Sunteți pe pagina 1din 51

Colegiul Național „I. L.

Caragiale”, București
Catedra de Geografie

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ


(coordonator)

AUSTRALIA şi OCEANIA
O MICĂ ENCICLOPEDIE A STATELOR

Colectivul de autori:
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ ◊ Cercet. dr. Cătălina MĂRCULEȚ
Alexa BUICULESCU ◊ Ana-Maria BULHAC
Raul Andrei COMĂNIȚĂ ◊ Alexandra-Gabriela COSTACHE
Andreea LĂZĂRESCU ◊ Otilia Andreea LEANCA
Andrei Ovidiu MIHĂESCU ◊ Andreea-Maria MOTORGA
Maria Nicole SÂRGHE

ISBN 978-973-0-26030-4

București – 2017
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București


Catedra de Geografie

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ


(coordonator)

AUSTRALIA şi OCEANIA
O MICĂ ENCICLOPEDIE A STATELOR

Colectivul de autori:
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ ◊ Cercet. dr. Cătălina MĂRCULEȚ
Alexa BUICULESCU ◊ Ana-Maria BULHAC
Raul Andrei COMĂNIȚĂ ◊ Alexandra-Gabriela COSTACHE
Andreea LĂZĂRESCU ◊ Otilia Andreea LEANCA
Andrei Ovidiu MIHĂESCU ◊ Andreea-Maria MOTORGA
Maria Nicole SÂRGHE

ISBN 978-973-0-26030-4

București
2017

2
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

COLEGIUL NAȚIONAL „I. L. CARAGIALE”


www.cnilcb.ro
Bucureşti – Calea Dorobanților, nr. 163, Sector 1
Telefon: 0212.301.021
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com

Redactare și tehnoredactare: prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ


Traducere rezumat: prof. Anca VULCĂNESCU

Autori:
Prof. dr. Ioan Mărculeț - Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București
Cercet. dr. Cătălina Mărculeț - Institutul de Geografie al Academiei Române
Alexa Buiculescu - clasa a IX-a I
Ana-Maria Bulhac - clasa a IX-a I
Raul Andrei Comăniță - clasa a IX-a I
Alexandra-Gabriela Costache - clasa a IX-a I
Andreea Lăzărescu - clasa a IX-a I
Otilia Andreea Leanca - clasa a IX-a I
Andrei Ovidiu Mihăescu - clasa a X-a I
Andreea-Maria Motorga - clasa a XI-a I
Maria Nicole Sârghe - clasa a IX-a I

ISBN 978-973-0-26030-4

Autorii aduc mulțumirile lor doamnei prof. Andreia BODEA, directorul


Colegiului Național „I. L. Caragiale”, pentru tot sprijinul acordat în
vederea apariției prezentei lucrări.

Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com

3
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

CUPRINS

Notă introductivă ......................................................................................5


Listă de abrevieri și simboluri ................................................................7
Australia şi Oceania. Scurtă prezentare a statelor ..............................9
Australia ................................................................................................10
Fiji ..........................................................................................................14
Kiribati ..................................................................................................17
Marshall, Insulele ~ ..............................................................................20
Micronezia ............................................................................................23
Nauru ....................................................................................................26
Noua Zeelană ........................................................................................28
Palau ......................................................................................................32
Papua-Noua Guinee .............................................................................35
Samoa ....................................................................................................38
Solomon, Insulele ~ ..............................................................................41
Tonga .....................................................................................................44
Tuvalu ...................................................................................................46
Vanuatu .................................................................................................48

Bibliografie selectivă ................................................................................50


Summary ...................................................................................................51

4
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Actuala lucrare – Australia și Oceania. O mică enciclopedie a


statelor –, realizată cu un grup de elevi din Colegiul Național „Ion Luca
Caragiale“ din București (din clasele a IX-a I, a X-a I și a XI-a I), se
dorește a fi un instrument de lucru și o sursă de informare pentru
școlarii din instituția noastră și din țară.
În cadrul volumului se regăsesc prezentate succint, în ordine
alfabetică, Australia și toate statele din Oceania – Fiji, Kiribati, Marshall
(Insulele~), Micronezia, Nauru, Noua Zeelandă, Palau, Papua-Noua
Guinee, Samoa, Solomon (Insulele~), Tonga, Tuvalu și Vanuatu –,
avâdu-se în vedere: datele generale (poziția geografică, vecinii, suprafața,
insule componente, forma de guvernământ, sărbătoarea națională, limba
oficială, moneda, diviziunile administrative, teritoriile externe și
instituțiile internaționale din care face parte), cadrul fizico-geografic
(relieful/unitățile de relief, clima, hidrografia, asociațiile biogeografice,
ariile protejate și resursele naturale) și reperele demografice și socio-
economice (populația, densitatea medie a populației, structura etnică,
structura confesională, bilanțul natural, populația urbană, speranța de
viață, capitala, principalele orașe, PIB/loc., zonele și obiectivele turistice
și numele siturilor din patrimoniul mondial UNESCO).
La realizarea enciclopediei a fost utilizată o bogată literatură de
specialitate, semnalată la capitolul Bibliografie selectivă, iar unele date
au fost actualizate prin utilizarea site-urilor de specialitate din rețeaua
Internet. Dintre numeroasele lucrări de specialitate consultate, cele mai
utilizate au fost volumele: „Enciclopedia statelor lumii” (H. C. Matei, S.
Neguț, I. Nicolae, Edit. Meronia, București, 2016), „Statele lumii
contemporane” (Ș. Dragomirescu, R. Săgeată, Edit. Corint, București,
2011), „Statele lumii. Antologie” (consultant Luca Gabriela, Edit. Steaua
Nordului, Constanța, 1999), „Geografia lumii” (I. Marin, Tipografia
Universității, București, 1993), „Statele pe harta lumii” (C. Giurcăneanu,
Edit. Politică, București, 1983), „Geografia continentelor. Australia și
Oceania” (E. Rusu, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1999) și

5
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

„Atlasul geografic al lumii” (Edit. Didactică și Pedagogică, București,


1992).
* * *
 Australia, cel mai mic continent ca întindere (7.686.848 km2), este
situat în Emisfera Sudică – între Oc. Pacific și Oc. Indian – și a fost
descoperit de navigatorul Luis Váez de Torres*, în 1606. La 20 aprilie
1770, navigatorul James Cook ajunge pe țărmul estic al continentului și,
la 23 august 1770, proclamă Australia posesiune btitanică. Treptat,
Australia se detașază de Marea Britanie, ultimele legături legislative,
executive și juridice fiind abolite la 2 martie 1986.
 Oceania reprezintă o porțiune din Oc. Pacific (cca. 80.000.000
km ) în care sunt prezente numeroase arhipelaguri și insule izolate. În
2

funcție de poziția geografică, de modul de formare, de structura


geologică, de dimensiuni și de populație, insulele din Oceania sunt
împărțite în patru grupuri:
 Melanezia (insulele negre sau ale negrilor), cu: Ins. Noua Guinee,
Arh. Bismarck, I-le Solomon, I-le Noile Hebride, Ins. Noua Caledonie;
 Micronezia (sau insulele mici), cu: I-le Mariane, I-le Caroline, I-le
Marshall, Ins. Gilbert, I-le Ellice, I-le Phönix;
 Polinezia (sau insulele numeroase), cu: I-le Hawaii, I-le Fiji, I-le
Samoa, I-le Tokelau, I-le Tonga, I-le Tubuai, I-le Societății, I-le
Tuamotu, I-le Marchize;
 Noua Zeelandă, cu insulele omonime și insulițele foarte mici din
apropiere.
În prezent, în acest areal geografic se găsesc 13 state – Fiji, Kiribati,
Marshall (Insulele~), Micronezia, Nauru, Noua Zeelandă, Palau, Papua-
Noua Guinee, Samoa, Solomon (Insulele~), Tonga, Tuvalu și Vanuatu –
și mai multe teritorii dependente și cu statut special (Polinezia Franceză,
Guam, Insulele Henderson, Ducie și Oeno, Reciful Kingman, Samoa
Americană ș.a.).

