Sunteți pe pagina 1din 58

Achizitia si

prelucrarea
imaginilor
Generalitati
Digitizarea unei imagini reprezinta procesul prin
care o imagine este transformata intr-un set de
numere.
Acest set de numere poate fi introdus in memoria
calculatorului.
Pentru afişarea pe monitor a imaginii digitizate este
necesară prelucrarea setului de numere printr-o
procedură inversă digitizării.
In afară de procesarea pentru afişare, imaginii
digitizate îi pot fi aplicate şi alte prelucrări
matematice în vederea transformării imaginii initiale
Imagine pregătită
Imagine Grilă digitizare
pentru digitizare

Căsuţele intersectate de Innegrit=1 Compactare


imagine se innegresc Neinnegrit=0 informaţie
Un pixel (prescurtare de la picture element) reprezintă cel
mai mic element ce poate fi utilizat pentru a obţine o
imagine pe monitorul unui calculator. Datorită
dimensiunilor, ce nu pot fi infinit de mici, reprezentarea
grafică (pixel map sau bit map) aproximează subiectul
Bit-Mapped Graphics (BMP) - Harta de biţi,
reprezintă o colecţie de biţi din memoria
calculatorului, corespunzătoare pixelilor de pe
ecran.

Graficul BMP în memoria calculatorului este o


matrice de numere, fiecare descriind
caracteristicile unui pixel.

In cazul în care graficul BMP este color, sunt


necesari mai mulţi biţi pentru un pixel, pentru a
putea memora codul şi caracteristicile culorii.
A

Dispozitive folosite pentru digitizarea imaginilor:


Scanner
Camera video + convertor analogic-numeric
Camera video digitala
Aparat de fotografiat digital
Rezoluţia (Resolution) unui dispozitiv de afişare
(monitor sau imprimantă), este măsura clarităţii cu
care pot fi redate detaliile.
Pentru un monitor defineşte numărul de pixeli ce
pot fi afişaţi pe unitatea de măsură (inch).
In general însă, cuvântul rezoluţie este folosit
pentru a indica numărul total de pixeli ce pot fi
afişaţi (orizontal x vertical).
Pentru imprimante rezoluţia se măsoară în dot
(punctul cel mai mic ce poate fi tipărit) pe inch
(dpi).
Rezoluţie înaltă Rezoluţie scăzută

La trasarea curbelor monocolore poate apare zimnţarea


atunci cand rezoluţia nu este satisfăcătoare (aliasing)
Sfera acoperita cu Sfera acoperita cu
32 de nivele de gri 8 nivele de gri

Rezolutia de acoperire a suprafetelor


(contouring) depinde de numarul de nuante
folosite
Simularea tonurilor de gri (dithering) prin aranjarea
de puncte albe şi negre de aceeaşi dimensiune in
patternuri diferite
Formate grafice
Hărţi de biţi
Graphical Interchange Format (GIF),
Tagged Image File Format (TIFF),
Windows Bitmap Picture (BMP).

Grafică vectorială
Encapsulated Postscript (EPS),
Windows Metafile Format (WMF),
Hewlett-Packard Graphics Language (HPGL),
Macintosh graphics file format (PICT).
Formatul JPEG
Numele -abreviere de la
Joint Photographic Experts Group
• allows a selectable tradeoff
between storage size and image
• HDF (Hierarchical Data Format);
quality
• PCX (Paintbrush);
• JPEG typically achieves 10:1
• PNG (Portable Network Graphics);
compression with little
• XWD (X Window Dump);
perceptible loss in image
• DICOM: imaginea + metadate cu informații
quality.
despre imagine (mărime, dimensiuni,
profunzime, modalitatea folosită, echipament,
etc).
Alte formate
Prelucrarea
imaginilor
Etape:
1. Achizitia
2. Preprocesarea
3. Segmentarea
4. Procesare pre-masurare
Procesarea imaginilor
digitale
Afisarea
Modificarea
contrastului
Modificarea culorilor
Filtrarea
Eliminarea
zgomotului vizual
(Noise Extraction)
Segmentarea
Marirea si micsorarea
(Zooming)
Contrastul si
luminozitatea

