P e s t ' a , Joi, 12. decemvre, 80. noemvre, 1872.
f ocninti'a R e d a c t o r u l u i
PEDERATIUNEA
Cancelari'a Redaetiunil
e in
Atrat'a tragatorinlml [X.Ö-
v é i i o t o i a ] , Nr. 5.
Scrisorile nefranoate nn se vorn
primi deoatu numai de la oorespnn-
rlintri regulari ai „Fed raţiunii." Diurnalu politicu, literariu, comercialu si economicu.
Articlii tramisi si nepublicati se
voru arde.
1 1 . dec.
Pest'a,
29. noemv.
Nicairea in lume dora nu se accentuedia de
atâte ori si cu atât'a emphase „santieni'a legiloru*
ca si in Camer'a Ungariei, si cu tote acestea cu
„santieni'a legiloru" in Camer'a Ungariei este ca
si cu „onestatea" femeiloru cu reputatiune dubia,
aceste inca totu de onorabilitatea loru vorbescu si
jura pre onorea loru, adecă pre ceea ce li lipsesce.
Camera Ungariei dede unu essemplu eclatante in
asta privintia si nu scimu unde vomu ajunge cu
„santieni'a" legiloru daca iaca si legislatiunea tier­
rei da essemple relie. Cum se va poté pretinde ca
cetatienii se respectedie legile in vigore ? candu
cei ce le facu nu le considera, nu le respecta de­
câtu numai candu si u i u ! o li vine bine la socotela.
In proiectulu de lege pentru orgauisatiunea capi­
talei Ungariei, ministrulu de interne, cu privire la
applicarea deregatoriloru, cerea intr'unu paragrafu
cualificatiunea prescrisaa in art. de lege 44. d'in
1868. adecă a s e padî dreptulu de limba, acesta
pucina garanţia, data cetatieniloru nemagiari, pre
basea libertăţii individuali, precum dîceau magiarii,
cà deslega ei cestiunea de natiunalitate. Purcede
rea ministrului fù constitutiunale, prin urmare
correcta si cu plăcere trebue sè constatàmu, cellu
pucinu in acestu casu, cà D. ministru Tóth au
respectatu legea ; lui dura imputatiune nu i-se pote
face. Ce fece inBe comissiunea centrale ? Ea şterse
§ ulu respectivu si in altu locu, unde se vorbi sce
de affacerile communali alle capitalei, veri unu §.
care prescrie ca limb'a officiale a capitalei sè fia
cea magiara, éra unulu d'intre deputaţii capitalei,
D. Steiger, insu si stranepolu d'allu lui -Ariminu,
nemultiumindu-se cu atât'a, propuse emendamentulu
cà „limb'a officiale si a consultariloru
c h i a r u " se fia eschisivu cea magiara, si acest'a
in contr'a vointiei locuitoriloru nemţi ai capitalei,
espressa in adunarea populare tienuta in asta
privintia. Acestu proiectu do lege, ca tote altele,
se desbatù mai nainte in clubulu deachistiloru,
unde insu si capulu partitei D. Deacu reproba mo
dificatiunea lui Steiger, dîcundu cà nu este poli-
tica intielepta a face cestiune de natiunal täte
ficolo, unde pana acum n'a fostu, ceea ce de si-
guru se va nasce, daca se va primi acea modifi-
catiune, pentru cè sil'a va nasce resistentia, acţiu­
nea reactiure, — disse mai de parte cà „-^il'a"
nu este buna, ci sè se ascepte ca timpulu se adu­
că fruptele „copte." Atunci unii provocare pre in-
tielleptulu tierrei, ca sè graiesca d'insulu in ca­
mera spre a se înlătura si §-ulu formulatu de
commiss. centrale si mai alessu modificatiunea
propusa de dep. Steiger.
Dar intielleptulu tierrei, cu intielleptiune tîn-
tiaresca declina acesta onore si se însărcina dep.
Goroveiu a face elu moţiunea. Inse ce se vedl ?
Ajungandu desbaterile pana la acellu §. nimene
nu se scola, ci unic'a propunere a deputatului
sassu, Schreiber, d'a se lassa a fara acellu §. in-
laturandu-se, intre strigate se primi modificatiunea
lui Steiger si sc primi de tote partitele magiare
cu unanimitate fàra c a cine-va sè fi redicatu cu-
ventulu pentru a constata cellu pucinu, cà prin
adoptaraa acestui §. se lovesce articlulu de lege
4 4 d'in 1868, adecă una lege essistente, inca ne
abrogata. — Va se dîca vicleanulu cotiovlachu
se multiuml cà lu-laudara diurnalele nemtiesci
pentru curagiulu documentatu in conferinti'a clu­
bului partesaniloru sèi, — Goroveiu 8e pitula, cre­
diendu cà este mai bine asia decâtu a luá asu-
pi'á 8Í ur'a magiariloru, sassii cercuspecti tacura ca
pescele ueCÍ macaru Schreiber nu casca gur'a
spre aperarea' propunerii salle. Dar' Serbii,
Romanii ? Ei crediura cà natiunalitatea loru nu
are intéresse de aperatu in Buda-Pest'a ai c à
prin u r m a r e nu este consultu a se ammeste-
cá in afîacerea ungronemtiloru d'în capitale, ci
s è i lasse a-si impartî ei intre sine colacii Magia­
rii vediendu cà nimene d'in neci una parte nu li
face oppusetiune intre vlvate fragorose votară pa-
ragrafulu, prin care Budapest'a, cetàti curatu nem­
tiesci,! se decretară magiareeci. Am dissu curatu
Nr. 1 1 7 - 7 1 7 .
Va esî Mereiiri-a, Tîmeri-a sî llominec'a.
nemtiesci, pentru cà nimic^ in aceste doue cetàti
1872. nu este magiaru, — industjr-i'a, commerciulu, etc.
tote, tote sunt nemtiesci si nemica magiaru, decâtu
numai servitorii si serviţ,oriel<; de la cari copiii
nemtüoru si a gidaniloru invetia magiaresce spre
a poíé deveni cu timpu neuoti cu cioreci strimţi
si anumiţi d'ai marelui Arpadu. Mare este bucuri'a
magiariloru pentru cà prin unu paragrafu de lege
capitalea Ungariei se metamorfosà dTn nemtiesca
in magiara, dar mare este bucuri'a loru si pen­
tru cuventulu cà Romanii si Serbii, aceşti, — pana
acum, singuri, dar aprigi aperatori natiunalitati
loru — v tacáháu despärura de pre campulu luptei.
Intiellege voru magiarii^aceata tactica ai si intiel-
legandu o ore sei-vóru sè o appretiuesca. Viito-
riulu si inca cellu de aprope va aretá ; atunci voru
vedè si deputaţii romani, de au lucratu ei intiellep-
tiesce: a tacé intr' una cestiune, de si la părere,
locale, dar in sine principiale, si prin urmare de
importantia.
„Passivitatea" in Fagarasiu.
Publiculu romauu are deplina cunosciintia despre mo­
dulu, cum s'a essccutatu .passivitatea" in tote tienuturile
locuite de romani in Tranas.Faptele urmate de la conclusulu
d'in Alb'a-Iulia pana adi ni dau o icona destulu de posomo­
rita. Acesta icoua ori câtu ar fi de trista, ea nu este decâtu
adeveratulu refies.su alu unoru consecintie naturale. Dar' sè
vedemu cum stàmu in Fagarasiu in acesta privintia.
Nu voiu amenti, cà-ci e notoriu, cum-cà regimului
numai prin mesuie straovdenari in butulu §. 44. alu legii
municipali, i-a succusu a efeptui conscrierea alegatori-
loru pentru dieta ; dara bine . '• fi» insemnatu cà op-
pusetiunea representatiunei municipali facia de regimu —
nu a purcessu — d'in punctu de vedere allu programmei
.passivitatii ;* d'in contra ea a statu si stà pre bas'a legi­
loru in vigore, li-a aperatu mai cu scumpetate decâtu insu-si
ministrulu de interne, care Ie ignoredia.
S'au cu alte cuvinte — dupa stilulu modernu : repre-
sentatiunea municipale, a statu si stà pre basea programmei
11
„activităţii , cà-ci ea d'in capulu locului — ínra nici o con
tradîcere a primitu rescriptulu regescu pentru dieta si a
facutu toti passii legali pentru efeptuirea; alegeriloru, numai
in punctulu pentru loculu alegeri — cum e cunoscutu —
s'a facutu oppositiune — si acest'a cu totu dreptulu.
La 28 iuliu se tienuse — aici cum éra-si e notoriu
una adunare de ülogatori — et a mai mare parte tierrani
simpli — care decise cà : districtulu Fagarasiului accepta
— program'a passivitatii — essecutanda prin abtienere de
la alegeri. Acesta adunare in ochii multoru-a erá suspiciosa
cà-ci a fostu conchiamata si condusa de catra cei mai pro-
nunciati „activişti", apoi ce a fostu mai caractensticu e, cà
atunci s'a constituitu unu Comiktu a cărui chiamare a fostu
essecutarea programéi,; de passivitate — precandu esseuto-
rii „passivitatii" erau toti — afara de unulu, Antonelli —
„activişti", precum Branu de Lemeny, Ioauu Metianu, Ioanu
Codru Dragusianu. Una schimbare a condintiuniloru politice
nu s'a presnpusu — nici se potea — càci nu indreptatiá
la acest'a nici unu motivu ratiunabllu.