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

*
Luis Váez de Torres zărește coastele nordice ale Pen. Arnhem, dar nu se apropie
de uscat din cauza timului nefavorabil.
6
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

LISTĂ DE ABREVIERI ȘI SIMBOLURI


adânc. = (înainte sau după un I-le = (urmat de un nume
număr) adâncime propriu) insulele
afl. = afluent/afluenții iul. = iulie
alt. = (înainte sau după o cifră) iun. = iunie
altitudine km = kilometru
APEC = Cooperarea Economică km2 = kilometru pătrat
din Asia-Pacific L. = (urmat de un nume
apr. = aprilie propriu) lac
Arh. = (urmat de un nume ‰ = la mie
propriu) arhipelag % = la sută
ANZUS = Tratatul de Securitate lat. = latitudine
Australia – Noua Zeelandă – loc. = (urmat de un nume
SUA propriu) locuitori
aug. = august long. = longitudine
Câmp. = (urmat de un nume lung. = (înainte sau după o cifră)
propriu) Câmpia lungime
cca. = circa M. = (urmat de un nume
Commonwealth = Comunitatea propriu) mare
Britanică a Națiunilor mart. = martie
CP = Comunitatea Pacificului max. = maximă
dec. = decembrie m = metru
$ = dolari SUA ’ = minute
E = est Mt. = (urmat de un nume
etc. = etcetera propriu) munte
G. = (urmat de un nume M-ții = (urmat de un nume
propriu) golf propriu) Munții
o = (înainte de o cifră) grade nov. = noiembrie
oC = grade Celsius N = nord
ian. = ianuarie NE = nord-est
Ins. = (urmat de un nume NV = nord-vest
propriu) insulă

7
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Oc. = (urmat de un nume Pod. = (urmat de un nume


propriu) Ocean propriu) Podișul
OCDE = Organizația pentru precip. = precipitații
Cooperare şi Dezvoltare R.N. = (urmat de un nume
Economică propriu) Rezervație
oct. = octombrie Naturală.
OMC = Organizația Mondială a sec. = (urmat de cifre romane)
Comerțului secol/secole
ONU = Organizația Națiunilor SPC = Comisia Pacificului de
Unite Sud
PIF = Forumul Insulelor din supr. = (urmat de un număr)
Pacific suprafața
P.N. = (urmat de un nume temp. = temperatura
propriu) Parc Național UE = Uniunea Europeană

8
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

AUSTRALIA NORD ŞI OCEANIA

SCURTĂ PREZENTARE A STATELOR

9
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

AUSTRALIA
Commonwealth of Australia

DATE GENERALE Moneda: 1 dolar australian =


100 cenți;
Poziția geografică: ocupă Diviziuni administrative: 6
continentul omonim și in- state (Australia de Sud,
sulele vecine, între 11-44° Australia de Vest, Noua
lat. S și 113-154° long. E; Galie de Sud, Queensland,
Vecini: Oc. Pacific (în E), Oc. Tasmania și Victoria) și 2
Indian (în S, V și NV), teritorii (Teritoriul
incluzând M. Caraibilor, Capitalei și Teritoriul de
M. Tasman, M. Timor, M. Nord);
Arafura (lungimea liniei de Teritorii externe: Ashmore și
coastă: 25.760 km); nu are Chartier (insule în NV
vecini pe uscat; continentului), Christmas
Suprafața: 7.692.024 km2; (insulă în Oc. Indian),
Insule componente: Tasmania Cocos/Keeling (insule în
(64.519 km²), King, Oc. Indian), I-le Mării de
Kangaroo, Barov, I-le Corali (la E de Marea
Melville, I-le Wellesley ș.a.; Barieră de corali),
Forma de guvernământ: Macquarie (insulă în Oc.
monarhie parlamentară Pacific), Norfolk (insulă în
(monarhul Marii Britanii), Oc. Pacific), Head și
stat federal; McDonald (insule în Oc.
Sărbătoarea națională: 26 ian. Pacific) și Teritoriul
(Ziua Australiei; Antarctic Australian
aniversarea formării primei (revendicare nevalidată de
așezări, în 1788); comunitatea
Limba oficială: engleza; internațională);

10
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Membru: ONU, OCDE, Clima: musonică (în N),


Commonwealth, APEC, tropicală uscată (în centru
ANZUS, PIF, CP ș.a. și V) tropicală umedă (în
NE), subtropicală (în S și
CADRUL FIZICO- SE); temp. med.
GEOGRAFIC multianuală: 15,5-28 C (22-
o

28oC în luna ian. şi 10-25oC


Relieful/unitățile de relief: în luna iul.); precip. med.
destul de variat (munți, anuale: 250-1.300 mm;
podișuri, coline câmpii) – Hidrografia: rețeaua
Cordiliera Australiană (cu hidrografică slab
M-ții Marii Cumpene de dezvoltată, cu ape
Ape și Alpii Australieni), curgătoare permanente,
M-ții Macdonnell, M-ții periodice, intermitente:
Musgrave, M-ții Flinders, Murray (cu afl. Darling,
M-ții Darling, M-ții Murrumbidgee, Macquarie,
Hamersley, Pod. Barkley, Lachlan ș.a.), Burdekin,
Pod. Kimberly, Pod. Fitzroy, Burnett, Clarence,
Australiei de Vest, Marele Hunter, Flinders, Michell,
Deșert Victoria, Marele Gilbert, Victoria, Ord,
Deșert de Nisip, Marea Daly, Drysdale, Swan,
Câmpie a Australiei, Câmp. Murchison, Cooper,
Nullarbor ș.a.; țărmuri Diamantina, Georgina,
sinuoase cu peninsule și Finke ș.a.; lacurile au ape
golfuri: Pen. Arnhem, Pen. sărate și dulci: L. Eyre
Capului York, G. (8.280 km2), L. Gairdner, L.
Carpentaria, Marele Golf Terrens, L. Frome, L.
Australisn, G. Sfântul Everard, L. Harris, L
Macfarlane, M. Austin, L.
Vicent, G. Spencer, G.
Barlee, L. Carey, L.Moore,
Joseph Bonaparte; alt. max.:
L. Mongrt, L. Cowan, L.
2.228 m, în Vf. Kosciuszko,
Ballard, L. Amadeus, L.
(în M-ții Alpii Australieni);
Macdonald, L. Mackay ș.a.;

11
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

ape subterane cuprinse în Resurse naturale: minereu de


cadrul a 7 bazine (unele fier, bauxită, cupru, aur,
mineralizate și arteziene): argint, uraniu, nichel,
Marele Bazin Artezian, plumb, zinc, cărbuni,
Murray, Eucla, Sud-Vestic, petrol, gaze naturale.
Canning și Victoria;
Asociații biogeografice: păduri REPERE DEMOGRAFICE ŞI
tropicale umede/musonice, SOCIO-ECONOMICE
păduri subtropicale, savane,
scrub, semideșert și deșert; Populația: cca. 23.500.000 loc.;
Arii protejate: cca. 21,5% din Densitatea medie a populației:
supr. statului; peste 200 de cca. 3 loc./km2;
parcuri naționale și Structura etnică: albi (urmaşi
rezervații naturale: P.N. ai emigranților britanici,
Kakadu, P.N. Marea Barieră irlandezi etc. = cca. 92%,
de Corali, P.N. Kata Tjuta asiatici (chinezi,
(Mount Olga)/Uluru (Ayers vietnamezi etc.) = 3%,
Rock), P.N. West Tropics aborigeni = 2% ș.a.;
of Queensland, P.N. și R.N. Structura confesională:
Tasmanian Wilderness, romano-catolici = cca. 25%,
R.N. Australian Fossil anglicani = 20%, alți
Mammal Sites (Riversleigh/ protestanți (metodişti,
Naracoorte), R.N. Greater prezbiterieni ş.a.), orto-
Blue Mountains Area, R.N. docşi = 3%, budişti = 2%;
Heard and McDonald musulmani = 2%, hinduişti
Islands, R.N. Central = 1% ș.a.;
Eastern Rainforest, R.N. Bilanțul natural: 6‰;
Lord Howe Island Group, Populația urbană: cca. 90%;
R.N. Macquarie Island, Speranța de viață: 82 ani;
R.N. Willandra Lakes
Region, R.N. Shark Bay
ș.a.;

12
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Capitala: Canberra* (la 35o18’ baneoclimaterică), insulele


lat. S şi 149o07’ long. E), cu Fraser, Lord Howe, Heard,
cca. 403.500 loc.; McDonald şi Macquarie,
Principalele orașe: Sydney, P.N. Kakadu, Tropics ş.a.,
Melbourne, Brisbane, monoliții Ayers Rock/ Uluru
Adelaide, Perth, Newcastle, şi Mount Olga/Kata Tjuta
Darwin, Gold Coast, (elemente ale culturii
Wollongong, Sunshine aborigene) etc.;
Coast, Hobart, Townsville, Situri din patrimoniul mondial
Toowoomba, Geelong, UNESCO: Marea Barieră de
Alice Springs, Cairns; Corali, P.N. Kakadu, P.N.
PIB/loc.: cca. 49.800 $; Uluru-Kata Tjuta, P.N.
Zone și obiective turistice: Purnululu, Zona Munților
Sydney (cu: Clădirea Operei Greater Blue, Zona cu
– cea mai mare din emisfera natură sălbatică din
sudică –, podul peste G. Port Tasmania, Grupul de insule
Jackson – cu deschiderea de Lord Howe, Ins. Fraser, Ins.
1.148 m –, cartierul chinez Macquarie, I-le Heard şi
„Chinatown” etc.), McDonald, G. Shark din
Melbourne (cu: turneul de Australia de Vest, Regiunea
tenis „Australian Open”, lacustră Willandra, Pădurile
Complexul Victoria Arts umede tropicale
Centre ş.a.), zona Gold Coast Queensland, Pădurile umede
(în Queensland), Marea Gondwana din Australia,
Barieră de Corali, Ins. Siturile fosilifere de
Tasmania (cu: P.N. din mamifere din Australia
Cradle Mountains, cele cca. (Riversleigh/ Naracoorte),
3.000 de lacuri ş.a.), Alice Siturile condamnaților din
Springs (oraş-stațiune Australia (primele colonii
penitenciare), Clădirea
*
Capitala a fost înfiinţată la 12 operei din Sydney, Clădirea
martie 1913, ca un compromis regală de expoziții şi
între oraşele Sydney şi Melbourne.
În prezent se întinde pe 814,2 km2. Grădinile Carlton.

