Sunteți pe pagina 1din 4

Sub1 STRUCTURI PERFORMANTE Sub4 Structura acoperisului Structuri cu ferme de cabluri - principiu de alcatuire

A. Structuri pentru cladiri cu un nivel si deschideri mari Structura acoperisului transmite incarcarile aferente
B. Structuri pentru cladiri etajate inalte acoperisului la structura verticala
Structuri cu deschideri mari –alcatuire generala Acoperisul - cerinte de performanta structurala-
A.Sisteme separate • Stabilitate / Rezistenta / Rigiditate
* Structura acoperisului II. Structura verticala -incarcari de proiectare-
* Structura verticala * greutatea acoperisului (inclusiv zapada);
B. Sistem integrat * greutatea proprie a structurii verticale
C. Infrastructura * greutatea inchiderilor Ferme de cabluri pe plan circular – principii de alcatuire
Alcatuire generala - exemple * forta seismica
• Circul din Bucuresti * forta din vant
• Piata acoperita din Royan * efectele variatiilor de temperatura
Sub2 Structura acoperisului Structura verticala-
Incarcari de proiectare: cerinte de performanta structurala
1. Greutate proprie Stabilitate / Rezistenta /
2. Zapada Ductilitate / Rigiditate
3. Vant Structuri pentru cladiri
4. Cutremur vertical cu deschideri mari
5. Incarcari din instalatii/tehnologice Structura acoperisului
Greutatea proprie Elemente si subansambluri
1. Acoperisuri grele : structurale
* din beton armat/ precomprimat Elemente structurale
(200 - 400kg/mp) fundamentale
2. Acoperisuri usoare 1.Cablu
* din otel, lemn, materiale plastice - intindere axiala
(50 – 100 kg/mp) 2.Grinda
Sub3 Incarcare din zapada - incovoiere
Depinde de: 3.Arc
1. Conditiile de amplasament - compresiune
2. Geometria acoperisului Sub5 Structuri cu cabluri clasificari
3. Greutatea proprie a acoperisului Suprafete cu simpla curbura
2.1. Conditiile de amplasament
a. Zona climatica : patru zone climatice cu incarcare de
referinta intre 90-180 kg/mp; pentru Bucuresti incarcarea de Sub8 Ferme de cabluri- transmiterea eforturilor –
referinta 150kg/mp.
b. Efectul de adapostire:
* reducere 20% pentru conditii normale de expunere si
acoperis plat; Suprafata cu dubla curbura
* crestere de 10% pentru forme de acoperis care Un singur rand de cabluri
impiedica spulberarea Ferma de cabluri
2.2.Geometria acoperisului
α < 30° ..... c = 1.0
α > 60°...... c = 0.0
2.2.Geometria acoperisului
0 < α (med) < 30°
⇓ Structuri cu simpla curbura si un singur rand de cabluri.
c1=1 ; c2 = (30+α)/30 Au deformabilitate ridicata sub efectul zapezii si al vantului.
α (med) > 60° Necesita lestare
⇓ Acoperis GREU
c1 = 0 c2 = 2 Structuri cu dubla curbura si ferme de cabluri
2.3. Efectul greutatii proprii Prin alcatuire sunt putin deformabile
asupra încărcarii de calcul Nu necesita lestare
• Acoperisuri usoare Acoperis USOR
Incarcarea de referinta din zapada se Sub6 Structuri cu simpla curbura - principii de alcatuire –
majoreaza cu coeficientul de siguranta de Structura cu cabluri paralele
γ ≅ 1.8 - 2.0 Eforturi cu valori mari in
• Acoperisuri grele elementele prindere ale
Incarcarea de referinta din zapada se cablurilor
majoreaza cu coeficientul de siguranta de
γ ≅ 1.2 – 1.5 Structuri pe plan circular In cazul fermelor de cabluri stabilitatea structurii la actiunea
2.4. Incarcare de calcul cu zapada (exemplu) 1. Plan complet liber vantului si a zapezii e asigurata de cablurile de intindere
• Amplasament : Bucuresti zona “C” 2. Plan cu un stalp central Geometria formei determina eforturile din elementele grinzi
incarcarea de referinta gz = 150 kg/mp Exemple: Transmiterea eforturilor se realizeaza prin cabluri de ancorare
• Conditii normale de expunere Ce = 0.8 Stadion la si stalpi care preiau eforturile cablurilor portante si de
• Greutate proprie acoperis 50 kg/mp MONTEVIDEO (1956) stabilizare
• Coeficient de siguranta γ = 2.0 Plan circular; cupola inversa I
• Incarcare de calcul : pz = 150 x 0.8x 2.0 = 240 kg/mp 256 cabluri radiale
3. Incarcare din vant Depinde de: Acoperis din placi prefabricate de b.a. Inel exterior din b.a.
• Conditiile de amplasament Inel interior metalic
* zona climatica Bazin de inot la Wuppertal (Germania) Plan dreptunghiular
(Bucuresti, zona B, gv = 42 kg/mp) Sala de expozitie si antrenament la Dortmund
* conditii de microrelief (amplasamente Garaj la Krasnoiarsk
adapostite/expuse) Sub7 Ferme de cabluri
*mediu construit • Stabilitatea la actiune vantului si zapezii estea asigurata prin
• Forma cladirii/acoperisului cabluri de intindere (de stabilizare)
3.Incarcare din vant. Efectul • Eforturile din elementele grinzii depind de geometria fermei
formei acoperisului • Permit folosirea acoperisurilor de tip “usor”
(a) Presiune/suctiune pe o - forme geometrice –
cupola sferica inalta (3/4 din • Ferme concave In plan circular se
sfera) 1. Cablu portant creeaza un inel interior
(b) Suctiune o o 2. Cablu de intindere (stabilizare) intins si unul ext
cupola plata 3. Diagonale/montanti intinsi comprimat
(putin inalta) • Ferme convexe Eforturile din inelul
(c) Suctiune/presiune 1. Cablu portant comprimat sunt preluate
pe un acoperis 2. Cablu de intindere (stabilizare) de stalpii verticali radiali
cilindric cu cabluri 3. Diagonale/montanti comprimati
paralele • Ferme mixte
0. Cutremur vertical 1. Cablu portant
• Acoperisurile si consolele cu deschideri mari se calculeaza la 2. Cablu de intindere (stabilizare)
actiunea componentei verticale a cutremurului 3. Montanti comprimati
• Forta seismica verticala: Fv = 1.5KsG 4. Montanti intinsi
• Pentru Bucuresti Fv = 0.3G
Sub10 Structuri cu grinzi Grinzi cu zabrele din otel formate din segmente modulate sub15
• Grinzi din otel
• Grinzi din lemn lamelar lipit
• Grinzi din beton precomprimat
Grinzi din otel
Principii de alcatuire:
• Grinzi cu inima plina
• Grinzi cu zabrele
Clasificare in functie
de forma sectiunii
transversale
A. Grinzi plane
B,C. Grinzi spatiale
Cadru metalic cu inima plina

