s.l.dr.ing.

Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Termografierea cu radiatie in infrarosu

1 Scopul lucrarii:
-Cunoasterea mai larga a problematicii stiintifice si crearea unui suport tehnico-stiintific care
sa ajute la intelegerea chestiunilor de baza privind termografierea.
Observarea avantajelor si limitelor acestei metode in raport cu alte metode de examinare si
modul specific de evidentiere a defectelor in materiale acoperite. Prin termografiere se
evidentiaza campul termic de suprafata. Existenta unui defect reprezinta o bariera termica care
perturba campul de suprafata. Descrierea teoretică a metodei
2 Descrierea teoretica a metodei
2.1 Domeniul de aplicare:
Aplicatii ale termigrafiei IR in diverse domenii de activitate

Domeniul de activitate Scopul aplicatiei

Energetica  Depistarea pierderilor de caldura prin

izolatia termica a cazanelor de abur
si apa calda , a schimbatoarelor de
caldura si a conductelor,
 Punerea in evidenta a unor
schimbatoare de caldura care
prezinta defectiuni in functionare
(tevi corodate sau cu depuneri de
saruri, infiltratii de aer, etc).

Electronica  Controlul calitatii componentelor

electronice.

Constructii de masini  Studierea efectelor incalzirii sau

racirii la componentele motoarelor
automobilelor.

Electrotehnica  Expertize ale componentelor

sistemelor de incalzire electrica.

Metalurgie  Verificarea starii oalelor de turnare a

otelelor,
 Evidentierea pierderilor de caldura la
cuptoare.
Materiale de constructii
 Supravegherea functionarii
cuptoarelor rotative de iment.

 Studii privind lasere si microunde.

Fizica
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

 Studii, analize si inspectii ale unor

echipamente si componente ale
acestora.
Tehnica militara  Depistarea precoce a unor tumori
canceroase.

Medicina umana
 Controlul afectiunilor inflamatorii, in
special intinderile musculare si a
Medicina veterinara fracturilor la caii de rasa.

2.2 Istoric;

1800, Herschel descopera radiatia infrarosie

In 1864 Maxweel stabileste legile fundamentale ale electromagneticii
In 1900 Planck pune bazele fizicii cuantice
Primele masuratori ale radiatiilor in domeniul infrarosu le face Coblenz, in 1903, pentru a afla
temperatura stelelor si planetelor.
In 1905 Albert Einstein elaboreaza teoria fotoelectricitatii, in 1913 Niels Bohr propune modelul
cuantic al atomului, iar in 1924 Louis de Broglie stabileste o relatie intre unda si particule.
In 1929 se fabrica primele detectoare de radiatii infrarosii
Din 1960 incepe fabricarea radiometrelor in infrarosu pentru aplicatii militare
Din 1965 incepe fabricarea camerelor radiometrice pentru aplicatii civile
La sfarsitul lui 1970 au aparut camere perfectionate care integreaza sisteme de compensare a
abaterilor.
In evolutia echipamentelor moderne, utilizate in termografie au existat 3 trei evenimente
importante care trebuie mentionate deoarece au condus la salturi calitative impresionante.
1. Inlocuirea partiala a sistemului de racire cu azot lichid (1986)
2. Fabricarea primelor detectoare matriceale(1994)
3. Aparitia si raspandirea pe scara larga a camerelor fara racire(1998)
Termography teory/review
3 Principiul metodei:
3.1 Radiații infrarosii- radiatii electromagnetice invizibile , penetrante, cu efect termic
pronuntat, situate in spectru intre limita rosie a domeniului luminii vizibile si microundele
radioelectrice.
Radiatia este perceputa numai in apropierea lampilor (30- 90 cm) si apare de culoare rosu
inchis in spectrul vizibil.
Din punct de vedere teoretic, in afara de soare, la nivelul suprafetei planetare radiatiile mai
pot emite orce aglomerare de elemente de material a carei temperature este mai mare de zero
absout.
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

In realitate vor emite radiatii numai acele corpuri care au fost iradiate anterior de radiatii
infrarosii solaresi a carei temperatura depaseste temperatura admosferei ambiante, iar cele care
nu au aceasta temperatura vor absorbi radiatii infrarosii.

