Reprezentări antropomorfe şi zoomorfe în epoca metalelor

Chirica Anca

Grupa H111

Epoca metalelor se caracterizează printr-o evoluţie a civilizaţiei preistorice generată de noile

activităţi ale societăţii: prelucrarea metalelor. Primul metal utilizat de om a fost cuprul,
determinând aşa numita perioada eneolitică. Un prim model de obiect din aramă a fost gasit în
peştekra Shanidar, din Munţii Zagror, Irak, mai exact un pandantiv despre care se consideră ca fiind
din mileniul al X-lea î.Hr.1. În ceea ce priveşte Europa, primele obiecte din cupru apar abia în
mileniul al VI-lea î.Hr., cum ar fi cele descoperite în spaţiul balcano-dunărean, în cadrul culturii
Starcevo-Criş. Însă, arama nu este un metal reprezentativ pentru epoca metalelor deoarece
zăcămintele de cupru au fost rare, ceea ce nu a permis realizarea de obiecte la o scară mai mare.
Elementele care definesc această epocă a metalelor sunt bronzul şi fierul. Cercetătorul Christian
Thomson realizează o periodizare a Preistoriei conform căreia epocii pietrei îi succed epoca
bronzului şi cea a fierului2, la baza acestei cercetări aflându-se principiul fenomenologic, fiind
analizată materia din care sunt realizate obiectele. La rândul lor aceste epoci sunt împărţite în mai
multe etape care marchează evoluţia înregistrată în cadrul unor aşezari, evoluţie determinată în
mod evident de activitîţile practicate. Astfel, epoca bronzului cuprinde conform periodizării lui
Alexandru Vulpe: Bronzul timpuriu (care începe în jurul anului 3500 î.Hr.), apoi urmează Bronzul
mijlociu( 2300/2200 î.Hr.), iar în final Bronzul târziu (1500 î.Hr.), etapă care in spaţiul carpato-
dunărean se intercalează cu Heladicul târziu (micenianul), şi care se incheie prin anii 1200/1150.3
Iar epoca fierului este împărţită în doua mari perioade: Hallstatt şi La Tene. Aceste denumiri au fost
determinate de locurile în care s-au făcut descoperiri importante. De exemplu, Hallstatt este numele
unui oraş din Austria unde a fos descoperită o necropolă cu peste o mie de morminte, iar încadrarea
acesteia în epoca fierului a fost susţinută de activitatea practicată de vechea populaţie, adică
exploatarea sării din salinele care se aflau în apropiere4. Denumire La Tene, aparţine tot unui oraş,
de această dată din Elveţia, unde a fost descoperită o aşezare fortificată. Această epocă a metalelor
a avut o influenţă importantă asupra tuturor domeniilor vieţii, generând modificări care au
intervenit în economie şi societate , în structura aşezărilor dar şi în comportamentul funerar.

1
Atilla Laszlo, De la prima familie la primele state,Demiurg,2005, p.65.
2
Ibidem.
3
Florica Măţău, Metalurgie şi societate la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului în
regiunea Dunărea de Jos,Universitatea Alexandru Ioan Cuza, 2009, p.26.
4
Atilla Laszlo,op.cit., p.65.
1
 Tema care urmează a fi prezentată este una complexă, care surprinde modificari ale
comportamentului şi mentalităţii, care sunt transpuse în mod artistic prin aceste reprezentări
antropomorfe şi zoomorfe. Totodată, aceste reprezentări atestă şi evoluţia semnalată în trecerea de
la o epoca la alta, prin tehnicile şi formele diferit de realizare a obiectelor de uz casnic şi a celor cu
rol cultic, mai ales prin modul de decorare, fiind înregistrate schimbări ale registrului artistic. Este
semnalată prezenţa atâta a reprezentarilor antropomorfe cât şi a celor zoomorfe, şi deşi se dezvoltă
acum metalurgia bronzului şi fierului, obiecte alcatuite din aceste materiale apar mult mai târziu,
chia spre finalul epocii. Materialul reprezentativ pentru alcătuire acestor obiecte rămâne lutul , care
este modelat sub forme diferite, noi în cadrul epocii metalelor.