Aici sè fie insemnatu, cà comitetulu „activistu-pas-
sivistu" d'in Juliu nu a lucratu chiaru nimicu pentru esse­
cutarea programmei ce i-si alese, elu a fostu in adeveratulu
intielesu allu cuventului „passivu".
Daca tote semnele ce s'au aretatu si se areta nu insie-
la, apoi se pote afirma cu multa probabilitate, cum-cà adu­
narea d'iu Juliu a avutu singurulu scopu : a désarma d'in
capulu locului opositiunea nationale la alegerile dietali, —
regimulu avé motivu a se teme de alegerea a 2 romani pa-
sivisti; si midiloculu desarmàrii a tostu escelinte; firesce in
unu asemenea secretu nu a potutu fi iniciati de câtu numai
pucini.
Dar' sè lasàmu combinatiunea la o p a r t e ; sè consta­
tàmu numai fapte.
Pre 2 8 . a lunei trecute s'a fostu conchiamatu o adu­
nare de inteligintia si de poporu alegutoriu spre a ne con­
sulta si delibera fin Iminte asupra atitudinei nostre facia de
alegerile ce ni steteau si stau la usia. In preser'a acele 1
adunări o mica conferintia de 12 aveá sè pregatésa unu pro­
iectu de programa pentru adunare. In acesta mica confe­
rintia, s'a aretatu — ca de regula la tote adunările nostre —
doue opiniuni. Una opiniune a majorităţii de 9. si alta a
mino.itàtii de 3. Cei d'antâi aperau terenulu prin candida-
Anulu alu cincilea MDCCCLXXII.
Pretialn d» Prennmerati&L.
Pre trei lune . . . S fi. v.
Pre siese l u n e . . . 6 „ „
Pre annlu intregu . 12 „ „
y«n tru ftumanf'a :
prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei D
„ 6 Inno 1« „ = 16 , „
3 8 8
>» ~ » = i» *•
Pentru Inaertiunl :
10or. de linia,si 30 or. taos'a tim
brale pentru tíesoe-oare publiea-
tiane separatu. In looulu deschisn
20 or. de linia.
Unu esemplariu costa 10 cr.
rea si alegerea a 2. romani probaţi a cavoru fiensta politic
sè se faca deperidenta de la unu co'ngressu nationalu ce —
s'aru tiéné ; canditatii designaţi au fostu Colonelulu Br.
Ü r s u si Matein P a p u Grideanu, advocatu. Cei d'in urma :
abtienerea totala de la alegeri. Opiniuniunea majorităţii fu
sastieuuia si aperata intre cei 9. insi d'in partea D. Dloru
Vicariu M i c u, Codru-D r a g u s i à n u, Ioanu E o m a n u,
Ioanu G r a m' a , Daniilu G r e m o i u si alţii ; pentru
opiniunea minorităţii au fostu DDi : Aroau D e n s u s i-
a n u , Ioanu P l o r e a si F r a n c u.
Acum sè vedemu cum a decursu adunarea d'in 28.
uov. Diu protopopu M e t i a n u , se dechiara indata la iu-
ceputulu pertractàriloru, cà partenesce program'a passivitatii
prin abtienere de la alegeri ! ! si acest'a cu provocare la
conclusulu de la Alb'a-Iuli'a ! ! aici fia insemnatu, cà Branu
de Lemeny — care acum a lipsitu — iutr'una conferintia
tienuta aici in 20. nov. inca s'a dechiaratu, cà este passi-
vistu ! ! ! precandu d upa cum se scie 5. maiu
1872. erá presiedinte adunàrii activiste d'in Sabiiu ; ruinu-
na*u candu omenii se schimba ca si timpulu ! E o m a n u,
capitanulu S t a n c i u . D . G r e m o i u , vicariulu M i c u
vorbiră pentru opiniunea majorităţii susu atinsa, care este
identica cu program'a cunoscuta a lui H o d o s i u
Program'a passivitatii inerte si-aflà aperatori in perso-
nele DDloru. Aronu D e n s u s i a n u , Nicolae D e n s u-
s i a n u , Ionu C i r t e a , Ioanu D i m a Petrascu inve­
tiatoriu.
Adunarea, a cărei majoritari consta d'in poporu
simplu — si carea nu intielege teoriele — nici alle acti­
vistiloru, nici alle passivistiloru, pana la inchiarea desbate-
riloru — cari decurseră cu mare focu — se vedea fora
indoiela a partent opiniunea majorităţii d'in comissiune. Dara
ce se vedi !
Dupa inchiarea desbateriloru, si nemidilocitu inainte
de începerea votisarii, -pmie-dksieis adar,à:ii, ia-centra ioMt-
roru reguleloru parlamentari, se scola si tiene o cuventare
fulminanta pentru opiniunea minoritàtii si intre altele dîce :
„Noi nu potemu alege deputaţi, cà-ci Dvostra sciţi cà diet'a
d'in Pest'a pana acum n'a facutu pentru noi a l f a , decâtu
a urcatu birulu ; daca noi amu alege si tramite doi romani
acolo ar' trebui sè se invoiesca si ei la urcarea birului,
cà-ci ce aru poté face 2 omeni ? Noi sè nu alegemu depu-
tatu ci sè ceremu diet'a nostra aici (in Ardealu) de la
imperatulu." Candu a audîtu poporulu, cà noi voimu a alege
deputaţi (romani) ca sè urce birulu, care si acum e nesu-
portabilu, striga, ca d'in gur'a leului „nu alegemu, nu ale­
gemu" [romani.] In aeestu chipu nimicu a fostu mai usioru,
decâtu a redicá cu majoritate de voturi, la conclusu opiniu­
nea passivitatii inerte.
Acum sè vedemu essecutarea acestui conclusu. In 1.
decemvre adecă dupa 3 dîle se face lumina deplina. Popo­
rulu care se dechiara in 28. nov. pentru passivitate, in
numeru insemnatu mai d'in tote comunităţile d'in cerculu
superioru se aduna in Fagarasiu sub conducerea a mai
multoru inteligenţi, cari părtiniră iu 28. nov. „passivitatea"
se ducu la otelulu «cetatea Parisu" unde se aflá candida­
tulu guvernamentalu Aless. Máday pentru cá sè i asculte
programm'a.
Unulu d'intre passivistii de Ia 28. nov. in o cuven­
tare tienuta càtra Máday lu assecura despre „activitatea"
alegatoriloru romani si despre devotamentulu loru. Dupa
ast'a urmà ospetiurile obicinuite si ce-va parale „pentru
ostenela."
Aici se cuvine sè fia insemnatu, cum-cà caudidatulu
de mai inainte in acestu cercu Ignatiu Brust a renunciatu
in favorea noului candidatu M à d a y ; acésta renuneiare este
firesce numai comedia, cà-ci lucrulu este numai unu „Ge­
schäft" bunu si curatu. Brust a cedatu oile romane cari
sunt fora conducătorii! si „passive* lui Máday, care este
„forte aclivu." Combinatiunea ast'a se dateza inca d'in prima­
vera de candu a amblatu Diu Sigismundu Pappu pre aici.
Lucrulu a fostu si este usioru de esecvtatu, cà-ci romanii
s'au dechiaratu inca d'in Iuliu a remané passivi adecă cu
manile in sinu. Ar' fi ceconsecintia, dîcu passivistii de acestu
calibru, a ne abate de la acelu maretiu conclusu. Nu credu
cà Diu Moldovanu va fi intielesu .passivitatea" in astu
chipu desonoratoriu pentru unu poporu, care voiesce a avé
viitoriu. Facundu atentu pre unii d'intre inteligintii conducă­
tori ai passivitatii desfasiurate in 1. decemvre la Máday
a respunsu cà poporulu intielege pnssivitatea asiá :
se nu alegemu romanu, ca ci prin acést'a vatamamu aotono-
mi'a Transilvaniei — quod dii avertantu — ; a votisá si a
alege neromani nu insemnedia dora abaterea de la program'a
passsivitàtii?

Minunata jurisprudentia !
Daca in adeveru conclusulu <ie la Alb'a-Iuli'a aru avé
acestu iutielessu — ce nu credu — apoi vai de noi ! Inte­
leginti'a prin purcederea de pana acum se va isolá in tote
pàrtile de poporu care cade prada strainiloru ; caus'a naţionala
devine unu lucru fàra pretiu, de care nimene se va mai intéressa ;
cu u n u cuventu — vomu deveni ce am fostu pana l a l 8 4 8 cà-ci in
adeveru passivitatea d'in an. 1 8 7 2 . adeca trandavi'a, nepăsa­
rea dovedita i n t«>te pàrtile remaue cá ou cu ou cu aceea
d'iu ante de 1848.