3.2 Prin emisivitatea unei suprafete se defineste raportul dintre radiatia emisa de o suprafata
oarecare si radiatia emisa de un corp negru aflat la aceeasi temperatura si avand aceeasi
suprafata.
Emisivitatea notata in general cu Ɛ este deci un coefficient cuprins in intervalul [0,1], care arata
care arata cat de aproape se situeeaza o suprafata oarecare fata de un corp negru pentru care Ɛ=1.

In cazul unei suprafete reale, emisivitatea nu este constanta, ci variaza o data cu:
- Temperature
- lungimea de unda
- directia radiatiei emise
- natura materialului
- starea suprafetei

Emisivitatea pentru o anumita lungine de unda λ, se notaeaza cu Ɛ𝜆 si se numeste emisivitate

spectral, iar cea dupa o anumita directive paorta denimirea de emisiviate directional si se notaeaz
cu Ɛ𝑎 α fiind unghiul dintre directia radiatiei si normal de suprafata. Emisiviatae unei suprafete,
conisderata ca o medie pe toate directiile se numeste emisiviatate sferica( deorece radiatia emisa
poate fi incadrata intr-o sfera), iar emisitatea sferica medie pentru toate lungimile de unda este
emisivitatea totala, Ɛ𝜆 sau, mai simplu Ɛ.

3.3 Tipuri de detectoare ale radiației IR (principiile fizice ale detectoarelor de radiație IR);
Dupa criteriul principal de functionare, detectoarele de radiatie termica se impart in doua
categorii:
 Detectoare termice, la care amplitudinea semnalului termic depinde de fluxul fotonic,
exprimat in wati;
 Detectoare fotonice sau cuantice, la care amplitudinea semnalului termic depinde de
fluxul fotonic, exprimat in numar de fotoni pe secunda.
3.4 Termografierea in infraraosu:

3.4.1 Definitia termografierii;

Termografia in infrarosu sau pe scurt termografia reprezinta o tehnologie moderna de

teledectie si telemasurare a temperaturii obiectelor si fiintelor aflate in stare de repaus sau de
miscare, bazata pe fenomenele de emisie si absorbtieale radiatiilor infrarosii.
Este o realizare de varf in pirometrie, acel domeniu al teoriei si masurarii temperaturii prin
metode fara contact, pe baza legilor radiatiei termice.

3.4.2 Schema de principiu (explicatii);

 Metodele de examinare care necesita o sursa de caldura ca anexa a echipamentului de

examinare, denumite metode active.
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

 Metodele de examinare care constau in analiza fluxului termic furnizat de produsul

examinat(caldura exista sau este produsa independent de procesul de examinare),
denumite metode pasive.

3.4.3 Formarea si afisarea imaginii campului observat

Camerele in infrarosu sunt dispozitive ce permit inregistrarea acestei radiatii si, implicit,
determinarea temperaturii obiectelor fara a fi necesar contactul nemijlocit cu acestea.
Radiatia infrarosie, sau energia termica radianta invizibila este similara cu lumina
vizibila, cu undele radio si cu radiatia ultravioleta, de care difera doar prin lungimea de unda.
Toate sunt forme de energie electromagnetica-energie ce se propaga in linie dreapta, sub forma
de unde, cu viteza luminii si interactioneaza cu viteza cu materia la nivel atomic si molecar .

3.4.4 Termografierea in infrarosu in ingineria mecanica

Termografierea in infrarosu- tehnica ce permite obtinerea, cu ajutorul unei aparaturi

adecvate, a imaginii termice a unei scene termice observate intr-un domeniu spectral din
infrarosu. Intelegand prin imagine termica- o repartitie structurata a datelor reprezentative ale
radiatiei infrarosii provenind de la o scena termica si prin scena termica-parte a spatiului obiect
care se observa cu o aparatura de termografiere in infrarosu.