Un exemplu concludent este marcat de apariţia aşa numitelor vase-păsări, despre care se consideră
ca având scopuri cultice. Asfel de obiecte apar în cadrul aşezării de la Satu-Mare, integrată în
cultura Weingarten, la Gârla -Mare, dar mai ales pe teritoriul Ungariei. În cadrul acestei ţări
reprezentările de animale sunt caracteristice materialul areheologic fiind foarte bogat, luând în
calcul descoperirile de la Kazar (fig.1) piesă descoperită în 2002, Bujok, dar şi altele din Ungaria
(fig.2).

Iniţial, datorită descoperirii depozitului de bronz, aur şi chihlimbar s-a considerat despre
cultura din zona Banatului ca ar reprezenta perioada de sfârşit a bronzului mijlociu. Însă, acestă idee
a fost înlăturată dupa ce s-au facut cercetări asupra unor obiecte, precum: vase ceramice, un ac de
bronz cu cap în formă de pecete, brăţări de bronz, şi în urma cărora s-a ajuns la concluzia că
obiectele descoperite în această zonă fac parte dintr-o cultură ce prezintă trăsături specifice pentru
perioada iniţială a Bronzului târziu5.

Protoma descoperită la Satu-Mare reprezintă un cap de pasăre foarte bine stilizat, iar
construcţia ciocului, este lat, şi a gâtului, care este scurt, sugerează interpretarea unui cap de raţă
sălbatică. Protoma este o figură sau formă de cap de animal care este utilizată drept ornament pentru
diferite obiecte, metalice sau ceramice. În cazul celei de la Satu-Mare nu se poate stabili cu
certitudine dacă are acea construcţie scurtă a gâtului datorită speciei de pasăre care s-a dorit a fi
reprezentată, sau din motive practice, în funcţie de forma vasului căriua i-a aparţinut. Decorul
prezent la nivelul acestei reprezentări, mai exact cele doisprezece , respectiv paisprezece puncte
incizate în jurul ochilor a permis realizarea unei corelaţii între acest obiect şi cele din ceramica
Szeremle-Bjelo şi Zuto-Brodo-de la Gârla-Mare, care prezintă cam aceleaşi decoruri incizate6 .
Materialul din care este realizată piesa este o pastă care conţine urme de cioburi pisate şi nisip, iar

5
Silvia Guba, Bronze Age Bird representations from the carpathion Basin, Comunicationes
Archaeologicae Hungarae, 2007 ,p.206.
6
Ibidem, p.207.
2
arderea corectă la care a fost supusă a determinat şi culoarea cărămizie pe care o are. Din punct de
vedere estetic, dar şi al formei, acest mod nou de realizare a ceramicii este specifică pentru
bronzul mijlociu şi pentru prima parte a bronzului târziu. Tipul acesta de ceramică se întâlneşte de-a
lungul Dunării, a afluienţilor sai principali şi in apropierea lacului Balton7, şi prezintă detalii
anatomice ale corpului păsărilor (cioc, aripi, coadă, protomă ca şi cea descoperită la Satu-Mare)
alcătuind asa numitele vase-păsări, asa cum au fost ele denumite. Aceste vase au fost clasificate în
funcţie de modelul, decoraţiile pe care le prezentau în: askoi, vase în formă de pasăre, zornăitoare
în formă de pasăre, figurine din pasări de metal, care sunt întâlnite abia în Bronzul târziu.
Clasificarea a fost realizată de arheologul Tibor Kovacs . Vasele de tip askos au fost caracterizate
ca având un rol anume în cadrul acelor culturi ale telurilo, dar şi cu faza a II-a a culturii Otomani8.
Vasele –păsări sunt cele mai uşor de identificat întrucăt forma lor se apropie foarte mult de cea reala
a unei păsări. Prezintă o protomă care este amplasată în zona opusă cozii. Pentru această categorie
mai există ţi acele castroane/ străchini, care sunt costruite cu acelaşi cap de pasăre amplasat pe
marginea obiectului. Cea dea treia categorie de obiecte ceramice, care este cuprinsă în cadrul
vaselor-păsări , este cea a zornaitoarelor. Acestea au o construcţie diferită, care presune realizarea în
interior a unei mingi de lut, fiind explicat numele care le-a fost atribuit şi susţinut rolul cultic, care
este unul evident. Pe de altă parte există şi alţi cercetători, Christina Reich care clasifică aceste vase
doar în două categorii, eliminând askoii, pe care îi include în categoria vaselor-păsări9.

