1

UTILIZAREA PROGRAMULUI SKY MATE

ÎNDRUMAR DE PROIECT

I. PREZENTAREA PROGRAMULUI

1. Ecranul de pornire și introducerea datelor inițiale

LT= Local Time

MDY = Month, Day, Year – transferul din fereastră în fereastră se poate face apăsând Tab
HMS = Hours, Minutes, Seconds
ZD = Zone Description – numărul fusului orar în care se navigă . Se împarte longitudinea la
15. Rezultă un cât (C) și un rest (R). Dacă restul este R˂7°.5 atunci ZD = C; dacă
R˃7°.5 atunci ZD = C+1. Semnul algebric:
- ZD este negativ (minus) pentru longitudini estice
- ZD este pozitiv (plus) pentru longitudini vestice
L&Lon = Latitudinea și longitudinea punctului estimat – exemplu de introducere
 e  3555'.8 N 35-55,8N (dacă afișează eroare tastați punct în loc de virgulă)

2. Extragerea datelor de interes

Vom folosi meniul Almanac

Tastăm Almanac și alegem Almanac Body
In Celestial Menu deschidem fereastra Category și alegem: Sun/ Moon/Planets or,
Navigation Stars. În fereastra Body alegeți numele astrului: Sun, Moon, Venus , Marte,
Jupiter, Saturn, Polaris, etc.
 2

In Celestial Menu am ales Soarele.

În tabelul următor sunt înscrise coordonatele astrului pentru ora locală 16 47 21
GHA Body = unghiul orar al astrului la meridianul Greenwich
LHA Body = unghiul orar al astrului la meridianul locului ( LHA  GHA   )
Azimuth (Zn) = azimutul astrului
Altitude (Hc) = înălțimea adevărată a astrului
Dec = declinația
SHA = unghiul sidera
SD = semi- diametrul
Următorul tabel este dedicat lui Aries, Punctul Vernal – originea măsurării unghiului sideral
al astrului (τ, SHA) și ne oferă valorile pentru GHA și LHA

Butonul Calculate validează introducerea datelor – îl apăsăm cât mai des.

În partea dreaptă avem un prim tabel dedicat datei și orei observației:

Date
Tue, 19 Feb 2008 16 47 21 LT – ora locală, ora bordului
Tue, 19 Feb 2008 18 47 21 UT – ora la Greenwich

Tabelul următor ne oferă date de interes despre mișcarea Soarelui pentru ziua în curs la
diferite ore locale:
Transit Info (LT)
Nautical Twilight: 05 55 25 02.19.08 ora începutului crepusculului nautic de dimineață
Civil Twilight: 06 25 18 02.19.08 ora începutului crepusculului civil de dimineață
Sunrise: 06 51 21 02.19.08 ora răsăritului Soarelui
Sunset: 17 52 48 02.19.08 ora apusului Soarelui
Civil Twilight: 18 18 52 02.19.08 ora sfârșitului crepusculului civil de seară
Nautical Twilight: 18 48 47 02.19.08 ora sfârșitului crepusculului nautic de seară
Upper Transit: 12 21 50 02.19.08 ora culminației superioare a Soarelui
Lower Transit: 00 21 53 02.19.08 ora culminației inferioare a Soarelui
Equation of Time: 00 UT – 13m 57 s ecuația timpului diferența dintre timpul solar
adevărat și timpul solar mediu

Pentru a lucra cu stelele nautice procedăm astfel:

Deschidem programul. În ecranul de pornire selectăm Almanac, apoi Almanac Body.
În Celestial Menu în dreptul ferestrei Category selectăm Navigation Stars și apoi alegem
steaua dorită în fereastra Body după care apăsăm tasta Calculate.
 3

După cum se observă, față de Soare, este diferit meniul Transit Info. Aici găsim
numai: Rise, Set, Upper Transit, Lower Transit.
Aceleași date le vom găsi și pentru planete. Pentru Lună vom găsi în plus fazele Lunii.