Candidaţii gubernamentali neromaiii in tier'a Fagara­
siului sunt: Teleki si Madai, Benedek o alu ultra-montani-
loru. Romanii nu au nici unu candidatu romanu; se lasa
„passivi"
Ore nu aru fi tempulu se cugete bărbaţii romanii com­
petenţi la o îndreptare spre mai bine ? 0.
Camer'a representantiloru Ungariei.
S i e d i n t i'a de la 7. d e c , 1872.
Presiedintele B i t ó deschide siedinti'a la 10 ore 20
min. d'tn di. Processulu verbalu illu siedintiei precedente
se verifica, ér' petitiunile presentate de unii deputaţi se trecu
la comissiunei) petitiunaria.
Adamu L á z á r interpelledia pre m inistrulu de justi­
ţia, daca are de cugetu a présenta in curendu camerei unu
projectu despre codicele penale, si cà, pana ce va face ace­
st'a nu este diu ministru inclinatu. a delatnrâ prin ordina-
tiune provisoria referintiele anormale, cari sustau inca in Trans­
silvani'a cu privire la processele de pressa ?
Ministrulu de justiţia P a u 1 e r respunde, cà projec­
tulu despre partei materiala a unui codice penalu va fi in
curendu gat'a si atunci se va subscerue spre judecarea in-
vetiatiloru. bi apoi chiaru d'in motivulu, cà acestu projectu
va sè appara in curendu, dsa nu afla de lipsa a face dis-
pusetiuni provisorie.
Adamu Lázár nu e multiumitu cu partea a dou'a a
respunsului, inse cu tote acestea camer'a iè actu despre elu.
Ministrulu de financie K e r k a p o l y présenta unu
projectu de leg» despre autorisarea ce este d'a se dá gu­
vernului spre a poté incassá contributiunea si in patrariulu
primu allu annului prossimu, si spre a-si poté procura mi-
dilöcele necessarie pentru conducerea affaceriloru statului ;
mai departe présenta unu proiectu de lege despre inchiarea
unui imprumutu iu valore nominale de 54 millione iloreni ;
in fine diu ministru de fluancie présenta inca unu projectu
de lege despre mesuràrile catastrele, si roga camer'a, cà pre
celle doue d'antâi sè le transmitta comissiunii financiarie spre
a le pertractá fàra amenare.
Camer'a trece ;.poi ia ordenea uîllei si continua des­
baterea speciale a supr'a projectului de lege despre oigani-
sarea capitalei.
'I," IL-X. . ,. , ,'
Romanii i n secolulu alu l î .
Venetî'a in noemvre 1812.
Cetatiane Redactore ! Sum ferice a-ti poté comunica
câte-va pagine destulu de interessante pentru istori'a nos­
tra. In trecutu pre candu sacrulu p r i n c i p i u d e n a ­
ţ i o n a l i t a t e erá necunoscutu, italianii se ocupară de
noi multu mai multu de citu asta-di, candu „ n a ţ i o n a l i ­
t a t e a " cea mai nobile concista a timpiloru moderni, redi-
cata la innaltímea unei dogme, a devenitu a fi „ l e g i t i ­
m i t a t e a " poporeloru.
Intre alţii scriitori italiani co se ocupară de noi voiu
aminti :
1. Centorio: „Comentări delia guerra di Transilvania",
Venezia 1566.
2. Sempliciano Bizozeri : „Particolari della statu pas-
sato e présente d e i regni di TJngheria, Croazia, e prineipato
di Transilvania".
3. Spontoni .-„Storia della Transilvania." Venezia 1638.
4. Jesti : „Viaggio per Valachia."
5. Giovani Luccio : „De regno Dalmatiae".
6. Pius II: „De rebus hungaricis".
7. Fresekot Casimiro : „Idea generale del regno d'Un-
gberi.i." Bologna. 1697.
8. Antonio Maria Del Chiaro : „Istoria delle moderne
rivoluzioiii d e l l a Valachia." Venezi.. 1718.*)
*] Bizozeri, Spontoni, Piu IL, Del Chiaro, etc. sunt
cunoscuţi si se gasescu chiaru si in bibliothece private d'alle
invetiatiloru nostri, asiá d. e. la DD. Odobescu, Papiu, Lau-
riauu, Urechia, e t c . Este bine ca junii romani cari studiedia
la universităţile Italiei sè cercetedie desu avutele bibliothece
alle acestei tierre classice si sè publice d'in candu in candu
resultatulu eereetàriloru salle si eventualile descoperiri, dar'
sè se padiesca a f a c e cum facusse asta vera unu magiaru i
care, dupa ce petrecusse m?i multu timpu iu Itali'a, firesce
pre spesele statului, c a sè arrête cà n'a spesatu banii in de- |
M e r t u , facusse m a r e si'ara in tierra eu Bizozeri, pre care j
S'ar fi de»eoperitu d'uisulu, e u t o t e c à n'aveà n e c i o treluin- '•
lia d'a m e r g e iu Itali'a, n e c i » spe.-,á nui'a de rl ori n i peu-
lru c a sè descopere pre Bi oz>ri, cà-ci s,- afla si iu biblio- ' a ti de iuteiessu a publica aceste spicuiture ce ni-le impar­
thec'a d'in Pest'a, dar' magiarulu trebuia sè brodesca iu i tes! D. Dragescu.
468
§. 7 2 - 8 8 inclusive se primescu fara nici una modifi-
ciitiune. La §. 89, in care sè dîce, cà lioib'a officiale si a
affaceriloru capitalei este cea unguresca, deputatulu Juliu
Steiger presintá urmatoriulu votu separatu :
Limb'a desbatterîlorn adunării plenare, precum si preste
totu limb'a affaceriloru m unicipiuini ca capitala a statului, si
nu mai pucina limb'a tuturou organeloru ei este eschisivu
limb'a officiale a statului, adeca cea unguresca.
Friedericu S c h r e i b e r face una propunere
carea intregu §-lu 89 ar fi d'a se şterge.
Deputatulu B o n c i u , care inca a fostu prenotatu
spre a vorbi la acestu paragrafu, nefiiudu de facia, se procède
la votisare si votnlu separatu allu lui Steiger se accepta cu
mare majoritate.
§§-ii 9 0 — 1 0 2 inel. se primescu fara modificatiune. La
§. 103 s'au facutu mai multe emendamente si propuneri,
dar' flindu-cà la votare n'a capetatu majoritate absoluta nici
testulu comissiunii centrale, nici vre-un'a d'intre propunerile
făcute, paragrafulu se tramitte érâ-si la comissiune spae a-lu
formula de nou.
§§. 104 si 105 seprime8cu fàrajjmodiflcatfune. La §. 106
secreteriulu ministerialu N e h r e b e c z k y face propune­
rea, cá siefulu biuroului statisticu sè nu se alega numai pre
6 anni, piecum se dispune in projectu, ci pre vietia.
La acestu paragrafu se nasce una desbatere mai l n n g j
de-ora-ce unii propuseră, cá toţii functiunarii sè se alega
d'in partea civiloru, nu pre siese, ci numai pre trei anni.
In fine inse propunerea lui Nehrebeczky s'a pusu la votu si
s'a acceptatu cu emendamentulu neeseutîalu allu lui Tavaszi,
ca adeca in locu de „siefu" sè se dîca „directoru."
1 loru
Para grafii urma ori pana la 144 inel. se accepta parte
fàra modificatiuni, ba chiaru si fàra desbatere. Astfeliu proiec-
tulu de lege pentru organisarea capitalei este desbattutu, afara
de §. 103 care s'a tramisuu in apoi la comissiunea cen-
trala, spre a-lu formula si présenta do nou spre desbatere,
Siediuti'a se redica la 1 ora si 35 minute.
S i e d i n t i'a de la 9. dec, 1872.
Presiedintele B i t t ó deschide siedinti'a la 10 ore 15
min. d'in dî. Processulu verbalu allu sied, preced, se ve-
rifica.
Iosifu P ó l y a interpelledia pre ministrulu de justiţia,
c: are de cugetu a luá câtu mai curendu mesurele necessa­
rie pentru deschiderea officiului de c a r t e funduala la jude-
catori'a cert uale d'in Lev'a ? — Ministrulu respunde, cà va
deschide acellu officiu indata-ce se voru votá in bugetu
spesele pentru sustienerea lui.
Beniaminu C r a i 1 e v i c i u interpelledia pre minis­
trulu de comunicatiune, daca se va construi séu nu lini'a
ferrata de la Essegu preste Nasîtia si Poseg'a pana la Sis-
secu ? Daca da, apoi cu; eta diu ministru a luá câtu mai
'
D'intre acesti-a amiculu meu, ardintele si intelligintele
june A n d e r c u Homorodanu in escursiunea de asta vera
allasse unii si fece astractiuni si notitie. (D. Andercu este
unulu nu numai d'intre cei mai intelligenti tineri rom. tra-
missi a studia m Itali'a, ci totodată si d'intre cei mai dili­
genţi. Dupa infonnatiunile Dlui Dragescu, D. Andercu in­
vetiá perfectu limb'a ital. si fece essamenele cu calculn pre-
celinte in cursulu annului scol. tr.)