Grinzi cu zabrele din otel

Grinzi metalice cu inima plina

Sub12 Structuri cu arce


• Arce din piatra/zidarie
• Arce din beton armat
• Arce metalice
• Arce din lemn lamelar lipit
Arce
Forma axei arcului depinde de modul de incarcare
(compresiune pentru incarcarea dominanta)
Incarcarile nesimetrice provoaca incovoiere in arc
Tasarile diferentiate sporesc eforturile in arc
Impingerile laterale depind de sageata arcului
Arce – alcatuiri, mod de asezare in structura

Structuri cu arce din LLL


Sala polivalenta la Nantes
• Suprafata 50.0 x 110.0 m
• Arce cu doua articulatii din LLL cu
h = 96 cm
• Pane h = 60 cm
• Stalpi din beton armat
• Placa din beton armat lucreaza ca tirant pentru a prelua
impingerile
Patinoar artificial la Berna
• Patinoar + tribune pentru 16.000 spectatori
• Arce cu doua articulatii cu D = 45-85 m asamblate la santier
din trei bucati
Arce cu doua articulatii • Arce cu sectiune chesonata de 48.5-120 cm (cu pereti de
Arcele cu articulatii nu transmit momente la fundatii 12-15 cm)
Arcele cu tirant nu transmit impingeri laterale • Contavantuiri in planul acoperisului din lemn ecarisat
Arce cu trei articulatii • Tirant din teava patrata
Sunt sisteme static determinate (eforturile interioare nu Sala polivalenta la Leiden
depind de rigiditatea arcului) • Acoperis 75.0 x 102.5 m
Nu sunt sensibile la tasari diferentiate • Arce duble cu doua articulatii
(2 x 14/100 cm) la interax de 230 cm
• Arce asamblate din trei tronsoane
• Pane din lemn ecarisat (718 cm)
Sub16 Structuri cu arce si cabluri
Suprafete cu dubla curbura -forme

