Sunteți pe pagina 1din 28

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

TEMA DE CASA
DISCIPLINA: PFMA

Titular curs: Prof. Dr. Ing. TUDOR CASANDROIU

Student: Simion George Adrian


Grupa: 743
I. Probleme teoretice
Proprietatea de curgere a materialelor în stare granulară. Presiunea exercitată asupra
pereţilor recipienţilor de depozitare. Debitul de curgere prin orificii.

II. Aplicaţie
Într-un buncăr de depozitare din lemn de formă paralelipipedica cu secţiune patrata cu
dimensiunile (800x600)mm şi înălţime H = 2500 mm se pot depozita zahar cristale şi grau,
faina de soia 14%.

Să se evalueze:
1)Dimensiunile porţiunii inferioare a buncărului până la dimensiunea orificiului de
evacuare din tabelul de date.
2)Cantităţile din fiecare produs ce pot fi depozitate.
3)Presiunile exercitate pe pereţii verticali şi înclinaţi de la baza buncărului în cazul
depozitării fiecărui produs. Comentarii. Concluzii.
4)Creşterea de presiune laterală la baza buncărului datorită creşterii conţinutului de
umiditate de echilibru de la ueum = 9 % la ueum = 13 % în cazul depozitării seminţelor de
grâu. Comentarii. Concluzii.
5)Debitele de evacuare pentru fiecare produs prin orificiul orizontal şi orificiul practicat în
peretele înclinat de la baza buncărului ( pentru dimensiunea orificiului specificată în
tabelul de date ), calculate cu cele trei relaţii propuse. Să se compare cu datele obţinute la
măsurători. Comentarii. Concluzii.
6)Comentarii şi concluzii finale.
Material D D - f Masă Unghiul Debitul Coeficie Unghi
Granular orificiu partic volumi de măsura nt perete
(mm) ulă că taluz t de cu
(mm) rv(g/c natural (g/min) frecare orizontala
m)3
y0 ( )
0
m q (0)
Zahar 25 0.9 0,83 33 8050 0,7 60
cristale
Seminte 25,1 5,0 0,8 27 - 28 3830 0,5 50
grau
Faina soia 31,75 10302
Uum=14% 63,5 0,786 0,6001 30,7 69420 0,7 40
88,9 163620
Capitolul I
Probleme teoretice

Proprietatea de curgere a materialelor in stare granulara

Curgerea reprezinta proprietatea materialelor aflate in stare granulara, care turnate


intr-un punct fix se depun sub o forma de straturi conice.
Ipoteza: Avem o platforma orizontala, si undeva, intr-un anumit punct, se lasa sa
curga un material granular.

unde reprezinta unghiul de taluz natural

Fluiditatea este influentata de frecarea interna a materialelor, si poate fi apreciata prin


unghiul de taluz natural. Acest unghi este caracteristic fiecarui material. Frecarea interna a
materialelor depinde de:
- Forma particulelor ce compun materialul;
- Dimensiunile particulelor;
- Continutul de umiditate al particulelor;
- Conditiile mediului ambiant.
Cercul lui Mohr

Notam

K=acest coeficient de mobilitate a materialului granular


Θi=unghiul fetei fetei fata de orizontala

Daca are o marime ce determina alunecarea, adica curgerea, deplasare


corespunzatoare unghiului la limita, atunci θi reprezinta o marime determinata de frecarea
dintre particule .
In orice punct he-am afla, frecarea dintre particule e identica, adica θ i este constanta.
K=constant

s3 determina direct presiunea laterala PL;

s1 determina direct presiunea pe verticala q.

Deci,

K exprima ponderea din presiunea exercitata pe verticala care se transmite lateral si se


exercita pe peretii vertical.

Daca pe vertivala se exercita un q

relatie ce ne ofera legatura dintre


presiunea pe verticala si cea de pe un perete inclinat cu unghiul a.

Daca a=90°=>PL=K•q
Pentru lichide (particule foarte mici), presiunea nu mai depinde de directie.

