precocupari
multilaterale. Ei s-au manifestat cu predilectie pe taramul
beletristicii, filologiei, istoriei, geografiei umane, filozofiei,
si celorlalte discipline numite si astazi umanistice.
Inaugurand spiritual critic modern, ei au intemeiat filologia
si istoriografia bazata pe studiul critic al izvoarelor. Legati
de aspiratia spre cultura a maselor populare, in special ale
celor orasenesti, umanistii au contribuit la formarea
limbilor literare nationale. Pe taramul eticii ei au opus
ascetismului medieval o conceptie optimista, proclamand
legimitatea fericirii terestre, iar idealului contemplativ
MONASTIC pe cel cetatenesc patriotic (Umanistul civic).
Umanismul n-a fost un curent unitar nici sub raport social-
politic, nici sub raport filozofic. In cadrul umanismului
elementele conceptiei noi, laice despre viata sau impletit in
diverse moduri si grade cu ramasitele conceptiilor
medievale, opozitia fata de acestea luand cand forme mai
moderate, cand forme mai radicale.
Aceasta miscare social-culturala a aparut ca o arma
impotriva fanatismului si dogmatismului specific Evului
Mediu.
Conditiile social-istorice care au favorizat nasterea
umanismului sunt:
Ø dezvoltarea comertului si a mestesugurilor;
Ø inflorirea oraselor;
Ø dezvoltarea burgheziei;
Ø marile descoperiri geografice;
Ø inventarea tiparului ( Gutemberg).
Trasaturile umanismului:
Ø aseaza in centrul preocuparilor sale omul ("omul este
masura tuturor lucrurilor");
Ø increderea in ratiune;
Ø admiratia fata de valorile antichitatii greco-latine;
Ø natura considerata un model al artei;
Ø anticlericalismul;
Ø prezentarea omului multilateral;
Ø libertatea, demnitatea si perfectabilitatea fiintei umane.

Renasterea si umanismul au contribuit la adancirea crizei

religioase, prin eliberarea spiritului uman de sub tutela
Bisericii.
Umanistii au inoculat in spirite gustul criticii. Acest mod de
a gandi venea in contradictie cu doctrina oficiala care se
baza pe autoritatea Scripturii si pe traditia apostolilor. Prin
exegeza filosofica, ei au repus in circulatie textele primare
ale crestinismului, iar prin tiparirea acestora le-au facut
cunoscute unui numar mare de persoane. S-a constatat ca
Biserica interpretase in favoarea ei unele pasaje ale Bibliei,
iar unele documente pe care se sprijineau pretentiile ei de
dominatie, intre care si celebrul Donatio Constantini, erau
false.
Familia Medici, mult timp una dintre cele mai importante
familii din Florenta, si prin extensie din Toscana, a reusit sa
transforme Republica Florenta intr-un stat ducal condus
prin succesiune ereditara in secolul XVI. In mare parte a
acelui secol ei au condus Florenta si Toscana cu succes,
extinzand teritoriul statului prin cucerirea Sienei. Medici
erau patronii stiintei si artei care inflorea in mare parte a
imparatiei. Toscana a devenit un stat mai compacta si mai
unita in toti acesti ani, mai degraba decat o dominatie a
unui oras dominant (Florenta). Toscana sub conducerea
Medici, care a durat pana in 1737, a fost transformata in
mai multe feluri, nu intodeauna in mod pozitiv. mai
degraba in pamant decat in industrie. S-a pus de acord la
modul general ca Florenta a inceput sa decline la
inceputurile secolului XVIII, si o serie de conducatori rai au
condus la integrarea in Sfantul Imperiu Roman a
independentului stat al Toscanei dupa ce si ultimul
succesor din dinastia Medici a murit.