Sub14 Sisteme de contravantuire

Arce + cabluri
- exemple de alcatuire -
-transmiterea eforturilor la reazeme-

Sub18 Acoperisuri cilindrice- alcatuire generala-

Sub9 Retele de ferme de cabluri -Alcatuiri-


Retelele de ferme de cabluri sunt sisteme
structurale de acoperire care combina
fermele de cabluri pe mai multe
directii
Cupole din elemente prefabricate- exemple-

ex: bazin inot 1964 tokyo JO

- eforturi sectionale in placa-

sub17 Acoperisuri cu dubla curbura


Generalitati- definitii -

-variatia eforturilor in placa-

- forme de baza -
- eforturi in cilindrii lungi-

- suprafete cilindrice-

- paraboloizi- Cupola geodezica


• Cupola realizata din bare, in retea poliedrica inscriptibila
intr-o sfera. Are muchii egale si unghiuri solide egale
• In functie de diametrul cupolei poligonul se obtine prin
multiplicare laturilor poligoanelor fundamentale
• Poate fi realizata cu unul sau doua straturi de bare (cupola
- suprafete riglate- dubla este mai stabila)
- eforturi in cilindri lungi- • Asigura maximum de spatiu util raportat la la suprafata
ocupata la sol
• Permite executia cu elemente de serie
Generarea cupolei geodezice Buchminster Fuller (dupa
- conoizi - 1917)

- placi cutate-

Sub19 Cupole
- forme in plan si in elevatie- Cupole geodezice la CAESAR PALACE HOTEL – Las Vegas,
Nevada
- cilindri intersectati - • Constructii usoare care necesita numai reazeme verticale
• Cupola care acopera sala de teatru are diametrul de 30.5 m
Aula – Universitatea din Illinois
• Cupola cu nervuri din beton armat
• Diametrul 122 m
• Nervurile sunt placi cutate care au rezistenta ridicata la
- forme in plan- incovoiere
• Cupola a fost executata pe esafodaj apoi inelul a fost
precomprimat si apreluat toata greutatea cupolei
• Inelul este rezemat pe console radiale
Aula – Anderson , Indiana
• Placa curba subtire din beton armat
• Executata la sol impreuna cu inelul de reazem
- pierderea stabilitatii- • Ridicata la pozitie, pe stalpi, cu prese hidraulice
Acoperisuri “pneumatice”
• Acoperisuri alcatuite din elemente care se devin rigide sub
efectul presiunii interioare a aerului (membrane duble
umplute cu aer sub presiune)
• Acoperisuri a caror forma este mentinuta prin
suprapresiunea aerului din interiorul cladirii
- rigidizari- BC PLACE – Vancouver – Canada (1986)
• Arena multifunctioala cu 60.000 locuri pentru Expozitia
mondiala din 1986
• Forma in plan: elipsa cu axele 190 x 231 m (la data
respectiva cea mai mare deschidere acoperita “pneumatic”
din lume)
• Inaltimea , maxima 27.50 m
• Presiunea aerului circa 25 kg/mp (cu sistem de siguranta
pentru depresurizare care mentine invelitoarea la 6.0 m
peste nivelul scaunelor si al terenului)
BC PLACE – Vancouver – Canada (1986) Acoperisuri reticulate plane - efectul pretensionarii-
• Structura alcatuita din:
¾ doua membrane translucide din fibra de sticla acoperite cu
teflon;
¾ un sistem de cabluri din otel dispuse pe doua directii
ancorat de o grinda de contur comprimata, in forma de
“U”, din beton armat asezata la partea superioara a
tribunelor
Acoperisuri curbe reticulate
Structuri reticulate & prefabricate din beton armat

Acoperisuri curbe reticulate din otel – forme diverse

Acoperisuri reticulate curbe din otel – forme de baza

Acoperisuri reticulate plane -forme de baza -