Calculul presiunii exercitate pe pereti

Schema de calcul
A = aria
L = perimetru
x = adncimea de suprafata libera
dx = grosimea stratului
m = coeficient de frecare dintre perete si particule
rv = masa volumica a mat. granular
Rh = raza hidraulica = A/L

Presupunand ca izolam volumul elementar dx si proiectand, vom avea:

F=PL•L(dx)r=rK•Lq(dx)
Arvq(dx)

Adq+LqrK(dx)=Arvq(dx)

relatie ce ne ofera variatia presiunii pe orizontala.

Este o ecuatie diferentiala de gradul intai, in care a si b sunt coeficienti constanti.


soluţia ecuaţiei este: q = c • e-ax + a / b
Condiţia de integrare din condiţia la limită:
x=0Þq=0 c=-a/b
q = b / a • ( 1 - e-ax )

Relatia lui Janssen este

q = [( Rh • rv • g ) / (m •k ) ] • ( 1 – e – ( m •k • x ) / R ) – variaţia presiunii pe verticală

pL = k • q = [ ( rv •g ) / m ] • ( 1 – e – ( m•k •x ) / R ) – presiunea exercitată pe pereţi

- pentru calcul se face x = H


Buncarele se pot clasifica dupa relatia dintre inaltimea H si diametrul D
Dupa forma geometrica, buncarele pot fi:
- buncar cu sectiune circulara

- buncar cu sectiune patrata

- buncar cu sectiune dreptunghiulara


pL (q)

pLmax

H1 x

- pentru x < H1 Þ pL se calculează cu Janssen


- x > H1 Þ se poate exprima pL cu pL max = q • g • Rh / m
*dacă avem un perete înclinat cu unghiul a:
pa = q • ( cos2 a + k • sin2 a ) - condiţia materialului se află în repaus

q
pa
a

*dacă este un orificiu se descarcă materialul


Þ pa = b • q ( cos2 a + k • sin2 a ) b = 1,1 ¸ 1,2
Clasificarea buncărelor -după raportul H / D
- H / D < 5 buncăre de înălţime mică
- H / D > 5 buncăre de înălţime mare
-buncărele de înălţime mică se folosesc pentru calcularea presiunii laterale; există
recomandarea ca aceasta să se calculeze cu relaţiile lui Rankine:
pL = rv • g • H • tg2 ( 450 - y0 / 2 )
k = tg2 ( 450 - y0 / 2 ) - coeficient de mobilitate
pL = k • rv • g • H
-buncărele de înălţime mare: există recomandarea este ca p a să se calculeze cu relaţiile lui
Janssen, dacă H > 10 m.
*în cazul în care calculele se fac cu relaţiile lui Janssen din relaţie se constată că presiunea
este semnificativă: prin k, coeficientul de frecare cu peretele vasului, masa volumică şi de
geometria vasului de depozitare.
*caracteristicile menţionate sunt puternic influenţate de procentul de umiditate:
uum (%) rv (kg/m3) m y0 D(m) H(m) pL(pa)
7,3 790 0,45 23,5 1,5 10 6458,25
19,3 700 0,59 29,2 1,5 10 4364,62

*relaţiile lui Janssen şi Rankine


pL , q ( N / m2 ), rv ( kg / m3 ),
Rh ( m ), x si H ( m ), g ( m / s2 )
*pe baza datelor din tabel Þ uum (%) creşte Þ pL scade
uum (%) creşte Þ pL creşte
*în realitate prin creşterea u um (%) se produce fenomenul de umflare, adică creşterea
volumului, particule care se află într-un spaţiu închis.
*grâu D pL – poate fi exprimata printr-o funcţie de procente
D pL = a•( D uus )2 + b• (D uus )
D pL = 48•( D uus )2 + 1148•(D uus ) ( Pa )
uus¢ ® uus² piL ® pfL D pL = pfL - piL D uus = uus² - uus¢
*relaţiile între presiuni este: pfL = piL•e 0,183 • (D uus)
D pL = a•( D uus )2 + b • (D uus )
D pL = pfL - piL = piL ( e 0,183 • (D uus) - 1 )
*calcularea cu relaţiile lui Janssen sau a lui Rankine dă valori mai mari decât cele reale,
dată în 1996 de Zheng şi relaţia este stabilită pe baza teoriei microtensiunilor locale între
particule
*au fost considerate particulele de formă sferică toate având diametru şi aşezarea în buncăr
ar fi hexagonală.
pL = [ ( rv• g + l • tg2 g ) •Rh / m ] • ( 1 – e – ( m • x ) / ( R • tg g )
x – adâncimea punctului considerat faţa de suprafaţa liberă
l = ( n•sin2 g - cos3 g )•( rv • g ) / ( 2 •sin2 g )
k = pL / q sau k = ctg2 g + ( l •x ) / q
q = ( pL - l m x ) • tg2 g g = 600
n-coeficient Poisson pentru materiale -pentru seminţe de grâu n=0,29
-pentru seminţe de porumb n=0,4