Analiza care a fost efectuaută asupra materialului din care sunt alcătuite aceste vase, a
demonstrat prezenţa unui tip de proteină animală, probabil sânge dacă luăm în calcul procentul
mare fier, ţi astfel, este susuţinut rolul cultic pe care îl îndeplineau. O interpretare a utilizării
figurinelor în formă de pasăre susţine rolul de legătură între elementele pământ, apă şi cer, pe care
îl aveau, sau dintre lumea de aici si cea de dincolo. Se mai vehiculează că în aceste vase se păstrau
nişte substanţe , care aveau un rol „psihotic”, ce conduceau la acea stare de transă necesară in
cadrul actului religios realizat de şaman10 .

Modul în care este alcătuită protoma de la Satu-Mare nu permite identificarea certă a

modelului de vas căruia i-a aparţinut. Din punct de vedere stilistic, liniile incizate şi modul de
realizare al ochilor, nu permit atribiurea ei unui vas de tip askoi, iar lungimea gâtului şi înclinare
acestuia nu sunt caracteristice zornăitoarelor sau căruceoarelor ( un alt tip de obiect ceramic, cu rol
cultic sau nu din Epoca bronzului). Se consideră că protoma a aparţinut categoriei vaselor-păsări.

7
Ibidem, p. 208.
8
Ibidem, p. 210.
9
Ibidem, p. 210.
10
Ibidem, p. 211.
3
 O altă aşezare din cadrul culturii Wietenberg este reprezentată de satul Uroi din judeţul
Hunedoara este impresionantă prin complexitatea sitului arheologic identificat aici. Au fost
descoperite elemente caracteristice pentru epoca bronzului şi a fierului, cât şi pentru Evul Mediu şi
era Contemporană11. Însă cele mai multe obiecte au fost datate ca aparţinând epocii bronzului, fiind
cercetate peste 124 de locinţe şi gropi, şi în cadrul cărora au fost descoperite materiale arheologice
diverse: vase întregi dar şi cioburi de ceramică, bucăţi de lut,oase de animale, corn de cerb,şi chiar
şi scoici perforate. Pe de altă parte, ceea ce este reprezentativ pentru această aşezare sunt vasele
construite sub forma de pasăre (fig.3), dar şi obiecte diferite care nu reprezintă vase, dar conţin
aceiaşi protomă în alctuirea lor. Aesta din urmă a primit denumirea de „vagon în formă de barcă” şi
deşi îi lipseşte partea din faţă, prin analogiile facute cu fragmentul de la Derşida 12, s-a ajuns la
concluzia că şi aceast obiect s-ar finaliza în partea din faţă printr-o protomă (fig.4 ). O interpretare
simbolică a utilitătii acestui obiect este determinată de menţinerea legăturii dintre lumea aceasta cea
spirituală, de dincolo. Dricul , pasărea şi apa fiind considerate elemente simbolice care sunt
necesare în călătoria sufletulor morţilor.

