I Anul XIV.
101
KBONA MENTÜL
4í m an . 24 Cor.
pva ]ttm, , i2 <
"io Inná , 2 <
Nrai de Duminecă
ft ira an . 4 Cor.
Petit™ România si
America . . 10 Cor.
Ural de zi pentru Ro-
BÜnia şl străinătate pe
an 40 franci.
Uit íuröeu artistic.
Comitetul central al Societăţii pentru fond
I de teatru a hotărît în 5 Aprilie, să dea un
turneu artistic, în cursul lunei Iulie, pus supt
conducerea dlui AurtI P. Bănuţ, »directoru!
artistic* al Societăţii şi cu colaborarea a
duor bursieri ai ei. Turneul, dupăcum se
poafe citi în altă parte a ziarului nostru, va
atinge zece din centrele noastre ce!e mai de
seamă. Programul e compus din piese mu­
zicale, numai româneşti, de cei mai buni com­
pozitori ai noştri ; din declamaţii din autorii
români de frunte şi din conferenţe ocazio­
nale. Oricât de modest în proporţii şi ori
cât de redus ca material artistic, turneul
acesta e un eveniment cultural ce vire să
ne însenineze o clipă în mijlocul cruntului
război politic ce purtăm.
In drumul ei greu şi lung, intretăist de
stavilele indolenţei şi sărăciei noastre, So­
cietatea pentru fond de teatru pe apropie
azi, după o muncă spinoasă de patru de­
cenii, de ţinta aspiraţiilor ssle. Purtată la
înfiinţarea ei pe umerii entusiasmului lesne
crezător, părăsită mai apoi în descurajarea
generală ce ne cuprinsese la recunoaşterea
anevoinţelor enorme pe cari trebuia să Ie
învingă, azi e îmbrăţişată iarăşi cu căldură,
mulţămită priceper i conducătorilor ei şi în
special dlui Bănuţ, care de doi ani încoace
face o propagandă adevărat apostolească,
pentru realizarea atât de viu dorită a tea­
trului românesc.
Om cu pregătiri temeinice, destoinic, con­
vins şi neobosit, d. Bănuţ, desfăşoară o ac­
Mărturisirea credinţei mele.
De Grigorie Petroff*).
înainte cu douăzeci de ani, pe când plăs-
muiam viitorul meu—fiind în seminar în toiul ti-
nereţei neastâmpărate — m'am hotărît cu toată
însufleţirea să apuc calea preoţiei. Atunci încă
Biserica lui apărea precum până acum ca împă-
«) Părintele Petroff a fost profesor de teologie în
inst. Politechnicul, a fost un predicator popular al
teologiei ortodoxe, în care a accentuat democraţia şi
îndoielile vremii. A fost şi jurnalist şi politician, a fost
reprezentant în a doua Dumă. Autorităţile bisericeşti nu
s'ău mulţumit cu nunele idei ale lui — şi l-au pedepsit la
un an închisoare în mănăstire. A fost provocat să dea
samă de unele acuze indicate în potrivă credinţei lui.
In loc de a replica în carerra cum e obiceiul rusesc,
Petroff adresă o aspră scrisoare metr. din Petersburg
şi ca suplement trimise şi această prof, de cred. care
revarsă lumină asupra relaţiile teologice, politice şi so­
ciale din Rusia.
E\ e unul dintre cei mai talentaţi, mai energici şi
mai zeloşi profeţi în Bis. ruseaacă. Puritatea caracte­
rului şi principiilor sale l-au făcut imun în Rusia şi-l
adăpostesc de orice prigoniri caracteristice tempera­
mentului conducătorilor ruseşti.
Traducţia de faţă poate fi de îndemn preoţilor, al
căror *cű»curs se cere pentru salvarea noastră naţio­
nală în frărtîntănle politice de azi. Se condamnă la­
şitatea şi tovarăşa cu despoţii şi se scoate în relief
datoria clerului Ja'^rea asupra-şi a datoriilor po-
' ^ d u c ţ i a ni prezintă ungeai de preot luptător a
;
idă e vrednică, de urmi char la noi. Petroff
% Mea cea mat marcant! "» bisenca orto-
îm
nu
Arad, Duminecă, 9J22 Maiu 1910
UNA
tivitate raţională şi sistematică, deşteptând
pretutindeni un interes cald peatru teatrul
românesc. A organizat până în prezent 5 0
de comitete filiale: tot atâtea ochiuri în
fragila reţea a mişcării noastre teatrale, în­
tinsă azi peste întreg teritoriul românesc
din Ungaria; a citit o seamă de conferinţe
instructive în oraşele cele mai expuse cul­
turii străine şi a dat v r e o câteva reprezen­
taţii reuşite, ajutat de diletanţi mai price­
puţi în ale scenei, schiţândune astfel în li­
nii mari şi luminoase cadrele în cari va
trebui să se realizeze viitorul teatru româ­
nesc. Gândul d-saie necurmat, ideea care-1
stăpâneşte fără încetare e teatrul românesc
ambulant şi nici că se poate închipui în
referinţele noastre de azi un teatru stabil.
Teatrul stabil va răsări odată în mod firesc,
din o situaţie economica şi culturală înflo­
ritoare şi trainică, când, într'un stadiu de
evoluţie înaintat, se va fi săvârşit şi cen­
tralizarea vieţii noastre naţionale. O lungă
cale evolutivă ne desparte încă de acel
stadiu şi până să-1 ajungem, exigenţele
noastre vor trebui să se împace cu ceia c e
ne îngăduie azi sărăcia.
Mijloacele băneşti ale Societăţii sânt atât
de puţine — fondul ei n'a atins încă suma
de un jumătate de milion de coroane —
încât ea nu poate să asigure nici măcar
existenţa unui număr de artişti, cari să fie
contingentul necesar al teatrului ambulant.
Literatura noastră dramatică e azi încă în
stadiul când artiştii, ei singuri trebuie să şi
scrie, să şi joace şi să şi critice operele lor.
Repertoriul teatrului nostru e atât de sărac,
raţia Iui Dumnezeu înfăptuită între oameni, în­
truparea Dumnezeirii în pomenire, precum s'a
făcut trup Dumnezeirea în Isus Christos. Cere
monii, formule de credinţă şi sisteme dogmatice
de!a sine nu constituesc Biserica. Fiinţa Bisericii
este Christos, sălăşluirea în viaţă a adevărului
Evangheliei.
Ţinta viiţii mele o am definit astfel: Să fiu
trimbiţa adevărului, înscris în inimă şi în minte
şi dovedit în fapte, pentru ca fiind slujbaşul bi­
sericii să pot zidi între oameni împărăţia lui Dum­
nezeu, acesta mi a fost lucrul cel mai sublim,
care să-mi aducă mângâiere, înpăcând nemulţu­
mirile, cari azi şi au sjuns culmea. Pentrucă în­
tre noi, chiar după predicarea Evangheliei fn nouă­
sprezece sute de ani abia unele persoane sânt
creştine; nu e creştinătate, nu e legi staţiune creş­
tinească. Nu e cârmuirea creştină în viaţă. Nu e
formă creştină de guvernare. Nu e societate creş­
tină, nici stat creştinesc. Ar fi o vorbă deşartă
să zici că întreagă rasa omenească e creştină.
Legăturile între neamuri sânt spre dispreţul şl
batjocurirea spiritului Evangheliei. Cele mai multe
state creştine susţin milioane de oameni ferecaţi
în arme, ca să măcelărească masele deaproape-
lui de alte rase, ba chiar pe proprii lor cetăţeni,
nemulţămiţi de metoadeie schingiuirii mulţimilor
Ultimul refugiu al poporului despoiat e socotit
ca pasul omenesc cel mai monstruos, ca atentat
spre distrugere. Ucigătorul se întemeiază pe ştiinţă
— ştiinţa criminalităţii.
In ce se deosebesc legăturile reciproce ale po­
poarelor creştine, în afaceri internaţionale, de ve­
chea păgînălate? Şi în ce se deosebeşte felul de
tratare al statelor de azi cu cetăţenii lor, de felul
Nr.
SEDACT1A
|l ADMINISTRAŢIA
Deák Ferenez-ntcza 20.
INSERŢIUNILE
ie primesc I« admíníe-
traţle.
Mnlţnmife publice ţi Loc dt.
•chi> costă fiecare çlr 20 ffl.
Mannscripte nn ie îna­
poiază.
Telefon pentrn ora; fl
comitat 502.
încât în grabă n'am putea cita nici trei
piese potrivite exigenţelor de educaţie ale
publicului nostru.
Dar cum cultul unui ideal se stinge cu
încetul, dacă publicul nu vede realizându-se
măcar câte-o părticică din el, a fost un
semn de înţelegere din partea Societăţii, că
azi vară, în congresul delà Alba Iulia, > pen­
tru a ţine viu interesul obstei«, a hotărît
ca directorul artistic să organizeze de aici
înainte, vară de vară, o serie de reprezen-
\afii teatraie, cu concursul bursierilor ei.
Fazele de desvoltare ale societăţii reoglin-
desc cum interesul publicului nostru era
uneori aproape să se stingă, descurajat de
marea depărtare ce i-se desena până la
înfiinţarea teatrului său naţional. A fost
chiar o epocă când nici nu se mai ţineau
congresele Societăţii. Azi însă, 'mulţămită
conducătorilor ei actuali entuziaşti, şi — ia­
răşi — mai presus, rîvnei minunate a dlui
Bănuţ, interesul publicului e din ce în ce
mai intens, mai viu.
Conformându-se hotărîrei de azi-vară a
congresului, hotărîre asupra căreia a reve­
nit comitetul central în şedinţa sa din 5
Aprilie, d. Bănuţ a elaborat un program
bogat şi select, a cuprins în el numai puncte
româneşti, şi va întreprinde în Iulie, cel din­
tâi turneu artistic, cu cea dintâi trupă de
artişti ai Societăţii noastre de teatru.
Interesul şi însufleţirea cu care va fi pri­
mită în cele zece centre ale noastre trupa
Societăţii, va fi pârghia activităţii ei din
viitor. Se va vedea dacă există aievea acea
aşteptare impacientă în sufletele noastre,
pîgmltiţii? Domnitorii socotea statul ca moşie
a lor şi poporul ca slugi ale lor. In loc de-a
slugi ei poporul, ei cer sí-і slujască poporul pe
ei. In Ioc de a socoti voinţa poporului, ei stri­
vesc poporul cu voinţa lor, cu capriţiul lor, ba
chiar cu despotismul lor cel mai destrăbălat. Şi
în schimb pentru atâtea toate strâng milioanele
pentru strălucirea palatelor lor şi masele flă­
mânde se vestejesc în ţară supt coperişul ceru­
lui. Această stare de lucruri socotită legală a de­
venit o parte din aranjamentul sfinţit de obiceiu.
Pretenţiunile poporului faţă de domnitor de a fi
respectat şi preţuit, sânt socotite drept crime,
cari se resping şi sânt aspru pedepsite.
Cât sânge din irupu! naţional n'au vărsat
^creştineştii şi evlavioşil* regi, de câteori supuşii
lor n-au dorit să-şi aline suferinţele vieţii lor?
Câtă barbarie fără inimă şt cruzime s'a revărsat
din partea, lor decâteori au făcut ordine într'o
provincie cucerită !
Istoria ne arătă o listă lungă de ţări scăldate
in sânge, dar nu cunosc nici nu ştiu vr'un mo­
narh, care ar fi zis vr'odată: »In împărăţia mea
am stabilit împărăţia Iui Dzeu. Scaunul meu e
scaunul dreptăţii lui Dumnezeu.* Cu toate aceste
titlul Ȕn numele Iu Dumnezeu* este, dar nici
un guvern n'a fost să fie vrednic de dreptatea
lui Dumnezeu. A fost şi e stăpânire brutală, schin­
giuire şi apăsare sistematică. Insă Evagelia spune :
Mateiu XX. 26, 27.: »Nu astfel va fi între voi,
ci care ar voi să fie mare între voi, va fi sluji­
torul nostru. Şi care va v o i să fie întâiul vostru
să fie slugitorul vostru. — slujitorul ţării, al
poporului, al dreptăţii lui Dumnezeu.
In care ţară sânt astfel de căpetenii, cari ar
 Pag. 2
despre care s'a vorbit atât de mult şi de
frumos cu prilejul congresului din vara tre­
cută, — acea nervositate a publicului care
sileşte pe conducătorii Societăţii >să se a-
propie cu paşi mai repezi de ţintă şi să
caute modalităţi mai ingenioase* întru a-
jungerea ei — şi se va vedea dacă condu­
cătorii ei pot să ia asupra conştiinţei lor
răspunderea unor cheltueli mai mari ce s'ar
face pentru sporirea bursierilor: pentru în­
firiparea cât mai grabnică a unei trupe com­
plecte, care să poată mulţumi şi cele mai
rafinate aşteptări ale clasei noastre intelec-
tunle.
D j c ă turneul va aduce un venit frumos
Societăţi şi dacă publicul va îmbrăţişa cu
căldura cuvenită pe artiştii ei, împrejurarea
aceasta va trebui să fie pentru ea indiciul
neîndoios, că de-acum orice jertfe materiale
sânt binecuvântate şi că a Ie aduce îi este
în viitor cea dintâi datorie. însufleţirea pu­
blicului va fi totodată un semn, că efectul
dezastruos al culturii străine se poate încă
contracara cu arta noastră românească, că
sufletul românesc e dornic pretutindeni de
o cultură naţională şi că mentalitatea noa­
stră nu e încă coruptă cu desăvârşire de
teatrele ungureşti.
Evenimentul artistic ce ni-1 făgăduieşte
turneul, va fi la nivelul manifestaţiilor cul­
turale din oricare centru străin şi sperăm
ca publi ul nostru va înţelege însemnătatea
ce comportă pentru cultura noastră naţio­
nală. Turneul va avea loc în Iulie când
»de zângătul armelor nu mai trebuie să
amuţească muzele «. El va fi pentru noi şi
o fericită o cazie de reculegere şi de
înseninare, în cele dintâi zile dupăce vom
fi trecut prin volbura luptelor electorale.
Răspunsul fiicei lui Björnson către Ligă.
Ca răspuns Ia te'egrama de condoleanţe pe care
»Liga Culturală* a trimes-o familiei marelui scrii­
tor norvegian Björnsterne Bjőrnson, a primit
următoarele rînduri (franţuzeşti) :
fi astfel de slujitori! Nu-i în niciuna, şi nu sânt
aşezeminte sociale creştine în viaţă să merite pe
drept acest imperativ evanghelic.
O seamă de oameni strânge în frâne restul po-
pulaţiunii, zecile şi miile de robi. Şi delà mase
au stors bogăţia, vlaga, ştiinţa, arta'şi chiar şi re­
ligia. Religia şi au făcut-o sculă. Şi mulţimea s'a
îngropat în mizerie şi ignoranţă. In loc de vese­
lie le-au îngăduit desfrânate, în loc de religie,
superstiţie, şi deasupra tuturor i-au aşternut supt
picioare să calce în trufie pe ei.
Numesc avere sfântă ceeace jăfuese cu forţl şl
Înţelepciune. Când apucă robi supt mâna lor li
zic : avere sfântă. De ar putea aceşti flămânzi In
căleca văzduhul şi aerul, şi apa şl stelele, ar zice
că şi acelea sânt averi sfinte. Ar pune dări şi pe
acelea să-şi sature pofta sălbatică de câştig. Şi
unde poporul murmură supt povara acestor ne­
omenii, ei se încruntă, Inăduşă orice conştiinţă,
răcnesc, se provoacă la drepturile lor, pretind să-şi
stâmpere nesăţioasa lăcomie şi îmbuibare, se re­
ped cu baioneta şl tun — asupra fraţilor, sumu-
ţând ostaşii cruzi, prefăcându-i In crudă maşină
ucigătoare.
Aceasta insamnă creştinătate?
Dreptul slugilor al dreptei (adev.) bis. creştine
Ioan Hrisostom privind spre partea nelegiuită a
mpărţirii averii în societate, făcu conclusia că
Ï"
Cel mai bun, cel mai practic, cel mai ieftin
ţ>en.tjrvt î n -
CHIAG c h i e g - a r e a
lrtptelvi i —
»? B l B U N A c
«Aulestad, 10 Mai 1910.
» Domnilor,
»Mama mea, adânc mişcată de telegrama dv.,
mă însărcinează să vă mulţămesc. Caldele cu­
vinte de simpatie Ia adresa părintelui meu au
atins-o în deosebi.
» Primiţi salutările mele sincere.
»Dagny Björnson Langen, născ, Björnson*.
• cuvântare în nemţeşte şi franţuzeşte, închinând
Mangra şl Academia română. Din
Bucureşti ni-se anunţă : E viu comentat în
cercurile literare de aici faptul că Academia
română n'a invitat pe d. Mangra, care este
membru al Academiei, la şedinţele sale.
Toată lumea vede în omisiunea aceasta —
intenţionată — o vestejire a dezertării dlui
Vaaiie Mangra.
România şi Bulgaria. Interviewai regelui
Carol al României publicat In >N. Fr. Presse« din
Vlena, este discutat cu aprindere In presa bul­
gară. Se ştie că regele României s'a exprimat,
înaintea redactorului vienez, că desvoltarea Bul­
gariei ar fi In opoziţie cu interesele regatului
român.
Presa bulgară, discutând această declaraţie,
arată că pentru Bulgaria prietenia României valo­
rează mai mult decât posesiunea eventuală a ţi­
nuturilor dobrogene.
»Bulgaria, spune ziarul »Dnevnlc«, nu s'a gân­
dit nici-odată să cucerească provincia cu arme
în mână. Simpatiile bulgarilor pentru conaţionalii
lor din România se explică prin legături de rasă,
nu dfn interese potrivnice celor ale României-
Românii sânt pentru bulgari cei mai buni vecini,
aşa că teama regelui Carol de consolidarea pu­
terii Bulgariei e zadarnică*.
• ment de ruşine. Par'că nici în Ceica n'ar
V i z i t a î m p ă r a t u l u i Germaniei în
B o s n i a . Corespondentul din Budapesta al
ziarului Die Zeitum Mittag telegrafiază că
cu prilegiul petrecerei M. Sais în Bosnia
împăratul Germaniei încă va vizita Mosta­
rul, împăratul Vilhelm va fi oaspele archi-
ducelui Friderich şi v a lua parie la o vâ­
nătoare ce se va aranja cu această ocazie.
La întoarcere Vilhelm se va opri la Ra-
orice om bogät e un păcătos îngrozitor. Boga­
tul e subiect de scadenţă In judecăţile lui. El
astfel grăeşte: >Nu pot răsuna cuvintele mele
fără a vă înfiera după dreptate. Mă Întrebaţi :
»Vei pune capăt cuvântului tău împotriva bogă­
ţiei?* Ei bine iată vă s p u n : încetaţi a mai
stoarce sărăcimea*. Voi sbieraţi: Iară ţi îndrepţi
săgeata împotriva bogăţiei ? Eu asta vă răspund :
E veşnic glasul meu de mustrare cât al vostru
neastâmpăr împotriva sărăcimii, pe care o roa­
deţi câtă vreme lăcomia voastră nu se lasă de
jăfulrea sărăcimii, şi eu îmi voi păstra lăcomia
de a vă demasca şi biciui.
Insă această cuvântare, şi câteva cuvinte ale
câtorva mari părinţi ai bisericii, străbat numai
ca rare raze de lumină ale adevăratei evangheli,
fulgerând prin negura deasă a închinătorilor ma-
monei. Raportul obişnuit, şi aprobat de morala
lumii între plutocratism şi pauperism a rămas
acelaş ca şi pe vremea păgânismulul. Şi pentru
îndreptarea acestui rău clerul creştin s'a mulţămit
cu aparenţa Înşelătoare a milei şi a binefacerii.
Au dat celor desmoşteniţi o fărtmă din ce-au
avut, şi această fărlmă o numesc cu fală cod de
virtute creştinească.
Apostolii creştini se întreabă cu tot dreptul
privind situaţia fiinţelor de animal şi a stăpânilor
păcătoşi de marfă nobilă: >Asta e vrerea lui
Preparat pe cale chemică din cele mai curate
rânze de viţel. Pentru bunătatea, folosirea prac­
tică, precum şi pentru cureţănia lui primesc garanţie.
In Ungaria mai ieftin, şi In calitatea cea mai
bună să poate căpăta la — — — — —
22 Maiu n. 1910
guza, de unde peste Mediterană sau Adria-
tică îşi va continua drumul spre casă.
•
Regularea graniţei austro române. Din
Cernăuţi se anunţă că Ia 18 Mai n. s'a întrunit
comisia însărcinată cu regularea graniţei austro-
române. D. Bleyleben, preşedintele provincei, a
oferit un dejun în onoarea comisiei şi a rostit o
pentru regele Carol al României.
D. Rosetti, şeful comisiei române, a kchinat
pentru împăratul Francise Iosif.
Năsăud şi Sasca.
Demoralizarea din Năsăud. — Poli­
tica de mandate din Lugoj.
O pildă urîtă şi detestabilă de demora-
lisare naţională ne vine din cercul electoral
al Năsăudului. D e săptămâni de zi!e se fac
aici toate opintirile netrebnice pentru a se
zădărnici o candidatură naţională. O parte
a cărturarilor de acolo sânt trecuţi рг faţă
între dezertori. Aceştia au avut neruşinarea
a iscăli un convocator tipărit în tipografia
jupanului Schwartz în favorul renegatului
Ioan Ciocan, următorii : Ioan Gheţie dir.
gimn., Virgil Şotropa prof., Palikó Ferencz,
Simion Pop, ingin., Dr. Paul Tanco prof.,
Alexandru Haliţa profesor, Jüngiin János,
Fejes Zoltán, Emile Domide, prof. Dr. Alexiu
David adv., Iulian Martian, dir. de bancă,
Clement Grivase învăţ., etc. N e putem face
idee, ce adâncă demoralizare naţională ;trebuie
să domnească în societatea din Năsăud,
unde s'au găsit aţâţi oameni de acest trist
curaj, care să iscălească un astfel de docu­
fi aceasta cu putinţă.
Şi mai întristătoare şi caracteristică este
însă atitudinea şovselnică a comitetului co*
mitatens român. Acesta la repetiţele provo­
cări din partea comitetului central se împo­
triveşte şi el unei candidaturi naţionale,
dând ioc unei bănueli temeinice că face jo­
cul unor interese frivole personale şi lo­
cale. Atitudinea aceasta ar fi poate şi mai
Dumnezeu. Unde e să fie lumină ţineţi întu­
neric?* Insă astfel de isbucnlri ei *îe socotesc
calomnii împotriva Iul Dumnezeu, şi batjocură
celor săraci şi despoiaţi, dispreţuire brutală a mi­
lioanelor de bărbaţi şi femei zilei". Şi ei trăiesc
într'o pervertire revoltătoare a duhului evange-
liei, pentrucă evangelia trebuie să fie pentru
orice creştin călăuza fundamentală a vieţii în­
tregi, şi nu numai în viaţa personală, ci şi so­
cială şi politică. Pentrucă şi viaţa socială, ca şi,
cea politică întocmai ca cea individuală îşi are
dreptatea şi nedreptatea lor. Insă evanghelia ne
descopere orice aspecte posibile, respiraţia în­
treagă a dreptăţ i. Nu e cu putinţă a estrage din
evanghelie principii numai pentru individ fără şi
pentru dreptatea socială şi politică. Aceasta ar
însemna distrugerea evangheliei, a goni biserica
din stradă, din locuri publice, de pe tribună şi
delà discuţii raţionale, din scaunul judecătorului,
şi a o restrînge în cercuri private, unde o năpă­
desc bălăriile şi mărăcinii. Moralitatea creştină,
ar fi restrînsă, ciungărită, n'ar fi în putinţă a să-
măna şi lărgi influinţa sa binecuvântată asupra
structurii, alcătuirii vieţii, în societate şi stat.
>Aceasta e politică* — se s c u z i clerul — şi
chemarea noastră nu se estinde asupra politicei*.
Insă aceasta e o condamnabilă rătăcire.
Religia nu e exclusiva funcţiune a clerului.
Mustră, prèï coúran* i îndrumare de fo­
Ş
losire ori u n a / trimit gratuit şi franco.
La comandare rog ă provoca la foaia aceasta
tt V
 22 Maiu n. 1910 »TRI B Ü N A «