Debitul de curgere prin orificii

Debitele de curgere ale materialelor granulare sunt influentate de timp, de geometria


buncaruluisi a orificiului (forma geometrica si dimensiuni) si de proprietatile fizice ale
materialelor granulare (forma si dimensiunile geometrice ale particulelor, unghiul de
frecare uniforma, masa volumica, continutul de umiditate).
Cunoasterea debitului de curgere e necesara pentru determinarea timpului de golire,
de incarcare a mijloacelor de transport, a timpului de alimentare in cazul sistemelor
automate de dozare si impachetare pt. efectuarea reglajelor in functionarea unei instalatii
de dozare, pt. conducerea automata a unei instalatii de dozare.
Pentru determinarea prin calcul a debitelor se cere cunoasterea modelului matematic
care descrie marimea debitului in functie de parametrii enumerati anterior.
Dezvoltarea metodelor matematice pt. descrierea procesului de curgere a
materialelor granularea inceput mai devreme de anul 1900. Multi cercetatori au relatat ca
exista legatura intre debitul de ungere si inaltimea buncarului H, desi Newton in anul 1945
a afirmat ca curgerea e proportionala cu H 0,04. Multe rezultate tipice indica faptul ca debitul
nu depinde de H, din cauza ca H depaseste unele valori critice.
Deming si Mehring, in anul 1929, au precizat valoarea critica ca fiind 25D, unde D
este diametrul buncarului, iar Brown si Richards, in anul 1959 au relatat ca in timpul
descarcarii materialului, debitul ramane constant pana cand inaltimea materialului la baza
buncarului este mai mica decat diametrultrecerii.
Pare a fi o intelegere de comuna cord ca debitul e independent de diametrul
cilindrului D.
Brown si Richards in anul 1960, au afirmat ca debitul e constant, cu conditia ca
D>1,5d (diametrul orificiului).
Pe de alta parte, Franklin si Johanson (in anul 1955), au gasit un alt criteriu D-
d>30dp unde dp e diametrul particulei.
Analizele dimensionale sugereaza ca Q=rq1/2d5/2 unde rv si q sunt densitatea volumica
si acceleratia gravitationala. Totusi, multi cercetatori au afirmat ca Q=dn, unde n 2,5.
Franklin si Johanson au gasit ca n=2,77 pana a 3,09, iar Newton, a gasit n=2,96,
Boverloo, in 1961 a corelat rezultatele tuturor sub urmatoarea forma:

Unde: C = constanta=0,7583 pt. toate tipurile de seminte si faina


K = constanta=1,4 este o constanta in functie de material si de dimensiunea
particulei.
g = acceleratia gravitationala

I) Prima relaţie de calcul este a lui FOWLER şi GLANSTON BURY (1959)

Q = c1•rv •A •Ö 2•d•g•( d / dp )0.185 ( kg / s )


c1- coeficient care se determină experimental c1=0.263
g - acceleraţia gravitaţională
A - aria orificiului
rv - masa volumică
d - diametrul orificiului considerat orificiul circular, în cazul în care au altă formă se
introduce diametrul hidraulic Dh ( m )
Åprin orificiul de altă formă se introduce diametrul hidraulic
dh = 4•Rh = 4•A / L
dp- diametrul particulei (diametrul mediu) sau de altă formă este diametrul echivalent.
Qa = Q
a = 900 Þ debit minim
Qa = Q•( cos y0 + cos a ) / ( cos y0 +1 )