Epoca bronzului în ceea ce priveşte reprezentările antropomorfe şi zoomorfe este foarte bine
reprezentată prin figurinele descoperite în Cipru. Din punct de vedere al obiectelor zoomorfe
descoperite, boul are cele mai multe figurine 117, din care 18 sunt fragmentate13(fig.5). De
asemenea , protomele aplicate vaselor din Cipru nu sunt reprezentate numai de pasări cum se
observă în cadrul unor culturi din spaţiul românesc, ci şi alte animale(fig.6) boul, şi chiar busturi de
oameni. Totodata, conform unei clasificari , un vas care are un anumit model de decor exterior
poate fi considerat antropomorf sau zoomorf dacă protoma prezintă: membre (braţe sau aripi) sau
picioare decorate care sa nu mai aibă doar rolul de suport, caracteristici faciale (ochi , nas, gură),
caracteristici suplimentare ale corpului (cum ar fi coada, sau organe genitale mai ales în cazul
reprezentărilor zoomorfe). Alte reprezentări zoomorfe descoperite în Cipru sunt: calul din bronz
(fig.7), care nu prezintă decoraţii şi este datat la interferenţa dintre prima şi a doua fază a Bronzului
târziu, există 5 exemplare , dintre care trei sunt fragmentate. Tot în rândul reprezentărilor zoomorfe
intra şi figurina taurului legendar (fig.8), care prezintă doar doua exemple, dintre care unul este
fragmentat.

11
Antoniu Marc, Cristian Bodo, Ioana Barbu, Marius Barbu, Representation and Symbol Reflected
by Two Bronze Age Artefacts from Uroi – SIghETI (Hunedoara County), Editura Mega, 2015, p. 81.
12
Ibidem, p. 84.
13
Dasy-Kate Knox, Making sens of figurines in Bronze Age Cyprus. Acomprehensive analzsis of
Cypriot ceramic figurative material form EC I-LC III A, School of Arts Histories & Cuultures,
2012, p. 167.
4
 Epoca bronzului este definită din punct de vedere arheologic şi prin reprezentările
antropomorfe, care pe parcursul acestei perioade au înregistrat schimbări majore care sunt evidente
la nivelul formelor adoptate. Astfel de reprezentări au fost descoperite şi pe teritoriul României, la
Gârla Mare, însă cel mai mult au ezistat şi sau dezvoltat în cadrul civilizaţiilor cicladice, minoică,
miceniana, egipteană, dezvoltate datorită activităţilor practicate. De exemplu, numarul mare al
statuetelor realizate în cadrul civilizaţiei miceniene a fost justificat prin acrtivităţile economice
întreprinse de aceasta în Marea Egee.

Civilizaţia cicladică s-a format în perimetrul stabilit de Insulele Cicladice, iar din punct de
vedere cultural este sugestiv reprezentată de acei idoli cicladici descoperiţi. În general aceştia sunt
de origine fminină şi reprezintă vaiaţii ale unei zeiţe venerate. Formele iniţiale ale aestor tipuri de
statuete earu simple, având un găt lung, plate în zona corpului şi lipsite de membre şi cap14( fig 9).

Revenind la statuetele miceniene, datorită zonelor în care au fost răspândite dar şi faptului că
civilizaţia miceniană nu avea o religie clară, stabilă, nu s-a putut menţiona dacă acestea reprezentau
un tip de zeitate, mai ales dacă luăm în considerare faptul că aeste figurine au fost găsite şi în cadrul
altor culturi. În urma unui studiu realizat în 1972-1973 s-a alcătuit o clasifdicare a figurinelor
miceniene, şi s-a stabilit prezenţa acestora înepând cu Helladicul târziu, faza IIIA 15, în jurul anului
1390 î.Hr..(fig 10).

În Cipru a existat o dezvoltare mult mai amplă a figurilor antropomorfe, fiind observată
evoluţia parcursă de la figurinele din scăndură,din Chalcolitic (fig11) şi pîna la cele de bronz,
apărute la sfârşitul epocii bronzului. Dezvoltarea acestora din urmă are ca punct de plecare
schimburile comerciale dintre Cipru şi Egypt, şi este evident faptul că s-au produs şi
schimbur/influienţei la nivel cultural16 (fig 12).

