Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Noţiuni generale
Sistemul de programare MatLab (Matrix Laboratory) reprezintă un mediu interactiv
de calcul a problemelor inginereşti şi ştiinţifice avănd ca un singur tip de date -
matricea. Programele elaborate în mediul MatLab se salvează în fişiere cu extensia .m,
numite M-fişiere. MatLab este dotat cu un puternic aparat al matematicii de calcul şi
de reprezentare grafică. Pentru diferite aplicaţii tehnice MatLab conţine pachete
specializate numite Toolbox-uri cu destintaţie în domeniul respectiv. Sistemul permite
schimbul informaţiei cu editorul de texte Microsoft Word, în particular, a textului
programului şi rezultatelor textuale, a graficelor.
Lansarea sistemului MatLab are loc cu clic dublu pe iconiţa şi apare fereastra de
lucru
Linia care conţine caracterul >> se numeşte linia de comenzi. După acest caracter
poate fi culeasă o comandă sau expresie. Dacă se culege o expresie matematică atunci
MatLab-ul poate fi utilizat în regim de calculator. De exemplu, cu expresia
>>24+5
are loc calcularea sumei (la apăsarea tastei ENTER) şi cu variabila de sistem ans se
afişează rezultatul ans = 29. Cu comanda >>help sqrt se lansează sistemul de
ajutorare MatLab, concret asupra funcţiei standard sqrt.
Dacă se doreşte executarea comenzii sau a expresiei fără afişare atunci comanda se
finisează cu caracterul „;”. Identificarea variabilelor se realizează în mod tradiţional ca
o succesiune de litere latine, cifre şi caracterul _ , obligatoriu începându-se cu o literă.
Atenţie! În MatLab literele mari şi mici nu sunt identice
Ştergerea ferestrei de comenzi – prin executarea comenzii clc.
O matrice poate fi introdusă prin atribuire, de exemplu cu expresiile
>> a=[1 2 3; 4 5 6]
>> x=[1 -2 5 -4]
se formează matricea a cu două linii şi trei coloane şi vectorul-linie x cu patru
elemente. Elementele matricei sunt incluse în paranteze pătrate. Elementele unei linii se
separă cu spaţiu sau virgulă, iar liniile – cu caracterul „;”. Pentru selectarea unor
elemente se utilizează indecşii incluşi în paranteze rotunde şi separaţi prin virgule, de
exemplu, а(k,3) determină elementul al treilea din linia cu indicele k, iar a(:,3) –
coloana a treia în întregime.
În MatLab pot fi utilizate atât mărimi reale, cklât şi mărimile complexe cu caracterele
i sau j în calitate de unitate imaginară:
>> a=1+2i a = 1.0000 + 2.0000i
>> b=1-3i b = 1.0000 - 3.0000i
4. Regimuri de programare
Trecerea în regimul MatLab de programare selectăm meniul File din fereastra de
comenzi. La această comandă editorul propune două opţiuni: New (crearea unui nou
M-fişier) sau Open (deschiderea fişierului existent cu extensia .m).
Există două feluri de М-fişiere: М-scenariu (sau script) şi М-funcţie.
М-scenariu – reprezintă un fişier care conţine o succesiune de instrucţiuni şi comentarii
(linii care se incep cu caracterul %). Fişierul М-funcţie poate avea parametri de intrare şi
ieşire, inclusiv şi variabile interne locale. М-funcţie poate fi apelată din alte programe,
se inclide în biblioteca de funcţii ale sistemului în formă de fişiere textuale.
Antetul М-funcţiei are forma:
drept.m
function [s,p]=drept(a,b)
% Calcul arie şi perimetru
% al dreptunghiului cu laturile a şi b
s=a*b;
p=2*(a+b);
Lansarea fişierului script se realizează prin culegerea denumirii fişierului (cu litere
mici şi fără extensia .m) în linia de comenzi:
>> cdrept
30 22
Din variabilele s şi p a fost creat vectorul rezultant rez. Afisarea valorilor vectorului
rez se realizează cu comanda MatLab disp.