II) A doua relaţie de calcul este a lui BEVERLOO (1961)


-aria cercului A = ( p•d2 ) / 4 Q ~ rv•d2,5 Ö g
-se constată că : Q ® ( kg / s )
-se analizează fenomenul curgerii şi avem: Q ~ rv• ( d – k•dp )2,5 Ö g
-în cazul seminţelor:
Q = c2•rv•( d – 1,4•dp )2,5 Ö g
c2 – coeficient experimental c2 = 0,583

III) A treia relaţie de calcul este a lui CHANG şi CONVERSE ( 1990 )

Q = c3•rv•A•( dh )n Q ® ( kg / s )
-diametrul hidraulic este dh = 4 * Rh = 4 * A / L
c3 şi n – coeficienţii constanţi, determinaţi experimental şi depind de tipul de material

coeficienţii grâu porumb soia sorg


c3 2.833 3.525 2.832 2.101
n 0.596 0.813 0.658 0.458

IV) A patra relaţie de calcul este a lui WANG

-relaţii stabilite pentru făina de soia, pentru condiţia de umiditate


-relaţiile sunt aflate pe baza aplicării dimensionale

pentru a = 400 ¼ 600

uum (%) c1 a b
12 0.7583 -0.1778 -0.2126

14 0.8262 -0.1713 -0.3303

II. Aplicaţie

1)Dimensiunile porţiunii inferioare a buncărului până la dimensiunea orificiului de


evacuare din tabelul de date.

H D1

h y

D2

H = 2500 mm
D1 = L = 800 mm

Pentru zahar cristale avem:


Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficie Unghi
Granular orificiu particul volumi de măsura nt perete
(mm) ă că taluz t de cu
(mm) rv(g/c natural (g/min) frecare orizontala
m3) y0 (0) m q (0)
Zahar 25 0.9 0,83 33 8050 0,7 60
cristale

2 • xz + D2 = D1 Þ xz = ( 800 –25 ) / 2
Xz = 387.5 mm
cos q = xz / yz Þ yz = xz / cos q
Þ yz = 387.5 / cos 60
Þ yz = 1912.48 mm
tg q = xz / hz Þ hz = xz / tg q
hz = 387.5 / tg 60
hz = 223.72 mm

Pentru seminţe de grau avem:


Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficie Unghi
Granular orificiu partic volumi de măsura nt perete
(mm) ulă că taluz t de cu
(mm) rv(g/c natural (g/min) frecare orizontala
m3) y0 (0) m q (0)
Seminte 25,1 5,0 0,8 27 - 28 3830 0,5 50
grau

2 • xg + D2 = D1 Þ xg = ( 800 –25.1 ) / 2
Xg = 387.45 mm
cos q = xg / yg Þ yg = xg / cos q
Þ yg = 387.45/ cos 50
Þ yg = 602.77mm

tg q = xg/ hg Þ hg = xo / tg q
hg = 387.45 / tg 40
hg =325.11 mm
Pentru faina soia avem:

Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficie Unghi


Granular orificiu partic volumi de măsura nt perete
(mm) ulă că taluz t de cu
(mm) rv(g/c natural (g/min) frecare orizontala
m3) y0 (0) m q (0)
Faina soia 31,75 10302
Uum=14% 63,5 0,786 0,6001 30,7 69420 0,7 40
88,9 163620

2 • xs + D2 = D1 Þ xs = ( 800 – 31,75 ) / 2
xs = 384.125 mm
cos q = xs/ ys Þ ys = xs / cos q
Þ ys = 384.125 / cos 40
Þ ys = 501.43 mm
tg q = xs / hs Þ hs = xs / tg q
hs = 384.125 / tg 40
hs = 457.806 mm

2) Cantităţile din fiecare produs ce pot fi depozitate.


mp = rv •Vt
Pentru zahar cristale avem:
Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficie Unghi
Granular orificiu particul volumi de măsura nt perete
(mm) ă că taluz t de cu
(mm) rv(g/c natural (g/min) frecare orizontala
m3) y0 (0) m q (0)
Zahar 25 0.9 0,83 33 8050 0,7 60
cristale