Ti-Communicu câte-va pagine d'in Del Chiaro.
Opulu lui contiene 235 pagine, e devisu in doue par­
ti : partea I. tratedia despre datinele, ritulu, nunta, tune-
rale, religiune, posturi, íuűctiuni besericesci, literatura. E
partea descriptiva. Partea II. contiene istoria.
Eca prefatiunea : „Scriu ceea ce vediui io insu-nii_
Scriu ceea ce in asta tierra ingenuaminte mi s'a iucredin­
tiatu de càtra persone acreditate. Sunt strainu in aceea provincia
si beneficatu si onoratu de càtra toti trei principii de cari scriu in
particularu : ceea ce me face se speru, cà cine o va ceti
me va poté crede despoiaţii de ori ce passiune. Am cuge­
tatu cà e bine a intitula asta carte : „Istori'a moderneloru
levolutiuni ale Romauiei", fiindu-cà incepura de la anuulu
1714. Dar' spre a da naratiunei mele mai mare varietate,
;
si spre a dispune mai b ne sufletulu lectoriloru, am luatu
notitiele a trei secuii indiretru, atunci caudu Romanii, pentru
nefericirea loru, de buna voia se dedera in poterea turciloru.
Spre acestu scopu mi fure de mare ajutoru ui:-,ce rari opus-
culi ce generosaminte mi fure comunicaţi de pré invctatulu
Domnu A p o s t o l u Z e n o , atâtu de bin -nie/patn j» n t n ;
Republic'a literara (si care in curendu ireliw* è tiv a < ' la dxb TOO
curtea de Vienn'a, chiamatu prin speciale d i p l o m a c a >è
esercite virtnosele salle talente in serviciulu Majestàtii S.
, C. si Cat.)
lnnainte de tote am inseratu la inceputulu istoriei
Itali'a spre a gasi ceea ce se afla a casa, cum altmintrea
ar' fi spesatu banii ? si cum ar' fi p o t u t u justitíeá demn'a
loru spesare ? de nu cu bietulu Bizozeri. — Tota diuaris-
tic'a magiara dedesse atunci allarmu d'in caus'a acestej mari
si memorabili descoperiri ! Dovada viua, câtu de pucini si
:
câtu de pucinu se occupa magiarii de istori'a tiene: loin in
câtu si auctori pre cari i-au in u ic'a bibliofilem publica
li - s LÍ necunoscuţi.
1
Pentru cei ce nu cunoscu pie 1) 1 t'l.i cre<huraniu
Red.
curendu mesurele necessarie pentru construire ? — Inter-
pellatiunea se présenta ministrului coucerninte.
Dupa deliberarea mai multoru repporturi c a r n e a trece
la ordenea dîllei. §. 103 allu projectului d e s p r ^ organisarea
capitalei se accepta io nou'a sa forma, inse cu ştergerea
alineei :i trei'a, in care se dîce, cà in tempuri de perieolu
eapitalia pote sè-si procure mediuloce si fortie pentru lu­
crări publice si fura bani.
dupa Unnedia projectulu de lege despre colonişti. Iosifu
M a d a r á s z intreba pre ministrulu de justiţia, daca ac­
cepta projectulu in form'a ce i-a datu-o comissiunea cen­
trale ? Ministrulu P a u l s r respunde, cà lu primesce de
base p°ntru desbaterea speciale, mimai in privinti'a pamen­
turiloru estravillane sustiene terrenulu ocupatu de guvernu
d'in capulu locului.
Ne mai fundu nici, unu oratoru prenotatu la desbatte-
rea generale, camer'a trece la deshatterea speciale a projec­
tului despre colonişti.
§. 1. suna: „Acele territorie de maierise*', pre caii
proprietariulu eontractual minte le-a datu spre folo
sintia (usufructu) uuoru-a -én mai multoru-a pre
langa unu servitiu annualu si cu scopu d'à le colonisa, si
pie cari territorie s'au infiintiatu comunitàti inca inainte de
intrarea in vigore a acestei legi, — aceste territorie, — cá
unele cari dupa natur'a loru differescu de reflVrintiele urbari-
(
ale si de alte refferintie rudite cu acestea, — sunt supuse ur-
matorieloru dispusetiuni".
Acestu §. *se accepta cu emeiidameutolu lui N i c o 1 i-
c i u, dupa care se lasa afara „si cu scopu d'à le colonisa"
precum si intreg'a intercalare . c á unele cari dupa natura
rudite cu acesta".
§§-ii 2—4 inel. se accepta fàra modificatiune. §. 5
suna : „Daca contractulu inchiaiatu cu coloniştii înuainte séu
dupa 1848, are valore numai pre uuu tempu anumitn, atunci
coloniştii a dreptulu d'a-si cumperá cá proprietate cu unu
pivtiu corespundietorii valorei adeverate mai aut:! iu lutra-
villanulu, adeca cas'a, curtea si gradin'a, apoi d'iu e.-úravil-
lanu cellu multu 4 j u g e r i catastrali." „Daca inse proprieta­
riulu doresce sè veüdia intregu pamentnlu colonisatu, atunci
coloniştii sunt detori a cumperá intregu estra si intravilla«
uul . ; la d'in contr'a voru avé d'a cere ca desdaunare nu­
mai acelle sume, cari le-au intrebuintiatu j entru clădiri si
investitiuni."
Secţiunile II. I I I , si IV. au datu unu votu seperutu,
dupa care ar avé d'a se şterge intrega alineea a dou'a a pa­
ragrafului. Ferd. H o r á n s z k y , ap era, votulu sepei\.tu si
dîce, cà una lege, care fortiedia pre cine-va sè cumperi»
ce-va, nu pote fi nici drepta, nici ecuitabila.
Ministrulu P a u 1 e r repetiesce ce a dîsu mai susu,
cà nu consemte cu comissiunea centrale in acesta privintia.
ci se alătura la projectulu presentatu de guvernu inca de mai
icaiute, care concede colloiiistiloru a-si poté procura ca
proprietate numai iutravillanulu.
Tabl'a geografica a acelei t i e n e , redusa iu micu dupa un'a
mare stampată in 1700 in seminariulu d'in Padnva, cu ca­
racter) grecesci.
Auctorulu acelei table fii contele Coust. Cantacuzinu,
care in 1716 fù sugrumatu rniseranm.te iu Coustautíuepole
impreuna cu Stefanu fiiulu seu. Am facutu cá sè fia reve-
diuta si esaminata cu rigore de multe peisoue c e a u cuuos-
cintia particulara si practica a locurileru chiaru si celoru
mai depărtate ale tierrei loru ; de unde îui assicuratu de ei
insi-si cà este esacta si fidele. . .
Oper'a impartîta in d o u e parti : prim'a va placé prin
diversele si curiosele particularităţi a l e acelei tierre, adeca,
natura, moravuri, rituri, si religiune ; a doua va servi de
invetiatura lectoriloru ; neconstauti'a aceloru populi, cari ne-
multiumiti cu fericirea loru, cadiura sub tirauiculu jugu alu
turciloru. . .
La finea pârtii secunde lectorele va afla unu micu,
dar' curiosu vocabulariu de cuvinte pure romanesci, cari au
corelatiune cu limb'.; latina,, d'in care fia-care va r e in a>
n é c o n v i n s u , cà R o m â u i i i n a d e v e r u s i -
t r a g u o r i g i n e a d e l a a o e i R o m a n i ' c a r i se
s t a b i l i r ă cá c o l o u i e in a c e a t i e r r a fer­
t i l e , d u p a c e i m p e r a t o r e t e T r a i a n u a cu­
p r i n s u D a c i a . " Pana aci prelatiunea.
In ca; u e • • : ;j ui.i u ; : . . i . . i . ulu discuta numele
de V a l a c h i a . Ciiéza pre June;: Silvia, Piu II. cu cu-
uosciit'a lui oainiu'iőa de.-p.-e p l a n u s ; pi\i Bonfiuic, eare
nu . pr- ba pu •••v.r. 'ui Fi î i , »: c;, iie < .-• • e nnmesce Vs-
ßaXlttt xàe rş« àxéâoç ; . u c. in
Uno U'-spie V: l.tcilia, iii'a. s ai DiOCieÜuuu ce »i Ii l u K t , iiiU-
r i u t a e u coniuudauLi-ie a.esiei provincie
Voiliindii despre fertilitatea României dîce, c à ea prv-
vede Venoti'a cu céra si vite, éra bucătari" a Sultanului m
untu si miere. Mare parte d'in Trausilvania o provede ni vi­
nuri albe si rcsîi pré bune, delicate la gustu si sanetose
pentru stomacu.
Cart'a topografica ce precede acestu capitulu determina
eu fideli t a i e m i n i e r e l e de arama, f ru, sare, sulfure (putioja)
m-'iiastinle etc era in unu anghiu urmatoiiilu elencu : „nu­
mele, c.oiiiH'loMi unde se pr iducu vinurile celle niai bune:
Koiuitii-u, Pitesci, Térgovisce, Scan-ui, Ceniatesci, Schal, Na'
siani, Buteui, Sărata, Prahova, Bnzeti, Negovanu, Gracliu,
Slatina, Caracalu.