Un alt element important care s-a dezvoltat în epoca bronzului a fost cronologia, fapt
evidenţiat prin descoperurea de artefacte care erau utilizate în stabilirea clară a etapelor anului
(solstiţiile), cu ajutorul cosmologiei. La baza acestor cercetări s-au aflat discurile din bronz
descoperite în Danemarca şi Germania în secolul al XX-lea. Aceste discuri prezintă intr-un sens
mitologic renaşterea şi călătoria soarelui (fig13). Primul disc a fost descoperit la Trundholm în
1902 în Danemarca de către un agricultor. Discul cu dimensiunea de 26 de centimetri face parte
dintr-o reprezentare mai amplă, fiind amplasat pe un fel de vagon cu şase roţi , care este tras de un
cal, dar în momentul descoperirii el era dizlocat. Din punct de vedere al ornamentului pe care îl
14
Ibidem, p. 176.
15
Dragoş Ghiorghiu, Anna Cyphers, Anthropomorphic and zoomorphic miniature figurres in
Euroasia, Africa and Meso-America, BAR International Series 2138 , 2010, p. 75.
16
Dasy-Kate Knox, op. cit., p. 181.
5
prezintă, discul este acoperit pe o paret cu folie de aur decorat cu cercuri şi spirale, în timp ce
cealaltă jumătate este lăstă aşa , doar cu bronzul din care este alcătuit discul. Acest lucru a condus la
o interpretare conform căreia o parte ar corespunde zilei (cea strălucitoare), iar una nopţii17. Al
doilea disc descoperit la Nebra este mai mare, având diametrul de 32 de cm., şi ete decorat la fel cu
foiţă de aur. El a fost găsit mult mai târziu, în 1999, cu ajutorul uui detector de metale. Pe lângă
reprezentarea soarelui, a lunii şi a stelelor, pe disc se mai află ţi o linie curbată care a fost
interpretată ca o barcă/navă. Se observă aşadar, o transformare survenită şi la nivl mitologic; adică
dacă la început în călătoria sa , soarele a fost însoţit de un cal, mai târziu vagonul fiind înlocuit cu
navă. Aceaste schimbări sunt generate tocmai de schimburile culturale care au început să aibă loc o
dată cu trecerea la Bronzul mijlociu.18

Transformări ale registrului stilistic au fost înregistrate nu numai la nivelul reprezentărilor

antropomorfe şi zoomorfe, ci şi în cadrul metalurgiei, a realizării de unelte: săbii, seceri. La fel,
acestea puteau ori să fie utilizate, ori să aibă doar un rol simbolic. Această evoluţie poate fi
surprinsă şi in cadrul zonei Podişului Sucevei unde 95 de obiecte descoperite au fost incadrate în
Bronzul târziu, în timp ce pentru Bronzul timpuriu sunt atestate doar 9 obiecte19. Uneltele de bronz
au fos în general descoperite în cadrul mormintelor, fiind îngropate împreună cu individul pentru a
indica de cele mai multe ori autoritatea, puterea de care au dispus in timpul vieţii. Însă au existat şi
cazuri in care obiecte de bronz au fost gasite în locuri, aleatorii fără o semnificaţie aparte. Acest
lucru s-a petrecut şi în cazul sabiei de bronz descoperită la Werkhoven (Ţările de Jos) (fig.14) 20.
Sabia a fost descoperită din întâmpare, şi s-a remarcat prin modul nou în care a fost decorată
(fig.15), diferit de decorul aplicat până atunci, datorită combinării mai multor elemente ( sunt
prezente incizii, puncte mici, trapele și puncte mari, pe de o parte, și puncte mici de celaltă
oarte).Bronzul din care este alcătuită sabia conţine aproximativ 87% cupru, 10-11% staniu, plumb
şi 0,7-1%, zinc și antimoniu21 . Cercetătorii nu au putu însă să orecizeze clar motivul pentru care
sabia a fost găsită îndoită în partea de jos. S-a considerat că de fapt sabia a fost distrusă în mod
ostentativ, deoarece iniţial ar fi prezentat un altfel de decor care apoi a fost înlăturat, după cum cred
unii din motive cultice, religioase.