3.4.5 Sensibilitatea metodei de control nedistructiv cu radiatie IR;

Sensibiltatea detectorului- este raportul de tranformare dintre semnalul electric de iesire

si fuxul termic ajuns ca director:

unde U, i sunt tensiunea si respective curentul semnalului electric,

iar P este puterea fluxului incident.
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Senibilitatea spectrala- sensibiliatea unui dectector depinde de spetrul radiatiei incidente

Cand repartitia spectala a fluxului incident este unficorma, detectorul produce un semnal
ce variaza cu lugimea de unda. Deci , semnsibilitatea spectral poate fi definite prin relatia:

-> unde: i si P au semnificatiile deja mentionate mai jus

-> dependenta sensibiltatii de lungimea de unda

Sensibilitatea globala- este definite prin relatia:

- Constanta detectorului, este definnita de relatia:

-> unde 𝑓𝑡 este frecventa de trecere care corespunde unei reduceri

cu 3 dB a sesnsibiltatii.
Sensibilitatea unui detector,excitat periodic sinusoidal cu
amplitutinea constanta dar frecventa variabila, variaza cu frecventa:

- Zgmonotul detectorului

Este o marime ce rezulta prin combinarea mai multor tipuri de zgomote si anume: zgomotul
radiatiei (provenite din mediul inconjurator), zgomotul intern al elementului sensibil si zgomotul
aplificat.
Se poate vorbi de:
- Zgomotul fonic
- Zgomotul tmperaturii
- Zgomotul termic
- Zgomotul de modulare
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

- Zgomotul de contact

3.4.6 Echipamente utilizate la termografierea in IR - tipuri de camere de termografiere

In prezent, echipamentele de termoviziune/termografie de ultima generatie sunt dotate cu
sisteme „fara racire“ si arii de senzori termici de 320x240 puncte, avand o rezolutie termica de
0,08OC. Acestea ofera utilizatorilor o foarte mare cantitate de informatie,
demonstrandexceptionala utilitate in industrie si medicina. Trebuie mentionat faptul ca orice
variatie de temperatura ofera multiple informatii pentru specialistul care realizeaza evaluarea
termica a unui echipament sau instalatii, lipsa unui mijloc de control al acesteia, in anumite
ramuri ale industriei, conducand in peste 90% din cazuri la.. “necazuri mari“.
In plus ThV/ThG reprezinta o tehnica de masurare non-invaziva a radiatiei infrarosii
emise de obiectul aflat sub test si permite, in urma unei analize termice extrem de scurte
efectuate in timp real, generarea de harti termice care se pot dovedi uneori de o importanta
vitala(in metalurgie, industria de aparare, petroliera, electronica/microelectronica)
3.4.7 Standarde utilizate in termografierea IR;
 SR 13340-1996 Examninari nedestructive. Termografiere in infrarsou.
Vocabular
 STAS 2849/1-86 Iluminat. Radiatia optica. Emisie, propagare si marini
caracteristice generale. Terminologie.
 STAS 2849/6-86 Iluminat. Marimi energetic, totometrice si fotonice.
Terminologie

3.4.8 Limitarile metodei de control nedistructiv cu radiatie IR;

Din nefericire, multe defecte, functionari incorecte sau probleme tehnice aflate intr-o faza
incipienta raman ascunse specialistului si nu ofera semnale de alarmare utilizatorului.

In controlul termografic de la distanta, radiatia infrarosie emisa de un obiect ajunge la

detector dupa ce traverseaza un strat admosferic. Avand in vedere faptul ca undele
electromagetice se propaga mai bine in vid este evident faptul ca prezenta oricarui
mediu oferit de vid afecteaza in sens negativ transmiterea radiatiei.
Din punc de vedere al radiatiei in infarosu, admosfera reprezinta un ansamblu de
obstacole: molecule de gaz, constituienti naturali ali admosferei, apa in suspensie(
bruma sau ceata), apa sub forma de precipitatii( ploaie sau zapada), praf, fum, etc.
Aceste obstacole provoaca o serie de efecte;
- Atenuarea fluxului termic util
- Aparitia unor radiatii parasite
- Deformararea fasciulului emis de un obiect examinat ca obiect ca urmare a
turbulentei admosferice.