Elegiu S z e u t i m r e y reflectedia ministrului, care a
dîsu, ca nu trebue sè rjstringemu dreptulu privatu allu nimenui.
Puntru-ce dar', intreba oratorele, s'a creatu acestu projectu
de lege ? Aici inse nu trebue sè se proceda d'iu punctulu
du vedere strictu allu dreptului, ci allu umanităţii. Orato •
rele propune, ca mussinmlu estravillanului sè se stabilesea
cu 10 jugeri in locu de 4.
I r á n y i dîce, cà projectulu guvernului uu e numai
illiberalu ci si reactiunarin. Guvernulu nu trebue sà ceda
asié de tare iuriurintiei d'in camer'a magnatiloru. Oratorele
DU vW- sè se pună base ia proletariat u, ci elu vrè cá tiera-
uulu sè pota trai onestu dupa pucinu Iu seu pamentu, pentru
ce inse nu ajungu 4 jugeri; spriginesce deci votulu separaţii
si emendamentulu lui Szeutimrey.
In acestu intielesu vorbesce si Em. H u s z á r si cu
acest'a sied, se redica la 2 ore.
Unu actu de insielatiune.
Orlatu, in decemvre 1812.
Sub datu 22. oct. 1870. Nr. 2148 vener. ordenariatu
metropolitauu d'in Blasiu, cá pre teologii absolutu, oie dis­
pune <le invetiatoriu la scol'a normale gr. cath. d'in Orlatu.
Salariulu auualu e : 189 fl. salariu si 16 fl. 80 cr.
relutu de cuartiru d'iu fondulu de p n v e n t e , sistemisatu
„ab immemorabili" si I I I f. salariu si 29 f. pentru cuartiru
d'in fondulu de monturii alu fostiloru gr.uiitiari d'iu Beg. I.
rom., care cu 1. iuliu 1871 trecundu in administrarea comi­
tetului granitiarescu se numesce fondu scolastecu — siste­
misatu prin ord6nele maiestaticu de la 4 maiu 1 8 6 4 — 4 5 0 3 ;
adeca in totulu salariu sistemisatu de 345 fl. 80 cr. v. a.
pre anu.
La 2. notuu. 1870 on. direcţiunea scolaria me intro­
duce in noulu posta. [;Dupa care se lacu paşii nec< ssari d'in
partea Ordinariat, metropol. pentru asemuaroa salariului delà
locurile mai inalte.
Trece unu anu de scola in asceptarea salariului. Dupa
unu anu sum avisatu prin direcţiunea- tcoluiia despre asem-
narea salariului, cà adeca „Direcţiunea bunuriloru, dedato
Clusiu 2 3 . sept. 1871—4194, a ordinatu otficiului silvanale
d'in Sz.-Szebes : cá acestu-a sè edèe una cola noua de sol- Asta procedura necualificabile urmaresce unu scopui
vire pre numele doceutelui I. Moldovanu, si sè-i se solvedie pre câtu de marsiavu pre atâtu de daunosu pentru societate'
salariulu anualu 189 f. si 16 f. 80 cr. v. a. baui de cuar­ dandu adeca comit ansa prin o astufeliu de portare càtra
tiru, incependu de la 1. .sept. 1870. pre contulu fondului du invetiatori, la dese deniissiunàri, are ocasiunea, de a-si im-
provente." Cuitediu fora amânare sum'a de 222 fi 95 cr. j multi fondulu cu banii tempului intercalării!, pre contulu in­
v. a. d';n acelu fundu incepeiidu d'in 1. sept. 1870—1 structiunei si a eductiuuei de-la cari de pinde sortea sta­
oct. 1 8 7 1 . tului (Caiet, lui Araach.)
Comitetulu d'in Sabiiu, care prin primirea fondulu de
monturii in administratiune si-arogà iuspectiunea asupra
scoliiliuu granitiiire si in laintru, prin hartî'a sa (ie la 30.
sept. 1871 nr. 79 mi ordona, cá banii de pre sept. si oct.
Caii romanesci sunt recereati nu numai de ofieiarii
nemtiesci, de transilvăneni, ci si de 'logotiatoiii polonesi. Del
Chiaro afirma, c à K o m a n i i au t a l e n t u si co­
rs g i u in câtu potn s t a 1a c i a cu ori
si ce n a ţ i u n e b e l i c o s a ; dar' continuele si
marile greutàti si tribute ce trebue sè platesca de ma;
multe ori in annu, i-au avilitu astfeliu, in câtu d'iu untic'a
valore romanu nu li-a remasu decâtu numele. In limb'a
loru se nurnescu R o m u n i, si patri'a „tierra runianescai
limba: limba r o m a n e s c a ; si in adeveru, d a c a a r m a i fi
cine-va cate sè se indoiescu, cà atiunea romana moderna
si-trage originea de la Romani, ce se asiediara acolo ca
colonie, sè considere cu atenţiune 1 i m b a g i u 1 u loru, sj
va c u n o s c e , câ limb'a româna nu e altu ce-va, decâtu
0 limbii latina corupt : e adeveratu cà d'in candu in candu
s'au amestecata cuvinte turcesci, grecesci, ilirice, unguresci
ect. de ce nu trebue sè ne mirâmu, reflectandu si la veciue-
tatea si la come.ciulu Romaniloru cu acei populi.
Del Chiaro descrie Bucurescii, artfhitectai'a de atunci,
lauda sistem'a caseloru cu gradine, ceea ce, cum se esprima
dinsulu „vende Ja vista assai gioconda e dilettevole". Nurnc-
rulu locuitoriloru era 50,000. Descrie palatiulu domnescu.
Dupa aceea vorbesce despre principalele cetati ale României
cismilcovene. In capitolulu II. vorbindu despre datine, cos­
tume, dîce ; „Românii sunt de unu temperameutu bunu, bine
facuti , robusti sij apti la lucru , sunt sobri , si ceea
ce merita lauda si-i distinge de alti populi este, cà dinsii
sunt, amatori de străini si religioşi oservatori ai ospitaltiàtii.
D. acrie im iiracainii.tea ce Romanii adope.au in a cellu
ne.-.ullu. Del Chiaro è entusiasmatu peutru curatieni'a
ce doninesce la Romani. Ece cum se esprime : „Vautano poi
1 Valachi una gran pulitezza, spezialamente nelle loro case,
e per dir vero è una delizia, quaudo si entra in quelle ca­
mere, dove suno sparse dappertutto varie sorte oi erbe odo-
rilere, M< rendouo uua dilettevole, non meno, Me salubre
fragranza."
„Romanii sunt recunoscutori — adauge autorele —
de binefocerile primite , d'ar d'in contra sunt infrico-
siatu resbunatori de ofensàrile ce p r i m i r ă , s i nici
chiaru timpulu, ce totu distruge , nu e capece ca s è
stérga iijuii'a d'iu memoria loru. 1> • re dinsii suni. eurrenosi»
convenu du doi — egali in calităţi — si cari de multe timpu
nu se vediura, si-dau man'a drepta, si si-o aproipia fia-care
469
sè-i tramitu prin Eforia : ceea ce am si facutu in 4. dec.
1871. sub. nr. 13.
Iutrebu pre ou. comitetu in faci'a forului supremu alu
publicităţii, cà ce l'au motivatu a-mi luà banii de pre celea
2 luni prin ordene quitati de mine si aplacidati de direcţiunea
bunuriloru sub nr. de susu ? pre basea cărui iirep!u si- a
formatu on. comitetu pret-nsiune asupra unoru bani ce nu
i-am se su d'in funduiu statului ? are ore noţiune direcţiu­
nea bunuriloru si oficii.lu silvanalu d'in S. Sebesiu, cà cu
banii stalului cari i platcsce invetiatoriloru, comitetulu gra­
nitiarescu reparédia scoie si platesce diurne Comissariloru
sei, cum fure buna ora acelea ale căpitanului Bradu in cur­
sulu suplementariu de 5 septemane 2 fl. pre dî, Ia Orlatu,
pentru cá sè pota bate cugle ?
Mi se pare cà inca uu !
Comitetului granit, nu-i fu de ajunsu necuviinti'a de
mai susu, ci merge mai afundu, — mi denéga adeca
d'in fondulu ce-lu are in administrare competenti'a pre 8
lune, à 9 f. 25 cr. v. a., (respective 10. dupa Ord. Dir. bnn.),
care le-am servitu scolei d'in Orlatu pàua erá fondulu in
administarea Statului, sub simplulu cuventu, cà ani servitu
scolei confessiouale, de-sî totu la acea scola si de copii
totu a aceloru granitiari m'am ocupatu ; mi-cassédia de totu
salariulu de cuartiru pe 2 ani ià 29 fi. adeca in totu mi
subfrage sum'a de 163 f. 50 cr. v. a., neaducandu-si aminte,
cà cehi ce a datu legea va sei si a o esecutá.
Fapta demna numai da comitetulu desu numitu!