13
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

FIJI
Republic of the Fiji Islands
(engleză)
Matanitu Tu-Vaka-i-koya ko
Viti (fijiană)

DATE GENERALE Forma de guvernământ:


republică prezidențială
Poziția geografică: în SV Oc. (Republica Insulelor Jiji);
Pacific, la 12-22° lat. S și Sărbătoarea națională: 10 oct.
174-178° long. E; (ziua aniversării
Vecini: Oc. Pacific, incluzând proclamării independenței,
M. Bligh şi M. Koro în 1970);
(lungimea liniei de coastă: Limbi oficiale: fijiana și
1.129 km); nu are vecini pe engleza;
uscat; Moneda: 1 dolar fijian = 100
Suprafața: 18.274 km2; cenți;
Insule componente: arhipelag Diviziuni administrative: 4
compus din 332 insule mai diviziuni – Centrală/Suva,
mari: Ins. Viti Levu (supr. de Est/Levuka, de Nord/
10.429 km2), Ins. Vanua Labasa și de Vest/Lautoka –
Levu (5.556 km2), Ins. cu 14 districte (Centrală:
Kadavu (411 km2), Ins. Naitasiri, Namosi, Rewa,
Taveuni (470 km2), Ins. Serua, Tailevu; de Est:
Gau (140 km2), Ins. Koro Kadavu, Lau, Lomaiviti; de
(104 km2), Ins. Ovalau (101 Nord: Bua, Cakaudrove,
km2), Ins. Vanua Balavu, Macuata; de Vest: Ba,
Ins. Yasawa, Ins. Rabi, Ins. Nadroga-Navosa, Ra) și
Vatulele, Ins. Matuku, Ins. provincia cu guvern
Tuvuca, Ins. Ono, Ins. propriu Rotuma;
Moala, Ins. Vuaqava ş.a.;

14
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Membru: ONU, Asociații biogeografice: păduri


Commonwealth, OMC, tropicale;
SPC, PIF, CP ș.a. Arii protejate: cca. 16% din
supr. statului;
CADRUL FIZICO- Resurse naturale: păduri,
GEOGRAFIC peşte, cupru, aur, petrol
ş.a.;
Relieful/unitățile de relief:
predominant de origine REPERE DEMOGRAFICE ŞI
vulcanică, cu culmi care SOCIO-ECONOMICE
depășesc 1.000 m; insulele
mari – Viti Levu și Vanua Populația: 898.700 loc.;
Levu – se caracterizează Densitatea medie a populației:
prin prezența unor câmpii 49,2 loc./km2;
aluviale relativ întinse; Structura etnică: melanezieni
atoli; țărmuri sinuoase cu = cca. 57%, indieni = 38%,
mici peninsule și golfuri; europeni = 1% ș.a.;
alt. max.: 1.323 m, în Vf. Structura confesională:
Victoria/Tomaniivi (în Ins. metodiști = cca. 54%,
Viti Levu); romano-catolici = 10%,
Clima: tropicală umedă hinduiști = 28%,
(oceanică); temp. med. musulmani = 6% ș.a.;
multianuală: cca. 26,5oC Bilanțul natural: 14‰;
(27,5oC în luna ian. şi Populația urbană: cca. 52%;
25,8oC în luna iul.); precip. Speranța de viață: 70 ani;
med. anuale: peste 3.000 Capitala: Suva* (în Ins. Viti
mm; Levu, la 18o8’ lat. S şi
Hidrografia: ape curgătoare 178o26’ long. E), cu cca.
mai scurte şi cu debite 88.300 loc.;
mari: Navua, Rewa,
Sigatoga (pe Ins. Viti Levu),
Dreket (pe Ins. Vanua
*
Levu) ș.a.; Suva, capitală din anul 1882, se
întinde pe 2.048 km2.

15
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Principalele orașe: Suva, vegetația luxuriantă) Ins.


Lautoka, Nadi, Nausori, Vanu Levu, Ins.
Labasa, Lomi; Mamnutha, Ins. Yasawa,
PIB/loc.: 3.800 $; Ins. Taveuni, peisajele
Zone și obiective turistice: Ins. specifice mărilor sudului
Viti Levu (oraşele: Suva – ş.a.;
cu Orchid Island Cultural Situri din patrimoniul mondial
Center –, Nadi; plajele, UNESCO: – .

16
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

KIRIBATI
Republic of Kiribati

DATE GENERALE Forma de guvernământ:


republică prezidențială
Poziția geografică: în Oc. (Republica Kiribati);
Pacific, la 5° lat. N-13° lat. Sărbătoarea națională: 12 iul.
S și 168° long. E-148° long. (ziua aniversării
V; proclamării independenței,
Vecini: Oc. Pacific (lungimea în 1979);
liniei de coastă: 1.143 km); Limbi oficiale: engleza și
nu are vecini pe uscat; gilberteza;
Suprafața: 811 km2; Moneda: 1 dolar australian =
Insule componente: 32 atoli – 100 cenți;
Arh. Ghilbert, cu 16 atoli Diviziuni administrative: 3
(Abemama = 27 km2, unități (insulele: Gilbert,
Nonouti = 20 km2, Line și Phoenix), 6 districte
Tabiteuea = 38 km2, Tarawa (Banaba, Central Gilberts,
= 31 km2 ș.a.); Arh. Ins. Line, Gilberts de Nord,
Phoenix, cu 8 atoli (Birne, Gilberts de Sud și Tarawa)
Enderbury, Manra/ și 21 de consilii insulare
Sydney, Kanton, (unul pentru fiecare insulă
Nikumanoro ș.a.); Arh. locuită: Abaiang,
Line, cu 8 atoli (Kirilimati/ Abemama, Aranuka,
Christmas – cel mai întins – Arorae, Banaba, Beru,
388 km2 ș.a.) – și o insulă Butaritari, Kanton,
izolată (Banaba = 5,2 km2); Kiritimati, Kuria, Maiana,
Makin, Marakei, Nikunau,
Nonouti, Onotoa,

17
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Tabiteuea, Tabuaeran, Populația: 110.000 loc.;


Tamana, Tarawa, Teraina); Densitatea medie a populației:
Membru: ONU, PIF, 135,6 loc./km2;
Commonwealth, SPC, CP, Structura etnică: melanezieni
asociat UE ș.a. = cca. 94%, polinezieni =
4% ș.a.;
CADRUL FIZICO- Structura confesională:
GEOGRAFIC romano-catolici = cca. 55%,
protestanți = 41%, bahai =
Relieful/unitățile de relief: 2% ș.a.;
coraligen, în cea mai mare Bilanțul natural: 14‰;
parte, și vulcanic, în Ins. Populația urbană: cca. 45%;
Banaba; alt. max.: 81 m, în Speranța de viață: 63 ani;
Ins. Banaba; Capitala: Tarawa* (în reciful
Clima: ecuatorială; temp. med. Tarava – Ins. Bairiki și Ins.
multianuală: cca. 26,5oC Bonriki/Temaiku –, la 1o19’
(27,5oC în luna ian. şi lat. N şi 172o58’ long. E), cu
25,8oC în luna iul.); precip. cca. 56.200 loc.;
med. anuale: 2.500-3.000 Principalele orașe: Tarawa,
mm; Bikinebeu, Betio;
Hidrografia: fără ape PIB/loc.: 1.600 $;
curgătoare permanente ș.a.; Zone și obiective turistice:
Asociații biogeografice: păduri atolul Tarava, Ins.
ecuatoriale; Kiritimati (cu cea mai mare
Arii protejate: cca. 33% din colonie de rândunici de
supr. statului (I-le Phoenix mare din lume) Ins.
ș.a.);
Resurse naturale: fosfați,
*
păduri, peşte ş.a. Tarawa se întinde pe cca. 16 km2
(împreună cu laguna, pe
aproximativ 500 km2) În noiembrie
REPERE DEMOGRAFICE ŞI 1943, regiunea a fost scena unei
SOCIO-ECONOMICE sângeroase bătălii între soldații
japonezi și cei ai Statelor Unite ale
Americii.