Vt = Vp • Vpar = L2 • H +( L2 +l2) • h/3 = 82 • 25 +(82 + 62) • 22,372/3 = 2718,6 cm3

mpm = rv •.Vt = 0.83 •2718.6 =2256.44 kg = 2.25 t

Pentru seminţe de grau avem:


Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficie Unghi
Granular orificiu partic volumi de măsura nt perete
(mm) ulă că taluz t de cu
(mm) rv(g/c natural (g/min) frecare orizontala
m3) y0 (0) m q (0)
Seminte 25,1 5,0 0,8 27 - 28 3830 0,5 50
grau

Vt = Vp • Vpar = L2 • H +( L2 +l2) • h/3 = 82 • 25 +(82 + 62) • 32,511/3 = 2683,7 cm3


mpo = rv •Vt = 0.80•2683.7 =2146.96 kg = 2.14 t

Pentru faina soia avem:


Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficie Unghi
Granular orificiu partic volumi de măsura nt perete
(mm) ulă că taluz t de cu
(mm) rv(g/c natural (g/min) frecare orizontala
m3) y0 (0) m q (0)
Faina soia 31,75 10302
Uum=14% 63,5 0,786 0,6001 30,7 69420 0,7 40
88,9 163620

Vt = Vp • Vpar = L2 • H +( L2 +l2) • h/3 = 82 • 25 +(82 + 62) • 45,7806/3 = 3116,02 cm3

mps = rv • Vt =0.6001 • 3116.02 =1869.92kg = 1.86 t

3) Presiunile exercitate pe pereţii verticali şi înclinaţi de la baza buncărului în cazul


depozitării fiecărui produs. Comentarii. Concluzii.

Pentru zahar cristale avem:


Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficient Unghi
Granular orificiu particulă volumică de măsurat de frecare perete
(mm) (mm) rv(g/cm3) taluz (g/min) m cu
natural orizontala
y0 (0) q (0)
Zahar 25 0.9 0,83 33 8050 0,7 60
cristale

- raza hidraulica pentru dreptunghi este:

→Rh=171.43 mm
H / D = 2500 / 800 = 3.125 Þ H / D< 5 buncăre de înălţime mică şi se calculează cu
relaţiile lui Rankine
-presiunea exercitată pe pereţii buncărului
pL = rv • g •H1m •k
–coeficient de mobilitate k = ( 1 – sin y0 ) / ( 1 + sin y0 )
k = ( 1 – sin 33) / ( 1 + sin 33 )
k = 0.29
pL = 830 •9.81 • 3.125 • 0.29
pL =7378.95 Pa

-presiunea exercitată pe verticală


q = [( 1 – e- ( m • k•H ) / R )•( rv • g• Rh )] / ( m •k )
q = [( 1 – e- ( 0.7 * 0.29 * 3.125) / 0.17 )•( 830•9.81•0.17 )] / ( 0.7•0.29)
q = 6655.34 Pa

-presiunea exercitată pe pereţii buncărului la unghiul de înclinare a


pa = q•( cos2 a + k •sin2 a )
pa = 6655.34• ( cos2 60+ 0.29•sin2 60 )
pa = 3111.37 Pa

Pentru seminţe de grau avem:


Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficie Unghi
Granular orificiu partic volumi de măsura nt perete
(mm) ulă că taluz t de cu
(mm) rv(g/c natural (g/min) frecare orizontala
m3) y0 (0) m q (0)
Seminte 25,1 5,0 0,8 27 - 28 3830 0,5 50
grau

- raza hidraulica pentru dreptunghi este:

→Rh=171.43 mm
H / D = 2500 / 800 = 3.125 Þ H / D< 5 buncăre de înălţime mică şi se calculează cu
relaţiile lui Rankine

-presiunea exercitată pe pereţii buncărului


pL = rv • g •H1m •k
–coeficient de mobilitate k = ( 1 – sin y0 ) / ( 1 + sin y0 )
k = ( 1 – sin 28) / ( 1 + sin 28 )
k = 0.36
pL = 800•9.81 • 3.125 • 0.36
pL =8829 Pa