ATENȚIE!
În lucrul la proiect vom folosi anul 2008 și datele zilelor existente în Tablele
nautice pentru uz didactic deoarece proiectul trebuie să conțină și rezolvarea secvențelor.

II. UTILIZAREA PROGRAMULUI PENTRU COMPUNEREA

SECVENȚELOR DIN PROIECT

1. FORMULAREA UNEI PROBLEME DE DETERMINARE A CORECȚIILOR

COMPASELOR CU SOARELE LA RĂSĂRIT SAU LA APUS

a. elemente inițiale:
- data: 05.09.2008
- perioada de timp a zilei: la apusul Soarelui
- coordonate:  e  3555'.8 N ; e  03159'.1W - folosiți Google Earth
- scopul observațiilor: determinarea corecțiilor compaselor cu Soarele la apus
- starea absolută a cronometrului: (Tm  A)  2m17 s
- deviația compasului magnetic δ: +2°.3
- corecția totală giro Δg: - 0°.2
- declinația magnetică: 5°.3 E.

b. elemente care se determină cu programul Sky Mate:

b1. ora apusului Soarelui
- la meridianul locului: 19h 02m 04s
- la meridianul Greenwich: 21h 02m 04s
- b2. azimutul Soarelui la apus: 292°.6
 4

Din meniul Transit Info (LT) extragem ora apusului Soarelui: Sunset: 19 02 04 și
introducem această oră în fereastra H,M,S după cum se vede mai sus, după care apăsăm tasta
Calculate.

c. elemente care se calculează:

Calculul orei cronometrului
Tm  21h 02m 04s
(Tm  A)   2m17 s
A  20h59m 47 s

Calculul Rc Calculul Rg
Az  292.6 Az  292.6
d   5.3 g   0.2
Rm  287.3 Rg  292.8
   2.3
Rc  285.0

d. formularea secvenței:
La data de 05.09.2008, la ora cronometrului A  20h59m 47 s , în punctul estimat de
coordonate:  e  3555'.8 N ; e  03159'.1W , se determină corecțiile compaselor de la bord cu
Soarele la apus. În acest scop se măsoară la acesta : Rc  285.0 și Rg  292.8 . Declinația
magnetică pentru anul în curs este d  5.3E . Se cer: deviația compasului magnetic (δ) și corecția
totală giro (Δg).

Pentru formularea unei secvențe similare în care se utilizeazî Soarele la răsărit se va

selecta Sunrise.

2. FORMULAREA UNEI PROBLEME DE DETERMINARE A CORECȚIILOR

COMPASELOR CU STEAUA POLARĂ

Procedeul este utilizabil în emisfera nordică, pe durata întegii nopți deoarece nu

necesită prezența orizontului vizibil. Se măsoară doar relevmente compas și giro și nu
înălțimi.

a. elemente inițiale:
- data: 11.07.2008
- perioada de timp a zilei: noaptea
- coordonate:  e  2837 '.5 N ; e  04328'.8W - folosiți Google Earth
- scopul observațiilor: determinarea corecțiilor compaselor cu Steaua Polară
- starea absolută a cronometrului: (Tm  A)  2m17 s
- deviația compasului magnetic δ: -2°.5
- corecția totală giro Δg: +1°.2
- declinația magnetică: 4°.6 W.
 5

b. elemente care se determină cu programul Sky Mate:

b.1. ora cronometrului pentru momentul observației – ne asigurăm că este
noapte și se vede Steau Polară - 23h 04 m 24 s
Urmăriți ecranul următor. Astrul (Body) este Soarele pentru că el ne va spune dacă
este noapte sau nu. Am setat data, descriera zonei ZD =+3 (fusul 3 vestic), coordonatele și am
ales Soarele.