18
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Mileniului/ Millennium Situri din patrimoniul mondial


Islands (în S Arh. Line, UNESCO: Aria protejată I-
aproape de linia de le Phoenix.
achimbare a datei), peisaje
maritime ș.a.;

19
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

MARSHALL,
INSULELE ~
Aolepān Aorōkin Majeļ
(marshalleză)
Republic of the Marshall
Islands (engleză)

DATE GENERALE (Republica Insulelor


Marshall);
Poziția geografică: în Oc. Sărbătoarea națională: 1 mai
Pacific, la 4-14° lat. N și (ziua Constituției, în 1979);
157-173° long. E; Limbi oficiale: marshalleza și
Vecini: Oc. Pacific (lungimea engleza;
liniei de coastă: 370 km); Moneda: 1 dolar SUA = 100
nu are vecini pe uscat; cenți;
Suprafața: 181 km2; Diviziuni administrative: 31
Insule componente: 29 atoli și districte (Ailinginae,
5 insule – I-le Railik – cu: Ailinglapalapa, Ailuk,
Ins./Atolul Kwajalein (29 Arno, Aur, Bikar, Bikini,
km2), Ins. Enewetak/ Ebon, Enewetak, Erikub,
Enivetok (27 km2), Ins. Jabwot, Jaluit, Jemo, Kili,
Jaluit (17 km2), Ins. Bikini, Knox, Kwajalein, Lae, Lib,
Ins. Rongelap, Ins. Ujae etc. Likiep, Majuro, Mili,
– și I-le Ratak – cu: Ins. Namorik, Namu, Rongelap,
Maleopan, Ins. Aur, Ins. Rongerik, Taka, Ujae,
Majuro, Ins. Wotje, Ins. Ujelang, Utirik, Wotho și
Utrik, Ins. Bikar, Ins. Wotje);
Likiep etc.); Membru: ONU, SPC, CP, PIF
Forma de guvernământ: ș.a.
republică prezidențială

20
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

CADRUL FIZICO- REPERE DEMOGRAFICE ŞI


GEOGRAFIC SOCIO-ECONOMICE

Relieful/unitățile de relief: Populația: 68.500 loc.;


două șiruri paralele de atoli Densitatea medie a populației:
(circa 30), situate la o 378,4 loc./km2;
distanță de aproximativ 200 Structura etnică: micronezieni
km: în V I-le Ralik, în E I- (marshallezi) = cca. 95%,
le Ratak; atolul Kwajalein albi ș.a.;
este cel mai mare din lume Structura confesională:
(cca. 90 de insulițe care protestanți = cca. 55%,
închid o lagună cu supr. de Adunarea lui Dumnezeu =
1.772 km2); țărmuri cca. 25%, romano-catolici =
sinuoase cu plaje; alt. max.: 7,5%, mormoni = 2% ș.a.;
10 m, în Ins./Atolul Likiep; Bilanțul natural: cca. 19‰;
Clima: tropical-oceanică; Populația urbană: 72%;
temp. med. multianuală: Speranța de viață: 70 ani;
cca. 26,8oC (26,5oC în luna Capitala: Delap-Uliga-Djarrit*
ian. şi 27oC în luna iul.); (în Atolul Majuro, la 7o04’
precip. med. anuale: 500- lat. N şi 171o16’ long. E), cu
800 mm, în N, și 4.000- cca. 29.000 loc.;
4.100 mm, în S; Principalele orașe: Delap-
Hidrografia: ape curgătoare Uliga-Djarrit, Ebeye, Laura,
scurte cu debite mari; Ajeltake, Jahrit;
Asociații biogeografice: păduri PIB/loc.: 2.900 $;
tropicale; Zone și obiective turistice:
Arii protejate: în care se găsesc complexele din atolii
peste 80 de specii Majuro și Mili, plajele cu
amenințate cu dispariția; nisip fin, lagunele, peisajele
Resurse naturale: păduri,
peşte, alte produse marine
*
ş.a. Devenit capitală în anul 1986,
Delap-Uliga-Djarrit se întinde, în
prezent, pe cca. 9,7 km2.

21
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

forestiere, epavele celor 19 Situri din patrimoniul mondial


nave de război scufundate UNESCO: Situl de teste
în cel de-al Doilea Război nucleare: Atolul Bikini.
Mondial ș.a.;

22
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

MICRONEZIA
Fderated States of Micronesia

DATE GENERALE declararea suveranității, în


1986);
Poziția geografică: în Oc. Limba oficială: engleza;
Pacific, la 0-13° lat. N și Moneda: 1 dolar SUA = 100
136-168° long. E; cenți;
Vecini: Oc. Pacific (lungimea Diviziuni administrative: 4
liniei de coastă: 6.112 km); state – Chuuk/Truk (127
nu are vecini pe uscat; km2), Kosrae/Kosaie (110
Suprafața: 702 km2; km2), Pohnpei/Ponape (346
Insule componente: 607: km2) şi Yap (118 km2) –
Pohnpei/Ponape (334,1 divizate în municipalități;
km2), Kosrae, Veno, Membru: ONU, SPC, PIF, CP
Kapingamarangi, Yap, Map, ș.a.
Rumung, Gaga-Tomil,
Nukuroro, Chuuk, Weno, CADRUL FIZICO-
Dublon, Fehan, Umat, I-le GEOGRAFIC
Mortiack, atolii Oroluk,
Pakin, Ant, Mokil, Relieful/unitățile de relief:
Nukuoro ş.a.; coraligen şi vulcanic, este,
Forma de guvernământ: în general, plat şi puternic
republică prezidențială, stat erodat, cuprins în cadrul
federal (Statele Federale ale celor patru state:
Microneziei); Pohnpei/Ponape – alcătuit
Sărbătoarea națională: 3 nov. din insula omonimă şi mai
(ziua care marchează mulți atoli –, Chuuk/Truk –
79 de insule –, Kosrae şi

23
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Yap – 4 insule mai mari şi Structura confesională:


141 insulițe; țărmurile sunt romano-catolici = cca. 50%,
uşor sinuoase; alt. max.: protestanți = 47% ș.a.;
791 m, în Dolohmwar (Mt. Bilanțul natural: 18‰;
Totolom, Ins. Pohnpei/ Populația urbană: 23%;
Ponape); Speranța de viață: 72 ani;
Clima: tropical-oceanică; Capitala: Palikir* (în NV Ins.
temp. med. multianuală: Pohnpei/Ponape, la 6o55’
cca. 27oC (26,5oC în luna lat. N şi 158o11’ long. E), cu
ian. şi 27,2oC în luna iul.); cca. 7.000 loc.;
precip. med. anuale: cca. Principalele orașe: Palikir,
3.600 mm; Weno, Tol, Kolonia;
Hidrografia: ape curgătoare PIB/loc.: 2.500 $;
scurte cu debite bogate; Zone și obiective turistice: Ins.
Asociații biogeografice: păduri Pohnpei/Ponape (cu
tropicale, mangrove; regiunea Kolonia-Palikir,
Arii protejate: cca. 7% din ce include coloane din
supr. statului; bazalt înalte de 200 m, Nan
Resurse naturale: fosfați, lemn, Madol – sit arheologic
peşte ş.a. alcătuit din 92 insule
artificiale, cu ruinele unui
REPERE DEMOGRAFICE ȘI oraş de la începutul
SOCIO-ECONOMICE mileniului trecut şi cu
mormintele unor regi din
Populația: cca. 110.000 loc.; dinastia Sau Deleur), Ins.
Densitatea medie a populației: Kosrae (cu vestigiile unei
cca. 156,6 loc./km2; civilizații din sec. XV-
Structura etnică: micronezieni XVIII), Ins. Chuuk/Truk
= cca. 90% (chuukezi, (cu o mare varietate
pohnpeieni, kosraeni,
yapezi şi mortlockezi),
*
asiatici = 2%, polinezieni = Palikir a devenit capitală în anul
1,5%, europeni = 0,5% ș.a.; 1989, când a luat locul oraşului
Kolonia.

24
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

etnografică – măştile Situri din patrimoniul mondial


Tapuanu – şi cu urmele UNESCO: –.
celui de-al Doilea Război
Mondial) ş.a.;

25
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

NAURU
Ripublik Naoero (naurană)
Republic of Nauru (engleză)

DATE GENERALE Ewa, Ijuw, Meneng, Nibok,


Uaboe şi Yaren);
Poziția geografică: în Oc. Membru: ONU,
Pacific (Micronezia), la 1° Commonwealth, SPC, PIF,
lat. S și 167° long. E; CP ș.a.
Vecini: Oc. Pacific (lungimea
liniei de coastă: 30 km); nu CADRUL FIZICO-
are vecini pe uscat; GEOGRAFIC
Suprafața: 21,1 km2;
Insule componente: 1: Ins. Relieful/unitățile de relief:
Nauru; insulă coraligenă, cu un
Forma de guvernământ: platou central din rocă
republică parlamentară fosfatică, cu alt. de 30-60
(Republica Nauru); m; platoul este mărginit de
Sărbătoarea națională: 31 ian. plaje înguste, nisipoase;
(ziua aniversării țărmul este uşor sinuos; alt.
proclamării independenței, max.: 61 m;
în 1968); Clima: ecuatorială; temp. med.
Limbi oficiale: nauru şi multianuală: cca. 26,5oC
engleza; (27,5oC în luna ian. şi
Moneda: 1 dolar australian = 25,5oC în luna iul.); precip.
100 cenți; med. anuale: cca. 2.000
Diviziuni administrative: 14 mm;
districte (Aiwo, Anabar, Hidrografia: fără ape
Anetan, Anibare, Baiti, curgătoare permanente;
Boe, Buada, Denigomodu,

26
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

principalul lac (lagon) este Capitala: Yaren* (la 0o32’ lat. S


Buada; şi 166o55’ long. E), cu cca.
Asociații biogeografice: 750 loc.;
arbuşti, tufe, plante Principalele orașe: Yaren,
agățătoare şi pâlcuri de Yangor, Anabar, Ijuw;
cocotieri; PIB/loc.: 2.400 $;
Arii protejate: ocrotesc cele 74 Zone și obiective turistice: L.
de specii amenințate cu Buada, plajele nisipoase
dispariția; ş.a.;
Resurse naturale: fosfați, peşte Situri din patrimoniul mondial
ş.a. UNESCO: –.

REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE

Populația: cca. 11.000 loc.;


Densitatea medie a populației:
cca. 519 loc./km2;
Structura etnică: nauruani =
cca. 70%, europeni = 8%,
filipinezi = 2,5%, chinezi =
2,5% ș.a.;
Structura confesională:
protestanți = cca. 65%,
romano-catolici = 30% ș.a.;
Bilanțul natural: 17‰;
Populația urbană: 100%;
Speranța de viață: 64 ani;

*
Oraşul fost atestat în anul 1798 şi
se întinde în prezent pe cca. 1,5
km2.

27
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

NOUA ZEELANDĂ
New Zealand (engleză)
Aotearoa (maori)

DATE GENERALE Limbi oficiale: engleza şi


maori;
Poziția geografică: în Oc. Moneda: 1 dolar neozeelandez
Pacific, la 33-53° lat. S și = 100 cenți;
162-178° long. E; Diviziuni administrative: 16
Vecini: Oc. Pacific (inclusiv regiuni (Auckland, Bay of
M. Tasman; lungimea liniei Plenty, Canterbury,
de coastă: 15.134 km); nu Gisborne, Hawke’s Bay,
are vecini pe uscat; Marlborough, Manawatu-
Suprafața: 270.467 km2; Wanganui, Nelson,
Insule componente: 2 insule Northland, Otago,
mari – Insula de Sud Taranaki, Southland,
(151.971 km2) şi Insula de Tasman, Waiakato,
Nord (111.489 km2) – şi Wellington şi West Coast)
mai multe insule mici – şi insulele din largul coastei
Steward (1.746 km2), (Campbell, Chatham,
Chatham, Kermalec, Kermadesc şi Steward);
Campbell, Great Barrier, Teritorii externe: I-le Cook (în
Three Kings ş.a.; Pacificul Central), Niue (în
Forma de guvernământ: Pacificul Central-Sudic),
monarhie constituțională Tokelau (în Pacificul
(monarhul Marii Britanii); Central-Vestic) şi Ross
Sărbătoarea națională: 6 febr. Dependency (în Antarctica,
(aniversarea semnării dependență nerecunoscută
Tratatului de la Waitangi, de comunitatea
în 1840); internațională);

28
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Membru: ONU, Clima: temperat-oceanică (mai


Commonwealth, ANZUS, rece în S şi cu nuanțe
OCDE, APEC, PIF, CP, subtropicale în
OMC ș.a. extremitatea nordică – Pen.
Auckland); temp. med.
CADRUL FIZICO- multianuală: între 10oC, în
GEOGRAFIC S şi 15oC, în N (15-19oC în
luna ian. şi 7-11oC în luna
Relieful/unitățile de relief: iul.); precip. med. anuale:
predominant muntos; în cca. 1.250 mm;
Insula de Sud se găsesc: M- Hidrografia: ape curgătoare
ții Alpii Sudici (Alpii scurte cu debite bogate:
Neozeelandezi) – cu alt. de Waikato (425 km), Clutha
peste 3.500 m, cu relief (322 km), Wanganui (290
glaciar – şi Câmp. km), Taieri (288 km);
Canterbury, în E; în Insula numeroase lacuri: glaciare
de Nord se evidențiază: şi tectono-glaciare – Te
platourile şi munții Anau (344 km2), Wakatipu
vulcanici (cu alt. de peste (293 km2), Coleridje,
1.900 m: Mt. Ruapehu Tekapo, Pukaki, Ohau,
2.797 m, Mt. Ngauruhoe Wanaka, Hawea,
2.291 m, Mt. Tongarino Manapouri ş.a. – şi
1.767 m, Mt. Egmont/ vulcanice – Taupo (606
Taranaki 2518) şi Câmp. km2), Wairarapa (80 km2),
Auckland, în NV; țărmurile Rotorua (80 km2), Tarawera
sunt sinuoase, cu mici ş.a.; în Insula de Sud se
peninsule (Pen. Auckland), găsesc peste 360 de ghețari
golfuri şi fiorduri (numai în montani: Tasman (120
SV Insulei de Sud: Milford km2), Murchinson, Franz
Sound, Dusky Sound); alt. Josef, Fox ş.a.; ape
max.: 3.764 m, în Mt. geotermale şi gheizere în
Cook/Aoraki (M-ții Alpii aria vulcanică;
Neozeelandezi);

29
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Asociații biogeografice: păduri romano-catolici = 13%,


de foioase şi de conifere prezbiterieni = 10%,
(unele relicte), păduri metodişti = 3 ș.a.;
subtropicale, arbuşti, tufe, Bilanțul natural: 7‰;
păşuni alpine; Populația urbană: 86,5%;
Arii protejate: cca. 21% din Speranța de viață: 80 ani;
supr. statului: P.N. Capitala: Wellington* (la
Tongariro, P.N. Westland, 41 17’ lat. S şi 174 46’ long.
o o

Col Arthur, Egmont, E), cu cca. 420.000 loc.;


Mount Cook/Aorangi, Principalele orașe: Auckland,
Mount Aspiring, Nelson Christchurch, North Shore,
Lacs, Fiorland, Hauraki Manukau, Napir, Hamilton,
Gulf, Marlborough Sounds, Tauranga, Dunedin,
Tasman, Urewera ş.a.; Hastinga, Palmerston ş.a.;
Resurse naturale: minereu de PIB/loc.: 37.800 $;
fier, aur, cărbuni, gaze Zone și obiective turistice:
naturale, calcar, ape capitala Wellington (cu
curgătoare cu potențial catedrala anglicană,
hidroenergetic, lemn ş.a. clădirea veche a
Guvernului – din 1865 –,
REPERE DEMOGRAFICE ȘI Dominion Museum ş.a.)
SOCIO-ECONOMICE oraşele Auckland, Dunedin
şi Christchurch, stațiunile
Populația: cca. 4.500.000 loc.; Rotorua, Wairakei, Taupo,
Densitatea medie a populației: Dawson Falls, North
cca. 16,5 loc./km2; Egmont ş.a., munții Hitt,
Structura etnică: Cook, Egmont ş.a., ariile
neozeelandezi (urmaşii protejate P.N. Westland,
europenilor) = cca. 68%, P.N. Togaria, insulele
maori = 15%, polinezieni =
*
6%, chinezi = 3% ș.a.; Oraşul fost întemeiat în anul
Structura confesională: 1839 de către o companie britanică
aflată în misiune de colonizare. În
anglicani = cca. 15%, prezent se întinde pe cca. 445 km2.

30
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

subarctice etc., zonele de Wahipounamu, P.N.


pescuit Tauranga, Togario, insulele subarctice
Whangaroa, Bay of Islands Snares, Bounty, Antipode,
ş.a.; Auckland şi Campbell.
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: P.N. Te

31
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

PALAU
Belu’u era Belau (palauană)
Republic of Palau (engleză)

DATE GENERALE Moneda: 1 dolar SUA = 100


cenți;
Poziția geografică: în Oc. Diviziuni administrative: 16
Pacific, la 0-8° lat. N și 131- state (Aimeliik, Airai,
135° long. E; Angaur, Hatohobei,
Vecini: Oc. Pacific (lungimea Kayangel, Koror,
liniei de coastă: 1.519 km); Melekeok, Ngaraard,
nu are vecini pe uscat; Ngarchelong, Ngarchelong,
Suprafața: 549 km2; Ngardmau, Ngatpang,
Insule componente: Arh. Ngchesar, Ngeremlengui,
Palau (340 insule) – Ins. Ngiwal, Peleliu şi
Babelthuap/Babel-daob Sonsorol);
(368 km2), Ins. Koror (18 Membru: ONU, SPC, PIF, CP
km2), Ins. Peleliu, Ins. ș.a.
Arakabesan, Ins. Angaur,
Ins. Kayangel ş.a. – şi 5 CADRUL FIZICO-
insule coraligene (Sonsorol, GEOGRAFIC
Pulo Anna, Tobi, Merir şi
Reciful Helen); Relieful/unitățile de relief: de
Forma de guvernământ: origine vulcanică şi
republică prezidențială coraligenă; cele mai mari
(Republica Palau); înălțimi nu depăşesc 700 m
Sărbătoarea națională: 9 iul. (620 m în Ins. Koror, 242 m
(ziua aniversării în Mount Ngerchelchuus,
constituției, în 1979); din Ins. Babelthuap/Babel-
Limbi oficiale: palauana şi daob); majoritatea insulelor
engleza; din Arh. Palau – cu