urîtă decât a rătăcit lor amintiţi mai sus şi
obştea românească are tot dreptul să se adre­
seze d-lui Ciuta preşedintelui comitetului
comitatens român să justifice în mod public
purtarea aceasta a comitetului, pe care
nimeni nu sântem în stare să ni o expli
căm.
In momeutele de faţă însă o singură da-
iorie poate avea acest comitet : a da ascul­
tarea ordinelor primiie delà comitetul cen­
tral aprobat de întreaga obşte românească.
Dacă refuză a face aceasta, aşteptăm delà
aderenţii partidului naţional să iadînşii steagul
din manile comitetului comitatens, care îl
ţine înfăşurat în umilinţă şi să intre numai
decât în luptă.
Aceasta Ii-o impune şi delegaţiunea cen­
trală care a expediat azi două depeşe în
cerc. Una pe numele d-lui Dr. Tudor Moi­
si), secretarul comitetului comitatens, de ur­
mătorul cuprins:
Comitetul central electoral nu aprobă hotărî-
r
ea clubului comitatens român. Lumea romă-
scă este indignată. Luaţi lupta imediat, supt
a răspundere.
A doua adresă care a fost trimisă d-lui
Ciuta, preşedintele comitetului comitatens
este următoarea:
Cdtră alegătorii partidului naţional român
din cercul electoral Năsăudl
Deoarece în toate cercurile candldările le face
comitetul central electoral cluburile comitatense
nu au îndreptăţirea a dispune despre soarta
cercurilor.
Comitetul clubului comitatens Bistriţa-Năsăud
a aflat de bine în şedinţa sa ţinută la Bistriţa
în 13 Maiu 1910 a hotărî cu majoritate de vo­
turi de a recerca comitetul central electoral, de a
*absta de astă dată delà Menţiunea de a pune
candidat al partidului naţional în cercul Năsău-
du lui'.
Delegaţia încredinţată cu conducerea alegerilor
telegrafic şi în scris a avizat secretarul comi­
tetului clubului comitatens din corn. Bistriţa-Nă-
săud, că motivele aduse de cătră comitet nu sânt
bazate nici suficiente pentru a sacrifica un cerc
atât dc valoros şi de eroic renume, cum este cer­
cul Năsăudului.
In consecinţă, a dat ordinul ca să candideze
fără de amânare îndrumând îndeosebi pe candi­
datul comitetului central, d. Dr. Victor Onişor,
să înceapă lupta. Despre acestea a fost avizat
şi preşedintele clubului comitatens domnul Dr.
Ciuta.
Primind delegaţia delà d. Onişor telegramă
cumcă clubul întrunit în 21 l. c. nu-i dă nici un
sprijin şi nu ia lupta a dat din nou ordin dlui
Dr. Onişor să şi facă datorinţa supt cea mai
grea răspundere, chiar contra majorităţii clubului
comitatens.
Invităm deci pe toţi alegătorii partidului na­
ţional român să se grupeze pe lângă steagul
dlut Dr. Victor Onişor, şi încât d-sa din orice
consideraţii nu ar fi aplicat a lua lupta, românii
credincioşi să se grupeze pe lângă un alt bărbat
vrednic care dă garanţii că va purta luptă
cinstită.
« senin şi o căldură printanieră neobişnuită ;
O altă ştire ruşinoasă ne vine din Bă­
nat. Şi aici este vorba de sacrificarea unuia
dintre cercurile istorice a luptelor naţio­
nale: Sasca montană. Cercul acesta, care,
delà inaugurarea activităţii, a avut Ia amân­
două alegerile izbânzi strălucite, acum, pre­
cum se spune, cu ştirea şi aprobarea co­
mitetului comitatens din Lugoj este cedat
guvernului, în hatârul unui alt mameluc ro­
mân : baronul Oeza Duka de Kadar. Avem
la redacţie scrisori, depeşi prin care sântem
recercaţi a zădărnici vânzarea formală a unui
cerc, din motivele înguste ale unei neno­
rocite politice de mandate.
N e miră mai ales un lucru, că confraţii
delà, » Drapelul «, cari precum se ştie »s'au
pus la pândă« nu ne spun nici un cuvânt
de ceea ce se petrece cu cercul Sasca. Cine
este candidat în Sasca ? Nu este ? D e ce ?
Dl Aurel Novac, care 1-a reprezentat cu
cinste cercul pân'aci, d e ce s'a retras?
Confraţii delà » Drapelul « sânt datori să ne
dea aceste lămuriri.
Şi pân'atunci însă aşteptăm ca delega­
ţiunea şi romanii neprihăniţi din cerc să
iee de urgenţă măsuri, pentru salvarea o-
noarei naţionale în cercul Sasca.
Nu publxăm acum scrisorile ce ni s'au
trimis, fiindcă nu este vreme de încrimi­
nări, aceste pot veni după alegeri, acum aş­
teptăm însă grabnic pe bărbatul care să
ia steagul bravilor alegători ai partidului
nostru din Sasca şi să învingă ori să ( adă,
cu el, dar să nu 1 lase umilit şi plecat în
ruşine la picioarele netrebnicei naţionale.
Scrisoare din Viena.
Expoziţia de vânat, pavilionul de artă industrială,
pavilionul de industria casnica a României. —
Petrecerea Clubului roman — Proiectul unui ziar.
— 21 Mai.
Sâmbătă în 14 1. c. a avut loc deschiderea pa­
vilionului artelor industriale în prezenţa bătrînu-
lui arhiduce Reiner, fiind favorizată de un cer
aceasta împrejurare a contribuit mult de a în­
truni Ia deschidere un public invitat în număr
mare, între cari şi mulţi membri ai coloniu ro­
mâne. Pavilionul artelor industriale e una dintre
cele mai frumoase clădiri ale expoziţiei, situată
la locul cel mai potrivit pe *Kaiseralle*, unde
fiecare zi să desvoltă un corzo admirabil, strămu­
tat aici de pe Kärthnerstrasse. Exteriorul, cu fa­
ţada deschisa, face o impresie monumentală, şi
nici decum nu s'ar presupune, că e numai o
clădire efemeră, destinată peste scurt timp dis­
trugerii. Interiorul e împărţit şi aranjat cu deose­
bit rafinament şi gust artistic, obiecte expuse
aproape toate în legătură mai mult sau mai pu­
ţin strînsă cu vânatul, dau o nouă şi viie do­
vadă despre desvoltarea artelor industriale în
Austria. întreg aranjamentul, împărţirea cât şi de­
corarea interiorului ^cestui pavilion § principal
e opera arhitectului român d. Cezar Popovici,
unul dintre cei mai talentaţi arhitecţi ai genera­
ţiei mai tinere. După p'anurile dlui C. Popovici
a fost clădită şi capela coloniei române din
Viena, pentru aceasta operă desăvârşită a fost
di.tins din partea regelui Carol c'o decoraţie de
grad mai înalt. Când cu expoz ţia internaţională
delà Petersburg, dânsul a fost încredinţat din
partea guvernului austriac cu executarea lucrări­
lor necesare.
Pavilioanele laterale, ataşate pavilonulul artelor
industriale, cât şi o capelă, care s d u : e mult cu
stilul ortodox, sânt toate în întregul lor opera d.
C. Popovici. îndeosebi capela e o adevărată po­
doabă a expoziţiei. De dânsul e construit în mod
original din bârne şi pavllionaşul României. Ar­
hiducele Rainer, petrecând aproape două ore şi
jumătate în pavilonul artelor Industriale, la ple­
care s'a exprimat foarte măgulitor şi l a felicitat
călduros pe d. Popovici, care i a fost prezlntat

Ea priveşte toţi oamenii credincioşi. Tot aseme­ Politică, ajutor şl mână de alinare nu e pentru b'serica. Şi în loc de o împărăţie a lui D zeu
nea politica trebuie se intereseze pe toţi şi în cler ! Biograful lui loan Chrisostom, făcând ta­ aveam o împărăţie a clerului.
rîndul întâi biserica. Ba cea mai înaită datorie a bloul vremii marelui predicator, observă: Creşti­ Nici în Răsărit lucrurile n'au fost mai bune, în
bisericii e politica. Nu politică, în senzul imoral, nismul cucerind lumea s'a mulţumit cu întinde­ biserica grecească. Papismul e o maladie care nu
vulgar, de şicane, egoistă, tâlhărească, de intrigă, rea teritoriului, nesocotind puţinătatea câştigului se restringe numai la clerul român. Preoţimea de
ucigătoare. adevărat. Totul era supus cuiva nimica »schim- toate confesiunile sufere de el. Şi clerul grecesc
bat<. Creştinismul a ajuns religia de stat dar n'a fost mai bun ca altul. Aici, ca şi în Apus
Aceasta nu e politică, ci caricatură infamă a
statul n'a încetat a mai fi păgân. C u m se ex­ clerul monahal dirijuitor a iăcomit după putere.
politicei.
plică aceasta? Prin fap'ul că forţele spirituale ale Insă fiind-că clerul inferior in Răsărit nu s'a în-
Politica gemimă e acea artă întru aranjarea vieţii creştinismului n'au fost îndreptate spre alcătui­ nălţat până la puterea imperială, Ia ceia ce nici nu
spre scopurile cele mai nobile ale societăţii şl ale rea şi orândui ea aranjare! societăţii şi a statu­ s'a încumetat, s'a întors înfometat spre interiorul
statului. Şi evanghelia, cu îndrumările sale despre lui. Evanghelia a fost înlăturată delà marea operă biserici'. Şi năpădind turma, clerul proclamă:
împărăţia lui Dumnezeu, e ştiinţa cea mai precisă de a întemeia împărat a lui Dzeu in societăţi şi »Biserica sânt eu«. Şi în scopul de a încărca
şi alcituitoarea fideală a vieţii, e principiul vieţii, în state, şi a fost constrânsă în cercul strimt al manile din influenţa administrativă internă, di-
nu numai individuale, ci sociale, nationale şi de virtuţilor individuale efemere şi pentru mântuirea gintarii bisericeşti, principii bisericii s-au făcut
stat. De aici deduc că e eronată şl condamnabilă individuală. Şl cum a putut ajunge acolo? Cre­ aliaţi de cruce ai guvernanţilor, şi guvernul îşi
obiecţlunea clerului că pol tica priveşte pe băr­ ştinismul însuşi s'a blamat cu sine. S'a p u s rezervă putere inviolabilă peste comunitatea s o ­
cială şi politică; prelaţilor Ii rămâne administraţia
batul de stat, că problema muncii agrare, relaţiile vina pe defectele din doctrina lui Christos. Şi Bisericii.
naţionale în stat nu-1 interesează. Chiar pe der s'a găsit acolo greşilă.
M importă In primul rând aceste probleme, deoarece Oreşală stă înaintea uşii clerului, la clerul înalt Stând lucrurile astfel, nu poate fi vorbă de o
dreptatea socială fundamentală e vătămată. Mase care a condus şi conduce biserica. Clerul creştin preferire a biserici înaintea statului, ori morali­
întregi de popor sânt schlnjuite, milioane de robi a privit cu indolenţă şi fără murmur perfidia din ceşte să facă şi simţită influinţa pe teren social
jăfulţl. Drepturile naţionalităţilor sânt călcate în partea statului, şi creştinismul a fost învins. Cle­ si politic, de a protesta în potriva faptelor şi sis­
picioare de apăsătorii cari se întâmplă a sta în rul n'a Uíuintat ^ш/шѴа a P Ä a m partea temului, care esdriiue cí'íh ţRH^ya vieţii dreptatea
e r a u s u
preajma lor şi cumplit le umileşte demnitatea lor acestuia í^",ma decorativi, metoadele externe ale divină. Clericii, cari controlau bisenck -
omenească. Iar aceasta nu e de a chema intere­ infiulnţei, goana şi pedeapsa. In Apus, în jumă puşi autorităţilor, unelte în manile lor. S-a întâm­
sul curatul r r e cine dar să intereseze ? Juriştii se tatea de lume a Romei, biserica a fost transfor­ plat, că unejri au ajuns pe tronuri regi, cu su­
ocupă din punctul lor de vedere, economiştii, mi­ mată în stat. Patriarch ii Romei, papii fiind că­ flet şi inspiraţie profetică. Dar sânt excepţii rari.
niştrii, guvernul, marii proprietari, ţăranii, fabrl peteniile bisericii, s'au impus totodată şi de că Regula generală e dominaţie peste robi şisupuji.
canţii, negustorii, îşi au în vedere interesele lor. petenii lumeşti. Din păstori s'au făcut stăpâni- Şl aceasta a intrat In obiceiurile generale aie
Şi cine se cugetă ca In toate aceste Interese pu­ tori, supremii dignltari bisericeşti. Şi activitatea clerului şl chiar între dogmele bisericii.
stiitoare să pună zăgazul veşnicei dreptăţi evan­ lor personală o au socotit mai presus d e orice. Oricât de nedrept e un guvern, şi cât de săl­
ghelice. Cine, însă, dacă na clerul e; chemat să N'au căutat să întărească influinţa lor morală ci batice ar fi măsurile şl faptele Iui, clerul în uni­
împedece procesul de puştile al vieţilor celor fără s'au răzimat рз forţa externă a-şl păstra şi lărgi son strigă cătră popor: >Ascultaţi şi vă supu­
nume, mânate ca o turmă h abator? influinţa lor politică. Elementul politic tnleşlnă neţi, pentrucă aşa e voia Iul Dumnezeu. Stăpâ-
 Pag. 4 *T RI B U NA« 22 Maiù n. 1910