-presiunea exercitată pe verticală


q = [( 1 – e- ( m • k•H ) / R )•( rv • g• Rh )] / ( m •k )
q = [( 1 – e- ( 0.5 * 0.36 *3.125) / 0.17 )•( 800•9.81•0.17 )] / ( 0.6•0.36)
q = 5950.85 Pa

-presiunea exercitată pe pereţii buncărului la unghiul de înclinare a


pa = q•( cos2 a + k •sin2 a )
pa = 5950.85• ( cos250 + 0.36•sin2 50)
pa = 3715.90 Pa

Pentru faina soia avem:


Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficie Unghi
Granular orificiu partic volumi de măsura nt perete
(mm) ulă că taluz t de cu
(mm) rv(g/c natural (g/min) frecare orizontala
m3) y0 (0) m q (0)

Faina soia 31,75 10302


Uum=14% 0,786 0,6001 30,7 0,7 40

- raza hidraulica pentru dreptunghi este:

→Rh=171.43 mm
H / D = 2500 / 1000 = 3.125 Þ H / D< 5 buncăre de înălţime mică şi se calculează cu
relaţiile lui Rankine

-presiunea exercitată pe pereţii buncărului


pL = rv • g •H1m •k
–coeficient de mobilitate k = ( 1 – sin y0 ) / ( 1 + sin y0 )
k = ( 1 – sin 30.7) / ( 1 + sin 30.7 )
k = 0.32
pL = 600.1•9.81 • 3.125 • 0.32
pL =5886.98 Pa

-presiunea exercitată pe verticală


q = [( 1 – e- ( m • k•H ) / R )•( rv • g• Rh )] / ( m •k )
q = [( 1 – e- ( 0.7 * 0.32 * 3.125) / 0.17 )•( 600.1•9.81•0.0.17 )] / ( 0.7•0.32)
q = 4395.05 Pa

-presiunea exercitată pe pereţii buncărului la unghiul de înclinare a


pa = q•( cos2 a + k •sin2 a )
pa = 4395.05• ( cos240 + 0.32•sin2 40 )
pa = 3160.29 Pa
4) Creşterea de presiune laterală la baza buncărului datorită creşterii conţinutului de
umiditate de echilibru de la ueum = 9 % la ueum = 13 % în cazul depozitării seminţelor de
grâu. Comentarii. Concluzii.

D pL = a•( D uus )2 + b•(D uus )


D pL = 48•( D uus )2 + 1148•(D uus ) ( Pa )
uus¢ = 100•uum / ( 100 – uum )
uus¢ = 100•9 / ( 100 – 9 )
uus¢ = 5.09 %
uus² = 100•uum / ( 100 – uum )
uus² = 100•13 / ( 100 – 13 )
uus² = 15 %
piL ® pfL
D pL = pfL - piL
D uus = uus² - uus¢
D uus = 15 – 5.09 = 9.91 Pa
D pL = 48•( 9.91 )2 + 1148•( 9.91 )
D pL = 16090 Pa
Relaţiile între presiuni este: pfL = piL•e 0.183•(D uus)
D pL = pfL - piL = piL ( e 0.183 •(D uus) - 1 )
piL = D pL / ( e 0.183•(D uus) - 1 )
piL = 16090 / ( e 0.183• 5.09 - 1 )
piL = 10460 Pa
pfL = piL•e 0.183•(D uus)
pfL = 10460 * e 0.183• 5.09
pfL = 26550 Pa
D pL = pfL - piL
D pL = 26550 – 10460 = 16090 Pa

Dacă se produce creşterea conţinutului de umiditate de echilibru de la u eum = 9 % la


ueum = 13 % în cazul depozitării seminţelor de grâu se observă că materialul granular are
tendinţa de a-şi mări volumul, dar este împiedicat de pereţii buncărului.
Dacă are loc creşterea conţinutului de umiditate de echilibru duce la creşterea
presiunii laterale asupra pereţilor verticali.
În acest caz recomandarea este ca uscarea seminţelor de grâu să se facă în silozuri,
înainte de a se depozita în buncărele de descărcare.