In termografiere efectele mentionate mai sus, se manifesta la nivel de iesire de

semnale prin degradarea raportului semnal/zgomot.
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Termografierea in infrarosu prezinta o serie de limite:

- cost ridicat al instalatiei
- calificarea superioara a personalului operator
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

4 Modul de lucru
4.1 Inregistrarea imaginilor in infrarosu s-a realizat cu ajutorul Camerei de termografiere

IR_0353

IR_0354

Imaginile au fost prelucrate in programul ThermaCAM

 IR_0354
 Parametri initiali (setati initial din camera)

Emisivitatea s-a
schimbat cand
gradele au crescut
(24,9 oC=> 26,2
o
C)
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

 Parametri ajustati

 Optimizarea temperaturii

Variatii mari de
temperatura in zona
selectata

 Histograma

In hostograma putem
observa procentul pentru
fiecare temperatura ce
se afla in suprafata
selectata.
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

 Grafic (profil)

Graficul este utilizat

numai pentru secvente
de imagine.
l01= cul neagra
l02= cul rosie

Se poate observa si o
temperatura foarte
scazuta, aceasta nefiind
valabila deoarece zona
nu mai este una zolida.
Acolo este vorba de gaz,
iar pentru ca acesta sa
fie masurat corect,
trebuie utilizate filtre
speciale.
 IR_0354

 Parametri initiali (setati initial din camera)

 Parametri ajustati
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

 Optimizarea temperaturii

Se poate observa pierderea

de caldura prin usa
deschisa.

 Diferentele de temperatura

Dif. de temperatura se realizeaza intre usa intredeschisa si geamul termopan inchis.

Prin crapatura usii se poate observa o temperatura de peste 128oC, sursa de caldura fiind in
apropiere.
Temperatura geamului fiind de doar 12oC, acesta demonstreaza ca isi face treaba, pastrand
temperatura in incapere
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

 Histograma

 Graficul(profil)

Se poate observa variatia temperaturii dintre l01, l02, l03.

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

4.2 Prelucrarea imaginilor in infrarosu cu ajutorul unor functii specifice Matlab (scopul
pentru care se aplica prelucrarea imaginii, prezentarea functiilor matlab care ajuta la
prelucrarea imaginii, prezentarea imaginlor brute si prelucrate cu fiecare functie Matlab
specificata etc);

4.2.1 Prezentarea rezultatelor si interpretarea acestora (se vor prezenta in paralel imaginile
in IR prelucrate si cele in spectrul vizibil - inregistrate cu aparatul foto; conditiile de
mediu de inregistrare specifice; modul de identificare/codare a imaginilor; prezentarea
problemelor identificate si explicarea acestora etc);

5 Concluzii

Ca în cazul tuturor aplicațiilor termografiei infraroșii, datele termice colectate în orice moment
timpul nu poate prezice cu siguranță dacă sau când va avea loc un eșec. Acest lucru este absolut
adevărat pentru încălzitoare. Plafonul de temperatură actual pentru proiectul acestui tub de
încălzire este de 1490 ° F. Dacă în orice moment a la fața locului pe un tub înregistrează o
temperatură mai mare de 1490 ° F, acțiunile sunt luate într-un efort pentru a reduce temperatura.
Prin monitorizarea continuă, instalația rămâne online și rafinarea petrolului. Deși prețul de
benzină la pompa a scăzut, a raportat profiturile pentru companie sunt calculate în milioane pe zi.
6 Bibliografie
www.academia.edu
Carti:
Termografia in infrarosu, aparatura si aplicatii(Bucuresti 1996)
Ing. Ovidiu TUTUIANU

N Data Interval Activitatea Rezultate

r ul orar
cr
t
1 6.11.20 20.00- Selectarea datelor din cartea: Termografia in infrarosu, 2 2.1 2.2
17 20.45 aparatura si aplicatii(Bucuresti 1996) 3 3.1 3.2
Ing. Ovidiu TUTUIANU 3.3 3.4 3.4.1
3.4.2 3.4.3
3.4.4 3.4.7

21.05- 3.4.6
21.40 www.academia.edu
2 7.11.20 17.35- www.scribd.com 3.4.5 3.4.7
17 18.05 3.4.8
18.50- Prelucrarea imaginior in ThermaCAM 4.1
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

20.15
3 ore si Prelucrarea imaginior in Matlab
15
minute
3