3 ore diferență

Elementul de interes este ora terminării crepusculului nautic de seară care este
Nautical Twilight: 19 53 04, ATENȚIE! Este LT – Local Time!
Vom putea alege ora cronometrului pentru momentul observației astfel:
- ora locală – orice oră mai mare de ora 19 53 04 – alegem 20 06 41
- ora la Greenwich este cu 3 ore mai mult – deci timpul mediu la Greenwich este
Tm  23h 06m 41s
Tm  23h 06m 41s
- calculăm ora cronometrului (Tm  A)   2m17 s
A  23h 04m 24s

b.2. azimutul Stelei Polare la momentul observației:

Introducem ora locală aleasă 20 06 41 în ferestrele de timp HMS și apoi apăsăm tasta
Calculate. Trecem în meniul de stele: apăsăm tasta Almanac și selectăm Navigation Stars și
apoi Polaris. Apăsăm tasta Calculate. Citim azimutul – Azimuth (Zn) 000.2
 6

c. elemente care se calculează

Calculul Rc Calculul Rg

Az  000.2 Az  360.2
d   4.6 g   1.2
Rm  004.8 Rg  359.0
   2.5
Rc  007.3

Atenție la calculul Rg!

În acest caz vedem că Δg ˃Az. Dacă am face operațiunea strict algebric ar ieși un
relevment compas negativ, ceea ce nu există deoarece Rc se măsoară întodeauna în sensul
acelor de ceasornic. Ca urmare adăugăm 360° la azimut și devine 360°.2.
Oricum valorile corecțiilor nu trebuie să fie de ordinul sutelor de grade.

d. formularea conținutului secvenței:

La data de 11.07.2008 în punctul estimat de coordonate  e  2837 '.5 N ;

e  04328'.8W se determină corecţiile compaselor de la bord folosind următoarele
observaţii la Steaua Polară: relevment compas Rc  007.3 , relevment giro Rg  359.0
Declinaţia pentru anul în curs este d  4.6W . Ora cronometrului pentru momentul
observaţiei este A  23h 04m 24s iar starea absolută a cronometrului este (Tm  A)  2m17 s .
Se cer: deviația compasului magnetic (δ) și corecția totală giro (Δg).

3. FORMULAREA UNEI PROBLEME DE CALCUL AL LATITUDINII DIN

ÎNĂLȚIMEA MERIDIANĂ A SOARELUI

a. elemente inițiale:
- data: 05.08.2008
- perioada de timp a zilei: miezul zilei
- coordonate:  e  2129 '.4S ; e  01443'.2W - folosiți Google Earth
- scopul observațiilor: determinarea latitudinii cu Soarele la culminație
- eroarea indexului sextantului:   1'.4
- înălțimea ochiului observatorului: i  16,3 m

b. elemente care se determină cu programul Sky Mate:

b.1. ora bordului pentru momentul culminației superioare a Soarelui

Astrul observat este Soarele, deci vom proceda astfel:

- setăm data, descrierea zonei : ZD = +1, apoi coordonatele punctului estimat. Apăsăm
tasta Calculate.
- deschidem Almanac, Almanac Body, Sun.
- citim Upper Transit: 12 04 49 și tastăm la HMS după care apăsăm Calculate.
Ecranul afișat se prezintă astfel:
 7

Reținem :
b.2. valoarea înălțimii adevărate a Soarelui la culminație
Altitude (Hc): + 51 43.9

b.3. valoarea azimutului a Soarelui la culminație

Azimuth (Zn): 000.0

c. elemente care se calculează:

valoarea înălțimii instrumentale a Soarelui în momentul culminației Hi

  1'.4
Ha  5143'.9
CI  8'.3
Calcul sumei corecțiilor: Calculul Hi : C   9 '.5
CII  0 '.2
Hi  5134 '.4
C  9 '.5

d. formularea conținutului secvenței:

La data de 05.08.2008 la ora culminaţiei superioare a Soarelui se măsoară înălţimea

Hi  5134'.4 în vederea determinării latitudinii poziţiei navei. Punctul estimat al navei
pentru acest moment este  e  2129 '.4S ; e  01443'.2W . Eroarea indexului sextantului
are valoarea   1'.4 iar înălţimea ochiului observatorului este i  16,3 m Azimutul
măsurat la Soare este Az  000.0 . Se cere valoarea latitudinii adevărate.