şi care a făcut pe ciceronele în decursul vizitei

prea înalte. In legătură cu susnumitul pavilion
s'a deschis şi pavilionul industriei casnice a Ro­
Campania electorală. E interesant să vaJă omul cum s'a desvoltat
sentimentul românesc în cercul acesta, delà prima
păşire a D rului Maniu, în acest cerc.
mâniei, un pavillonaş, care prin construcţia! ori­
ginală atrage atenţia treci torilor. Arhiducele Rai­ Nouă v ă r s a r e de s â n g e . — Cinci In 1905: oamenii se ftriau de a fi întâlniţi de
ner a fost întâmpinat Ia intrare de d nii Nicolae morf?. cătră Dr. Maniu ori de cătră vre-un părtinitor
Mişu, ministru al României în Viena şi Dr. Gheor­ Inteligent al lui — propter metum judaeorum:
ghe Morolanu, ataşatul comercial. Pavilionul e Campania electorală porneşte pentru noi
foarte frumos şi cu gust aranjat, însă e prea mic românii în semnul sîngelui, Dapăce guver­ de frica vreunui jandarm, ori a birăului, a juratu­
şi neînsemnat pentru o demnă reprezentare a Ro­ nul n'a reuşit să ne momească cu făgădu­ lui ori a d-Iul notar oii solgâblrău.
mâniei la o expoziţie internaţională. Cu atât mai ielile lui eftine; dupăce nu ne-am speriat In 1906 Ia prima reuşită a D-ului Maniu deja
mult e de regretai, că România o ţară emina­ nici de ameninţările contelui Tisza şi, cu lucrurile se mai schimbaseră : >i;aţia< nu mal
mente bogată în vânat, nu e de Ioc reprezintată
în secţia vânatului. Cu atât mai mult gr fl trebuit excepţia aior câţiva rătăciţi, întreg poporul era aşa de fricoasă, dar totuşi era încă neîncreză­
făcuţi paşii necesari, cu cât nefiind de altcum românesc a rămas credincios steagului par­ toare, trebuiau acente puternice, pentru ca să ls-
nici o ţară balcanică reprezintată, România ar fi tidului naţional, — guvernul s ' a hotărît, pe bucnească ici colo câte un >să trăiască !«.
documentat şl prin aceasta, că nu se poate în­ semne, să încerce a ne înspăimânta prin
şira între acele regate duodeze. încă un moment Astăzi — nu sânt în stare a descrie entusias-
din vizita arhiducelui. Cercetând secţia artelor
puştile jandarmilor. mul şi resoluţia poporului şi a alegătorilor, precum
grafice, un tablou admirabil executat a atras Eri am avut de înregistrat o vărsare de nici dragostea cu care sânt îmbrăţişaţi cei cari
atenţia erhiducelui prin frumuseţea cucoanei re- sânge la Rudăria, în cercul Caransebeşului, vin la dânşii, în semnul steagului poporului ro­
prezîntate. Interesăndu se i s'a fost adusă la cu azi evem să înregistrăm un caz şi mai grav
noştinţă, că e o damă din înalta societate din mânesc.
în cercul Făgăraşului, unde candidează dl
Bucureşti. Zilele din urmă (15 şi 16 Mai) ale turneului au
* Dr. Nicolae Şerban, jandarmii au împuşcat
fost destinate pentru comunele Păuca, unde nea
Clubul român din Viena a aranjat Sâmbăta cinci alegători români cari, fără îndoială,
întâmpinat şi fanfara compatrioţilor saşi, Bogatul,
frecufă o st rată dansantă împreunată cu pro- nu vor fi avut altă vină, decât că vor fi
Presaca, Doştat şi Ungurei, Duminecă. Iar Luni,'
ducţiuni umoristice. Petrecerile clubului român refuzat saşi vânză legea şi limba. Iar în
sânt totdeauna bine cercetate însă de astă dată Oussu, Armeni, Alămor şi Loamneş.
cercul Dicio Sân-Martinului, unde candi­
s'a observat prezenţa aproape a tuturor mem- dează cumnatul lui Tisza, fostul secretar de Inteliglnţa din Ioc şi din comunele vecine:
briior clubului. Din colonia română din Viena preoţi, dascăli şi propriei sri mai de frunte pre­
au fost de faţă dl general Lapu, patronul clu­ stat Sándor János, vărsarea de sânge a
bului, familiile Dr. Cuparesca, Petrescu, Dr. La fost încunjurată numai prin amânarea adu­ tutindenea ne-au primit cu însufleţire, Insufleţân
zar Popovici, Dr Turcu etc. şi numeroşi studenţi nării electorale. d u n e — pe rând — din comună tn comună.
universitari. Dl Dr. Marius Stürza a surprins Morţii, cu cari guvernul vrea să şi asi­ Preoţii, în fruntea poporului, pretutindenea au fost
plăcut societatea sosind cătră miezul nopţii cu cei ce ne au binev^ntat înaintea porţilor de triumf.
automobilul deîa Wlälischof, unde ordinează gure o învingere efemeră cer răsbunare şi
peste sezonul de vară. Cu producţiuni umoris­ răzbunarea nu va întârzia prea mult. Oa­ In capul comunei Alămor candidatul Dr. Maniu
tice a escelat dl Trofin, agii şl zelos membru menii pot fi suprimaţi penlrucă sâni muri a fost bineventat de cătră s'mpaticul protopop al
al clubului, cât şi o artistă germană deia un tori; ideile însă nu pot fi suprimate, ele Sdiştei, Dr. Lupaş, care tocmai în aceea zi luase
teittu de curte. Petrecerea a durat până In zori, sânt nemuritoare..
domnind animaţie generală. examenul scoale! de acolo şl prezidase şi o con­
ferinţă aranjată de Asociaţie, în comună.
* Făgăraş, 21 Mai, orele 2 d. a.
Dr. Lupaş a fost cel care a prezidat şl adu­
Dl Trofin să ocupă cu planul edării un ziar In c o m u n a Mărgineni gornicul co­ narea din Alăm ir. La alte adunări, presidiul a fost
românesc la Viena, pentru care vrea să câştige munal şi jandarmii au împuşcat a s u ­
şi pe unii membri din colonie. Proiectează un purtat alternativ de dnii Ştefan Roşlanu şi Dr,
ziar bilunar, care să promoveze interesele româ­
pra românilor aderenţi ai partidului Victor Macàveiu, profesori de teologie din Blaj,
nilor din Viena şi să Ie facă cunoscute în cer­ român. Cinci români au rămas morţi. însoţitorii permanenţi, din zilele acestea — la
curi cât mai largi. Organele administrative desfăşoară oialtă cu vre o câţiva tineri din Blaj, — ai can­
Succesul realizării e foarte problematic, cuno­ cel mai brutal terorism. didatului Dr. Maniu. Autorităţile civile pe motive
scute fiind multele greutăţi cu care e împreu­
nată cd;, ea unui ziar, cât şi îndeosebi lipsa de D.-Sân Martin, 21 Mai, orele 4'/2. neînţelese, nu permiseră vorbiri, decât din partea
abonaţi Ia noi. De altcum dl Trofin a început candidatului şi a prezidentului respectivei adunări.
cu publicarea unui ziar litografiat supt numele : Adunarea electorală convocată pe In chipul acesta însă poporul a putut să audă
»Speranta« ca un modest început să prezintă bi ziua de astăzi Ia Jernut a fost amâ­ totuşi şi vorbiri de ale celor 2 domni, — vorbiri
nişor, sbstrăgând delà limbajul neromânesc şi nată pentru a în cu n jura vărsarea de cari cu a candidatului împreună — nu puteau să
multele germanisme, cari s'au strecurat şi în sânge. Jandarmii manifestă o purtare
graiul românilor din Viens, /. 5. fie lipsite de efectul dorit.
brutală [şi provocatoare. Terorismul
nemai pomenit. La Presaca şi Ia Ungurei am putut saluta, ca
niriior celor mai infame Ie au atribuit putere di oaspe mai de departe şi pe d-nul şi d na Colbazi,
vină zicând: >Toată purerea e delà Dumnezeu* Calendarul a l e g e r i l o r . mare proprietar In Şpring, iar la Loamneş pe a 1-
Oare orice fel de stăpânire ? Din ce se alcătueşte In cercurile cu alegători romîni alegători romîni vocaţii Dordea şi Cristea, preotul Pantea din
puterea lumii ? Violenţa, capriciu arbitrar, despo­ alegerile vor avea l o c : Vizocna, proprietarul Mihaiu din Batiz, oaspe al
tism, opresiune de rangul Întâi, toate acestea se I liinit» în oraşele : Abrud, Arad, Cluj, Becichere- băilor din Ocna. Aci a venit şi poporul din Ha-
prelucra a fi puteri ? Sânt toate delà Dumnezeu ' cul-mare, Oradea-mare, Gherla, Sibiiu, Vîrşeţ ; în co
Stăpânul de robi asupra marfei lui şi proprieta mitatele: Arad, Bihor, Braşov, Solnoc-Dobîca, Mara şag, în frunte cu preoţii Pop şi Dordea, cari deşi
rul de pământ asupra turmei iui. Şi această pu mureş, Torontal, Caraş-Severin, Timiş, Tîrnava-mare, nu se ţin de cercul Vinţului, ci de al Tîrnavei-
tere e deia Dumnezeu? In ţara întreagă poporul Sibiiu, Turda, Trei-Scaune, Bistriţa-Năsăud. mari, au alergat totuşi să vadă şi audă pe Dr.
e executat şi omorît. Şi acesta e prerogativa au a^ftWHc în oraşele : Braşov, Timişoara ; în comită
Maniu. Tot aşa şi poporul din Siimnic, cu preo­
torităţli. Călăul e o unealtă de pedepsire. Dar tele : Hunedoara şi Sătmar.
mai criminal decât călăul este judele care pro 3-tşmie Comitatele Bichiş şi Cenad. ţii săi Morar şi Peculea.
Pîna acum sînt fixate alegerile în 343 cercuri. In
nunta astfil de sentinţa Executorul e celce dă ziua întîi vor avea loc alegeri în 296 cercuri. Jandarmii şi-au arătat şi cu prilejul acestor
eprobare » fărădelegii «. zile — pe alocurea — volnicia, împotriva nevi­
Toată această lerarchie sugrumă poporul prl Turneul electoral al d-lul novatelor colori roşu-galbenvânăt de pe cingă-
gonit, neapărat, pierdut. Şi acest sistem înrădă Dr. Iuliu Maniu.
cinat străbate din ce în ce mal afund. Cum se torile şi covoarele româncelor şi românilor no­
poate numi puterea Iui de Dumnezeu dată. Şi Dr. I. Maniu şi a început turneul său a doua ştri. B j Ia Armeni era să cadă jertfă confiscării
spânzurătoare» şi executorul şi slujitorul e pus zi de Paşti, cutreerând in răstimp de 2 săptă­ oficioase şi steagul curat vânăt ce însoţia tră­
de Dumnezeu ? Şi puterea care învălue ţara şl se mâni toate comunele cercului său, 52 Ia număr sura candidatului, şi numai prin intreveniri te­
manifestă în astfel de cii e dtia Dumnezeu ? desfăşurând pretutindenea steagul partidului na- legrafice la autorităţile mai mari a putut fi
Crimile, pedepsite sângeroase ale condueăto I Hrtial român.
rilor să nu s é f j é é j mod bíesfemic Ia Dum- salvat.
n

I- Poporul Га primit pretutindenea S" .*ntusUs; Reuşita d-lui Dr. Maniu — dacă va atârna
Când a declarat apostolul că puterea e deia mul cel mai mare posibil. Banderii de călăreţi "ii - l 1* '• •- ''-м.а ,.*н toţi
c
Dumnezeu, n'a înţeles despotism şi apăsare. Vio­ aşteptau pretutindeni, îisoţ.ndu I, din comună în numai deia aiegatuti, este sig^.. «L. '
lent* nu r e putere, e pervertirea puterii. Unei alegatorii sânt conştienţi şi însufleţiţi de a lupta
comună ; porţi de triumf, popor, cu mic cu mare,
puteri nedrepte, violente, apostolii nu s'au' sopus. pentru biruinţa candidatului naţional. Vie.
Când sfatul îl porunci lucruri vătămătoare de In zi de serbătojre ori di lucru, pe vreme bună
conştiinţa lor, oprind u i a predica pe Chr. ş. c. ori rea, de-o potrivă cu adevărată frenezie, îl aş­ "V; ^ T e r o a r e în Ighlu
Petru şi Ioan răspunseră: Act. IV 19. »Judecaţi, tepta şi prl mia. In cercul electoral al Ighiului se exercită
dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascul­ Majoritatea noastră nu e prea mare, dar aşa cea mai mare teroare. Fiul dlui comite
tăm mai mult de voi, decât de Dumnezeu ?
credem că nici un vot r o s â n e s c nu o să pier­ Dr. Szász Pál şi-a făcut turneul în acest
(Va urma.) dem de astă dată. cerc redeşteptat la viaţă.
 22 Maiu n. 1910
Puterea şi jongleria nu voieşte însă să
recunoască, că şi sărmanul român huiduit,
batjocorit, începe, deşi târziu, a-şi cunoaşte
demnitatea de român şi de om. Şi o cu­
noaşte. Dovadă, că nici ameninţări, nici se­
duceri nu mai prind. O masă întreagă, ale­
gătorii mult oropsitului ţinut delà poalele
de jos al munţilor Apuseni nu vor mai
mult a-şi încredinţa soarta acelor, cari la
alegeri, multe le-au promis, ca după alegeri,
să fie încă şi mai maşter trataţi. Toţi ro­
mânii din cercul Ighiului sânt cu mult iu­
bitul lor Dr. Alexandru Vaida — adevărat
tip de voivod.
Şi fiindcă aceasta este ţinută bravilor
alegători, dulceagul comite suprem, domnul
Szász Joska, care Ia lipsă, le dă românilor,
marea cu sarea, văzând, că pe muntenii
noştri n u i poate aduce Ia rezon, în favo­
rul fiului său, ş i a început atotputernicia.
La aproape de 3 0 crâşmari români Ie-a
detras licenţa de vânzare de beuturi.
Să fii sănătos, Măria ta !
Le-ai detras dreptul de crâşmărit. Ai fă­
cut o, — poate că, fiindcă Măriei-tale, care
te ocupa-i şi te ocupi cu aceasta meserie,
încă ţi-au detras alţii, acest drept, cu toate
că, pe drept.
Acei loviţi — vor avea drept de a căuta
pe ce baze i-ai lipsit. Dar să şti, Măria-ta,
că cei 3 0 crâşmari, vor răspândi tuturor,
cura respectezi libertatea alegerii. Toţi vor
şti, că eşti oae în piele de lup, şi toţi vor
şti cui să dea votul lor. D e aceea închei
deocamdată : Maie porta....! şi
Trăiască Dr. Alexandru Vaida şi bravii
săi alegători cari acuşi se vor afirma. E. P.
T e r o a r e în B i h o r .
Din Tinta ni-se telegraf iază :
In cercul electoral al Tincei administraţia
săvîrşeşte cele mai mari abuzuri şi ilega'i-
tăţi. Terorismul cel mai turbat stăpâneşte
pretutindeni. Naţionaliştii sânt escortaţi din
cerc cu jandarmi. Domeniile catolice opresc
pretutindeni vitele ţăranilor delà păşune.
Corupţia prin bani şi băutură se face pe
faţă. / nată printre slovaci e! recurg Ia baionete şi la
Din Vaştău ni-se telegrafiază :
Pretorele Vaşcăului a expulsât de pe te-
n'torul preturei sale pe dd. Dr. Ioan Suciu
şi Dr. Aurel Grozda, cari veniseră să spri-
jinească candidatura părintelui Dr. Vasile
Lucaciu.
Din Cern ni se telegrafiază :
Deputatul naţionalist de Dr. Ioan Suciu,
însoţit de inimosul advocat Dr. Aurel
Grozda din Buteni, a sosit Itv cerc unde e
primit pretutindeni cu mare însufleţire. In
interesul candidatului guvernului Mungra se
săvârşesc cele mai mari abuzuri admini­
strative. Atitudinea alegătorilor e demnă.
C a n d i d a t naţional la Năsăud.
Ni se trimite următorul apel :
In 12 a. 1. c. clubul comitatens al cercului Nă­
săud şi-a ţinut in Bistriţa ultima consfătuire în
ce priveşte candidarea lui Dr. Onlşor la
Năsăud.
/oV/.auignaţr cu toţii', aàr cu deosebire
bravii şl deştepţii ţărani grăniţeri când am auzit
Pentru cumpărare
ele
pălării pentru copii şi domni
-•TRIBUNA*
hotărârea scandaloasă de a nu i se pune contra­
candidat mameluculul » Csókán János*.
Cu toate că ştirile lansante prin cerc — de
gcel pirăsiţi pestiîenţîaţi cari au neruşinarea de
a se numi conducătorii ţinutului — >că Csókán
János este omul partidului naţional român* au
tost desmlnţite prin o telegramă a domnului Dr.
Vlad, adresată înflăcăntulul 'advocat Dr. Tudor
Moisil şi cu toate că comitetul electoral a ordo­
nat categorice inteligenţilor din cerc sprijinirea
popularului Dr. Onişor, totuşi acel club scan­
dalos s'a declarat aderent a lui Kaíapáes János.
E interesant şi foarte caracteristic să amintesc
că la cea consfătuire — de care poporul nu vrea
să ştie — au fost rugaţi cu multe complimente
să ia parte si ce! mai mai încarnaţi Csokanişti:
Dr. Tanco şl Pletosu.
DI Dr. Tanco nu se miră nimenea aşa mult
fiindcă e om bătrân ş l . . . nici acum nu şt'e ce
înseamnă poiică cinstită, nu încă să o facă, mai
mult s'a revoltat însă flecare om cinstit când a
auzit că popa, profesorul, j a r cum protopopul
Pletosu — filosoful nostru — se declară pasiv,
dar în schimb intrând în partidul > Mancă, bea,
trăeşte bine, de pe cine poţi* — după cum
fosrte bine l'a caracterizat cineva în Nr. 84 al
» Tribunei* să face activ cu burta...
D. Dr. Ciuta, bogătanul ce să zici? se teme mătoarele :
că guvernul o să i abzică — chiria, şl o să-şi
mute poşta, telegraful, etc., din palatul d-sale şi
apoi piere de foame pe drumuri.
Şi ca să fie şi cu cuţitul u n s şi cu slăina în­ ştirea şi fără î n v o i r e a mea, deoarece subscrisul
treagă părăseşte adunarea prin o scuză şi dispa­ n'am subscris nici un fel de ape', cu atât mal
riţie diplomatică. Tot acelaş Ciuta ca şi în 1906. puţin pe cel din chestie.
Cu ceilalţi domni reprezentanţi, deşi oameni
mai cinstiţi — stăm mal rău. Acelora le porun­
cesc fuste. Cum vor fi el în stare să înfrunte
privirile nebune a soţiilor lor, şi cum vor fi în
stare să le astupe melodioasele guriţe, când le
vor spune că s'au angajat de a sprijini pe Dr.
Onişor.
»Ce? C u m ? H*? Onişăriţa deputăreasă ! Asta lasă frâu liber volnicei administraţii în comitatele
nu se poate! N u ! Mai bine mă despart încă Árva şl Nyitra, Prefect I din aceste comitate au
astăzi de tine».
Aşa stăm cu clubul nostru comitatens pentru
cercul Năsăudului.
Lîudă Ii se cuvine tineri'or advocaţi Dr. Iulian
Popu şi D. Tudor Moisil, apoi protopopului Pop
şi popilor Bologa (gr.-cat.) şi Bălan (gr.or.) cari
sâat fala preoţime! româneşti, dar nu numai a
văii noastre ci şi a tuturor românilor.
Voesc să mai declar aici scurt, ca să audă şi
cei surzi, că şi fala mincinoasă cu cate se laudă
Csckán Jáíios, în chestia ştipcndiilor, că adecă
n'au fost rezolvate după dorinţa iezuitului Ap-
ponyi, nu e opera lui Csókán, ci rezultatul legă­
turilor lui D-. Vaida de Voevod.
Ar fi păcat neiertat ca un cerc cum e al no­
stru — unde de şi nu avem decât o majoritate
de 80 100 voturi, dar voturi pe c ri cu averea
ţării ungureşti nu le-ai putea corrupe — să fie
lăsat pradă vandalilor csokanişti.
Ar face foarte bine Dr. Onişor să-şi deie ab-
zicerea din clubul comitatens, căci îşi spurcă ca-
recterul său integru, cristalin şi supunându-se or­
dinului generalilor să, — conferinţei naţionale şi
comitetului electoral — să desfâşure lupta pe
pământul descendep íi6r ceíor mai viteji romani,'
v
t
л
Pß , Й с învingătorilor Iui Napoleon.
Iar dacă domnia sa din cine ştie ce motive nu
se apucat să primească candidatura ceia ce nu
Ш num
T i m i ş o a r a , centru, strada Hunyadi.
Pag. 5
cred, se ofere dinpreună cu poporul candidatura
Iui Dr. Oheorghe Stoian.
înainte frate Onişar! Spală ruşinea şi glodul
csókanist de pe steagul falnicilor grănifări ! spurca t
de liftele moderate! Poporul enebuu de dorul lup­
tai învingerea sigură e a tal
Năsăud, 20 V. 910.
Corespondent.
Un p a m f l e t murdar.
Ni se anunţă din mal multe sate din cercul
Radnei, că notarii şl agent î bâlbâitului Tagányi
răspândesc în cerc un pamflet murdar, în care
se debitează cele mai josnice minciuni despre
activitatea parlamentară a sărbătoritului candidat
al cercului, d. Vasile G o № ş . In baza unor infor­
maţii ce primim din izvor demn de credinţă, pam­
fletul — se putea oare să nu fie — e opera in­
dividului Koszta János. Alegătorii sânt revoltaţi
de apucătura asta mişelească şi pamfletul a pro­
vocat tocmai efectul contrar celui aşteptat: o
potenţare a însufleţirii alegătorilor pentru d. Va­
sile Ooldiş.
O desmlnţire.
Ni-se trimite următoarea declaraţie:
La somarea d voastră din 6/19 Maiu N. 98 ai
stim d-voastră foi am onoare a vă declara ur­
Iscălitura numelui meu în apelul partidului gu­
vernamental din Valea Jiului, adresat aligatorilor
din cercul electoral al Haţegului, s'a fácut \Ш
Rugânduvă a publica aceste şire, rămân cu
deosebită stimă: Dr. Nicolas Olariu,
advocat în Petroşeni.
T e r o a r e a împotriva slovacilor.
Ziarul tSlovenskl Dennik< scrie în numărul său
de mâne un violent articol contra guvernului, care
declarat că din cercurile de pe teritoriul comita­
telor nu este isrfat să iasă învingător nici un de­
putat naţionalist slovac. Jandarmii au inundat sa­
ttle şl dacă observă o mişcare căt de neînsem­
gloanţe. Teroarea a atins o măsură nemal pome­
nită. Toate adunările electorale sânt oprite şi îm­
prăştiate. De aici înainte nu se vor lua Ia cuno­
ştinţă adunările ce eventual s'ar mai anunţa din
partea slovacilor. Teroarea culminează îndeosebi
în cercurile Szakolcza şl Szenlcz.
T u r n e u l d l u i Dr. Ştefan C. Pop.
Candidatul naţional al Siriei, domnul Dr.
Ştefan C. Pop îşi va continua începând de
Luni, 2 3 Mai st. n. Luni după amiază, la
ceasurile 3 va vorbi în Cherechiu.
Marţi, în 24 Mai, Ia ceasurile 10 î n a .
inte de amiază va vorbi în Şuindia. La
adunarea din Şilindia vor participa şi ale­
gătorii din Lugozău, Cama, şi larcoş. Tot
Marţi, va vorbi la ceai 2 după amiază
în Tăuţ, iar la ceasurile 4 după amiază în
Nadăş. Aici sânt invitate comunele Cresta-
titttttef 4' іЪЪшц.
Joi, în 26 Mai dl Pop va fi în HUflltyp
comună Târnova, unde se va ţine o mare
adunare.
Weismayt* Ferancz