Aici mi-aducu aminte de cuventele unui serietoriu, care
dîce: „ea omulu de regula, cu atâtu mai mare activitate des­
voltá, cu câtu crede ca i e recunoscuta servitiulu, e trista
candu lucratoriului i-se denéga fructulu osteneleloru ; e si
mai trista, candu in locu de remuneratiunesufere scădere, si
inca chiaru de la cei-à, de la cari a speratu suceursu
(Casiod 1. ÎL;
Sî intradeveru ! subtrage unui dîleriu numai u:iu file-
riu si stà sè te tóce in capu ; nu dá unui servitoriu intréga
plat'a, si ti la'i facutu inèmicu ; denéga-i unui invetiatoriu
competenti'a pre una diumetate de anu si l'ai lovita in
esistentia, i-au rapitu iubirea de scola : si apoi e schitu „ca
invetiatorii in scola de aru vorbi in limbe omenesci si an-
geresci si iubire n'au, se facu arama sunatoria si cimbalu
resunatoriu."
Acei invetiatori inse, cari tieLU nica la chiamarea loru,
pătrunşi sî nutriţi de adeverulu cuventeloru nemoritoriului
rnaie barbuta M. T. Cic. „Cà ce servitiu mai mare séu mai
bunu potemu aduce tierei, de câtu daca invetianui si instru­
ia gi.ra spre a o săruta, dup' aceea amendoi si descoperu
capulu. Iu ceea .se privesce naţiunea, ajunge a o practica,
spre a e convinge, cà Românii sunt dotaţi de o pré buna
natura, si p r é c a p a c i a r e u ş i i n t o t e pro­
fessionale la c a r i se a p p I i c a. Sunt buni
callareti, destri a manuá sabi'a, si ar fi bine se fia instruiţi
in .irt'a militare. In câta pentru alte esercitîe mecanice reesii
de minune. Invetià tote celle ce vedu, si nu e manufactura
pe care dinsii sè n'o pota imita forte bine. Amintesce de unu
servitoru a lui Cantacuzinu care desemna si stampá in ara­
mé ; de unu negutiatorii, cunoscutu in Veneti'a de càtra acei-a
ce negotiédi'a c u u e g o t i a n t i i r o m â n i , care studi­
andu acolo pittur'a, s'a reiitorsu in patria si fece multe opere
de arte. Spune cà vediù íncisiuni atâtu in lemnu, câta si in
aramé, pentru usulu tipografici lalu cărei directore erá me-
rapot. A u t i m u, care d'in sclavu prin talentulu seu se
ridicasse la demnitatea acea iunalta. Tipografi'a e in Metro-
polia, are litere bune si frumose, romane, arabice, grece si
illirice. Compositorii snnt R o m â n i . Operele ce adi se
vedu tipărite sunt aceste :
1. „Vechiulu si noulu testamentu* dupa versiunea ce­
loru LXX, tradusu in romanesce de fraţii Grecianu, inceputu
sub Sierbianu Cantacuzinu 1688, si terminata sub Branco-
vanu, cn armele României, adeca corbulu ce sbora cu crucea
in gura, si capulu lui e asiediatu intre sore si luna.
2. „Epistole si vangelie pentru usulu besericei" tipărite
romanesce.
3. „Psaltirea" in in romanesce si illiricesce.
4. „Vieti'a Sautiloru" de Damascenu, tradussa in ro­
manesce.
5. „Antifone iropare si imnuri" antâiu in limb'a illiri-
ca apoi iu cea gréca.
G. Diverse cârti de rogati uni in rom. si grecesce.
7. „Alessaudii'a," rom. curiosa prin mulţimea fa-
buleloru,
8. „Massimele Orientaliloru* in italienesce traduse
dupa frauces. de Del Chiaro, apoi traduse in grecesce, si in
fine in romanesce prin arci-epi.se. Anţimu, care le tipări
pre sp>sel>' lui Apostolii Maanu 1713 in Bucuresci.
9. „Paiieginci diverşi", laudele, protomart. Stefanu, a
impersit, Constantinu, c o m p t e de preotulu Maiotta Candiotu,
maestitilu de limb'a greca a titiloru lui Braucovanu.
10. „Istoria judaica" grecesce de Maurocordato in 1716.
emu junimea" : si de sensulu cuvinteloru marelui filosofu
„Dati-mi instrucţiunea oublica pentru unu seclu si eu me
obl'gu a schimba lume. Leibnitz. ' Cà numai instrucţiunea
pote schimba d'in reu in bine .starea unui poporu deca-
diutu, singura, care i pote aduce fericire, a-i asecurá esis-
tenti'a, vediemiu-se lovita in materia si prin ast'a in esis­
tentia, pre langa tota iubirea càtra chiamarea sa, se dis-
gusta si se recescu de càéra scola, in care casu inca sufere
instrucţiunea.
Domniloru de la comitetu, cari pre langa administra­
rea fondului v'ati bagatu si in instrucţiunea si edueatiunea
poporului granit., daca aveţi devis'a „înainte" tieneti mai
multu conta de propagatorii cei mai aprigi ai culturei in
poporu, de invetiatori, nu traficaţi cu salariele loru asiá, cá
cu alu meu, dupa plăcu, si apoi candu ve întreba de resturj
nu respundeti, cum mi respunse Diu ^colonela presied. ce-
rendu-i consiliulu cu privire la banii de cuartiru neplatiti de
2 anni à 29 si la unu resta de salariu de 8 lune, fiindu la
Defilirung-ulu invetiatoriloru iu Orlatu in 19. iul. c. „li-e
destulu 1 fl. pre cuartiru la luna, cà eu sciu, éra in càtu e
peutru restulu salariului, cu noi n'ai nemic'a ; ai servitu
scolei confessiouale, platesca-ti."
Nu asiá se ambla cu invetiatorii de la cari aterna
viitoriulu poporului, ci cu consiliu si intiolepti.ine !
Inchiaiu aducandu-vi aminte Dloru de la comit., pro-
verbiulu : „Caltiunariule ! remani la cilapodu-ti", adeca, cà
ati tace bine candu ati renunciá la afacerile de scola, in
favorulu altoru-a imbetraniti in eh-, pentru cà trebue se
sciti câ „edueatiunea nu este unu simplu nume ori câtu ar'
p ouuciá multîmea asta vorba, cá u:iu simplu nume. Edu­
eatiunea este si r e m m e suprem'a afacere a omenirei si
merita a se lua in de aprope consideratiune, nu numai
candu e vorb'a de ameliorarea genului umanu in genere, ci
si candu e vorba de inaintarea binelui si fericirea cetatiani-
oru in specie. (Denzel.)
/. Moldovanu.
DELEGAŢI LXEA
societăţii academice romane.
III.
b) Premiulu Evangeliu Zappa.
Conformu decisiuuii societăţii academice romane, d'in
siedii.ti'a de la 13. s e p t a m v . » 1871, pentru cea mai buna
lucrare a supr'a formaţiunii cuvinteloru iu limb'a romana
prin derivatiune si compositiune, se publica concursulu cu
prcgram'a si couditiunile urmatorie :
I. Program'a.
Tratattilu va cuprinde :
A) Una parte generale, in care cu esernplele luate si
d'in alte limbe in legătura de cumuatîa cu a nostra, si
La capitolulu III. despre rituri dîce, cà jocurile roma­
niloru snnt acelea-si ce se usau la anticii Romani, si cari,
in cursulu atâtoru secuii, ajunseră pana la noi, si servescu
a proba, cà Romanii si-tragu originea de la acelle colonie
ce Traianu lasà in Daci'a düpa ce a cuceritu-o.
Descrie pre lungu datinele Romaniloru si la finea pâr­
tii antâie scrie pucine cuvinte despre judanii d'in Romani'a
dîcundu, cà sunt p u c i n i si traescu m i s i e I e s c e.
Iu partea II., istori'a se ocupa pelargu cu istori'a
Brancoveniioni. La finitulu operei publiea unu vocabularu
romauo-lat.-italianu. Autorele dîce : Nu (ara mirare osservu,
cà sunt mestecate in limb'a româna nu numai cuvinte ita-
liane, ci si verbele, mai alesu in perfecta se forma ca in
i t a l i a n ' ?•» aussiliarulu „avere." Citédia : „Ce ai s c r i s u ?
N'ai . ' i bine ? Christos a patîtu [pazzit] pentru pecea-
ele ru •„ o. Citédia inceputulu rogatiu.iei :... „Tato al nostro,
care ies in Cerul, sfiuzeàsca-se numele aljjteo." Numeri pana
la 10 : „un, doi, tre, pattro, cince, sciasse, sciapte, opt, nóo,
dzece." Câte-va cuvinte d'in vocabulariu :
rom.—ital. rom.—ital.
Cuine—cuina. denderet—di dietro.
fier —ferro. terestra—finestra.
gièo—grave. incepe a manca—incipe man-
încalecat—cavalcato. ducare [lat.]
mucid—mucidas (lat.) muna—mano.
strigoi ca—strega. poèr pelo.
taine—taciturnità. pling —plango.
vai de mine—vae mihi (lat.] scaun—scamnun.
denainte—dinanzi. trombizza—tromhetta.
formos—formosus ( l a t ) dzioa—dieu,
ies a fara—exi foras ( k t . ) forte bine—fort bien (frau.)
limbut—lingaciuto. inoàjrie— morte,
ptiórta—porta. puóma—poma
pnèine—pane. seuatuosi—sani.
spaima—spasimo (spavei&to.) sced—sede.
tatul meu—il mv padre. vitric—vitricus (lat.)
uom iojelle.pt—uomo intelli-
gibile.