4. FORMULAREA UNEI PROBLEME DE CALCUL AL LATITUDINII DIN

ÎNĂLȚIMEA STELEI POLARE

a. elemente inițiale:
- data:12.07.2008
- perioada de timp a zilei: dimineața, pe durata crepusculului nautic
- coordonate:  e  3142 '.7 N ; e  01742'.7W - folosiți Google Earth
- scopul observațiilor: determinarea latitudinii cu Steaua Polară
 8

- eroarea indexului sextantului:   1'.4

- înălțimea ochiului observatorului: i  16,3 m
- starea absolută a cronometrului: (Tm  A)  2m17 s

b. elemente care se determină cu programul Sky Mate:

- ora locală pentru momentul observației
- înălțimea adevărată a Stelei Polare

b1. ora locală pentru momentul observației

Începem tot cu Soarele pentru a găsi momentul corect pentru efectuarea observației, adică
pe timpul crepusculului nautic de seară.
- setăm data, descrierea zonei : ZD = +1, apoi coordonatele punctului estimat. Apăsăm
tasta Calculate.
- deschidem Almanac, Almanac Body, Sun
- citim:
Civil Twilight: 04 : 12 : 01
Nautical Twilight: 04 : 45 : 38

Alegem între cele două ore: 04:31:29

b.2. înălțimea adevărată a Stelei Polare

Tastăm această oră în bara de sus, setăm Navigation Stars în fereastra Category și
apoi în fereastra Body setăm Polaris și apăsăm Calculate.
 9

În fereastra Altitude citim Hc: +32-12,8 iar în meniul Date citim 05:31:29 UT

c. elemente care se calculează:

c.1. ora cronometrului pentru momentul observației

Tm  05h31m 29s
(Tm  A)   2m17 s
A  05h 29m12s
c.2. valoarea înălțimii instrumentale a Stelei Polare în momentul observației hi *

  1'.4 ha *  3212 '.8

Calcul sumei corecțiilor: CT  8'.6 Calculul hi * : C   7 '.2
C  7 '.2 hi *  3220 '.0

d. formularea conținutului secvenței:

La data de 12.07.2008 la ora cronometrului A  05h 29m12s , în punctul estimat de

coordonate  e  3142 '.7 N ; e  01723'.4W , se măsoară la Steaua Polară înălțimea
hi*  3220'.0 . Eroarea indexului sextantului are valoarea   1'.4 iar înălţimea ochiului
observatorului este i  16,3 m . Se cere valoarea latitudinii adevărate.

5. FORMULAREA UNEI PROBLEME DE CALCUL AL ELEMENTELOR

UNEI DREPTE DE ÎNĂLȚIME CU SOARELE

Elementele unei drepte de înălțime sunt diferența de înălțime (Δh) și azimutul (Az). Cu
ajutorul programului Sky Mate vom determina aceste două elemente cu maximă precizie
funcție de punctul estimat, data zilei și ora cronometrului. Inălțimea obținută este chiar
înălțimea adevărată (ha) pe care o vom folosi, aplicând invers corecțiile și eroarea indexului
sextantului pentru a determina înălțimea instrumentală (hi).
Pentru că în practică intervin foarte multe erori accidentale și sistematice vom altera
înălțimea adevărată cu o cantitate de 1’ la 3’ în plus sau în minus care reprezintă tocmai
diferența de înălțime care este dată de relația: h  ha  he . Azimutul este cel dat de program.