Consfătuire c u Mangra ?
In legătură cu ştirea înregistrai ă de noi,
după ziarele din România, cumcă dl Dr.
Vasile Lucaciu ar fi fost în Oradea Mare,
unde a avut o convorbire cu dl Mangra
pentru a-1 îndupleca să renunţe Ia candida­
tura sa, — ni-se telegrafiază din Budapesta
că » Lupta « e autorizată să dea acestei ştiri
cea mai categorică desminţire,
Dezertori.
N i s e scrie:
Fostul deputat al cercului electoral Hăr-
man, Dr. Karl Schmidt, pe care alegătorii
din Codlea au refuzat s ă i candideze fiind­
că câtă vreme a fost deputat nu a purtat
grije decât de interesele sale particulare, —
s'a preziïitat şi alegătorilor săi saşi din Fel-
dioara. Aici a rostit un discurs în care de­
clară că deputaţii saşi vor întră în partidul
guvernamental.
Discursul acesta a fost tălmăcit, în ro­
mâneşte, de directorul şcolii române locale
Sporea, care a încheiat recomandîndu-l ale­
gătorilor românii
Ruşine ! — Observ, că vrednicul preot şi paroh al Fene-
Din Şlrhleu.
N i s e scrie: După cu m vă este cunoscut, în
urma holărîrei conferinţei delà Slbilu, partidul na­
tional român a hotărît intrarea In luptă cu pro­
gram national şi în comitatul Sălagiu. Ca urmare
s'a candidat în cercul Şimku advocatul Dr. Vic­
tor Deleu.
Că lupta decurge până acum cu rezultat destul
de îmbucurător o ştiţi din rapoartele de până
acum. Ne-am bucurat cu toţii că merge lucrul
bine. Ca totdeauna în; ä s'au aflat şi fiinţe cărora
nu le vine le socoteală treaba aceasta.
Ocazional au făcut chiar declaraţii în senzul
acesta. Unii nu află de lipsă să începem lupta,
pentrucă după conceptul lor este delà început
zadarnică, alţi bag seamă ii e teamă că vor fi si­
liţi mor?. Imin te să ţină cu partidul naţional şi ast
fel vor veni in conflict cu prieteni vechi cum
cred ei.
Pe unul, care se află în cea mal înaltă poziţie
din Sălagiu, l-am auzit exprimându-se. »Am auzit
că in i.imleu a candidat ca deputat Deleu, că
tare 1 ocoşc. Când te gândeşti, că acea persoană
cu poziţia sa înaltă în viaţa noastră, se exprimă
în medul acesta două săptămâni dupăce fruntea
Salariului, într'o conferinţă intimă, Ia rugat р з
Dr. Deleu să candideze cu program naţional şi
dupăce acesta 2 săptămâni umblă în cerc ca să
facă propagandă pentru cauza noastră, — îţi vine
să t zi că numita persoană sau este stăpânită
de c mai infectă răutate, sau este cu totuiui
incori; tientă de ceeace vorbeşte.
N domnule \ Dr. Deleu nu a candidat din
»0':;J cum îţi place a crede după mentalita­
tea île, ci a luat asupra sa sarcina aceasta
în л îndemnului primit din partea conferinţa
electorale, şi fiind condus de ceie mai curate in-
te.iţiuni, pentru cari şi d-ta ar trebui să i fi
mi'lţi nitor, Că d ta nu ştii treaba aceasta, do-
\\ "ste interesul cel mare ce l porţi faţă de cau-
ar./t i.oastre.
ii > dureros, că avem de înregistrat astfel
de c ^ u r i , dar trebuie să o facem pentruca ast­
fel indivizi, cari nu sânt în stare să judece ce
vorbesc, să fie făcuţi eventual atenţi prin alţii,
ca sa nu facă prin astfel de observări zizanie,
compromiţând lupta noastră sfântă. Un alegător.
Un cuvânt cătră alegătorii ro­
mân! din. cw/uiL Q M n l u ' .
i n . r s f f i t ú l Gilăului sânt 2 candidaţi de deputaţi, Livlu Ohilezan a descins în casa -unjţalieră a în­
unul este d, Iuliu Bácsy cu program justhist, al
turnai trebuie să vă comandaţi mobile din Budapesta
se capătă g a r n i t u r ă î n t r e a g ă d i n l e m n m a s i v p a n t r u a r a n j a r e a d o r m i t o a r e l o r si constă dirr
2 dulapuri, 2 paturi, 2 dulapuri d e n o a p t e c u marmoră, 1 spaiător cu marmoră şi c u oglindă pentru suma d e 3 6 0 c o r o a n e
' T o t a c e e a ş i cu t o a l e t e în 3 părţi 4 0 0 c o r o a n e .
Mare economisire în spese de transport, pentrucă întreaga ganritură K expediază franco conform tocmelii separate, h oricare parte a Ardealului
Inprovinţă Ia dorinţă prezenim în persoană bogata noastră colecţie de mustre şi servim cu prospecte si cu desemn;., Să fim atenţi Ia
» T R I B U N A«
2 lea este d. Aladár Szereday, cumnatul contelui
Iuliu Andrássy, duşmanul votului unlve.saî, cu
program estrapartld.
Ieri, in 19 Mai n. şi a ţinut d. Szereday Ala­
dár vorbirea de program în comunele Oilâu şi
Feneşul-săsesc.
Feneşul-săsesc, în prezenţa celor circa 40 (zi
patruzeci) de oameni, d. Szereday a făcut între
altele şi următoarele enunciaţiuni că, d sa nu este
aderent al băncii autonome şi nici a votului uni­
versal, fie acela ori şi cum, ci d-sa va lupta pen­
tru un vot, care asigură dominaţiunea păturii In­
teligente în ţară, — deoarece după părerea d-sale
a înzestra şi masele şi respective pătura in­
cultă cu dreptul de vot, însemnează o primej­
die pentru ţara aceasta. Fără aceasta numai atunci
va fi fericită, dacă va fi dominată de aceia cari
de secoii o dominează, adecă de aristocraţia atât
censuală cât şi Intelectuală..
Acesta e tenorul programului dlui Szereday
Aladár, candidatul Gilăului, în faţa căruia dato
ria alegătorilor români din acest cerc, conform
manifestului comitetului electoral al partidulu na­
ţional român este; de a nu sprijini cu voturile
lor pe un atare candidai ca \llustritatea Sa D.
Szereday Aladár.'...
De aceasta să ţină cont toţi preoţii, învăţătorii
şi toţi conducătorii poporului nostru din acest
cerc.
şului dl Ioan Isaicu n'a luat patte la vorbirea de
program susmenţionată, iar dlui Szereday când
aceasta i a făcut vizita, i-a spus verde în faţă,
că d-sa şi partizanii d-sale nu-l vor sprijini cu
voturile lor. Un alegător.
Candidatura din Petica.
Ni se cere publicarea următoarei scrisori: Pc-
cica română, 21/V 1910.
Onorată redacţiune!
Am aflat cu mare mirare, că dl Dr. Aurel No­
vac se girează de candidat al partidului naţional
român în cercul Pecica.
Svonul aceasta ne-a surprins cu atât mai mult,
fiindcă пэі : comitetul cei cuiul electoral aici nu
am fost înştiinţaţi despre aceasta şi pentrucă noi
îl ştim pe dl Dr. Novac de mult trecut în par­
tidul »nemzeti munkapaif«.
Toate faptele dsale dovedesc temeinicia afir­
mării mele şi anume: Dsa a luat parte zilnic şi
a vorbit la întrunirile interne a suspomenitulai par­
tid. Martori: Ştefan Roja şi Efrem Urdaşcu.
Că tot dl Dr. Novac ia un^banchet a declarat, că
a depus steagul partidului naţional, convingân-
du-se, că poporul nostru numai delà »nemzeti
munka pá;t« poate aştepta foios, martor», Dr.
Alexandru Karácsonyi advocat, Fiorian Moma,
notar Ştefan Roja şi Peiru Rusu învăţători în Peclca.
£*La conferinţa intimă a partidului nostru
ţinuta în 21 I. c. fiind luaţi Ia răspundere unii
români pentru corteşire în favorul lui Herczeg
Ferencz, aceştia au declarat, că dl Dr. Novac
i-a îndemnat la faptele aceste. Martori : Dr. De-
metriu Barbu, Arcadie Ponta (Mărgintan), Ohe-
orghe Dragoş (Chila), Savu Tămăşdan.
Referitor la candidatura dlui Dr. Novac —
declar, că conferinţa noastră cercuală nu I-a can­
didat şi nici nu-1 putem candida, neavâid încre­
dere în d-sa, ci am decis din principiu candida­
rea unui ţăran fruntaş. Cu deosebită stimă : Dr.
Laza Ghebeleş, preşedintele comitetului cercului
electoral Pecica.
Din cercul Zichyfalva.
Părintele Terenţiu Opreau, candidatul naţional
In cercul Zichyfalva şi-a continuat turneul loi, în
19 Mal.
iHsrJ'iit de aúvuCáiii "îr, Peter Kausch şi Dr.
văţătorului pensionat Petru Borcan, din comuna I
22 Maiu
Bazula de unde apoi, a cercetat comunele Off sze-
nieza, Soca, Partos, Foivadla şi Dolacz.
Candidatul naţional a fost primit în toate co­
munele cu rară Însufleţire. Aşa se vede, că alianţa
naţionalităţilor din ţară va deveni nu peste mult
şi in praxă fapt împlinit, căci ideea este primită
cu mare însufleţire din partea alegătorilor fără
deosebire de limbă şl lege.
In Offszenicza, Folvadia şl Dobacz candidatul
naţional a fost însoţit şi de d.j lohann Röser jun.
candidatul partidului nemţesc din cercul Beciche-
recul-mic Acest bărbat în f iacă rat a lucrat In toate
locurile cu trup cu suflet şi cu succes pentru
causa noastră şl ar fi de dorit, ca in cercul său
locuit mare parte şi de români, — ea răsplată —
să afle acelaş sprijin. Discursurile şi-le ţine In
dialectul şvăbesc din Bănat, demonstrând că
de aci 'ncolo, acestui popor să n u l fie ruşine de
limba aa.
Alegătorilor români din Parţa, Utvin, Roman-
St.-Mihalu etc. li-se impune de sfântă datorie
să sprijinească cu toate voturile lor pe acest
ţăran inteligent, în care vom avea in parlament,
un neîntrecut reprezentant al intereselor ţărăneşti
şi a causei naţionale.
Frumoasă primire ni s'a făcut în comunele
locuite mare parte de români. Partoş şl Folvadia.
In ambele comune conducătorii fireşti ai neamu­
lui, preoţii şi învăţătorii stau la culmea chemării,
căci preoţii Trlfu Cocora şi Ioan Coşarlu, precum
şi învăţătorii sânt adevăraţii prieteni ai poporului,
amestecat prin aceste locuri cu atâtea neamuri.
Alegătorii români stau până la unul pe lângă
candidatul lor iubit şi avem mare nădejde, că cu
ajutorul celorlalte neamuri vom duce la izbândă
steagul naţional. Fiind patru candidaţi, la caz că
nu se va retrage careva, sigur vom ajunge în
balotaj. Coresp.
Candidatura d lui Polyt.
Ni se telegrafiază :
D. Mihail Polyt, candidatul naţionalist al
cercului Ozora, azi şi-a rostit vorbirea de
program în Panciova, în faţa unei mari mul
ţinti de alegători români şi sârbi, cari i a u
făcut o primire strălucită.
Din partea delegaţiunii comitetului elec­
toral român a sosit o telegramă în care se
aduc omagii călduroase nestorului luptăto­
rilor naţionalişti şi în care alegătorii români
sânt invitaţi să sprijinească pe acest prie­
ten al românilor.
Din cercuri româneşti.
4
Opă^ibiiului. Azi s'a constituit în Ocna-
Sibnului partidul guvernamental, (pe vre­
mea liberalilor) Hámary László. Tot cu
program guvernaiiiental candidează şi fos­
tul deputat Markbreit Gyula, apoi Har­
kányi Ignácz şi Maksay Akos.
Candidatul partidului naţional român e
dl Dr. Aurel Cosma.
Mupeş^Ludoş. Candidatul guvernamental
Sándor János (cunjna£ul lui Tisza) a re­
nunţat în favorul contelui Bethlen Jó­
zsef. Sándor János va candida numai la
Diciosânmărtin.
MrttëUtSB
ftanTí
 22 Maiu 1910
Cum citea Ion Creanţă.
Din puţinele cărţi ale bibliotecei care a rămas pe
urma lui Ion Creangă, se desluşeşte pe deplin felul
cum înţelegea dînsul să citească: avea totdeauna cre­
ionul la îndemînă să însemne, pe de margini, impre­
siile ce i-le făcea cutare sau cutare scriere. Unele din­
tre acesta însemnări ale lui Creangă, au un deosebit
interes pentru felül hazliu cu care el adnota naivită­
ţile tipărite ce-i cădeau în mină. Şi de ironia lui nu
scutea nici chiar lucrăriie prietenilor săi de aproape;
aşa se face că pe broşurică: »Programul sau regula­
mentul congresului clerical « din Iaşi, 1882, broşură
ce se datoreşte preotului Enăchescu, care dinpreună
cu Creangă lucrase la vestitul »Povatuitor«, găsim în­
semnate cîteva glume pe cari le dăm mai jos.
Art. I. al acestui program (tipărit pe zece feţe în
16) spune cu mare seriozitate că:
»In dimineaţa de 25 Noemvrie 1882 toţi delegaţii
vor primi cîte un exemplar din acest regulament«.
Fireşte Creangă se întreabă :
^De ce dimineaţa» ?...
Art. 8 e şi mai categoric :
Art. 8. » Preşedintele va expune la aprobarea Co-
gresului Programul sau Regulamentul de faţă care se
va aproba prin aclamatiune!«.
»Dar dacă nu« ? adaogă, îngrijat, povestitorul.
Autorul broşurei hotăreşte astfel unul dintre artico­
lele următoare:
Art. 12. Şedinţa se va deschide de către preşe­
dinte, sau un vice-preşedinte, care va da cuvîntul după
ordinea cuvenită (prin ordinea cuvenită se înţelege
discursurile cele mai slabe, întîi, şi cele mai tari după
aeeea«).
Creangă îşi aminteşte şi scrie pe demargini :
•Ca şi Napoleon cel Mare cu drepturile femeilor:
— »Să vie una care a fi mai bătrină!«.
Art. 13, al. 2, prevede cererea unor îmbunătăţiri în
costumul preoţesc:
»Costumul preoţilor să fie absolut liber: sau ce!
vechiu sau cel nou introdus la unii preoţi din Bu­
cureşti «.
Creangă, care fugise de preoţie tocmai de ura for­
melor exterioare, mai înădeşte aliniatul cu un rînd.
» îmbunătăţiri... Dar barbele?«.
Aliniatul din acelaş articol, hotăreşte leafa ecle-
siarhilor :
»Eclersiarhul va avea zece franci pe lună, anul în­
tîi, şi cîte 2 mai mult în fiecare an ; aşa că în al
douăzecilea va avea 50 de franci pe lună şi aici vor
sta«.
Sînt inamovibili ?« iar întreabă Creangă.
Cererile din acest articol vor fi aşternute într'o
petiţie:
>Dupâ asta în o petiţiune bine simţită şi bine cu­
getată*...
<Aici îi treaba! Petiţiunea!< exclamă Creangă care
cunoştea rostul unor asemeni hîrtii!
Petiţiunea trebuia să fie rostită, zice programul:
...» la picioarele tronului Eminenţei sale« (e vorba
de I. P. S. S. Mitropolitul Primat).
>Adică la picioarele scaunului*, întreabă Creangă.
După citirea petiţiei, tot programul hotăreşte, ca
toţi să facă o vizită primului ministru.
După asta toţi în trăsuri*...
...Şi tiva !< adaugă hazliul povestitor.
Pe ministrul Ioan Brătianu aveau să-1 roage să stă-
ruiască pentru îndeplinirea cerinţilor congresiştilor,
pentru ca şi clerul să poată spune :
» Eternă fie memoria bărbatului care a ridicat bise­
rica şi clerul din pulbere*.
Povestitorul nu-şi poate opri o apreţuire răută­
cioasă :
»A ridicat pulberea din pulbere». După vizitele
pela miniştri programul sfîrşeşte:
In urma acestora, dacă nu cumva primarul va da
vre-un banchet congresului clerical (subliniat de Ion
Creangă) fiecare va merge să s,e pregătească de ple­
care*.
...»Să nu se mai încurce pe ici pe colea*, încheie
Creangă, acest rar concept, pe al cărui autor tot dîn­
sul îl iscăleşte:
Ghiţă Chiţibuş, mare autoriu al mai multor ordine...
brîu roş, verde? şi legiuitor*.
Va fi cetit vre-o dată autorul »programului« adăo-
gările de pe marginea operei sale, sau i-se vor fi
mai făcut altele, la fel, de atacă mai tirziu amintirea
lui Ion Creaugă după cum a făcut.
Em. Gârleanu.
Pi Atelier artistic pentru fotografii
E OVITS,
t
"i
» T R I B U N A« Fag. 7 W
Mişcare culturală. — R ă s c o a l ă ţ ă r ă n e a s c ă . Se svoneşte
că ţăranii de pe moşia cavalerului Pruncul
T u r n e u artistic. » Societatea pentru foud din Bucovina, s'au răsculat şi două sute din­
de teatru* a hotărît în 5 Aprilie n. să dea tre ei au tăbărît asupra moşiei, spunând că
un turneu artistic în cursul iunei Iulie, pus deputaţii le-au făgăduit că le va împărţi-o
supt conducerea dlui Aurel P. Bănuţ şi lor. Pentiu împrăştiarea resculaţilor a sosit
cu colaborarea d lor Ştefan Marcus, tenor, putere armată la faţa locului.
elev al clasei de operă din Vie na şi Ioan — S c r i s o a r e î n t â r z i a t ă . Alaltăeri s'a împuş­
Crişan, bariton liric, elev al aceleiaşi aca­ ca* în München studentul de politehnică Obres-
demii vieneze. Cu însemnătatea culturală a cov, care era şi ofiţer de marină în rezervă. Cauza
acestui turneu|ne ocupăm azi la loc de frunte.
t
acestei sinucideri a fost că având o mulţime de
cheltuieli neprevăzute la începutul lunei trecute
Turneul va atinge următoarele centre ro­ a cerut generatului S. Petrov, din Bulgaria —
mâneşti : care-i trimitea în fiecare lună patru sute de mărci
3 Iulie n. in Arad — să-i trimită un plus de o sută. Cu toate in-
5 » •» » Caransebeş sistenţe'e, lui bani n'au venit şi de desperare s'a
înpuşcat. Ziua următoare a sosit scrisoarea în
7 » Oraviţa
care era suia de mărci, dar a fost prea târziu.
10 » Lugoş Banii întârziaseră prin faptul că studentul îşi
12 » Orăştie schimbase locuinţa, şi aveau adresa veche.
17 » Sibiiu
— Reabilitarea avocatului Roxin.
21 » » Braşov
24 » » Blaj Din Oradea-Mare n i s e scrie: După o
26 » dezbatere agitată de aproape o lună, tribu­
Abrud şi
31 * » ) nalul din Oradea-Mare a adus, Miercuri
Bistriţa.
r
seara, sentinţă în procesul pornit, pentru
Cu prilejul serâtelo .artistice ce se vor falş şi furt de documente publice, împo­
organiza în centrele înşirate, d. Aurel P.
triva avocatului Dr. Gheorghe Roxin din
Bănuţ va ceti o conferinţă şi va declama Oradea-Mare şi câţiva soţi. Tribunalul a
din autorii românL Eminescu, Alecsandri, achitat atât pe dl Roxin, care o jumătate
Coşbuc, Goga ş. a.
de an a suferit în arest preventiv, cât şi
D. Mărcuş, tenor, cu un material de voce, pe judecătorul român Dr. Partenie Barbu,
care pe lângă puţin noroc, îi poate asigura acuzat că ar fi încercat să înlesniască fuga
un nume frumos — va cânta cântece ro­ unuia dintre inculpaţii procesului.
mâneşti de Gh. Dima, Iacob Murăşan, T.
Prin sentinţa de Miercuri se pune capăt
Brediceanu, H. Kirchner, I. Scarlatescu şi unei goane nedemne ce s'a pornit împo­
alţii. triva dlui Gheorghe Roxin din partea unor
D. Crişan — bariton liric, cu frumoase
duşmani personali ai lui. Acuza împotffv
aptitudini muzicale — va cânta din acelaş dlor Roxin şi Barbu s'a ridicat pe temea
repertoriu de compoziţii româneşti. declaraţiilor fostului notar Cornel Porum!
Acompaniamentele vor fi susţinute de condamnat pentru defraudare şi suspend;
domni şi domnişoare, ale căror nume se
din oficiu. Acest notar, acuzat şi cu fa,
vor publica în curând dimpreună cu pro­ de documente, a voit să se disculpe măca
gramul detailat al seratelor. în parte, afirmând că în falşul săvârşit di
el e părtaş şi dl Roxin şi că judecător
Barbu i-a promis să-i câştige un paşapo
I N F O R M A Ţ I U N I .
pentru a i înlesni fuga peste graniţă. Tribt
A R A D, 21 Maiu n. 1910. naiul, după dezbateri lungi şi luând inte
rogatorii la aproape 100 de martori, a
— Conferinţă învăţătorească. In 18 constatat că toate acuzaţiile lui Nestor
a lunei curente s'a ţinut conferinţa învăţă­
sâut minciuni şi, în consecinţă, a achitat
torească tractuală în comuna Sâmbăteni. La
atât pe dl Roxin cât şi pe dl Bar£u, co;;
conferinţă au luat parte şi preoţii din Sâm­
dam nandu-l pe însuş Nestor la 6 ani
băteni şi Ci:ir. După desbaterile de interes
carie.
cultural se trece la partea administrativă.
Preşedintele conferinţei d. Ioan Vancu, Ne bucurăm că acest proces s'a sfârşit
învăţător pensionat este unanim reales. Se cu reabilitarea acestor doi oamWi cari
discută situaţia învăţătorilor pensionaţi, d. ocupă poziţie de seamă în socief?jêa ro-
mânească.
Vancu şi Ştefu, pe când unul şi după re­
tragerea din activitatea îşi face datoria faţă — Regina Spaniei Ena, du cum
pe neamul său, celalalt să dă peste cap se telegrafiază din Madrid, a пэ\ 4- azi
ieşind om al guvernului şi corteşind pentru dimineaţă un copil mort Starea \ ; *' -*hei e
Tisza. satisfăcătoare. Regele Alfonso, care vi* află
— In atenţiunea candidaţilor d e în Londra Ia înmormântarea regelui „Ed/ *
preoţi ! In comuna Reciţa-română (Román- a fost avizat pe cale telegrafică d e s p r e
Resicza) din dieceza Caransebeşu'u», sta­ eveniment familiar trist *-.««R
ţiune de tren în loc, este vacant postul de ( — Un c o n t e a s a s i n . In Varşovia a *'
tat contele laxa Ronikier, un scoborâto unei
capelan cu drept de succesiune. Venite : vechi familii boereşti din Polonia, fiind* ^ n u ? ' că à
sesiunea 30 jug., dintre cari 10 jug. se ex- ar fi omorât pe un nepot al său S a n i » ^ stu->••*
arendează cu 1200 cor., stola cu 400 co­ dent în liceu. Nepotul său a fost găsit rilele'trt
roane şi locul parohia'. — Jumătate din cute înjunghiat în camera unui otel nu ieema
acestea sânt ale capelanului. Se caută deci bine reputat Poliţia a arestat pe patronul óielulu.
dar acesta a mărturisit că camera a fost închi­
un teolog gr. or. harnic, orator bun cu riată de contele Ronikier şi el ar fi auz t peste
coa'tf^atiune de cl. I. (întrucât Ic ™ ; noapte ţipetele băiatului. Nu se ştie ce a putut
ate)
-<* "onte să-şi omoare nepotul,
Un reciţan. să îndemne p*î чЛС?
F a v o r e x t r a o r d i n a r î n ç j u v ^ d u i l i u î 12 GOL
ORADEA-MARE F î A-i&îlipîÎi'maite format vizit 6 Cor
palatul SIS. Fotografii esecutate s p l e n d i - и е pânză tot atât J
-•atvit.
Pentru Ы**
i
 Pag. 8- »T R I BíU N A« 22 Maiu n. 1910