5) Debitele de evacuare pentru fiecare produs prin orificiul orizontal şi orificiul practicat
în peretele înclinat de la baza buncărului ( pentru dimensiunea orificiului specificată în
tabelul de date ), calculate cu cele trei relaţii propuse. Să se compare cu datele obţinute la
măsurători. Comentarii. Concluzii.
Debitele de evacuare se calculează cu relaţiile FOWLER şi GLANSTON BURY,
Beverloo, Chang şi Converse

Pentru zahar cristale avem:


Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficient Unghi
Granular orificiu particulă volumică de măsurat de frecare perete
(mm) (mm) rv(g/cm3) taluz (g/min) m cu
natural orizontala
y0 (0) q (0)
Zahar 25 0.9 0,83 33 8050 0,7 60
cristale

-H = 2.500 m
-D1 = 0.800 m
-D2 = 0.025 m

Relaţiile FOWLER şi GLANSTON BURY


Q = c1• rv •A •Ö 2•d•g•( d / dp )0.185

→Rh=171.43 mm
c1 = 0.236
A = hz•p •D22 / 4 = 0.22372•p• 0.0252 / 4 = 109.81•10-6 m2
Q = 0.236•830•109.81•10-6 Ö 2•0.025•9.81•( 0.025 / 0.0009 )0.185
Q = 228.28 g / min
Qa = Q•( cos y0 + cos a ) / ( cos y0 +1 )
Qa = 228.28•( cos 25.1 + cos75 ) / ( cos 25.1 +1 )
Qa = 139.49g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•( 1016 – 228.28 ) / 1016 = 78
Relaţiile Beverloo
Q = c2•rv•( d – 1.4•dp )2.5 Ö g
c2 = 0.583
Q = 0.583•750•( 0.0101 – 1.4•0.0022 )2.5 Ö 9.81
Q = 563.7g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•( 1016 – 563.7) / 1016 =44.51%

Relaţiile Chang şi Converse


Q = c3•rv •A•( dh )n
C3 = 2.833
N=0.596
Dh = 10.1 mm
A = hm•p •D22 / 4 = 0.13262•p• 0.01012 / 4 = 10.63•10-6 m2
Q = 2.833 •750• 10.63•10-6 •( 0.0101)0.596
Q = 146.02g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•( 1016 –146.02 ) / 1016 = 85.6 %
- Pentru calcularea debitelor de evacuare pentru seminţe de mustar se utilizează
relaţiile Relaţiile Beverloo.deoarece prin celelalte relatii se obtin erori de calcul foarte
mari.

Pentru seminţe de grau avem:


Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficie Unghi
Granular orificiu partic volumi de măsura nt perete
(mm) ulă că taluz t de cu
(mm) rv(g/c natural (g/min) frecare orizontala
m3) y0 (0) m q (0)
Seminte 25,1 5,0 0,8 27 - 28 3830 0,5 50
grau

-H = 2.500 m
-D1 =0.800 m
-D2 = 0.0251 m

Relaţiile FOWLER şi GLANSTON BURY


Q = c1• rv •A •Ö 2•d•g•( d / dp )0.185

→Rh=171.43 mm
c1 = 0.236
A = hg•p •D22 / 4 = 0.325•p• 0.02532 / 4 = 160.8•10-6 m2
Q = 0.236•800•160.8•10-6 Ö 2•0.0251•9.81•( 0.0251 / 0.0005 )0.185
Q = 2035 g / min
Qa = Q•( cos y0 + cos a ) / ( cos y0 +1 )
Qa = 2035•( cos 36 + cos40 ) / ( cos 36 +1 )
Qa = 1597.81 / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•( 5640 – 2035 ) / 5640 = 63.92 %

Relaţiile Beverloo
Q = c2•rv•( d – 1.4•dp )2.5 Ö g
c2 = 0.583
Q = 0.583•800•( 0.0251 – 1.4•0.0005 )2.5 Ö 9.81
Q = 1024.54g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•(5640 – 1024.54) / 5640 =81.83%