• Controlul contrastului

• Controlul luminozitatii
Filtrarea unei
imagini

• Tehnica de modificare sau


îmbunătățire a imaginii pentru a
evidentia anumite componente sau
pentru a elimina alte componente
• Se foloseste pentru a netezi, accentua
și îmbunătăți contururile din imagine
Filtrare imaginilor
Detectia contururilor
Analiza unei portiuni dintr-o imagine
Gasirea bacteriilor cu granule
Histograma
nuantelor de
gri
Instructiuni Matlab
I = imread(‘nume fisier');
imshow(I)
BW1 = edge(I,'sobel');
BW2 = edge(I,'canny');
imshow(BW1)
imshow(BW2)
Instructiuni Matlab
I = imread('pout.tif');
imshow(I)
imhist(I,64)

I2 = histeq(I);
imshow(I)
imshow(I2)
Operatii
morfologice

• Deschidere morfologica: eroziune


urmata de dilatare
• Inchidere morfologica: dilatare
urmata de eroziune
• OBS Dilatarea adaugă pixeli
marginilor obiectelor care sunt
astfel mărite prin adăugarea unui
strat exterior
• OBS Eroziunea indeparteaza pixeli
de la marginea obiectelor care sunt
astfel diminuate prin scăderea
stratului interior
Deschidere și închidere
morfologică

 Deschidere morfologică: netezește


contururile, elimină obiecte mici,
deconecteaza delicat particule
conectate

 Închidere morfologică: netezește


contururile, elimină găuri mici și mici
depresiuni;se pot conecta obiecte care
sunt învecinata, la distanta mica.
Alte operatii

• Detectia unui perimetru – un pixel apartine unui


perimetru daca:
• · acel pixel exista
• · unul sau mai multi pixeli din vecinatate nu exista
• scheletonizarea: reduce obiectele la linii fără a
schimba esențial structura imaginii
V a lu e Fp1 Fp2 F7 F8 T3 T4 T5 T6 F3 F4 C3
C4 P3 P4 O1 O2
X P o sitio n 22 59 13 72 6 77 10 74 27 60
22 62 25 61 29 58
Y P o sitio n 85 85 68 68 45 45 23 23 68 68
45 45 23 23 5 5
A m p litu d e 145 140 160 220 135 135 195 170 130 120
60 55 185 225 250 215
D e lta 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
T h e ta 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
A lfa 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
B e ta 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
M a p D a ta
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 180 179 173
168 163 158 153 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 162 177 173 170 167
164 161 158 155 150 144 0 0 0 0
0 0 0 0 0 150 157 161 161 160 159
158 158 157 156 154 147 140 0 0 0
0 0 0 0 141 144 146 148 149 151 152
153 155 156 157 157 149 141 133 0 0
0 0 0 134 134 133 133 135 138 141 144
148 151 154 157 161 151 141 131 0 0
0 0 126 124 122 119 117 121 125 129 133
137 141 145 149 153 141 124 106 108 0
0 0 118 102 99 96 94 97 100 103 106
110 113 116 119 123 111 93 87 102 107
0 87 108 87 75 73 71 73 76 78 80
83 85 87 90 92 80 64 76 95 103
0 79 92 75 57 51 49 50 52 53 54
56 57 58 60 61 48 50 71 83 68
0 75 77 59 41 27 26 26 27 27 28
28 29 29 30 30 19 39 59 80 67
0 70 65 46 27 8 2 2 2 1 1
1 1 0 0 0 8 30 52 74 66
0 0 66 48 29 11 6 6 5 4 4
3 3 2 1 1 19 40 62 84 72
0 0 80 61 42 25 18 18 17 16 15
15 14 13 12 12 35 59 81 93 0
0 0 76 69 49 39 31 30 29 28 28
27 26 25 25 24 52 81 102 100 0
0 0 74 80 63 54 45 42 41 40 39
38 37 36 35 35 67 100 122 114 0
0 0 0 88 75 67 59 54 53 52 51
50 49 48 47 46 79 112 143 124 0
0 0 0 95 91 83 74 67 66 65 64
62 61 60 59 58 78 98 118 0 0