— î n g r o p a r e a regelui Angllei. In sunet Ordinea de zi: Şedinţa 1-a. 1. Sf. Liturghie cu Lipova> — ţinută la 2 2 Aprilie (5 Mai), a. c. în
plângător de goirne şl Însoţit de bubuitul sal­ invocarea sf. Spirit la 8 ore a. m. 2. Deschiderea Răchita, prin aceasta aducem călduroasele noastre
adunărei generale prin prezident. 3. Constatarea mulţumiri, Sp. D. Dr. Gheorghe Garda, advocat
velor de tunuri şi a făcut ieri regele Eduard cel
membrilor prezenţi. 4. Raportul comitetului cen­ în Făget, pentrucă în afaceri de ale reuniunii
din urmă drum până la capela din Vindsor. tral. 5. Alegerea comisiunilor: e) pentru exami­ noastre învăţătoreşti, n'a voit să primească nici
Sicriul regelui a fost aşezat pe un tun, care narea raportului comitetului central; b) pentru o plată. Leucuşeşti la 4/17 Mai, 1910. Nicolae
transportase şi pe decedata regină Victoria, censurarea raţiunilor pe 1907 şi a proectului de Alexa, notar. Ioan Furdianu, preşedinte.
petrecut de adjutanţii săi, in urma sicriului budget pe 1909; c) pentru examinarea raportului
bibliotecarului ; d) pentru încasarea taxelor şi
venea regele Gheorghe Ia dreapta Iui Împăratul
înscrierea de membrii noi ; 6. Dizertaţie de dl
Wilhelm, la stânga arhiducele de Connaughti
iar după ei domnitorii că!are In şir de câte trei.
Ioan Ciora. a) Prelegere practică din instituţiune
(în limba maghiară) ţinută din partea d-lui Flo­
ECONOMIE.
Cortegiul funebru a trecut printre două şire de rian Oliga. Peronospora.
marinar] In gardă, până Ia capela din Vindsor, Prânz comun : Şedinţa a H-a la orele 3 p. m.
1. Raportul comisiunilor esmise în şedinţa 1-a. Intre vrăşmaşii (inimicii, duşmanii) cei mai mari
unde era aşteptat de regina văduvă, de episco­ ai viilor se numără şi peronospora viticolă, nu­
2. Prelegere practică din istoria naturală ţinută
pul de Canterbury şi corpul preoţilor. Coşciu­ de dl Andrei Grecu. 3 . Critica dizertaţiilor şi a mită în unele locuri şi mană.
gul a fost dus In capelă Intre cântările de preoţi prelegerilor practice. 4. Fixarea locului proximei Peronospora e un mucegaiu (burete), care a-
şi dinspre port s i auzea răsbubultul puternic ai adunări generale. 5. Alegerea unui delegat la adu­ tacă şi pustieşte frunzele, florile şi bobitele viţe­
narea generală a reuniunei înv. gr cat. din Lugoj. lor de viie aşa, că în scurtă vreme poate să ni­
tunurilor, In vreme ce mâni de ţarină a fostului micească tot rodul viei din an, afară de aceea
regea cobora încet In In întunerecul şi liniştea 6. Eventuale propuneri insinuate la prezident cu
8 zile înainte de adunare 7. Raportul comisiunei uscându-se frunzele viţelor, lăstarii nu pot creşte,
criptei domneşti. întreg decursul ceremoniei a însărcinate cu cenzurarea temei prezentate pentru rămân verzi şi necopţi, iar urmarea este, că pen­
fost o călduri insuportabilă. Mulţi au suferit de premiul d-lui Dr. Gavriel Suciu. 8. Dispoziţiuni tru anul viitor nu vom avea lemnul de rod ; viţa
Insolaţie, mai ales trupele cari trebuiau să stea pentru verificarea procesului verbal. 9. închiderea întreagă se slăbeşte şi, dacă se repetă aceasta
adunărei generale Din şedinţa comitetului central vre o câţiva ani, viţa piere. Pagube mai mari d e ­
smirnă, îmbrăcate In uniforma grea de gală. cât peronospora numai filoxera căşunează viilor.
ţinută la 9 Mai 1910. Dr. Iacob Radu, vicar for.
In Bruxelles mai multe ziare anunţau în ediţii preşedinte. Ioan Zepa notar. Cunoscute fiind însă mijloacele de apărare, e
de mare însemnătate, ca să ne apărăm împotriva
speciale că la îngroparea de ieri a regelui Eduard
— O e c o n o a m ă î n t r e p r i n z ă t o a r e . Poliţia a ei înainte de a se ivi.
au fost omorlţi cinci domnitori, Poliţia a con­ arestat zilele trecute pe călugăriţa Candide, con­
Apărarea constă în aceea, că stropim viţa de
fiscat ziarele şi pe vânzători i a arestat. Seara ducătoarea unui sanator de tuberculoşi din Or- vie cu aşa numita zamă bordeleză. Aceasta nu
un alt ziar anunţă că regele Angliei, Oheorghe messen. Cazul cu arestarea a fost că directoarea e altceva decât apă, în care s'a topit peatră vâ­
a căzut victima unui atentat cu revolverul. Şlirile ne mai ştiind de unde să ia bani pentru nătă (sulfat de cupru) şi s'a adaus var.
susţinerea institutului, a primit spre vânzare delà Apa de topit o pregătim în modul următor:
au făcut mare senzaţie, pe urmă s'a aflat că a
un giuvaergiu din Paris, pietre scumpe in va­ Pentru stropitul dintâiu se foloseşte la fiecare
fost un truc al speculanţilor delà bursă, dar ne­ loare de 80.000 de lei. Dar fiind că n'a trimis
100 litri de apă Щ kgr. peatră vânată şi tot atâta
norocit. Poliţia urmăreşte pe făptuitori. giuvaergiului nici banii nici pietrele acesta a re­ var stâns. (Sub var stâns este a se înţelege, că
clamat-o. Unui reporter i a spus, călugărit, că luând peatra de var punem putinţă apă peste «a
— G r o z ă v i a unul b ă i a t In şcoala din Pa­ nu poate fi vorba de escrocherie, ci numai de
aşa, că varul să it prefacă numai în praf fin, din
lermo a avut loc zilele trecute o dramă sgudui- împrejurările vitrige în cari trăia sanatoriul.
praful acesta să ia tot atâta ca şi din peatra
toare, al cărei erou a fost băiatul de 15 ani al
vânătă).
unui advocat Sidonni : înainte de începerea cursu­ — «Dor şi Iubire». Cu acest titlu va ieşi cu­ 5