Fişierul script poate fi apelat direct din linia de comenzi indicănd valorile mări,ilor de
intrare în partea dreaptă a funcşiei:
>> [s,p]=drept(3,5)
s =15
p =16
ygfrax.m
% Procesare unui vector
x=0:pi/100:2*pi;
y=sin(x);
z=cos(x).^2;
subplot(121);
plot(x,y,'g');
grid;
title('Functia y=sin(x)');
xlabel('x');
ylabel('y');
subplot(122);
plot(x,z,'r');
grid;
title('Functia z=cos2x');
xlabel('x');
ylabel('z');
7. Sarcina de lucru
Pentru sarcina din anexa nr. elaboraţi programul MatLab, afişa-ti rezultatele de
calcul în formă tabelară şi grafică.
Anexa nr.1
Diapazonul şi
Nr. Funcţia Date pasul de
initiale variere a
argumentului
1. ab
e x cos x pentru x 2,8
a=2,6 x [0;7]
a b b=-0,38
s pentru 2,8 x 6 x 0,5
x 1
e x sin x pentru x 6
2. 2
| x a 5 x / a |
x [1;5]
a=1,73 x 0,2
a sin(ax 2 cos 2 x) 1
3. 3 x 3 1 b 2tg ( x 1) x [1;5]
a=-2,36 x 0,2
a sin 2 (a x 2 1 cos 3 2 x)
4. lg 2 ( x 1) pentru x 1,8 x [1;5]
y x a 1/ x
2
pentru 1,8 x 3,6 a=1,25 x 0,2
e 2 x sin 2 x 3 pentru x 3,6
5. ln 2 ( x | x a | ) pentru x 0 x [1;5]
x a 1/ x
2
pentru 0 x 1 a=1 x 0,2
e ax sin x 2 pentru x 1
6. x 2 bx c pentru x 1,2 a=2,8 x [0,5;1,5]
y x 1 a / x
2
pentru x 1,2 b=-0,5 x 0,1
c=4
(a bx) / x 1
pentru x 1 ,2
2
7. a x [5;5]
y b tg 2 x
2 x a=3,2 x 0,2
sin
a b=17,5
z ae b
cos(bx / a )
8. 1,2 10 cos 2 x
2
pentru x 1
1,8 ax pentru x 1 x [0,2;2,8]
y
( x 2) a 1 x 2 a=2,3 x 0,2
2
pentru
3 / tgx
pentru x 2
9. 3 ax sin 2 x e 2 x ( x b) | a=0,562 x [1;2]
b=1,317 x 0,1
a cos(ax 2tgb ) /( a b)
10. a 2 b x cos(a b) x
y | a=2 x [1;1]
x 5a
b=3 x 0,1
z a ln( a x) b log( b x)
11. 1 3( w 1), daca w0 t [3,5;1,5]
w 3t 4t x 6t 1
3 2
x 0,1
Z= 2t 0.75, daca w0
sign(2t ) t 3 , daca w0
12. m1 x1 m2 x2 m3 x3 m1 10 x [10;10]
xc
m1 m2 m3 x 1
m2 25
m1 y1 m2 y 2 m3 y3 m3 22 y [15;5]
yc
m1 m2 m3 y 1
13. 2.324 103 sh( x ) sh2 ( x 1) x [0;2]
y
sh | x 3 | sin( x 2 1) x 0,1
14. a / b 21 daca a > b, a [1;3]
x 0,2
X 82, daca a = b,
(a b) / a, b [0,5;1,5]
daca a < b;
x 0,2
15.
16.
17.
18.
19. x [0,2;2,8]
x 0,2
20. 1.745 10 2 x 2 log 3 ( x) x [0,2;2,8]
z
log 4 | x | ln( x 2 ) x 0,2