17
Jokim Goldhahm, Rethniking Bronze Age cosmology: a north european Perspective, The Oxford
Handbook of the European BronzeAge, 2013, p. 5.
18
Ibidem, p. 6.
19
Ignat, Mircea, Metalurgia în Epoca Bronzului şi prima epocă a fierului în Podişul Sucevei,
Universitatea „Ştefan cel Mare”,2000, P. 99.
20
David Fontijn, Liesbeth Theunissen, Bertil van Os, Luc Amkreutz, The end of our fifth decade,
the Faculty of Arhaeology Leiden University, 2012, p. 208.
21
Ibidem, p. 210.
6
 Aşadar, epoca bronzului a reprezentat o periodă de reală evoluţie a umanităţii generată de
activităţi noi, precum metalurgia, care a influenţat interferenţele dintre comunităţi datorită metodei
schimbului aplicată din ce în ce mai mult.

Consider că reprezentările antropomorfe şi zoomorfe care sunt datate din această perioadă
surprind cel mai bine această evoluţie. Acest lucru este sugerat şi de formele ciudate şi greu de
interpretat pe care le avea aceste obiecte iniţial în comparaţie cu cele prezente spre sfârştul epocii.
Religia, cultul pe care populaţia îl practica a reprezentat un alt factor care a influienţat aceste
schimbări stilistice. Idolii prezintă de la o etapă la alta forme şi trăsături noi, care definesc evoluţia
pe care religia a suferit-o, dar şi schimbările mentlităţii.

7
Bibliografie

1. Fontij, David, Theunissen, Liesbeth, Bertil van Os, Amkreutz, Luc, The end of our fifth
decade, the Faculty of Arhaeology Leiden University, 2012,
2. Gheorghiu, Dragoş, Cyphers, Anna, Anthropomorphic and zoomorphic miniature figurres in
Euroasia, Africa and Meso-America, BAR International Series 2138, 2010.
3. Goldhahm, Joakim, Rethniking Bronze Age cosmology: a north european Perspective, The
Oxford Handbook of the European BronzeAge, 2013.
4. Guba, Silvia, Bronze Age Bird representations from the carpathion Basin, Comunicationes
Archaeologicae Hungarae, 2007.
5. Ignat, Mircea, Metalurgia în Epoca Bronzului şi prima epocă a fierului în Podişul Sucevei,
Editura Universităţii „Ştefan cel Mare”, Suceava, 2000.
6. Knox, Dasy-Kate, Making sens of figurines in Bronze Age Cyprus. Acomprehensive analzsis
of Cypriot ceramic figurative material form EC I-LC III A, School of Arts Histories &
Cuultures, 2012.
7. Laszlo, Atilla, De la prima familie la primele state,Demiurg, Iaşi, 2005.
8. Măţău, Florica, Metalurgie şi societate la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii
fierului în regiunea Dunărea de Jos, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2009.
9. Marc, Antoniu, Bodo, Cristian, Barbu, Ioana, Barbu, Marius, Representation and Symbol
Reflected by Two Bronze Age Artefacts from Uroi – SIghETI (Hunedoara County), Editura
Mega, Cluj-Napoca, 2015.

8
 Figura1 Figura2

Figura 3 Figura 4

9
 Figura 5 Figura 6

Figura 7 Figura 8

10
 Figura 9

Figura 10

Figura 10

Figura 12

11
 Figura 13

Figura 14 Figura 15

12