a. elemente inițiale:
- data: 05.08.2008
- perioada de timp a zilei: dimineața , ora bordului (LMT) = 08h 27 m18s
- coordonate:  e  2129 '.4S ; e  01443'.2W - folosiți Google Earth
- scopul observațiilor: determinarea elementelor unei drepte de înălțime cu
Soarele
- eroarea indexului sextantului:   1'.4
- înălțimea ochiului observatorului: i  16,3 m
- starea absolută a cronometrului: (Tm  A)  2m17 s
- valoarea Δh: +2’.4
 10

b. elemente care se determină cu programul Sky Mate:

- înălțimea adevărată și azimutul

Astrul observat este Soarele, deci vom proceda astfel:

- setăm data, ora bordului, descrierea zonei : ZD = +1, apoi coordonatele punctului
estimat. Apăsăm tasta Calculate.
- deschidem Almanac, Almanac Body, Sun.
- citim: Altitude (Hc): +31-31.4 și Azimuth (Zn): 052.7

În fereastra Date citim valoarea timpului mediu la Greenwich: 10:04:28 UT.

c. elemente care se calculează:

c.1. ora cronometrului pentru momentul observației

Tm  10h 04m 28s

(Tm  A)   2m17 s
A 10h 02m11s
c.2. valoarea înălțimii instrumentale a Soarelui în momentul observației hi

h  2 '.4
  1'.4 ha  3131'.4
Calcul sumei corecțiilor: CI  8'.3 Calculul Hi : C   11'.1
CII  0 '.2 hi  3120'.3
C  11'.1

d. formularea conținutului secvenței:

La data de 05.08.2008 la ora cronometrului A  10h 02m11s în punctul estimat de
coordonate  e  2129 '.4S și e  01443'.2W se măsoară la Soare înălţimea hi  3130'.3
în vederea determinării punctului navei cu două observații succesive la Soare. Eroarea
indexului sextantului are valoarea   1'.4 iar înălţimea ochiului observatorului este
i  16,3 m . Se cer elementele dreptei de înălțime Δh și Az.
 11

6. FORMULAREA UNEI PROBLEME DE CALCUL AL ELEMENTELOR

UNEI DREPTE DE ÎNĂLȚIME CU O STEA

a. elemente inițiale:
- data: 05.08.2008
- perioada de timp a zilei: seara, în timpul crepusculului nautic de seară
- coordonate:  e  2129 '.4S ; e  01443'.2W - folosiți Google Earth
- scopul observațiilor: determinarea elementelor unei drepte de înălțime cu
steaua:
- eroarea indexului sextantului:   1'.4
- înălțimea ochiului observatorului: i  16,3 m
- starea absolută a cronometrului: (Tm  A)  2m17 s
- valoarea Δh: -1’.3

b. elemente care se determină cu programul Sky Mate:

- ora locală pentru momentul observației
- numele stelei
- înălțimea adevărată și azimutul

b1. ora locală pentru momentul observației

Începem tot cu Soarele pentru a găsi momentul corect pentru efectuarea observației, adică
pe timpul crepusculului nautic de seară.
- setăm data, descrierea zonei : ZD = +1, apoi coordonatele punctului estimat. Apăsăm
tasta Calculate.
- deschidem Almanac, Almanac Body, Sun
- citim:
Civil Twilight: 18 : 04 : 35
Nautical Twilight: 18 : 31 : 14

Alegem ora observației în intervalul dintre aceste două ore: 18: 23:19. Atenție este
LT! și îl setăm la oră în bara de sus după care tastăm Calculate. Se afișează ecranul de mai
jos.
 12

În fereastra Date citim valoarea timpului mediu la Greenwich: 19:23:19 UT.

b2. numele stelei

După setarea orei intrăm în Celestial Menu și la Category alegem Navigation

Stars. Apăsăm apoi tasta Calculate. Ferestrele sunt toate goale.
Apăsăm Almanac List și apoi Stars urmat de Calculate. Se afișează o listă cu
toate stelelel vizibile deasupra noastră la acel moment.
Alegem o stea cu înălțimea între 30° și 60°. Observăm: Acrux 38°, Arcturus 46°,
Gacrux 42° și altele. Am ales aici steaua Arcturus.