32
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

excepția Ins. Angaur şi Ins. Structura etnică: palauani


Kayangel – sunt (micronezieni) = cca. 70%,
înconjurate de o mare filipinezi = 15%, chinezi =
barieră de recifuri, care 5%, vietnamezi = 2%, albi =
închide o lagună în care se 2%, carolinezi = 1,5% ș.a.;
găsesc 320 de insulițe Structura confesională:
coraligene (Rock Islands); romano-catolici = cca. 45%,
țărmurile sunt sinuoase, cu protestanți = 25%,
mici peninsule şi golfuri; modekngei = 10% ş.a.;
alt. max.: 628 m, în Ins. Bilanțul natural: 6‰;
Koror; Populația urbană: 80%;
Clima: tropical-oceanică; Speranța de viață: 71 ani;
temp. med. multianuală: Capitala: Ngerulmud* (în Ins.
26,8oC (26,5oC în luna ian. Ins. Babelthuap/Babel-
şi 27oC în luna iul.); precip. daob, la 7o30’ lat. N şi
med. anuale: cca. 3.600 134o37’ long. E), cu cca. 500
mm; loc.;
Hidrografia: ape curgătoare Principalele orașe: Koror,
scurte şi temporare; lagune; Ngerulmud, Meyuns,
local, ape geotermale (în Melekeok;
aria vulcanică); PIB/loc.: 17.000 $;
Asociații biogeografice: păduri Zone și obiective turistice: Ins.
tropicale, mangrove; Babelthuap/Babel-daob (cu
Arii protejate: –; ruinele şi sculpturile în
Resurse naturale: lemn, aur, piatră ce amintesc de
peşte ş.a. vechile civilizații
prehispanice), Rock Islands
REPERE DEMOGRAFICE ȘI (cu reciful dezvoltat pe
SOCIO-ECONOMICE calcare recifale şi cu lacuri

Populația: cca. 21.500 loc.;


*
Densitatea medie a populației: Ngerulmud a devenit capitală la 7
cca. 46 loc./km2; oct. 2006, luând locul oraşului
Koror.

33
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

interioare legate prin Situri din patrimoniul mondial


canale subterane), vegetația UNESCO: –.
luxuriantă, plaje cu nisip
fin, pescuit subacvatic ş.a.;

34
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

PAPUA-NOUA
GUINEE
The Independent State of Papua
New Guinea

DATE GENERALE Limbi oficiale: engleza, pidgiu,


hiri motu şi alte 819 de
Poziția geografică: în V Oc. limbi/idiomuri;
Pacific, la 0-12° lat. S și Moneda: 1 kina = 100 toea;
141-164° long. E; Diviziuni administrative: 18
Vecini: Indonezia (V, pe 820 provincii (Central,
km) şi Oc. Pacific Chimbu, Eastern
(incluzând M. Bismark, M. Highlands, East New
Solomon şi M. Coralilor, cu Britain, East Sepik, Enga,
lungimea liniei de coastă de Gulf, Madang, Manus,
15.134 km); Milen Bay, Morobe, New
Suprafața: 462.840 km2; Ireland, Northern,
Insule componente: E Ins. Sandaun, Southern
Noua Guinee, Ins. Highlands, Western,
Bougainville (8.985 km2), Western Highlands şi West
Arh. Bismark, Ins. Buka New Britain) şi insulele din
ş.a.; largul coastei (Campbell,
Forma de guvernământ: Chatham, Kermadesc şi
monarhie constituțională Steward), o provincie
(monarhul Marii Britanii) autonomă (Bougainville) şi
(Statul Independent Papua- un district național
Noua Guinee); (Districtul Capitale
Sărbătoarea națională: 16 sept. Naționale);
(aniversarea proclamării
independenței, în 1975);

35
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Membru: ONU, APEC, OMC, Kikori, Purari, Ramu,


Commonwealth, CP, PIF, Strickland ş.a.; cel mai
SPC ș.a. important lac este Murray;
ape geotermale în aria
CADRUL FIZICO- vulcanică;
GEOGRAFIC Asociații biogeografice: păduri
tropicale, savane,
Relieful/unitățile de relief: mangrove, păduri de pin,
înscris în regiunea numită vegetație alpină;
„Cercul de Foc al Arii protejate: cca. 2% din
Pacificului”; predomină supr. statului: McAdam,
relieful muntos; două Wariarata ş.a.;
catene impunătoare în Ins. Resurse naturale: cupru,
Noua Guinee, cu relief argint, aur, gaze naturale,
glaciar; vulcani activi: lemn, ape curgătoare cu
Bosavi (2.995 m), potențial hidroenergetic,
Lamingston (1.795 m), peşti ş.a.
Ulawun (2.305 m) ş.a.;
câmpii, în general REPERE DEMOGRAFICE ȘI
mlăştinoase, mai întinse în SOCIO-ECONOMICE
S Ins. Noua Guinee;
țărmurile sunt sinuoase, cu Populația: cca. 7.000.000 loc.;
peninsule şi golfuri (G. Densitatea medie a populației:
Papua ş.a.); alt. max.: 4.509 cca. 15 loc./km2;
m, în Mt. Wilhelm (Ins. Structura etnică (cca. 750
Noua Guinee); etnii): papuaşi = cca. 75%,
Clima: ecuatorială; temp. med. melanezieni = 15%,
multianuală: 26,5oC (28oC malaysieni, polinezieni,
în luna ian. şi 25oC în luna chinezi, negrito ș.a.;
iul.); precip. med. anuale: Structura confesională:
cca. 2.500 mm; romano-catolici = cca. 25%,
Hidrografia: ape curgătoare cu luterani = 16%,
debite bogate: Fly, Sepik, prezbiterieni şi metodişti =

36
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

8%, anglicani = 5%, amintesc de al Doilea


evanghelişti = 4%, animişti Război Mondial ş.a.;
= 7% ș.a.; Situri din patrimoniul mondial
Bilanțul natural: 22‰; UNESCO: Situl agricol
Populația urbană: 13%; antic Kuk.
Speranța de viață: 62 ani;
Capitala: Port Moresby* (în SE
Ins. Noua Guinee, la 9o30’
lat. S şi 147o12’ long. E), cu
cca. 370.000 loc.;
Principalele orașe: Lae, Arawa,
Madang, Mount Hagen,
Wewak, Goroka,
Popondetta, Mendi,
Kavieng, Kimbe, Alotau,
Daru;
PIB/loc.: 2.400 $;
Zone și obiective turistice:
capitala Port Moresby (cu
festivalul „Hivi Moale”),
oraşele Madang (considerat
cel mai frumos din
Oceania), Lae (supranumit
„oraşul-grădină”),
provinciile East Sepik, New
Ireland, East New Britain,
Mile Bay şi West New
Britain, locurile ce

*
Oraşul fost întemeiat în anul
1873 şi în prezent se întinde pe
cca. 240 km2.

37
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

SAMOA
Malo Sa’dato Tuto’atasi o Samoa
(samoană)
Independent State of Samoa
(engleză)

DATE GENERALE Limbi oficiale: samoana


(polineziană) şi engleza;
Poziția geografică: în Oc. Moneda: 1 tala = 100 sene;
Pacific, la 10-15° lat. S și Diviziuni administrative: 11
171-175° long. V; districte/itūmālō (A’ana,
Vecini: Oc. Pacific (lungimea Aiga-i-le-Tai, Atua,
liniei de coastă: 403 km); Fa’asaleleaga, Gaga’emauga,
nu are vecini pe uscat; Gagaifomauga, Palauli,
Suprafața: 2.831 km2; Satupa’itea, Tuamasaga,
Insule componente: 9 insule – Va’a-o-Fonoti şi
dintre care 4 locuite: Savai’i Vaisigano);
(1.715 km2), Upolu (1.127 Membru: ONU, SPC, PIF,
km2), Apolima şi Manono, Commonwealth, CP ș.a.
5 nelocuite: Tutuila (135
km2), Aunu (14,5 km2), Tau CADRUL FIZICO-
(39 km2), Olosega şi Ofu – GEOGRAFIC
şi atolul Rose;
Forma de guvernământ: Relieful/unitățile de relief:
republică parlamentară predominant de origine
(Statul Independent vulcanică, este alcătuit din
Samoa); munți – Mt. Mauga Silisili
Sărbătoarea națională: 1 ian. 1.857 m, Mt. Metanavu,
(ziua aniversării Mt. Mu (în Ins. Savai’i),
proclamării independenței, Mt. Fito/Vaaifetu 1.098 (în
în 1962); Ins. Upolu) ş.a. – dealuri şi

38
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

câmpii litorale; țărmurile 8%, europeni = 2%, chinezi


sunt uşor sinuoase, însoțite = 1,5% ș.a.;
de recifuri de corali; alt. Structura confesională:
max.: 1.858 m, în Vf. protestanți = cca. 65%,
Mauga Silisili (în Ins. romano-catolici = 22%,
Savai’i); animişti = 7% ș.a.;
Clima: tropicală umedă; temp. Bilanțul natural: 18‰;
med. multianuală: cca. Populația urbană: 23%;
26,5oC (27,5oC în luna ian. Speranța de viață: 72 ani;
şi 25,5oC în luna iul.); Capitala: Apia* (în N Ins.
precip. med. anuale: cca. Upolu, la 13o50’ lat. S şi
3.000 mm; 171o45’ long. V), cu cca.
Hidrografia: ape curgătoare 37.500 loc.;
scurte cu debite bogate Principalele orașe: Vaitele,
(Vaisigano ș.a.); Vailele, Faleasi’u,
Asociații biogeografice: păduri Mulifanua, Asau,
tropicale, mangrove ş.a.; Salelologa, Satupa’itea;
Arii protejate: cca. 3,5% din PIB/loc.: 4.400 $;
supr. statului (P.N. O-Le- Zone și obiective turistice:
Pupu-Pu’e, în Ins. Upolu); capitala Apia, Mt. Vaea (cu
Resurse naturale: lemn, ape mormântul scriitorului R.
curgătoare, peşte ş.a. L. Stevenson, cascada
Falefa), vulcanul O-Le-
REPERE DEMOGRAFICE ȘI Pupu (cu P.N. O-Le-Pupu-
SOCIO-ECONOMICE Pu’e), Ins. Savai’i (cu
munții vulcanici Mauga
Populația: cca. 193.000 loc.; Silisili şi Mu, lacurile
Densitatea medie a populației: vulcanice, pădurile
cca. 68 loc./km2; luxuriante, plajele cu nisip
Structura etnică: polinezieni
(samoani) = cca. 85%,
*
euronezieni (cu ascendență Oraşul fost fondat în anul 1850 şi
se întinde în prezent pe cca. 48
europeană şi polineziană) = km2.