Relaţiile Chang şi Converse


Q = c3•rv •A•( dh )n
C3 = 2.833
N=0.596
Dh = 25.3 mm
A = hg•p •D22 / 4 = 0.325•p• 0.02512 / 4 = 160.8•10-6 m2
Q = 2.833 •800• 160.8•10-6 •( 0.0251)0.596
Q = 8115.52g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•( 5640 –8115.52 ) / 5640 = 70.9 %

- Pentru calcularea debitelor de evacuare pentru seminţe de grau se utilizează relaţiile


Relaţiile FOWLER şi GLANSTON BURY ,deoarece prin celelalte relatii se obtin erori de
calcul foarte mari.

Pentru faina soia avem:

Material D D-f Masă Unghiul Debitul Coeficie Unghi


Granular orificiu partic volumi de măsura nt perete
(mm) ulă că taluz t de cu
(mm) rv(g/c natural (g/min) frecare orizontala
m3) y0 (0) m q (0)
Faina soia 31,75 10302
Uum=14% 0,786 0,6001 30,7 0,7 40

-H = 2.500 m
-D1 = 0.800 m
-D2 = 0.03175 m

Relaţiile FOWLER şi GLANSTON BURY


Q = c1• rv •A •Ö 2•d•g•( d / dp )0.185

→Rh=171.43 mm
c1 = 0.236
A = hs•p •D22 / 4 = 0.475•p• 0.031752 / 4 = 376.1•10-6 m2
Q = 0.236•600.1•376.1•10-6 Ö 2•0.03175•9.81•( 0.03175 / 0.000786 )0.185
Q = 56571.65 g / min
Qa = Q•( cos y0 + cos a ) / ( cos y0 +1 )
Qa = 56571.65•( cos 30.7 + cos40 ) / ( cos 30.7 +1 )
Qa = 49455.16/ min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•(69420 – 56571.65) / 69420 = 18.51 %

Relaţiile Beverloo
Q = c2•rv•( d – 1.4•dp )2.5 Ö g
c2 = 0.583
Q = 0.583•600.1•( 0.03175 – 1.4•0.000786 )2.5 Ö 9.81
Q = 65132.93g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•(69420 – 65132.93) / 69420 = 6.17 %

Relaţiile Chang şi Converse


Q = c3•rv •A•( dh )n
C3 = 2.833
N=0.596
Dh = 31.75 mm
A = hs•p •D22 / 4 = 0.577•p• 0.031752 / 4 = 456.83•10-6 m2
Q = 2.833 •600.1• 456.83•10-6 •( 0.03175)0.596
Q = 99378.54g / min
-se calculeaza eroarea de calcul:  = ( Qmas –Q ) / Qmas
 = 100•( 69420 –99378.54 ) / 69420 = 59.8 %
- Pentru calcularea debitelor de evacuare pentru faina de soia se utilizează relaţiile
Relaţiile FOWLER şi GLANSTON BURY si Relaţiile Beverloo.
6) Concluzii si comentarii finale
Pentru rezolvarea acestei teme, s-au utilizat datele pentru zahar cristale, grau si faina de
soia.
In urma calculelor efectuate la cel de-al doilea punct, s-a tras concluzia ca din cele trei
tipuri de materiale analizate, cele zahar cristale pot fi depozitate in cantitatea cea mai
mare, iar faina de soia in cantitatea cea mai mica.
Presiunile exercitate pe peretii verticali in cazul depozitarii zaharului, sunt cele mai mari si
presiunile exercitate cei inclinati de la baza buncarului, in cazul depozitarii semintelor de
grau, sunt cele mai mari, iar in cazul depozitarii fainii de soia, presiunile exercitate pe
peretii verticali si cei inclinati de la baza buncarului sunt cele mai mici.
Dupa efectuarea calculelor , se observa ca masa volumica influenteaza direct presiunile, ea
fiind factor major ce duce la diferentierea lor.
Cresterea presiunii laterale la baza buncarului, se datoreaza cresterii umiditatii de
echilibru, in cazul semintelor de grau.