Variante procesate diferit ale aceluiasi mapping EEG


Compresia imaginii
JPEG ('Joint Photographic Experts Group’) este un
format de comprimare a imaginii, recomandat pentru
fotografii, opere de artă şi mai puţin pentru imagini
mişcătoare sau desene de precizie
Pentru imagini în mişcare se foloseste standardul
MPEG (Motion Picture Experts Group), de exemplu în
televiziunea digitală)
Imaginea iniţială şi cea decompresată nu sunt identice
Cu cât gradul de compresie este mai mare cu atât se
pierd mai multe detalii
Este important să se evite compresiile şi decompresiile
succesive, pentru a menţine pierderile de detalii în
limite nesesizabile de ochiul obişnuit
BMP alb/negru BMP tonuri de gri JPEG 24 bit culori

CULORI SAU TONURI DE GRI IN


IMAGINILE PRELUCRATE DE
CALCULATOARE
BMP 16 culori BMP 256 culori BMP 24 bit culori
Conversia din format bmp in format jpg, aduce
o mare economie de memorie fara pierderea
aparenta a detaliilor
Aplicatii
Ecografia
Evoluţia ecografelor (sus) şi a sistemelor de investigare (jos)
Exemple de imagini
ecografice alb-negru
Din cele 64 de imagini
achiziţionate continuu, este
posibilă analiza mărită a unui
cadru

Dopplerul color
aduce un
instrument
suplimentar in
diagnosticare
Sonda ecografică conţine
atât emiţătorul cât şi
receptorul ultrasonic.
Frecvenţa semnalului emis
este invers proporţională cu
dimensiunile organului
investigat
Adâncimea la care se face
investigarea este direct
proporţionala cu puterea şi
invers proporţionala cu
frecvenţa semnalului emis
Sonda ecografică are
dimensiunile si forma
adaptate la organul
investigat
Tomografia computerizată
Principiul tomografiei X

Un fascicul subţire de raze X,


controlat de calculator, străbate
după direcţii şi intensitate
cunoscută subiectul investigat.
Receptorul sensibil la radiaţia X
sesizează gradul de obsorbţie al
ţesuturilor străbătute.
Plecând de la coeficienţii de
absorbţie ai fiecărei direcţii
investigate, în baza unui
algoritm matematic, este
reconstituită imaginea secţiunii
străbătute de raza X.
d - grosimea secţiunii
d
I
 μ( x)dx  ln I0
(x)-coeficientul de obsorbţie după direcţia x
0 I - intensitatea radiaţiei emergente
I0 - intensitatea radiaţiei incidente

Modalitatea calculării coeficienţilor de absorbţie după fiecare direcţie x


Generatii de tografe computerizate
Tomografia axială
computerizată
(CAT) oferă
neinvaziv, secţiuni
(scan)
transversale,
subţiri, prin corpul
pacientului, ale
căror imagini nu
sunt influenţate de
secţiunile vecine
Example de imagini CT prelucrate
Tomograf cu rezonanţă Magnetică Nucleară şi
exemple imagini obţinute (MRI)
Rezonanţa Magnetică Nucleară (NMR) a fost
dezvoltată separat în 1945 de fizicienii americani
Felix Bloch şi Edward Mills Purcell pentru analiza
spectroscopică a substanţelor.
In NMR, substanţa este plasată într-un câmp
magnetic puternic ce afectează spinul nucleilor
atomici ai substanţelor comune. Cu o undă radio
nucleii sunt reorientaţi, apoi la anularea undei este
analizată energia eliberată. Informaţia oferită reflectă
structura moleculară şi cu ajutorul tehnicii de calcul
ea poate fi transformată în imagine.
Din 1980 devine un intrument de diagnosticare mult
mai precis decât ecografia sau tomografia cu raze X
Secţiune transversală obţinută prin MRI, ce prezintă
toate ţesuturile ce compun capul uman
Rezonanţa magnetică nucleară (MRI) relevă diferenţe
structurale între creierul normal (stânga) şi cel afectat
de schizofrenie (dreapta), care are ventricolele mărite
Radiografie digitala
Exemple de imagini prelucrate numeric in radiografia
digitala