rilor de acum două zile, băiatul a eşit din bancă rând de supt tipar o frumoasă colecţiune de Pentrucă topirea să se facă mai iute , peatra
şi s'a oprit înaintea profesorului, cerându-1 cu cântări pentru cor comp. de dl Constantin Savu, vânătă se leagă în un săculeţ de pânză rară şi
glasul tremurând de mânie să-i Îndrepte nota rea (redactor la «Tribuna«), care în prezent se află se atârnă în jumătatea de apă câtă voim să fo­
ce i o dase. Profesorul nu 1 a ascultat, ci Ia do­ în temniţa din Seghedin. Caietul I va cuprinde: losim, iar în cealaltă jumătate de apă punem va­
jenit binevoitor, spunându-i saşi vază]de carte. «Motto», cor mixt; «Frunză verde ninifor», doină rul stâns, mestecând bărbăţeşte, ca să se to­
Atunci băiatul a Împuşcat de două ori asupra cor bărb. şi solo, cu cuvinte în grai basarabean ; pească bine în apă.
profesorului rănindu 1 de moarte in regiunea ab- «Hora delà Drăgăşanb, cor mixt; «Dragostea După-ce s'a topit piatra vânătă, turnăm în so-
domenaiâ. Văzând apoi că profesorul a căzut dintâi >, doina, cor mixt (5 voçi) çu solo şi «Varia», luţiunea aceasta laptele de var, strecurându-1 prin
grămadă, a Întors revolverul contra sa şl s'a Îm­ cor mixt (5 voci); «Fa, Mariţo!», cânt, poporal, o sâtă veche ca pietricelele de prin var să nu ne
puşcat, murind pe loc. Profesorul a fost Internat cor mixt cu solo de bas şi sopran; «Frunzuliţă strice stropitoarele şi apoi amestecăm mereu.
la un spital unde Incurând şi a dat sufletul. Câ muşeţel«, cânt poporal, cor mixt. — Preţul: 2 Dacă apa de stropit are coloarea albastră a ce­
teva zile înainte da asta au găsit în locuinţa pro­ cor. 50 fii., (2 lei 80 b a n i , plus porto poştal. — rului, aceasta dovedeşte, că am pus var de ajuns
fesorului o bombă cu fitilul aprins. Se crede că Comandele să se adreseze Ia: «Librăria Tribunei» în zama bordoleză, iar la caz că ar fi mai rămas
şi aceasta a fost pusă tot de micul Sidonni. sau «Librăria diecezană» în Arad. ceva din laptele de var, punem în apa de stropit
tot atâta apă curată.
— Azîl pentru beţivi. In New-york X S e n a t o r u l Ligeti a Drului Iakob în Budapesta, Despre aceea că pus-am var de ajuns ne mai
primul sanator pentru boale interne din Europa, dis­
s e face mare s g o m o t în jurul unui proiect pune de toate mijloacele de vindecare şi laborator putem convinge şi aşa, că cumpărăm din farma­
cie (apotecă) devre-o câţiva cruceri hârtie roşie
de lege, în senzul căruia orice individ în­ pentru examinat. Mii de diabeţi, reumatici, bolnavi de de lacmus şi cu aceasta cercăm zama bordoleză.
chis de douăorî pentru beţie, va fi internat splină şi de inimă, cari pînă acum au cercetat sana­ Dacă hârtia roşie se învineţeşte, aceasta dove­
toriile din străinătate, acum vor găsi institut cores­
într'un institut de corecţiune pe timp de punzător aici în ţară, aşadară această instituţiune cul­ deşte că am folosit var de ajuns, dacă rămâne
doi an». Populaţia încercat să zădărnicească turală cu poziţie admirabilă împlineşte şi un gol. Sala însă roşie, mai punem puţin lapte d e var pânăce
reuşita acestui proect. Dar cine oare ar vrea cea mare a maşinelor mecanice de vindecare a sana- hârtia învineţeşte.
torului este provăzută cu maşini după sistemul Zan- Zama astfel pregătită o stropim cu ajutorul
ca s ă i înlăture, beţivii, sau cârcimarii? pre şi cu scalzi aieriane. stropitoarelor (proastelor, tulumbelor) anume fă­
— Sfârşitul p r o c e s u l u i T a r n c w s k a . Ieri Alegerile parlamentare ne îndeamnă Ia luptă naţională. cute spre acest scop. De câte-ori umplem stro­
Multă însufleţire ni se vesteşte de pretutindenea, deci cu pitoarea mestecăm bine apă de stropit din bu-
s'a adus Curtea cu juri din Veneţia sentinţa în aşa ocasiuni cuvine-se să ne aducem aminte şi de unica toiu sau din ciubărul, în care am făcut-o, şi o
procesul pornit contra contesei Tarnowska şi a firmă naţională F. A. Degan din Fiume (Postofiók 163) strecurăm prin sâtă ca să nu între gunoin în
care alăturea de iubiţii noştri deputaţi, luptă pentru îna­
soţilor ei pentrucă au omorît pe contele Koma- intarea comerciului, şi ne duce vestea departe în ţări străine. stropitoare. E bine dacă şi în decursul stropitu­
rowski. EI trimite în pachete şi saci paştali de 5 kgr. franco şi lui se scutură (clatină), stropitoarea din spate
vămuit şi mai multe mărunţişuri. Are cafea fină 1 kgr. cu pentru ca să se amestece zama din ea.
Naumow, adevăratul asasin, a fost condamnat 1 fl. 20 (2 cor. 4 ) , tea, stafide, mandule, orez, rişcaşS Pentru întâiaoară s e stropeşte când lăstarii au
la 3 ani şi 4 luni puşcărie, contesa Tarnowska smochine, etc. etc. Cine îi ceteşte catalogul românesc,
(pe care îl trimite gratis 'a cerere) află multe lucruri fru­ 8—10 frunze, adecă pe la mijlocul lunei Maiu, a
la 8 ani şi 4 luni şi advocatul Priljucov la 10 ani. moase şi poate cunoaşte sinceritatea acestui renumit şi doua oară /a 14—20 zile după stropitul întâiu,
so:it comerciant român. a 3-a şi a 4-a oară în lunile Iulie şi August.
— Isprăvile lui Rosevelt. Roosevelt nu se va Care a văzut porUI de mare Fiume, poate observa că Pentru stropitul al doilea şi celelate s e va iua 1
'uce la New-York cu mînile goale. Intr'una - din şe- ce mult trebue să lupte fratele nostru cu concurenţa stră­ kgr. de peatră vânătă Ia 100 litri apă şi tot atâta
tinţele recente ale parlamentului american s'a cetit ce inilor şi oaie noi să s!ăm nepăsători şi să nu-1 înţf legem?
va aduce cu sine ex-preşedintele. Ce bună ocaziune ţi-se dă iubite cetitor a-ţi procura
var stâns. Mai multă peatră vânătă n u e d e lipsă
marfa peniiu sărbătorile Rosalilor delà dânsul, căci I ai să s e ia, de oarece măreşte numai cheltuelile,
Iată lista: 4857 mamifere, 4000 de păsări, 2000 de încuraja mult, văzând că i ştim preţui năzuinţele Mul|i fără a avea succes n. mare.
batracieni şi de reptile, 500 de peşti, o mulţime de fruntaşi de-ai noştri comandă delà dânsul, deci apeiăm La stropit să îngrijin a zama să ajungă peste
alte animale nevertrebate, mai multe mii de plante, şi vă rugăm cu insistinţă să 1 sprijiniţi — multor români
un mare număr de moluşte de apă dulce şi sărată, le-a dat el informatm»' ..4:<_.'- „»„«;,,' • '.°cul de
tot locul, va să zică n u lumai frunzele ci şi ci-
;
cură A b b a - - şi mai »/.mos pentru . . . ^rrhinul precum si fior ,e. ЬояЬеІе s: ІячЬ--:; *
apoi crabi şi coleopetri. e

Ce e picant, a fost că p a r I a m e n j ^ L ^ _ fie stropiţi, răci pereni юга îi atacă şi strică si

bilanţ cinegetico-ştiinţific * ..ui î n m ţ a acestui pe aceştia. , ,
b 9

ironic. ^ » » ^ ^ - J p i a u d a t se pare, foarte Z a m a bordoţleză s a - ^ e făcă numai în ziua în

Mulţămită publică. care s e şi foloseşte d e oarece dacă
din putere.
stă pierde
'-vnvocaré; In senzuí §-lui 24 al statutelor T i m p u l cel mai periculos p e n t r u viţă este, c â n d
In virtutea decisului adunăni generale a d e s ­
r e u n i u n e a învăţătorilor gr. cai din ţinutul Ha- părţământului Belirţ aparţinător «• Reuniunii învă­ d u p ă o ploae mărunta urmează o căldură mare,
<?™\ " s e convoacă la adunarea generala a reu- ţătorilor d e b şcoalele popo^-le conf. gr. or. r o m . căci atunci s e iveşte p e r o n o s p o r a mai tare şi în
S e l pe S a 29 Mai st. n. în biserica gr. cat. j din protble Timişoara, Belhţ, C o m l o ş u l - m a r e şi a s e m e n e a cazuri, dacă via e încă nestropită o
din Tustya vTustea).
 2 2 Mai 1910. »TRIBUNA« Pag. 9

stropim chiar şi pe ploae, de oarece numai aşa Z . D. (Lugoj). Nuvela <Primul meu iamor zadarnic»
— cu praxă, —
putem împedeca ivirea şi lăţirea peronosporei.
Apărarea contra peronosporei trebuie să fie
totdeauna preventivă, adecă înainte de a se ivi
peronospora. Frunzele atacate noi nu le putem
cuprinde o sumă de amănunte fă m nici un interes
pentru cititori. De altă parte stilul şi limba lasă foarte
mult de dorit. îndată începuttl nuvelei descopere aceste
trei greşeli cardinale.
«Fiind tatăl meu notar cercual în comuna F. (comitatul
Scrietor caută aplicare
* momentană. —
Adresa la acest ziar sub titlul » Scrietor «.
vindeca cu nici un fel de praf sau stropi, deci Caraş-Severin) dându-mi la şcoală, întâia datorinţă părin­
tească indispensabilă i a fost, a mă da în cate văzute şi
trebuie să avem grije să stropim la vreme de elegante, ca să-mi pot însuşi o educaţiune de elită, carea
oarece orice întrelăsări aduce pagube mari după A apărut broşura
apoi cu perondarea foilor vieţii omenesci sft întrupeze
sine prin perderea în mare parte a recoltei şi bucuria ţi mângâerea bunilor mei părinţi. Prima crt stere
prin necoaerea coardelor de rod pentru anul viitor. la oraş am primit-o la T. C. pe timpul acela director al Mizerie, Boală, Crimă şi Degenerare
băncei de credit Concoidia» şi anul viitor intrând in sau
S i b i i u, 17 Mai 1Q10, gimnaz Ia classis profesor M. T. mai apoi şi în streinăt&ţi
în oraşe fruntaşe». Alcoolismul şi urmările lui
Comitetul contrai al » Reuniunii române de
agricultură din comitatul Sibiiu«.
Titlul spune mai mult decât poate ai voit să spui. «Pri­ din punct de vedere economic, higienic, moral
mul meu amor zadarnic . . . Cu alte cuvitte ai avut mai şi naţional. — De Pr. D. V o n l g a . — Tipografia
Pat. Lucuţa Vie Tordăşianu multe amoruri zadarnice şi, pe lângă aceste a m o r u r i . .
succese. Nouă, Orăştie 1910. — Broşura se estinde pe 6
prez. secretar. coaie tipar 8<> şi are următorul cuprins : 1. Intro­
Nuvela» n'am putut-o citi până în c a p ă t . . .
ducere. 2. Despre beuturi în general. 3 . Istoricul
f l a t a gr&nelor din Aradul-Non beuturilor spirtuoase. 4. Beţia şi consecinţele ei,
în general. 5. Efectele stricăcioase ale beuturilor
9 Maiu 161Ѳ. Posta Administraţiei. spirtuase, în special asupra organismului omenesc.
S'a vindot azti 6. Alcoolismul sub raportul morbidităţii şi al
Ioan R. Butu, Raşi. Adresa cerută nu o ştim
nici noi. mortalităţii. Tuberculosa (oftica) şi morburile
f rla 300 mm 10-80- ll 80 mentale. 7. Alcoolul şl morala publică sa raportul
or mm. 6-10-
ovăi mm. 650- dintre alcoiism şi criminalitate. 8. Alcoolul şi
••caii mm. 7.60- ereditatea, sau efectele alcoolismului asupra
pipufol 400 5 SO- 40 posterităţii. Copiii beţivilor. 9. In résumât : Al­
brăţării* saai wcotfte fn coroane fi dupl 50 klg
BIBLIOGRAFII. coolismul — Mizerie, Boală, Crimă şi Degene­
rare. 11. Cauzele alcoolismului. 12. Plan de învă­
La Librăria »TribuneU se află de vânzare:
ţământ antialcoolic. Preţul broşurei 1 cor. 6 0 fii.
Зитлл d a aiirforf şl e f e c t e din B u d a p e s t a B. P. Haşdău: «Ursita*, roman istoric Se poate procura la autor în Gyirok şi la toate
librăriile.
Budapesta, 6 Maiu 1010. 2 cor. + 10 fii. porto.
M. Sadoveanu : «Povestiri de seară* k 2
iPreţnl cerealelor dupi 100 Wgr. a tost ormitornli cor. + 20 fii. porto.
Oria noa Zotti Hodoş: «Poftă bună» carte de bu­
Trai comun — Căsăftrie.
Dt Tiu 26 K. 90 cate. Partea I şi II à 3-80 cor. - f 10 fii. porto. Comerciant român necăsătotit, cult, poziţie
Din comitatul Albei 27 • 05 «Din bibi. Minervei» à 30 fil. + 5 fil. porto. frumoasă, materială, explotator de pădure; fără
De Pesta 26 » 80 nici un fel de viciu, sănătos, etate 50 ani.
Biniţanesc 26 • 40 Nr. 79 N. Cekhow «Nuvele». Trad. de N.
Dunăreanu. Doreşte tovarăşă de viaţă cu văduvă ro­
De Badea 26 » 40
mâncă, cultă, fără copii şi viciu, sănătoasă,
Secări de calitatea I. 16 » 80 Nr. 80 Prof. Dr. Petrini Oalatz: «Trata­
bună gospodină, bună ménagera, tempera­
Orzul de notret, calitatea I. 14 > 75 mentul general al Sifilisului».
Ovis de calitatea I. 14 > 90 Nr. 80 E. de Amicio. «Constantinopolul». ment fizic, plăcut, trecut ireproşabil, etate
Gncnraz II »70 Traducere de N. Pandelea, Vol. 1. delà 30 ani în sus. — Eventual posibilă
căsătorie convenabilă, cu asemenea damă
cu poziţie materială. — Discreţie garantată.
Redactor responsabil: luliu Giurgiu.
Poşta ledacflel. Adresa la ziar s u b . . . pentru »O. C.«
» Tribuna* institut tipografic, N l c h l n şl c o n t .
L. in N. E de interes prea local. Faptul n'are itr por­
tantă atât de mare încât să-i sacrificăm două coloane. Vi
rugim s i ne scrieţi de altădată mai scurt. CONCURS.
C I. D. Credeam că eşti mult mai tinir de cum ne
scrii. «Biiat abia de 19 ani !» Judecim după «poezia»
<Rândunelele», cari
^S'aşează supt stieşina de casă
Şi cuiburile-ş fac
„WâllisclM" sanatoriu Pentru ocuparea postului de cotapiabil
la institutul de credit şi economii „Zlăg-
n e a n a " societate pe acţii în Zlatna (Za-
Si le scutească în timpuri râie aranjat după sistemul Dr. Lahmann, | latna, cottul Alba-inferioară), se publică prin
De vântuii şi de ploi. cu toate întocmirile moderne ale iherapiei aceasta concurs cu termin de 25 Mai
Şi'n timpul dimineţii
Când zorile răsar, fisicale şi dietitice (1 oră şi jum. depărtare st. n. 1910.
Ia şade pe streşina casei delà Viena) în r e g i u n e romantică şi Emolumentele împreunate cu acest post
Şi-şi cântă cântecul său drag».
sănătoasă. Posta şi telegraf: sunt :
Stimătoarea. Adiesa n'o ştim. Auzim că a plecat în
Franţa. a) Salar anual C 1200-— în rate lunare
D. S. (R). «Academia romînă» din Bucureşti îşi M a r i a Ë n z e n s d o r f (bei Wien), anticipative ;
are origina în «Societatea literară», înfiinţată la pro­ b) Tantiema statutară.
punerea ministrului de culte C. A. Rosetti, prin un Cu desluşiri şi prospecte stă la dispoziţie
decret al locotenentei domneşti delà 1 Aprilie 1866. Delà reflectanţi se recere :
direcţiunea şi medicul şef al stabilimentului
-Regulamentul aprobat prin acelaş decret prevedea că a) să dovedească că au absolvat cu suc­
noua societate va fi alcătuită deocamdată din 7 ces bun, vre-o şcoală comercială;
membri din Romînia, 3 din Transilvania, 2 din Bănat, Dr. Marius Stürza.
2 din Maramureş, 2 din Bucovina, 2 din Macedonia b) să poşeadă în vorbire şi scriere limba
şi 3 din Basarabia. Cei dintîi membri delà noi, nu­ română şi maghiară;
miţi prin decret (22 Aprile 18W) au fost: Iosif Ho- c) că au oareş-care rutină deja în aface­
doş, Alex. Roman, (din Maramureş T. Cipariu, G.
Munteanu, O. Bariţiu (din Transilvania), Andrei Mo- rile de bancă.
cioni, V. Babeş (din Bănat), A. Hurmuzachi şi A. După un an de probă alesul va fi aplicat
Dimitroviciu (din Bucovina). Credit pe ipotecă, pe cambia 7W definitiv în serviciul băncii, pe când i-se
La 29 Martie 1879, societatea e decrtetată prin lege
de Institut Naiţonal cu denumirea «Academia romînă». şi pentru oficianţi pune în vedere şi ameliorarea salarului în
E constituită după-mettelul Academici franceze şi are conformitate cu zelul şi dibăcia dovedită.
3 secţiuni (literară, istorică şi ştinţifică) cu 40 membri mijloceşte
ordinari. Astăzi sînt membri %i academiei mmîne
Postul e de a se ocupa imediat
(din Ungaria): Ioan M. Moldovan (Blaj,) Atanasi i Ma- Z l a t n a , 4 Mai st. n. 1910.
rinescu, (Sibiiu) Andrei Bîrsanu (Braşov), Vasile Mangrrţ
{Oradea-Mare). Direcţiunea.
Dr. I. Bl. (Br.V Adresa e tot cea veche.
ГмГ'і-."~<оГм7- H à s p u n s u ï la «Anopimib, fiind prea vio­
lent şi pătimaş, nu-1 putem publica. Dăm b u c u r o s Ijc
unei rectificări obiective.
Cercel. Abia acum ri-a sosit la геа;.с(іе. N u l mai pu­ ARAD, Căsătorie,
blicăm, fiind întârziat. Vă rugăm, însă, ca de altădată să
U n t î n ă r c o m e r c i a n t , voieşte a face
ne scrieţi mai pe scu't, ca să nu iim nevoiţi să scurtăm
noi raportul.
str. Weitzer János 15. cunoştinţă cu o domnişoară din familie bună
R. (N.). Credem că nu facem rău când te îndemnăm să şi serioasă, având zestre până la 2 — 4 0 0 0
urmezi cu încercările poetice. Poate c t e urrrătoare vor fi T e l e f o n nr. 8 7 6 . coroane, se recere să fie econoamă bună.
mai reuşite.
Peleş. Poeziile în proză sânt tradus». în româneşte de Doritoarele să se adreseze la admini­
mult şi mai bine decât le-ai tradus d-ta, straţia acestei foi pe adresa »tînărub.
 Pag. 10
P e l a Antistia c o m u n e i
Târgul d e primăvară s e va ţinea în V i n g a d e l à
3—5 I u n i e i n c l u s i v e , a . c.
Se avertisează proprietarii d e vite, c a p e tere­
nul târgului v o r putea petrece n u m a i care a u vite
p r o v ă z u t e cu bilete.
Târgul d e porci e p e r m i s .
V i n g a , 10 Maiu 1910.
Anflstia c o m u n a l ă .
Voieştî
să fi servit bine şi pe plac, apoi paseri ca­
nari, papagai vorbitori, petraşeli, peşti de
aur, pornmbi, găini de soin, păuni, iepuri,
câni de vânat şi de lux, pis'ce de Angora,
maimuţe îmblânzite, colivii etc. aparate
brnte, să aleg? şi să cumperi numai delà vânză-
tor'a de paseri de aici, rare de 10 ani se bu­
cură de cel mai bun renume. Dacă le aibi
toate aceste, apoi şi cel mai bun nutremânt
pentru paseri iarăşi numai delà mine să-1
cumpăraţi. Numai In d e p o t u l p r i n c i p a l :
Z a g r e b , Mircoviö, M a r i j e
V a l e r - i j e u l i c a I O . (Odaie separată
penlru paseri cântăreţe).
Eu vând nnmsi exemp'are şi mărfuri de
prima (aiitäte, mărfuri slabe şi de puţin
preţ nici nu ţin.
Prem'at la Ams'erdam. la Viena de două-
ori, Braxela, Londra, Marsil a, Paris, Zagreb.
1000 epistole de re un oşti n ţa, preoum şi
malle alte'dipiome. Expediez cu poşta ga­
rantând pentru marfă vie.
ANUNŢ.
Subsemnatul caut
un candidat şi un scrietor de advocat
cu praxă şi versaţi în afacerile cărţii
funduare. — Doritoriii de a ocupa aceste
posturi să binevoiască a mi-să adresa deauna
mie comunicându-mi şi condiţiile. — Apli­
care momentană!
Cu deoseb. stimă:
Dr. I o a n Hfca, adv.
Haţeg— H á t s z e g .
ÎNŞTIINŢARE.
Din cauza aglomeraţiei mari din magazin
se poat căpăta cu preţuri nespus de mici
cei mai noui şi mai frumoşi articlii de
s t i c l ă , porţelan şi
pentn spălat.
Mare asortiment
lampe de atârnat
şi de masă.
Cea mai ieftină sursă
de cumpărat obiecte
de l u x (figuri).
Obiecte d e lux,
din argint
şi alpaf ca, obiecte de
masă de prima cali-
I. täte. Foarte mare asor-
ţ timent de c a d r e, in
totdeauna se află în ma­
gazin peste 400 de mode
^ 15 üÄ
noui şi executate cu gust
eiefoTÜSÍS ( , J
l e i e f o n p e n t r u o r a ş şi
, a t u f
f c o m i t at****<2&
»T R 1 B U N A« Nr. 101 — 1910
Vlnga. Cea mai veche ргатаііе de maşini de cucnt şl
11 Medie r o m â n î n K a r l s b a d . 11 biciclete din Ungaria-de-end.
Distins înTimlşoara
Ia anal 1891 ou
D r . E H EA ÜICOLA marea medalie
- de argint. •
jin;' KARLSBAD, —
sa mutat încasa „BillrouY'Iâagă Sprudel. Fondat Ia 1 8 8 0 .
ш» Reinhold
ZOLLER
1 Staţiunea balneari Bogdarigós, măiestru mechieto
X c o t t . T i m i ş u l u i , 7 klm. depărtare de Char- FEHÉRTEMPLOM
2 lottenburg pe linia Timişoara-Radna-Li- Schillergasse 8.,
X
Z
pova. Staţie de telefon în localitate. E
bine ca la gară trăsurile să se comande
îşi
lângă .Burg".
recomand!
f din vreme. Având în vedere situaţia geo- o n . p u b l i c di»,
ф grafică, e u n admirabil l o c d e c u r ă cll- loc şi p r o v i n c i e m ar e l e său atelier me­
î m a t e r i e şi b a l n e a r , şi apa are mare efect nante u n d e se r e p a r ă t o t felul d e m a ş i n i
S contra j u n g h l u r l l o r , r ă c e l e i , r e u m a t i s - d e c u s u t şi b i e i e l e t e . Ţ i n e în
X m e l o r ş l b o l i l o r d e n e r v i . - In stabili-
depozit tot-feiui d e g r a m o f o a n e şi p l ă c i *
І ment e medic şi farmacie permanentă. Ţine în deposit cele mai
X Lămuriri se dau in B o g d a r i g ó s telefon 27 bune biciclete noi, maşini
decusut şi obiecte de casă
t şi în T i m i ş o a r a f a b r i c ă la farmacistul : şi industrie, aşa d. e. ,
X N Ä G E L E ANTAL părţi singuratice de ma- lfe§^
• Telefon 322. — D e s c h i d e r e a l a 1 M a i u . şlni şi bioielete.
Pretori moderate Serricinr pomt. Zi'JSÏïr^
X Sezonul ţine pasă la sfârşitul lui Sept.
Marca de scutire
te i i
Fluid turist' d e Kwizda. a şarpelui.
Mijloc aromalic probat de frecat
pentru întărirea şi câştiga ea puterii
vinelor şi muşchiior,contra
podagrei, reumei, ischia- B trist, — dar In realitate adevărat ou In vre­
şuIui,junghiurilor ia coaste mea de azi e bătătoare la ochi mulţimea acelor
etc. pentru turişti, vînători oameni, a căror sânge şi sucuri trupeşti sunt
biciclişti şi călăreţi ca mij­ atrofiate şi cari î n urma uşurinţei din tinereţe şi
loc de întărire şi re âşti- prin deprinderi rele şi-au sdrun cinat sistemul ner­
garea puterilor după dru­ vos şi puterea spirituală. £ timpul suprem ca
muri obositoare. acestei stări îngrozitoare să sa pună capăt. Tre-
Preţul u n e i Vi sticle
bue să fie cineva care să dea tinerimei desluşiri
binevoitoare, sincere şi amănunţite In tot ce pri­
cor. 2-— Va sticlă c. 1-20,
veşte viaţa sexuală — trefcae să fie cineva căruia
veritabil se capătă în far­
oamenii să-şl Încredinţeze fără teamă, fără sfială
macii. Catalog de preturi
gratis şi franco se capătă
prin depozitul principal :
şi cu încredere necazurile lor secrete. Dar nu e
In deajuns Іпза a destăinui aceste necazuri ori şi
cui, ci trebue să ne adresăm unui astfel de medio
specialist, conştiincios, care ştie să dea asupra
Franz Johann Kwizda, Й Г А А Й vieţii sfaturi bune sexuale şl ştie a ajuta şl mor­
burilor ce deja eventual există, atunci apoi та
reg. române şi reg. bulgare. K o r n e u b u r g b e i W i e n , g înceta existenţa boalelor secrete.
De o chemare atât de măreaţă şi pentru acest
scop e institutul renumit In toată ţara al Br-ulni
PALOCZ, medie de spital, specialist, (Budapesta
C
YII, Bakóczyi-ut 10), unde pe lungă discreţia cea
U M P Ă R A mai strictă, primeşte ori cine (atât bărbaţii cât şl
femeile) desluşiri asupra vieţei sexuale, unde
sângele şi sucurile trupeşti ale bolnavului s e ourăţă,
r o m o n i ţ e , flori d e tei, fiori nervii i-se Întăresc, tot organismul i-se eliberează
de friguri, rădăcini şi frunze de materiile de boală, chinurile sufleteşti I-se li­
de mătrăgună, flori de s o c fie niştesc.
Fără conturbarea ocupaţiunilor zilnice d r . PA­
verzi, ori uscate şi Gândaci de Mai. LOCZ vindecă deja de ani de zile repede şi ra­
dical cu metodul său propriu de vindecare, chiar
Farmacia lui SZOKOLY ŞANDOR, Arad şl cazurile ceie mai neglese, ranele sifllice, boalele
de ţeve, băşică, nervi şi şira spinării, Începuturile
(vis à-vis d e b i s e r i c a s â r b e a s c ă ) . de confusie a minţei, urmările onaniei şi ale sifili­
sului, erecţiunile de spaimă, slăbirea putere! băr­
băteşti (impotenţa), vătămăturile, boalole de sânge,
de piele ş i toate boalele organelor sexuale fe-
de maieşti. Pentru fem*í e sală de aşteptare sepa­
rată ş i eşire separată. In ceeace priveşte cura,
depărtarea nu este piedecă, căci dacă c i n e v a , din
orice cauză, n'aî putea veni In persoană, atunci
Atrag atenţia onoratului public a- i-se v a da răspuns amănunţit foarte discret prin
I supra atelierului meu de
l ă t o r i e şi
s p ă ­
e u l o r a r e
scrisoare (tn epistolă e de ajuns a s e înlătura
numai marca de răspuns). Limba română se vor­
beşti perfect. După încheierea curei, epistolele
se ard, ori la dorinţă se retrimit fle-că-uia. Insti­
e h i m i a ă existent de peste tutul se Îngrijeşte şl de medicamente speciale.
Vizitele se primesc începând delà 10 ore a. m.
şi până la 5 ore p. m. (Dumineca până la 12 ore
a. m.) Adresa : D r . PALOCZ, medic de spital, spe­
cialist, Budapest, VII., Rákóczi ut 10.
de China
í í t » ЧШ*
cea mai veche î n r a m u l acesta. nr
Serviaiu ireproşabil. — Preferi conv.
La proprietarul Ioan P o p e s c u în
F E I C H T I N G E R J. Magyarăd s e află d e v â n z a r e în
K o l o z s v á r cvani mare şi mic :
Str. P a r i s 5 . T e l e f o n EJ.
t 568. '
witî v&eshiu s i n o u
de Măderat.
 Nr. 101 — 1910. »TRIBUNA« Pâg. H
P r o s p e c t d e preţuri
pentru produsele de primăvara a ..asocia- C e a m a i ieftina sursă p e n t r u
ţiunel pantofarilor din Arad".
Botine jientru femei :
flou atelier de fotografiat. cumpărat Nou( Nou I
Atelier de frizerie.
Pantofi
Pantofi
Botine
•
din p â s l ă . . . .
de piele de vacs delà
» » I » Regate
» chevreux »
fl. 1.50
« 2 . - in sus
» 2.80 »
> 4.50 »
A d u c e m la cunoştinţa o n .
public, că am deschis săpunuri A m o n o a r e a a d u c e la
cunoştinţa o n o r . p u b l i c c ă
•
»
» vacs cu şiret delà
» chevreux cu şiret
» Э.60 »
» 5.50 » un nou atelier de pentru g o s p o d ă r i e , sap s- mi-am d e s c h i s n u a t e l i e r
» » de vacs cu nasturi » 4.80 »
fotografiat nuri de toaletă, parfumuri, de frizerie» aranjat cerin­
» » chevreux dtla » 6.50 » şi o r i c e ariicole p e n t r u spălat. ţelor celor m a i m o d e r n e , în
Botine pentru toô.rto»fi :
Cu tug simplu, piele de vacs fl. 3.30
în Arad, p e Szabadság-tír 16, Arad, Luther Márton-tér
» » şi fete » > > » 4.—
Bergsteiger din piele cu lustru < 4.80 în sus
Cu tug simple uşoare ca un
fulg pentru bolnavi delà . 5.-
u n d e v o m pregăti cele mal
m o d e r n e fotografii c u 4 0 % Luminări
de stearină şi ceară p e n t r u
Nr. 1. ( C a s a D r . I o a n Suciu).
R u g â n d b i n e v o i t o r u l sprijin
al o n . p u b l i c sunt
Bergsteiger de chevreux , . 6.50 m a i ieftine preturi.
Cu tug piele de b o x . . . 5.80 Cu toată stima : biserici ; e fabrica d e s ă p u n Cu d-:osebită stimă:
Bergsteiger piele de b o x . 6.2Э a lui
» chevreux bună delà
Pantofi de chevreux . . . » 5.— »
7.80
Sztojkonts és Békés. FOGARASSY PÈTEB
'flnem în depozit totfelul de ghetn cen­
tra cepJi. La comande din provincie să
se edscrie urma picioiulul pe o hârtie.
_ ('oman ie contra ramb. necoreepnozand Nou atelier de fotografiat.
Lorencz Károly, Primesc vopsirea
friscevir.