39
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

fin, aşezarea preistorică Situri din patrimoniul mondial


polineziană situată la UNESCO: –.
Letolo) ş.a.;

40
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

SOLOMON,
INSULELE ~
Solomon Islands

DATE GENERALE Sărbătoarea națională: 7 iul


(ziua proclamării
Poziția geografică: în SV Oc. independenței, în 1978);
Pacific, la 5-13° lat. S și Limba oficială: engleza;
155-171° long. E; Moneda: 1 dolar solomonian =
Vecini: Oc. Pacific (lungimea 100 cenți;
liniei de coastă: 5.313 km); Diviziuni administrative: 9
nu are vecini pe uscat; provincii (Central,
Suprafața: 28.896 km2; Choiseul, Guadalcanal,
Insule componente: aproape Santa Isabel, Makira,
1.000 de insule vulcanice şi Malaita, Rennell şi Bellona,
coraligene: Ins. Temotu şi capital Honiara);
Guadalcanal (5.302 km2), Membru: ONU, OMC,
Ins. Santa Isabel/Bughotu Commonwealth, SPC, CP,
(4.662 km2), Ins. Malaita/ PIF ș.a.
Mala, (3.885 km2), Ins.
New Georgia (3.370 km2), CADRUL FIZICO-
Ins. Vella-Lavella/Mbilua, GEOGRAFIC
Ins. Makira/San Cristobal,
Ins. Choiseul/Lauru, I-le Relieful/unitățile de relief:
Santa Cruz ş.a.; insule vulcanice și
Forma de guvernământ: coraligene; insulele
monarhie constituțională vulcanice sunt mai întinse
(monarhul Marii Britanii); şi au relieful predominant
muntos, destul de
accidentat şi grupat pe

41
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

două şiruri paralele, Structura etnică: melanezieni


orientate NV-SE; țărmuri = cca. 93%, polinezieni =
sinuoase cu mici golfuri şi 4%, micronezieni = 2% ș.a.;
plaje; alt. max.: 2.447 m, în Structura confesională:
Mt. Makarakomburu (Ins. protestanți = cca. 65%,
Guadalcanal); romano-catolici = 19%,
Clima: tropicală umedă; temp. animişti = 5%, budişti = 3%
med. multianuală: cca. ș.a.;
26,5oC (27,5oC în luna ian. Bilanțul natural: cca. 23‰;
şi 25,5oC în luna iul.); Populația urbană: 18%;
precip. med. anuale: 3.200; Speranța de viață: 67 ani;
Hidrografia: râuri scurte cu Capitala: Honiara* (în Ins.
debite bogate; L. Te Guadalcanal, la 9o26’ lat. S
Nggano (15,5 km2, în Ins. şi 159o57’ long. E), cu cca.
Rennell) – cel mai întins 84.000 loc.;
lac din Oceania; ape Principalele orașe: Honiara,
geotermale; Gizo, Auki;
Asociații biogeografice: păduri PIB/loc.: 1.550 $;
tropicale, mangrove; Zone și obiective turistice:
Arii protejate: E Ins. Rennell capitala Honiara,
(cca. 0,1% din supr. complexele memoriale de
statului); la Skyline Ridge şi Mt.
Resurse naturale: fosfați, Austin (ridicate în
bauxită, aur, plumb, nichel, memoria armatelor SUA şi
zinc, păduri, peşte, alte japoneză), peşterile din Ins.
produse marine ş.a. Nggela, izvoarele termale
din Ins. Savo, regiunea L.
REPERE DEMOGRAFICE ŞI Te Nggano (considerată un
SOCIO-ECONOMICE „paradis al păsărilor”), Ins.

Populația: cca. 590.000 loc.;


*
Densitatea medie a populației: Honiara a luat locul fostei
20,4 loc./km2; capitale Tulaghi şi se întinde, în
prezent, pe cca. 22 km2.

42
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Rennell şi Ins. Bellona (cu insulele artificiale din


numeroase elemente unice lagunele Langa Langa şi
ale culturii polineziene – Lau, cu aşezări tradiționale
peşteri ale legendarului ș.a.;
popor Hiti şi vechi temple), Situri din patrimoniul mondial
Ins. Tikopia şi Ins. Anuta UNESCO: E Ins./Atolului
(cu modul de viață Rennell.
tradițional nealterat),

43
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

TONGA
Pule’anga’o Tonga (tongană)
Kingdom of Tonga (engleză)

DATE GENERALE Moneda: 1 pa’anga = 100


seniti;
Poziția geografică: în Oc. Diviziuni administrative: 5
Pacific, la 15-23° lat. S și diviziuni administrative cu
170-177° long. V; 23 de districte;
Vecini: Oc. Pacific (lungimea Membru: ONU,
liniei de coastă: 419 km); Commonwealth, SPC, PIF,
nu are vecini pe uscat; CP ș.a.
Suprafața: 748 km2;
Insule componente: 169 (45 CADRUL FIZICO-
locuite) grupate în 3 GEOGRAFIC
sectoare: Vava’u Group (în
N), Ha’apai Group (în Relieful/unitățile de relief:
centru) şi Tongatapu (în S); este vulcanic (cu patru
cele mai mari insule sunt: vulcani activi: Fonualei,
Tongatapu (supr. 256 km2), Tofua ş.a., pe „Cercul de
Vava’u (90,5 km2) şi ’Eua Foc al Pacificului”) şi
(88 km2); coraligen; insulele
Forma de guvernământ: vulcanice sunt dispuse pe
monarhie constituțională două lanțuri paralele
(Regatul Tonga); orientate N-S; lanțul V este
Sărbătoarea națională: 4 iul. caracteristic insulelor mari
(Ziua Emancipării, în şi mai înalte, iar lanțul E
1970); este mai scund, cu recifuri
Limbi oficiale: tongana şi coraligene; țărmurile sunt
engleza; sinuoase, cu mici peninsule

44
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

şi golfuri; alt. max.: 1.033 romano-catolici = 16%,


m, în Ins. Kao (din Ha’apai mormoni = 13%, bahi = 4%
Group); ș.a.;
Clima: tropicală; temp. med. Bilanțul natural: 21‰;
multianuală: cca. 26,5oC Populația urbană: cca. 25%;
(27,5oC în luna ian. şi Speranța de viață: 72 ani;
25,5oC în luna iul.); precip. Capitala: Nuku’alofa* (pe
med. anuale: 2.100 mm; țărmul N al Ins. Éfaté, la
Hidrografia: râuri scurte şi cu 21o08’ lat. S şi 175o12’ long.
debite bogate; ape V), cu cca. 25.000 loc.;
geotermale, în aria Principalele orașe: Nuku’alofa,
vulcanică; Neiafu, Tofoa Koloua,
Asociații biogeografice: păduri Haveluloto;
tropicale, mangrove; PIB/loc.: 4.200 $;
Arii protejate: cca. 24% din Zone și obiective turistice:
supr. statului (5 rezervații capitala Nuku’alofa (cu
naturale şi câteva parcuri Palatul Regal, din 1867,
naționale); biserica wesleyană, din sec.
Resurse naturale: peşte, soluri XIX), Ha’amonga/„Poarta
fertile ş.a. Sacră” (megalit din calcar
recifal realizat în sec. XIII,
REPERE DEMOGRAFICE ȘI în Ins. Tongatapu),
SOCIO-ECONOMICE „gheizerii” de la Houma,
recifurile coraligene Kao,
Populația: cca. 105.000 loc.; Hakauma-mo ş.a., Ins.
Densitatea medie a populației: Tofa, Ins. Vava’u ș.a.;
140 loc./km2; Situri din patrimoniul mondial
Structura etnică: tongani UNESCO: –.
(polinezieni) = cca. 98%,
europeni, fijieni ș.a.;
Structura confesională:
protestanți (majoritatea *
Oraşul fost atestat documentar în
metodişti) = cca. 65%, anul 1795.