Aceloru ce ar avé mai nebuaulu coragiu, a pune Ia i » -
doéla originea nostra, H ţoiu dîce cu Del Chiaro sè n e s t . -
diedie limb'a si dativele si atunci si-voru schimba opiniunea.
D i n acestu opu vedenin cà Românii d'in secululu
17-lea aveau relatiuui, comerciu cu glovios'a Republica a
Veneţiei. 1. C. D r a g e s c u .

mai alesu d'in limbele classice, se voru defiDÍ si esplicá
principiele formaţiunii cuvinteloru atâtu prin sufisse séu
deiivatiuni in intielesu mai strinsu, câtu si prin prefisse séu
compositiune.
B) Una parte speciale, care va avé de obiectu forma­
ţiunea prin sufisse a cuvinteloru limbei romanesci si care se
va intinde :
1. A supr'a formaţiunii cuvinteloru prin sufisse séu
derivatiuni, cum : mor-ariu (d'in mora), ferr-icare (d'in fer­
ru), strimt-ore (d'in strimtu), carn-osu (d'in carne), vac-utia
(d'in vaca), parent-escu (d'in părinte), etc.
Pentru fia-care sufissu se va stabili prin numerose
esemple : a] l a ce genu de cuventu se afige ; b) daea are
una singura forma séu mai multe ; c] care este intielesulu
celu mai generale alu lui : d) cari sunt insemnàrile acciden­
tali ce mai pote l u à ; e) in caşurile, in cari intielesulu unui
sufissu pare a se atinge cu intielesulu unui-a séu mai m u l -
toru altoru sufisse, care e diferinti'a ce le distinge ; f] cari
d'in snfisse sunt romanice, cari nu ; éru la acelea cari, de
si romanice, paru, prin trausformàrile fonetice ce au potutu
luá in limb'a nostra, a se depărta de corespundietoriele loru
in cele-lalte limbe romanice, se se demonstre cu probe i n -
de8tulitoria acele transformări ; g] injfine, atâtu in respectulu
formei, câtu si alu intielesului se voru compara sufissele r o ­
manesci cu cele corespundietorie d'in limb'a latina si d'in
alte limbe sorori.
2. Asupra formaţiunii cuvinteloru cu prefise, séu com-
positiuni, cum ; ap-punere, op-punere, des-punere, com-punere,
ne-fientia, in-famu, etc.
Pentru fia-care prefissu si pururea in comparatiune eu
limb'a latina si alte sorori se va stabili prin numerose
esemple : a) la ce genu de cuvinte se pune ; b) ce transfor­
mări fonetice sufere ; c) care e intielesu lui generale ; d)
cari sunt insemnàrile speciale si derivate ce mai poté luá ;
e caree in fine diferinti'a de intielesu a unui prefissu, in­
tru câtu pare cà se atinge cu intielesulu altui prefissu.
3. Asupra'formaţiunii cuvinteloru prin compositiunea
a doue cuvinte, cari esprime fia-care unu conceptu bine defi­
ni tu, cum : cod-albu, batu-jocura, bene-cuventare, lucê-feru,
catca-gura, perde-vara, et. Cautandu a se stabili, prin com-
paratiune* cu latin'a si alte limbe sorori, pana la ce gradu
limb'a nostra e succeptibile de asemeni compositiuni, si cari
annme sunt legile si tipii acestoru formaţiuni.
II. Conditiuni.
1. Mărimea operatului va fi aprossimativu intre 1 5 — 2 0
cole de tiparu : formatu octavu ordinariu cu litere g a r m o n d .
2. Termenulu concursului, candu manuscriptele nu sè
vina in cancelari'a societàtii academice, este la 30 iuliu, 1875.
Cele venite mai tardsu nu se voru luá iu conside­
ratiune.
3 . Manuscriptele se cere sè fia scrise curatu, legibile
si de mana străina, bine legatn in fascicule si paginate.
4. In fruntea manuscriptului va fi scrisa una devisa
séu moto in ori-ce limba si totu de mana străina.
5. Pro langa manuscriptu se va alătura si una scrisore
inchisa in plicu sigilatu cu sigiliulu fàra iniţialele autorelni,
adressata càtra societatea academica, si portandu pe adresa
p'afara dêvis'a manuscriptului scrisu éra-si de mana străina,
éru in intru numele autorelui.
6. Manuscriptele sc voru censura si j u d e c a prin sec­
ţiunea filologica, care va propune societàtii academice in sie­
dintia plenaria premiarea acelui-a d'intre operatele venite,
cari va^meritá premiulu destinatu pentru acesta lucrare.
7. Manuscriptele nepremiate se voru păstra in arhivele
societàtii pana ce se voru reclama de autorii loru, ale ca­
roru-a numeni remanu necunoscute, fiindu-cà plicurile, ce
le voru cuprinde, nu se voru deschide.
8. Premiulu defiptu pentru acesta lucrare d'in procentele
fondului Evangeliu Zappa, este de lei noui 1500.
T
Fresiedinte, A . Cretiulescu.
Secretariu generale, V. A. Urechia.
Societatea aeademica Romana.
Bucuresci, anulu 1872, lun'a noemvre 20.
Delegatiunea societatei academice Romane, roga pre
toti dnii autori, editori, librari etc., a oferi bibliotecei socie­
tăţii câte unu esemplaru d'in operele dloru, de ori ce natura
aru fi. Pentru cele ce s'ar primi d'in provincie, societatea
va plaţi portulu dupa^primirea esemplarieloru.
Pentru care ve rogu die Kedactore, sc dati locu aces­
tei publicatiuni in colonele stimabilului dvostre diuariu.
Primiţi, ve rogu, die redactorii, inalt'a nostra consi­
deratiune.
Presiedinte N . Cretiulescu.
Secretariu generalu V. A. Urechia.
VARIETĂŢI.
(A r b o r i i s t o r i c i celebri.) Doctorulu
F r a n k e l in opulu seu „Voiagiu la Ierusalimu" publicatu
acum câti-va ani, dîce cà nu scie daca cine-va a cugetatu
pana a c u m a face descrierea arboriloru antici celebri in istori'a
lum i, cari esistu si acum. D'insulu amintesce despre unele
S'a tiparitu in Pest'a 1872. prin Victoru H o r n y á n s z k y
47 U
specie remarcabili, ale acestoru arbori, d'in cari vomu cita
unele aci. Chiaru si acum infloresce pe fia-care anu, arborele
„Terebintina" (care dà termentinu) in Mamoc'a in Palestin'a
sub care, dupa Biblia, Patriaehulu Abraamu a siediutu ina­
inte cu cinci mii de ani si a priimitu cu ospitalitate pre ca-
letorii cari veniau la dinsulu. Majestosii „Cedrii" d'inLibanu,
cari au umbritu pre regele filosofii Solomonu, stau si acum
in muntele Libanului. Arborele „Sicomora" sub umbr'a carui-a
se odihnisse St. Maii'a Mam'a Domnului, esiste si acum si
porta fructe dulci. Dara „Măslinii" d'in Gaetane aretati in
Evangelia, stau si acum si porta dupa 1800 de ani frundie
verdi. Cine nu scia, continua F r a n k e l , de renumitulu
arbore de castane de pre muntele Etn'a in Sicili'a, asemenea
si de stegiarulu celebru d'in Boemi'a, sub care a dormitu
celebrulu revolutionariu Circa (Giscr'a?) care a fostu taiatu
d'inadinsu dupa ordinulu imperatului Ioseph I I . ? Asemenea
esiste si acum in monastirea Sant-Onofrio in Itali'a, ste-
jarulu sub umbr'a carui-a a visatu divinulu poetu allu G e -
B
rusalemei liberate" fiindu bolnavu si ocupaudu-se mai multu
de visiunile unei alte lumi de câtu a lumei présente? „Te-
iulu" sub care Guillon Tell a proclamatu libertatea republicana
a Elveţiei, stà si acum; apoi in noulu continentu eăiste unu
altu arbore, acestu-a este unu pomu sub care nomuritorulu
Washington a nascocitu libertatea unei alte republice, si ma}
mari, Statele Unite ale Americei ! J n Dalmati'a esiste si acum
unu arbore de daphinu [lauru] cu a carui-a ramura s'a coro-
natu Juliu Cesare candu se proclamasse cellu d'antâiu impe-
ratore alu Romei. Totu unn Daphinu umbresce RÍ pana in
dîllele nostre mormentulu celebrului poetu latinu Virgiliu
Marone. L u i g a Buiucdere in Constantinopole, a statutu inca
in seclulu trecutu unu sîru de arbori Platani, cari au nmbri u
1
a r m a ' a Cruciata sub Godefroid de Bouillon in anulu 1096.