cu p r e ţ u r i ieftine.
părului,
şiiaapoiaie ia c s r j do 8 zile se schimbă. Arad, Str. Forray p. M a s d y .
S c h i m b d e local.
Am onoare a aduce la cunoştinţa p. t. public, că

atelierul mm d ol&eitirio artistică

I Să ne ferim de molii!! g
Ц In institutul de asigurare contra ц
şi pentru edificii se află începând ca 1 Martie în n o u l Ц m o l i l o r d m Oradea-niare a lui g§
local din strada Bacligasse Nr. 1 1 .
Prin Introducerea uzinei electrice şi a maşinilor ajutătoare
sunt în plăcuta poziţie de a putea satisface şi celor mai mari
cereri, oferindu-mi serviciile penlru toate lucrările de lăcă-
I f l o i s a JánosI
Ъ 1 ă. XX ŞL x-
tarie, edificii, instalaţii de apaducte şi l a t r i n e , precum
şi orice lucrări şi reparaturi ca cad In această branşă. Nagyvárad, Passage Sass
— în faţa teatrului »Urania«. —
VICTOR DRODTLOFF, Se îngrijesc pe lângă preţuri con­
venabile, blane pentru femei
şi bărbaţi şi blane de călătorie,
Sibilu—Nagyszeben—Hermannstadt, Bachgasse Nr. 1 1 .
covoare, boaule şi manşoane.
îngrădiri d e v i l e , biserici, etc. — Cele mai bune acesorii pentru
încălzit. — Fereşti d e fler şl o ţ e l p e n t r u fabrici, magazii şi Magazin asigurat contra focului.
plvniţi. — Prospecte complecte de preţuri şi informaţii gratnite.

•ffffffffffT™T7 Ş Ş f f f f f f f f f p i f f f f ? f f f f f f f f f f f ? ? f V ? f f f f f f ? f ? f f TWWWWv
Dipl. de onoare Lovrln 1902. Medalia de aur Timişoara 1891.
SZUBOTHA
pregătitor d e odAjdil şl adjuturi bisericeşti.
SANÖÖH FISCHER 1ШШ
=
IittBiiit li 1883

=
Tiltfsi peatra »Bit. fi пц 498.
Llferantul excel. Sale episcop Dessewffy diu Cenad.
TIMIŞOARA-CETATE
І fabricanţi de ţesături de sîrmă, împletituri
de sîrmă pentru garduri, sîte şi de coarde
din sîrmă de oţel pentru paturi etc. etc. în
In coltul itrăzll Lonovks şl Jenő főherceg, vls-â-vls de hotelul «Hungaria». ARAD, calea József-fóíierczeg-ut nr. 8.
Recomanda magazinul său bogat în atenţiunea binevoitoare atât a preo- Fabrica : Strada Kossuth Lajos N r . 4 5 .
lmei cât si a acelor, cari voesc să cumpere pentru
Î ilserid capele, sau societăţi de înmormântare T e l e f o n
Recomandă în atenţiunea on. public
odăjdii, steaguri, cruci, statue magazinul bogat în lucrări d e
- sau altfel de adj usturi bisericeşti • - branşa aceasta, - y y
c a r î se c a p ă t ă c u p r e ţ u r i
tot astfel marele său asortiment pentru materiale i e f t i n e de c o n c u r e n ţ ă . :
— necesare la formarea adjustirtlor bisericeşti. — Catalog de preţuri Ia dorinţă se tri­
Pentru liferările mele iau răspunderea. mite gratuit şi porto franco acasă.

— S e r v e s c b u c u r o s c u c a t a l o g ilustrat. —

*., ' "i -- y . f *; t' - .«4.

Л^іх^-іхжіо e l e a r t i c l i i j>entr*vt Ibisei-ici ş i p r e o ţ i .

ARAD,
C E 0 № ілмглшм F o г г a y - üTc a H r o h2;
Aduc la сипхуЛЦіг onoratului public că au sosit

!
r ù f f i
renzi, briui* preo-
á гчѵе noutăţile de primăvară «•
Gea mai bogată; ma- |
gazie îrf
tru sfintele biserici
1
CL
ţeşti, roşii, vânate şi m stofe, mătăsuri, delunun, zeîyiuri,
« negre : şi preoţi ;
u cretoane, batisturi şi multe alte articole
I O
cari nu se pot toate înşira. <8g>
 Pag. 12 »TRIBÜNA« Nr. 101 1010

turnătorie, fabrică de
ideiic I l o n i g c l o p o t e şi metal, aran­
jată pe motor de vapor
A r a d , s t r a d a Маісоежі Nf. î i ^ S B * Fondat la 1840.
ïj* V e B t i a t l a 18ѲО ou o e a m a i mare m e d a l i e d e stat.
Cu garanţie pe mai mulţi ani şi pe lângă cele mai fa­
vorabile condiţii de plătire — recomendă clopotele sale
Enefîel Károly és Fia
cu patentă сев. şi reg. invenţie proprie, cari an avantajul Ám onoare a aduce la cunoştinţa p. t.
că faţă cu ori-ce alte clopote la turnarea unui şi aceluiaşi
tare şi cu sunet adânc — se face o economie de 20—30*/, public, că mi*am mutat
la greutatea metalului. Recomandă totodată clopote de fer
ce se pot învârti şi postamente de fer, prin a căror între­
buinţare clopotele se pot scuti de crepat chiar şi cele mai
mari clopote se pot trage fără să se clatine turnul. Re­
marele magazin de cărbuni,
comandă apoi transformarea clopotelor vechi în coroană din palatul de pe Andrássy-tér nr. M, pe
de fer, ce se poate învârti cum şi turnarea din nou a clo­
potelor vechi, sau schimearea lor cu clopote nouă pt
lângă o suprasolvire neînsemnată. Boros Béni-tér nr. 2.
L i s t e de p r e ţ u r i şi eu ilustraţianî - U
Apropiinda-se sezonul de Încălzit, stăm la
dorinţă se trimit g r a t i s .
dispoziţia p. t. public cu cărbuni veritabili
In ori-ce cantitate, transportaţi acasă,
F*remi«.t: ele m a i m u l t e - o r i şi primeşte angajament pe întregul sezon la
Prima fabrică d e ce se primesc prenotări.
o b i e c t e d e metal
Timişioara-EHsabctln. - Temesvár Erzsébetváros. — Hunyadi-u. nr. 14. I Comandele se pot face In persoană, prin
corespondenţă sau prin Telefon nr. 139,
Recomandă obiec- d e s c ă l d a t după cel Ia firma :
t e l e s a l e foarte fru­ mai b u n sistem (sistem
f moase şi sol'de de propria) Lăzi pentru
Іѳише şi pentru căr­
•
•
tinichigierieşi
anume : v a n e d e buni şi alte obiecte de
metal : precum cin-
M e i Károly és Fia
s c ă I d a t, d e ş e z u t
şi pentru copil, —
s c a u n e p e n t r u scăldat
bere, ulcioare şi căni.
•ea Catalog de preţuri
I mare comerciant de cărbur 1
încălzitoare şi v a n e la dorinţă gratuit, ша Arad, Boros Béni-tér nr. 2.
Apoi litere de tinichea şi de cositor, inscripţii de metal, tăbliţă cu numărul casei I (Cassa Kneffel).