45
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

TUVALU
Tuvalu

DATE GENERALE Diviziuni administrative: 9


districte de guvernare
Poziția geografică: în Oc. locală;
Pacific (în Polinezia), la 3- Membru: ONU, SPC, PIF,
12° lat. S și 168-175° long. Commonwealth, CP ș.a.
E;
Vecini: Oc. Pacific (lungimea CADRUL FIZICO-
liniei de coastă: 24 km); nu GEOGRAFIC
are vecini pe uscat;
Suprafața: 25,63 km2; Relieful/unitățile de relief:
Insule componente: 5 atoli – atoli şi insule recifale, cu
Nanumea (6,8 km2), înălțimi mai mici de 6 m;
Nukulaelae, Funafuti, uscatul este apărat de
Nukufetau şi Nui – şi 4 valurile Oc. Pacific de
insule recifale – Vaitupu barierele recifale
(5,6 km2), Niulakita, Niutao coraligene; țărmurile sunt
şi Nanumaga/Nanumanga; sinuoase, cu mici golfuri;
Forma de guvernământ: Clima: tropicală umedă; temp.
monarhie constituțională med. multianuală: cca.
(monarhul Marii Britanii); 26,5oC (27,5oC în luna ian.
Sărbătoarea națională: 1 oct. şi 25,8oC în luna iul.);
(ziua proclamării precip. med. anuale: 2.500
independenței, în 1978); mm;
Limbi oficiale: tuvaluana şi Hidrografia: râuri scurte şi
engleza; temporare;
Moneda: 1 dolar tuvaluan =
100 cenți;

46
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Asociații biogeografice: Principalele orașe: Fongafale


pâlcuri de palmieri, (singura aglomerație
cocotieri, mangrove; urbană);
Arii protejate: cca. 24% din PIB/loc.: 3.200 $;
supr. statului (5 rezervații Zone și obiective turistice:
naturale şi câteva parcuri insulele Funafuti,
naționale); Nanumea, Vaitupu şi
Resurse naturale: peşte ş.a. Nukufetau, plaje cu nisip
fin, lagune, urme ale celui
REPERE DEMOGRAFICE ȘI de-al Doilea Război
SOCIO-ECONOMICE Mondial (conflictul armat
americano-japonez) ș.a.;
Populația: cca. 10.700 loc.; Situri din patrimoniul mondial
Densitatea medie a populației: UNESCO: –.
417 loc./km2;
Structura etnică: tuvaluani
(polinezieni) = cca. 97%,
metişi = 1%, europeni =
0,5% ș.a.;
Structura confesională:
protestanți
(congregaționişti) = cca.
85%, romano-catolici =
1,5%, bahi = 1% ș.a.;
Bilanțul natural: 15‰;
Populația urbană: cca. 50%;
Speranța de viață: 63 ani;
Capitala: Funafuti* (pe atolul
omonim, la 8o31’ lat. S şi
175o11’ long. E), cu cca.
6.000 loc.;

*
Se întinde pe cca. 2,5 km2.

47
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

VANUATU
Ripablik blog Vanuatu
(bislama)
Republic of Vanuatu
(engleză)
République de Vanuatu
(franceză)

DATE GENERALE Sărbătoarea națională: 30 iul.


(ziua aniversării
Poziția geografică: în Oc. proclamării independenței,
Pacific, la 12-21° lat. S și în 1980);
157-174° long. E; Limbi oficiale: bislama,
Vecini: Oc. Pacific (lungimea engleza şi franceza;
liniei de coastă: 2.528 km); Moneda: 1 vatu = 100
nu are vecini pe uscat; centimes;
Suprafața: 12.189 km2; Diviziuni administrative: 6
Insule componente: 12 mari şi provincii autonome
cca. 60 mici: Ins. Espinosa (Malampa, Penama, Sanma,
Santo (supr. 3.947 km2), Shefa, Tafea şi Torba);
Ins. Malakula (2.023 km2), Membru: ONU,
Ins. Éfaté/Vaté (923 km2), Commonwealth, SPC, PIF,
Ins. Erromango (894 km2), CP ș.a.
Ins. Pentecost (325 km2),
Ins. Epi (259 km2), Ins. CADRUL FIZICO-
Aoba, Ins. Maéwo, Ins. GEOGRAFIC
Ambrym, Ins. Tanna, Ins.
Vanua Lava, I-le Banks, I- Relieful/unitățile de relief:
le Torres ş.a.; predominant muntos;
Forma de guvernământ: vulcani activi în insulele
republică parlamentară Ambrym, Lapevi, Tanna;
(Republica Vanuatu); țărmuri sinuoase cu mici

48
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

peninsule și golfuri; alt. Populația urbană: cca. 25%;


max.: 1.879 m, în Vf. Speranța de viață: 71 ani;
Tabwemasana (în Ins. Capitala: Port-Vila* (în Ins.
Espinosa Santo); Éfaté, la 17o45’ lat. S şi
Clima: tropicală; temp. med. 168o18’ long. E), cu cca.
multianuală: cca. 26,5oC 40.000 loc.;
(27,5oC în luna ian. şi Principalele orașe: Port-Vila,
25,5oC în luna iul.); precip. Luganville (în Ins. Espinosa
med. anuale: 2.250 mm; Santo);
Hidrografia: ape curgătoare PIB/loc.: 2.800 $;
scurte şi cu debite mari; Zone și obiective turistice:
Asociații biogeografice: păduri oraşele Port-Vila,
tropicale; Luganville, domeniul
Arii protejate: cca. 1,5% din căpeteniei regale Mata (în
supr. statului; Ins. Éfaté), situl arheologic
Resurse naturale: mangan, Teouma ş.a.;
peşte, păduri ş.a. Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: Domeniul
REPERE DEMOGRAFICE ŞI căpeteniei regale Mata (în
SOCIO-ECONOMICE Ins. Éfaté).

Populația: 253.000 loc.;


Densitatea medie a populației:
19,2 loc./km2;
Structura etnică: vanuatuani
(Ni-Vanuatu) = cca. 98%,
melanezieni, polinezieni
ș.a.;
Structura confesională:
prezbiterieni = cca. 36%,
romano-catolici = 15%,
anglicani = 14% ș.a.; *
Bilanțul natural: 14,5‰; Oraşul fost întemeiat de francezul
Ferdinand Chevillard.

49
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Andrei Ileana, Erikos A., Teslaru S.: Statele lumii de la A la Z, Edit.
TESS-M, Constanța, 1998.
Coteț P., Băcanu Lucia: Australia, Oceania, Antarctica. Geografie
fizică, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972.
Dragomirescu Ș., Săgeată R.: Statele lumii contemporane, Edit.
Corint, București, 2011.
Giurcăneanu C.: Statele pe harta politică a lumii, Edit. Politică,
București, 1983.
Ionescu Mariana, Condurățeanu-Fesci Simona: Parcuri și rezervații
pe glob, Edit. Albatros, București, 1985.
Matei C. M., Neguț S., Nicolae I.: Enciclopedia statelor lumii, Ediția a
XIV-a, Edit. Meronia, București, 2016.
Marin I.: Geografia lumii, Tipografia Universității din Bucureşti,
1993.
Marin I., Nedelcu A: Geografie mondială, Edit. Prahova, Ploiești, f.a.
Mândruț O.: Atlas geografic şcolar, Edit. Corint, Bucureşti, 2008.
Muică Cristina, Buza M., Sencovici Mihaela: Biogeografie.
Compendiu, Edit. Universitară, București, 2009.
Negoescu B., Vlăsceanu Gh.: Geografie economică. Resursele Terrei,
Edit. Meteor Press, București, 2004.
Neguț S., Apostol Gabriela: Geografie. Manual pentru clasa a VII-a,
Edit. Humanitas, București, 1999.
Rusu E.: Geografia continentelor – Australia şi Oceania, Edit.
Didactică și Pedagogică, București, 1999.
***: Atlasul geografic al lumii, Edit. Didactică și Pedagogică, București,
1992.
***: Atlasul statelor lumii, Edit. RAO, București, 1999.
***: Statele lumii. Antologie, consultant Luca Gabriela, Edit. Steaua
Nordului, Constanța, 2009.
***Wikipedia.

50
A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

SUMMARY

Australia and Oceania.


A little encyclopaedia of the states

The hereby paper is the achievement of the teachers and a


group of students – passionate about Geography – from „I. L.
Caragiale” National College, Bucharest.
This volume presents 14 states from a geographical
perspective: Australia, Fiji, Kiribati, The Marshall Islands,
Micronesia, Nauru, Palau, Papua- New Guinea, Samoa, The
Solomon Islands, Tonga, Tuvalu and Vanuatu.
The states’ description was based on: general data (the
geographical position, the average population density, the states’
neighbours, area, the islands which form the state, the form of
government, the national day, the official language, the official
currency, the administrative divisions, external territories and the
international institutions of which the state is a member), the
physical and geographical details (geographical features, climate,
hydrography, bio-geographical associations, natural resources and
protected areas) and the demographic and socio-economic
landmarks (population, the average population density, ethnic
groups, religion, natural balance, urban population, life span, the
capital city and the main cities, GDP/nominal, touristic attractions
and the names of the areas which are part of the World Heritage
Sites listed by UNESCO).

AUSTRALIA ŞI OCEANIA. O MICĂ ENCICLOPEDIE A STATELOR


ISBN 978-973-0-26030-4
București – 2017

51