b3. înălțimea adevărată și azimutul

Observăm în tabel:
Arcturus Alt (Hc): +46-10.2 și Zn: 336.8°

c. elemente care se calculează:

c.1. ora cronometrului pentru momentul observației

Tm  19h 23m19s
(Tm  A)   2m17 s
A 19h 21m 02s
 13

c.2. valoarea înălțimii instrumentale a stelei în momentul observației hi 

h  1'.3
ha   4610 '.2
  1'.4
Calcul sumei corecțiilor: Calculul hi  : C   7 '.8
CT  7 '.9
hi  4618'.0
C  7 '.8

d. formularea conținutului secvenței:

La data de 05.08.2008 la ora cronometrului A  19h 21m 02s în punctul estimat de
coordonate  e  2129 '.4S și e  01443'.2W se măsoară la steaua Arcturus (Alpha Bootis)
înălţimea hi  4618'.0 în vederea determinării punctului navei cu două observații
simultane la stele. Eroarea indexului sextantului are valoarea   1'.4 iar înălţimea
ochiului observatorului este i  16,3 m . Se cer elementele dreptei de înălțime Δh și Az.

7. FORMULAREA UNEI PROBLEME DE PUNCT CU

DOUĂ DREPTE SUCCESIVE

Acest gen de secvență presupune utilizarea unor formule de estimă prin calcul pentru
determinarea coordonatelor punctului estimat în care se efectuează cea de a doua observație.
Pentru aceasta avem nevoie să stabilim:
- ora bordului pentru prima observație
- coordonatele primului punct estimat
- drumul adevărat în care se navigă
- viteza navei
- intervalul de timp dintre cele două observații – în jur de 3 ore

Să considerăm următoarele elemente inițiale:

1  2837 '.4 N
Z1  O  08h 24m Da  244.0 V  22 Nd T  2h 43m
1  01821.8W
unde O = ora bordului; T = intervalul de timp dintre cele două observații
Trebuie să determinăm coordonatele celui de al doilea punct.

Formulele folosite ne ajută să calculăm diferența de latitudine și diferența de

longitudine diintre celel două puncte. Aceste formule sunt următoarele:

  m  cosDa e  m  sinDa   e  sec m

unde: m = distanța parcursă între celel două observații; e = deplasarea est-west.

Trebuie calculată inițial valoarea distanței parcurse. Vom apela la formula

binecunoscută : S  V  T . Este necesar ca viteza și timpul să fie exprimate în același sistem
de măsură.
Vom transforma timpul în ore și zecimi de ore. Gândim în felul următor: 60 minute
reprezintă o oră. 43 de minute câte ore reprezintă. Facem regula de trei simple:
 14

60.................1
43.................x
43
x  0.716
60
Rezultă că 2h 43m  2.716 ore

Vom nota spațiul cu litera m.

m  22  2.716  59.75  59.8Mm

Acum putem determina coordonatele celui de al doilea punct estimat


  m  cosDa  59.8  0.4383711  26 '.2  13'.1
2
Observații:
- diferența de latitudine are semnul minus deoarece drumul este către SW

- am calculat și diferența de latitudine medie pentru că va fi utilă în continuare.
2
 1  2837 '.4
 1  2837 '.4

   26 '.2    13'.1
2
φ2 = 28°11'.2N
 m  2824 '.3N

e  m  sinDa = 59.8 0.898794  53'.74  53'.7

  e  sec m  53'.74 1.1368712  59 '.96  100 '

- diferența de longitudine are semnul minus deoarece drumul este către SW

 1  01821'.8
   100 '.0
λ2 = 019°21'.8W

Având coordonatele celor două poziții, formularea celor două secvențe este cea
descrisă ami sus alegându-se obiectele celor două observații precum și conținutul fiecăreia
(dreaptă sau latitudine).