O
şi cn numele străzii, mărci şi firme de ţine. Conduct pentru apă, aranjări pentru
— — baie şi c l o s e t e e n g l e z e cn neîntrecutul aparat „Temes". — —
I
1
m
Acoperi de case şi turnuri, globuri şi cruci. — U c e n i c i se primes j cn condiţ'nni foarte bune.
i M
li

Am onoare a atrage atenţia p. t. public asupra pră­ T e l e f o n ЙЭ-4-. T e l e f o n .194.

văliei de croitorie pentru domni institut de împrumutat pânze de drii şi sac!.

i n o k a i T ó t h b a j o s ,
conducător şef Vass János, iunior, cea mai veche
prăvălie în branşa aceasta, asortată cu cele mai frumoase
şi variate stofe, fabricate engleze şi franceze.
BRAUN MIKSA negustor d e fuior in şi urzică.
Se efeptniesc comande pe lângă preţuri convenabile In cea
»ai splendidă ecsecaţie, din stofele cele mai bune.
, ARAD, Piaţa Boros Béni Nr. 1.
Reputaţia prăvăliei mele fondată în 1 8 7 9 ѳ cea mai ecla­ Depozit pentru d e s f a c e r e :
tantă garantă pentru a putea statisface şi cele mai rafinate gusturi. Saci Fuior Sfori de tutun
La dorinţa speciala a p . t. clientele se vor pnne la dis­ Pânze Sfori pentru vie Pînză de Împac.
poziţie colecţii de modele, eventual reprezentantul firmei se va
înfiinţa în persoană la cei interesaţi, atât în loc, cât şi în pro­ Taltrapuri Sfori p. saci B e ţ e l e de paturi 5F)
vint». Cu deosebită stimă: Aşternuturi Spagat p. pachete Saci p stors strug. '
i n o I i i vi T ó t h J L * » i o s , c r o i t o r , FrîDghii Sfori de legat Frîoghii p. snopi.
Arad, Palatul N e u m a n n , Piaţa Andrássy nr. 25. Gumpăr şi Yând s a c i de făină şi tărîţe, folosiţi.

•«m:
In a t e n ţ i u n e a o n o r a t u l u i p u b l i c !
Am onoare a aduce la cunoştinţa onoratului public, că începând cu 1 Aprilie 1910, mi-am deschis în Arad, piaţa
â
Andrássy nr. 8 un bogat magazin de
c i a s o r n i c e ş i g i u v a e r i e a l e d i n a u » ş i a r g i n t .
Aducând aceasta la cunoştinţă, trebuie sà remarc, că cercetând toate centrele europene mi-am câştigat experienţă
specială în ce priveşte podoabele moderne, a s ? <aJ , « А . - і і т р . ш і - т і qoate face concurenţă, ce priveşte calitatea şi ieftinătate acestora.
іычищсисАтШ meu ae găsesc cele mai bene şi mai frumoasbpendule, ciasornice din aur şi arg'nt pentru bărbaţi şi femei,
uuş'ieptătoare pe lângă garanţie de cinci ani, apoi cele mai moderne inèle, cèlfuci, ^ ^ j i e l ţ e , atât în aur cât şi'n argint cu
cele mai ieftine preţuri.
Schimburi şi reparaturi se efeptuesc ieftin şi conştiinţios. Gumpăr şi schimb aur sfarimat.
Recomandându-mâ bunăvoinţei şi sprijinului publicului, făgăduiesc că cea mai de frotte nîzuinw Îmi va fi ca să-mi
servesc clientela colant, câştigând prin aceasla încrederea.
m a a z i
ЩГШ Л*Ш ÇSb ЩЛ g " e l e c i a s o r n i c e ş i ç i u v a e r i c a l e .

f
m a=
i\m^m A r a d , p i a ţ a A n d r á s a y N r , 8. ™

lia fstfsL b i s e r i c i i c a t o l i c e . f
 Nr. 101 1010 ST U I B ü N Âc Pag. 13

Serviciu solid şi conştiinţios.

ÎNŞTIINŢARE.
Ara onoarea a aduce la cunoştinţa p. t. public
şi clientele, cà prefăcându-ne atelierul de tapeţerie, 43
conform cerinţelor moderne şi celui mai nou stil IGNA DEMIAN
coloratura de b a I n e,
<u curăţltorie chimico,
-a
şi maşină cu aburi d e
CL în Arad, Str. Forray casa Hunyadi un spălat rufe albe în

UJ-SZENT-ANNA.

magazin de mobile.
Totodată facem cunoscut că ţinem în depozit
Colorez (văpsesc) şi curăţ c b e m i c : totfelul
de vestminte bărbăteşti, femeieşti ş i copi­
eventual pregătim la comanda orice mobiliar, p e n ­ lăreşti, pardesil şi paltoane, In întregime
t r u dormitoare, sufragerii, saloane şl camere fără nici o desfacere, stofe pentru mobile, per­
peutru famat. dele, dantele, broderii, mănuşi, borangi-
Cerând onoratei clientele să ne onoreze şi pe curi etc. In rufaria mea, adjustată bogat, se
mai departe cu încrederea ei, ce ne o păstrează deja spală curat ca zăpada, fără materii mistuitoare,
de 34, aşteptăm binevoitoarele comande. fa deosebi gulere şi manşete, cămăşi băr­
"cS Cu distinsă sîimă : băteşti, etc., cari prin maşinele mele de călcat
ajung la un luciu încât nu se pot deosebi de
a
-a

û.
B e r á n A . şi F i u l
depozitari de mobile.
3
cele mai noai. — Comandele cu posta se expe­
diază punctual şi cu acurateţa.

F i l i a l a în A r a d , la

IOSif Ştefan* pe piaţa Tököly.

3 Telefon intra şi extraurban Nr. 132. Б
(tn casa bisericii române).

Magazin nou. Magazin nou.

штшшшшшшшшшшшшшшшшшш
Rugăm on. public şi îi atragem atenţiunea asupra
U ШГ І I O Г
ce avem în depozit fabricate toate cu pricepere şi cu specialitatea la care am
ajuns în decursul muncei noastre de mai mulţi ani şi a perfecţionării mele în
KÖLN. Prospecte cu preţuri trimitem după dorinţă. = = = = = = = = = =
49 с ѵ к э

A r a u , i i ^ s u ü M c a 2.

I
»smmmmamm
 Tag. lé эТ R I B U N A« Nr. 101 — 1910

F r e a i a í e i Medalia eaa юаге ia e i p . m i l e i » ^ dia B p e s t s n 1896.

Turnatoria de clopote. Fabrica da scaoae ds fer р&и'..ц clopote, liai « 63 Cele mai fru­
ICAHARINI moase cântăreţe
moderne ce cântă
ANTONIÜ N 0 V 0 T N Y Ä T . ziua şi la lamina. Cântăreaţă lînără 4 , 5 fl.
de 1 an 5, 6, 8, 10 fl. Renumitele cana-
rine Seifert şi verzi delà 10 fl. în bob.
Se recomandă spre pregătirea clopotelor noua, precum la turnarea
de nou a clopotelor stricate, spre facerea de clopote întregi, armo­ Oaatoare 1, 2, 3 şi 4 fl,
nioase pe garanţie, de mai mulţi ani provăzute ca adjnstări de fer după soia. Catalog de
bătut, construite spre a le întoarce în uşurinţă în o r i c e parte, îndată preţuri despre papagal,
ce clopotele sunt bătute de o lăture fiind astfel «cuţite de crepare. pasări transmarine mai­
gant recomanda- ni пцптѵі v n X TT t ) T T F
te cu deosebire O L U l U i A L f i u A U A l l J u ven täte ţi pre­
dânsul io­ muţe şi câini de вэіп se
capătă Înainte trimiţând 20 fii. Pentru
miate în mai multe rânduri, eari sunt provăzuîe în partea superioară ajungerea comandelor la Іоз In viaţă se
— ca violina — cu găuri ca figura S şi au un ton mai intensiv, mai
adânc, mai limpede, mai plăcut şi cu vibrare mai voluminoasă decât
cele de sistem vechiu, astfel că un clopot patentat de 327 klg. este
sgal în ton ca un clopot de 461 klg. patentat după sistemul rech iu.
garantează. — Coxandeie se pot face la

D I Ó S Z E G H Y
Oradea- mare • Nagy várad.
é s T á r s a , X
Se mai recomandă врге facerea scaunelor de ier bătut, de suie stă­
Cea mil mare prăvălie de animale din Ungaria,
ii
tătoare, — spre preadjustarea clopotelor vechi cu adjustare de fer bătut Ï
ca — şi spre turnarea de toace de metal. Preturi-owante ilustrate gratl».

I Croitorie nouă engleză şi tranşezi pentru femei.

O O D D D D D D D D B I i D D n

S T E F A N S L A D E C K IUN. §
D u p ă absolvarea c u suiui Ia Drezda, p e b a z a e x p e -
rinţelor d e m a i mulţi a a i câştigate alât în străinătate, cât ^
şi în Budapesta, subt firma Wittenberger H. şi Jaczkó Ц f F A B R I C A DE M O B I L E g

József £m deschts 0 H í VÎRSEŢ % ; O

confecţie pentru dame, D strada' 1 â % D
u n d e se pregătesc conform gusturilor celor m a i rafinate
cele mai elegante toalete engleze şi franceze. 2 KudritzerNo.4146.lv 0 B
P e n t r u convingere r u g ă m binevoitorul sprijin al o n o ­
ratelor d a m e . И - І - И - 1 ' N -
m
T| Ga deosebită stimă: : Cea mal renumită :

ji J a c z k ó J ó z s e f .
mare fabrică
S • de mobile •
din sudul Ungarie!
(Versecz).
H a l m á i lrS7ce>f fost adjunt !a notarul public

naimai juzsei, c ' d i n ^aşineu, ?! Pregăteşte mobi­

l e l e cele mai mo­
OÎraUSZ Cancelaria
b y U l a , fostÎnregistrat!
oficiant de bancă. —
derne si laxoase
eu preţuri foarte
H a l m a i şi S t r a u s z , — moderate. —
pentru mijlocirea împrumuturilor de bani,
vinderea şi cumpărarea de averi mobile şi imobile. Mare depozit de piane
excelente, covoare, per­
Agentura principală a iest. de asigurare „Phönix". dele, ţesături foarte fine
— şl maşini de cusut —

I
Mijloceşte j î m p r u m u t u r i h î p o t e c a r e ( p e
i n t a b u l a r e ) şi a m o r t i z a ţ i o n a l e (pe m a i mulţi ani).
Se angajează : p e n t r u r ă s c u m p ă r a r e a ( c o n -
vertarea) de împrumuturi hipotecare, delà
p r o c e n t e m a i m a r i la m a i m i c i .
Mijloceşte : c u m p ă r a r e a , v i n d e r e a , s c h i m ­
b a r e a şi e s a r e n d a r e a d e a v e r i m a i m a r i
p ă m â n t u r i , *ţc). = Ocazie r a r ă =
Primeşte : ілчпіриіагеа ( c o n d u c e r e a ) case­ în prăvălia d e ieftinătate a lui
lor d e închiriat p e lângă r e m u n e r a ţ i u n i cât
se p o a t e d e m i n i m a l e .
Mijloceşte : v i n d e r e a , cumpărarea şi s c h i m ­
R.. M a u t n e r
4
din s t r a d a H u n y a d i IV r . 1 .
bare? " ^ ^ o a r t i c u l q y , căşi de înch; at şi vii.

АгЩ^,
(pamâhturî/.
iiAioithile
1
** *\\:у^С* ' »ve- f Cumpărând o cantitate m a i m a r e a m p u t u t să ajung ieftin
I la articolele d e m a i jos a ş a că le p o t p u n e f o a r t e ieftin
m
*"* l a ' ä S p ö ' I i y . J ^ ^ y k H c ^ c a t ^ P tf v a
asortimentul. nea

Telefon Nr. 7 2 6 . Adresa telegrafică : Halmaistrausz. Deline franceze, batisturi, voale,' zefir e englezeşti,
Corespondenţă se poate face şi în limba romană. stofe de mătase în toate colorile moderne. Stofe
Arad, istr. bisericii) Weitzer János*u. Nr. 9, rentru costume femeieşti. Stofe engleze D e n t m
* ч ю ш і edificiului n o u a şcoalei d e fete.
г
burbftţi c u j u m ă t a t e preţul d e a s e m e n e a m ă t a s ă .
Cu deosebită stimă: Halmai ş i S t r a u s z . P r o s o a p e , p â n z e , s c o a r ţ e , c o v o a r e şi v e l l n ţ e .

Oare de serviciu d e k 8—12 şi 2—Th. ———

Prăvălie de ieftinătate a lut R:, M A U T i N E R .
 Diclo Americana model 191©
e cea mai bună bicicletă pentru ture din lumea întreagă, costă 96 G o r — espeúata franco la orice staţiune.
•
es
m
.. «

o»
S 09
2 N

Cadrul o edificat modern, călit рѳ dinlănntra, acoperit en cea mai fină poleială neagră, o s i a p e d a l e l o r are alători de lanţul roţii d e
t r a n s m i s i u n e ua ssut contra prafu'ui. Pedale'e sunt aşezate în mod foarte deosebit pe o o s i e esclndand prin aceasta nesiguranţa roţii
d e t r a n s m i s i u n e . M a n i v e l a de format elegant e frumos împodob'tă şi aşezată în ţeava b braţului. A r a n j a m e n t u l frânei e provazut
cu ua rezort nevăzut, ceea-ce împiedecă murdărirea sau nefuncţionarea frânei. A p ă r ă t o a r e l e sunt obdose cupolei negru foarte fin.
Lanţul m a s i v d e t r a n s m i s i u n e e cu inscripţia frumos lustruită „Cycle American". P e d a l e d e g u m ă e l a s t i c ă ceîe mai noi şi cea
mai bună calitate, o s i i şi spiţe. I n v ă l i t o a r e l e s u n t f o a r t e trainice şi pe lângă un p l u s d e 10 Cor. trimit învălitori d e m u n t e
în g r o s i m e d e un d e g e t . Pentru calitate s e g a r a n t e a z ă u n a n .

Ш
Ш

"'•I d •
./fi
IjJIilj!-,;. ]

Invălifori pentru munte

I
D. RJP. A . ' •

Roată automată cu frână liberă „Torpedó" cu o boltîtură de grosimea degetului,

I S Cor. b u c a t a Cop. 7*50.
P. T. Numita bicicletă „Cyie A m e r i c a n " o vănd spre d e p l i n a m u l ţ ă m l r e a c l i e n t e l e i m e l e de ani dearândul, aşa că co>
man dele îngrăm&dinda-se nici nu se mai pot efectui prompt. Acum însă mi a r e u ş i t s e c â ş t i g v â n z a r e a e s c l u z i v ă pentru U n g a r i a
a renumitelor biciclete ,,Cycle American", prin сѳѳа-гѳ mi s'a dat ocazia ca să am depozit permanent din acest articol şi ori-ce co­
mandă să efectueşte în d e c u r s d e 4 8 d e o r e . A şi sosit un înlreg vagon de bicicle'e „Cycle American" m o d e l 1910 şi trimet acest
vetsicol pentru ture, renumit în toată lumea, pentru 9 5 C o r , p e deplin e c h i p a t ş i liber, în ori-сѳ parte a U n g a r i e i şi Croaţiei —
d e a s e m e n e a î n o r i - c e gară a S l a v o n i e i , B o s n i e i şi Herţegovinei. La comandă e de ajuns o anticipaţie de 10 Cor., iar restul se
rambursează. Dacă doreşte ciceva o roată automată ca cea d e m a l s u s , atunci preţul se u r ; ă cu 15 Cor. La cerere bicicleta se va
provedea cu apărătoare, fără nici o difer,'nţă de preţ.
"Vânzătorilor" l e r e c o m a n d extra-cratell :
1 pumpă pentru bicicletă garantată — — — 3 Gor. 1 învălitoare bună pentau, bicicletă garantată— Cor. 4 "50
1 cea mai lunk p3ffi*£ pentru bicicletă garantată 4 „ 1 „ de munte, ca mai sus — — — „ 7-50
1 învălitoare^ de munte 7 — — — — — 9 Cor.
, î e
pel mai m a r e d e p o z i t d e o r i c e părţi c o n s t i t u t i v e p e n t r u biciclete, de asemenea c £ J & *
a m a ş i n e l o r 91 g r a m o f o a n e l o r . On-ce comandă după primire se efectueşte îndată, iar "cele n e s . .
CM-

Cu stimă

LÄDÄNY! IZSÓ mare comerciant de aparate şi biciclete 2

TIMIŞOARA, Intraurban în fafa edificiului seminarului rom -cai
Telefon 37^.
 Fag. 16 • T R I B U N A « Nr. 101 1910

lăcătuş technîc, fabricant de mobile de Primul atelier ardelean aranjat ca pntere electrică pentrn eeobirea

ton Jteílj în Cluj (Kolozsvár) str. Malom nr. 20,

fier, foiu de suflat şi dulapuri de ghiaţă - pietrelor şi fabrică de pietrii monumentale

SERSTEN BREI N TAMÁS is TÁRSA

z

Е Й Ж
Atelierul central al fabricei: K o l o z s v á r , D é z s m a - u . 21.
Magazin de pietrii monumentale, fabricate
proprii din I marmoră, labrador, granit,
sienit etc. Kolozsvár, Ferencz József út 25.
Cancelarie Centrală >
N a g y s z e b e n , F l e i s c h e r g a s s e 17.
Filiale: D é v a , N a g y v á r a d .

R e c o m a n d ă "ІЭД institutelor, spitalelor, cafe-

hotelierilor, măcelarilor şi în — n e l e l o r şl ospătărillor —
gospodăria casei tot felul de

d u k p u r i de ghiată m mobile d e fier. =

delà 3 2 cor. până la 500 cor.
lăcătarilor şi faurilor
foi de suflat
excelenţi.
măcelarilor, morarilor, comer-
— cianţilor şi domniilor — excelent cu preţuri m o d e r a t e .
= cântare =
zecimale şi centimale şi cântare-
— poduri în diferite mărimi. —
P r i m e ş t e tot felul d e l u c r ă r i d e
l ă c ă t ă r i e ş. a. lucrări de fier
pentru zidiri, porţi de fier
îngrădire de morminte şi Să ne c r e d e ţ i
vetre de fiert d i n m a t e r i a l că este tn interesai
dacă comandaţi "_ _ coasa „Koronagyémánt"
Acei cari cer, cu provocare la
ziarul „Tribuna", primesc c a t a ­
l o g d e p r e ţ u r i I l u s t r a t gratis
— — şi porto franco. — —

Lucrul bun nu e scump. C u c o a s a . „ K o r o n a g y é m á n t "

bătută odată se poate cosi ziua întreagă şi deoarece e făcută din ofel-dia-
mant, coase rele sau moi nu se găsesc între ele. Peitru trăinicia fiecărei
fondat în bucăţi garantăm.
75 80 85 90 05 100 110 cm.
anul 1873. Preful : 1 b u c 1-80 1-90 2-— 2-20 2-40 2-40 2 6 0 cor.
La comande de 10 buc.
una se (1.1 rabat.
Comandele ee pot lace prin trimit, banilor înainte sau pe lângă rambr-rsa la
m 3Zin d e coase
Lengyel Ta á t v e r e k --*
Koronagyémánt"
K a p o s v á r , P ö - u t c a T.

'm
Щ$1

c u p r e ţ u r i f a v o r a
se găsesc în fabrica de mobile a lui

în Nagyvárad
Békéscsaba.
MAc INSTITUT TIPOGRAFIC,ЭТСНШŞI GÖNS. —