P e insul'a gréca Cosu stà si acum unu Platanu anticu sub
care, dupe traditiunea populara, a siediutu Hippocrate tatalu
artei medicali. Asemenea se areta pre insulele Boromeice unu
arbore in cogi'a carui-a generalulu Bunaparte a incisatu di-
cerea „ V i c t o r i a " o dî inaintea renumitei bătălie de la
Marengo.
^ [ u n u 1 i b r a r i u c u r i o s u]. Unu librâriu
in Goeting'a introdusse in librari'a s'a patru categorie séu
classe de cârti, fia-care classe pusa intr'unu dulapu, ce porta
urmatoriele patru inscriptiuni : 1, cârti cari dau onore si
pane ; 2, cari nu dau nici onore nici pane ; 3, cari dau
onore dara nu pana ; 4, cari dau pane dara nu onore. In
1, classe a pusu cârti de advocaţi, de medici si p o p i ; in
a 2. a pusu cârti de filosofi si instructori ; in a 3. cârti
de matematica si poesia ; éra in a 4. cârti d,< agricultura,
industria si commerciu.
^ ( F o c u p r e C a r p a t i . ) De l a Sabiiu se co­
munica sub datulu 5. dec. cà de vre-o câte-va dîlle s'au
intinsu unu focu infricosiatu pre intregu sîrulu Carpatiloru
incependu de la Cacova de langa Sabiiu, pana in munţii
Fagarasiului, adeca d'incolo si d'incoce de Oltu in una es-
tensiune de cellu pucinu 8 miluri. In tempulu nopţii acestu
focu immensu offera unu aspectu infioratoriu. Daun'a causata
este necalculabile.
( S t a r e a c o 1 e r e i), dnpa reportele officiale,
este urmatoria : In Bud'a s'au ivitu in 9. dec. 3, in 10 dec.
2, si in 11 dec. 1 c a s u ; intre ostasiii d'in Bud'a in 9 dec.
2 , in 1 1 . 1 casu ; in Pest'a in 9. dec. 15, in 10. dec. 12
si in 1 1 . 25 caşuri de colera.
* (D e n u m i r e.) Diu Mihaiu
t C r a i n i c e a n u
este numitu adjunctu de concepistu la curi'a regesca d'in
Pest'a.
„*» ( P r o c e s s u l u c o n t r a l u i S z a p l o n -
c z a y.) Curi'a reg. cá foru supremu a ordonatu investiga-
tiune disciplinaria contra lui Iosifu Szaplonczay, jude la tri­
bunalulu reg. d'in Maramuresiu. Szaplonczay este accusatu,
cà la alegerea fiului seu de deputatu dietale, a abusatu de
poterea sa officiala.
% ( P u b l i c a r e d e s t a t a r i u). Ministrulu de
+ Pasta
interne in intielegere cu ministrulu de justiţia a publicatu
statariulu pre unu annu intregu contra ucidiatoriloru jafui-
torilsru si taciunariloru in comit. Véreső.
(Fotografi'a l u n e i j Astronomulu Ellery
(francesu) cu ajutoriulu giganticiloru tellescopi de la Melbo­
urne a gatitu unele fotografie alle lunei, cari sunt mai bune
ce cele de pana acum'a. Fotografiele au unu diametru de 3
policari, precandu diametrulu fotografieloru mai vechi erá
3
numai de / séu '/s policari. Copi'a mărita a acestru fotogr.
4 P a s t ' a M i r a c u l o s a , nu si-va sminti neci candu efectu­
este aprope 2 urme.
S c i r i electrice.
a Una tegula de acésta Pasta escelenta, d'impreuna cu
V i e n n'a, 7. dec. Diuariuiui N . fr. P r . i
S
se comunica d'in Bem, cà adunarea confederatiloru
a alesu pre Ceresole de presiedinte, ér' pre Schenk
de vice-presiedinte ; de membri ai consiliului fede
ralisticu : pre Velti, Scherer, Kneusel, Näff si in
loculu lui Challet d'in Genev'a pre Borel d'in
Nou Siatelii, amicu resolutu allu revisiunii.
C e r n ă u ţ i , 9. dec. (Siedinti'a dietei) Pro­
jectulu de lege despre întregirea §. 14 alu regu­
lamentului internii cu privire la perderea manda­
Strad'a Idoliloru Nr. 20.
tului d'in partea aceloru deputaţi, cari fàra mo­
tivu justificabilu nu se infacisiedia la dieta, se ac­
cepta in a trei'a cetire. Propunerea despre infiin­
tiarea unei universitàti in Cernăuţi inca se aceepta.
In fine siefulu tierei anuncia inchiaia rea sessiunii;
arunca una privire a supra activităţii - dietei
si inchiaia cu sè traiesca imperatulu si constitu-
tiunea. (Bucovinenii nici nu sciu alt'a.)
P r a g' a, 10. dec. In cercurile Gitschin,
Pardubitz, Königgrätz se invescu versatulu negru si
coler'a. Prelegerile de la universitatea si institutulu
de technica d'in Prag'a se voru sista.
V e r s a 1 i' a, 10. dec. Propunerea lui Four­
nies primita de comisşiunea de 30. prin care gu­
vernulu este provocatu, a presinta projectulu de
lege, despre reformarea constitutiunei, se considera
de basa eminente pentru d'ase intiellege.
R o m 'a , 9. dec. Camer'a continua asta-di
consultarea a supr'a bugetului venituriloru, si mane
in siedintia secreta a comitetului se va desbatte
projectulu de lege despre corporatiunile religiöse.
R o m 'a, 10. dec. In siedinti'a secreta a ca­
merei s'a desbatutu projectulu de lege despre cor­
poratiunile religiöse. Deputaţii d'in stang'a opum-
nara anume lassarea edificieloru generalateloru. Mi­
nistrulu de justîtîa dechiarà, cà legile, valide in
alte provincie , nu se potu intrebuintiá si in
Rom'a,
P a r i s u , 8. dec. „Journal Officiel* publica
numirea lui Goulard de ministru alu interneloru,
Leon Say, de financie, Fouston alu lucrariloru
publice si numirea lui Calmon de prefectu alu
Seinei.
O d e s s'a, 9. dec» Aici se face intrebare vîua
dupa grau pentru Franci'a, Cuantitàti însemnate si
cu pretiu mare s'a espedatu la Marsilli'a,
G r a t i u, 8. dec. Eri s'a intemplatu aici unu
escessu grandeosu d'in partea studentiloru. 35 stu­
denţi slavi fure arestaţi, Commilitonii loru se în­
cerca a face unu asaltu a supra localitàtii de
pädia.
C o n s t a n t i n i a n ' a , 9. dec. Cestiunea
cu Abissini'a devine acuta. Angli'a cere categoricu
retragerea truppeloru egiptiene d'in Abisini'a ;
Port'a nu prè grabesce a se résolve.
Burs'a de Vien'a de la 6. decemvre, 1812.
5 7 metall.
0 66.15 Londra 103.^0
Imprum. nat. 70.40 Argintu 107.75
Sorti d'in 1860 102.50 Galbenu 5.19
Act. de banca 968.— Napoleond'or 8.69 V,
Act. inst. cre>. 339.-
P r o p r i e i , edit. si red. respundiet. : A L E S . R O M A ATU.
Eu Vilelmin'a Rix
dechiaru prin acest'a publice, cà eu, vedu'a dupa D r . A.
R i x , de 1 6 a n i sum singura si unica producatoria a
adeveratei si nefalsificatei
Pompadour originala
fiindu cà numai eu singura cunoscu secretulu preparatiunii.
Anunciandu deci prin acést'a, cà numit'a Past'a Pompadour
de acum incolo se pote afla n e f a l s i f i c a t a numai la lo-
cuinti'a mea, V i e n ' a , strad'a «grosse Mohrengasse* nr. 14.
trept'a I., usi'a 62, a d m o n i e z u sè nu se cumpere la
nime altulu acésta pasta, fiindu cà de présente nu tienu
neci unu depositu, si neci o filiala, si tote depositele de
mai innainte le-am d i s o l v a t u pentru f a l s i f i c ă r i l e ob-
venite. Adeverat'a Past'i Pompadour a mea, numita si
lu ; succesulu acestei Paste pentru faci'a omului e preste
tota asceptarea si este uniculu medilocu g a r a n t a t a spre
grabnic'a si sigur'a alungare a toturoru sgrabuntieloru, pete-
loru, cosiloru, bubitieloru si alu niceloru de pre facia.
Garanti'a intru atât'a e de secura, in câtu daca medicin'a
remane tara effectu, b a n i i s e v o r u d á i n d e r e t r u .
instrucţiunea, costa 1 fl. 5 0 c r . — T r a m i s u p e r
« N a c h n a h m e . " Epistolele de procuratiune sunt de a se
adresa càtra Vilelmin'a Rix, Dr. Witwe, Vien'a, innere
Stadt, Adlergasse nr. 12. ; pentru plăcerea onoratiloru mei părti­
nitori, daca mi-voru incredintiá unele comissiuni mice despre
diverse articuli, voiu dispune cá sè se esecute fàra a com-
putá vre o provisiune.
Adresse de multiamita nu se voru publicase
[16-24]