Optică PDF

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI Iulia Florentina ENESCU
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ȘI MECATRONICĂ

OPTOMETRIE – TESTARE SI PRESCRIERE
Cuprins
CAPITOLUL I - Introducere
.
1. Optometria – istoric şi importanta..................................................................................2
2. Viciile de refracţie...........................................................................................................3
3. Compensarea optica........................................................................................................8
4. Corectia viciilor de refractie...........................................................................................9
CAPITOLUL II - Istoricul cazului
1. Istoricul cazului...............................................................................................................13
CAPITOLUL III - Descrierea nevoilor vizuale
1. Nevoi vizuale.................................................................................................................18
2. Cerinte generale si speciale de compensare ..................................................................19
CAPITOLUL IV- Rezultatele şi Interpretarea Testelor
1. Inspectia vizuala preliminara........................................................................................22
2. Teste Optometrice.........................................................................................................26
CAPITOLUL V – Compensare
1.Explicatii privind compensarea........................................................................................35
CAPITOLUL VI – Compensare cu lentile de contact
CAPITOLUL VII – Lentile de contact
CAPITOLUL VIII – Concluzii si contributii personale

1.Concluzii .........................................................................................................................51
Bibliografie...............................................................................................................................52
1
I. INTRODUCERE
1. Optometria – istoric şi importanta
OPTOMETRÍA este ramură a medicinii care se ocupă cu studiul stabilirii şi

măsurării defectelor de vedere, precum şi cu mijloacele de compensare sau corectare ale
acestora .
Optometria este o profesie din domeniul sănătăţii care se ocupă cu evaluarea stării de
sănătate a ochilor şi a structurilor aferente, precum şi a vederii, a sistemelor vizuale, dar şi a
sistemelor de prelucrare a informaţiilor vizuale ale omului.
Optometriștii, cunoscuţi sub numele de opticieni oftalmici în afara Statelor Unite şi
Canada, sunt instruiţi să prescrie şi să potrivească lentile de îmbunătăţire a vederii, precum şi
de a diagnostica şi trata diversele boli de/ale ochilor.
Termenul de „optometrie” provine din cuvântul grecesc ὄψις (OPSIS, „vedere”) şi al
cuvântului μέτρον (Metron, „ceva folosit pentru a măsura”, „măsura”, „regula”). Rădăcina
cuvântului opto, este o formă prescurtată, derivat din cuvântul grecesc, ophthalmos - „ochi.”
Ca majoritatea profesiilor, practicarea optometriei se realizează prin certificare, care este
reglementată în majoritatea ţărilor. Optometriștii şi organizaţiile legate de optometrie
interacţionează cu alţi profesionişti care se ocupa de îngrijirea și menținerea sănătăţii, precum
şi cu comunitatea, pentru a oferi îngrijire vizuală şi oculară umanităţii.
Istoricul Optometriei este legat de dezvoltarea:
Ştiinţei vizuale (domenii conexe cu medicina, microbiologie, neurologie, fiziologie,
psihologie, etc.),
Optica şi mijloace optice,
Instrumente optice, tehnici imagistice,
Alte profesii de ingrijire oculara.
Istoria optometriei poate fi urmărită de la primele studii de optică şi de formare a

imaginii oculare. Originile ştiinţei optometrice (ştiinţei optice) datează de câteva mii de ani
î.en ca dovadă a existenţei unor lentile de decor. Nu se ştie când s-au făcut primii ochelari, dar
omul de ştiinţă şi istoricul britanic Sir Joseph Needham a declarat în cercetările sale, că în
2
China antica s-a inventat primul ochelar acum 1000 de ani. De asemenea, Marco Polo a
menţionat aceşti ochelari în însemnările sale de călătorie în China antică.
Alternativ, cercetătorul David A. Goss din Statele Unite, arată că ochelarii pot proveni
din secolul al 13-lea din Italia, după cum se menţionează într- un manuscris datat în anul
1305, caz în care un călugăr de la Pisa cu numele de Rivalto a declarat: „Nu sunt încă 20 de
ani de când a fost descoperit arta de a face ochelari”. Ochelarii au fost fabricaţi în Italia,
Germania şi Țările de Jos prin anii 1300 .
Cu toate acestea, în 1907 Profesorul Berthold Laufer, care a fost un antropolog

american german, a declarat în istoria scrisă de sine despre ochelari că „părerea că ochelarii
își au originea în India, şi că ochelarii trebuie să fi fost cunoscuti în India, mai devreme decât
în Europa este de cea mai mare probabilitate”.
Benito Daza de Valdes a publicat a treia carte de optometrie în 1623, unde a menţionat
utilizarea şi montarea ochelarilor. În 1692, William Molyneux scrie o carte despre optica şi
lentile, unde afirmă idei cu privire la miopie şi problemele legate de vederea la aproape.
Oamenii de ştiinţa Claudius Ptolemeu şi Johannes Kepler, au contribuit de asemenea la
crearea optometriei astfel: Kepler a descoperit modul ]n care retina creează imaginea în ochi.
Din 1773 până în 1829, Thomas Young descoperă astigmatismul, iar George Biddell Airy a
fost cel care a conceput ochelarul pentru a corecta această problemă și care a inclus lentile
sfero-cilindrice.
Deşi termenul de optometrie a apărut în 1759 în cartea „Tratatul ochiului : Modul şi

fenomenele vederii” al doctorului scoţian William Porterfield, acest termen nu a fost utilizat
până la începutul secolului XX, atunci când a fost folosit pentru a descrie această profesie. De
la începutul secolului XXI acesta a devenit termenul acceptat pe plan internaţional marcând
diferenţa față de opticieni.
2. Viciile de refracţie
Ochiul are rolul de a ne furniza informaţii – sub forma unor imagini colorate – despre
adâncimea, distanţa şi mişcarea obiectelor. Mişcându-l în sus, în jos şi lateral, vedem cea mai
mare parte a mediului care ne înconjoară. Pentru o corecţie optică adecvată a ametropiilor la
3
copii şi tineri, se recomandă refracţia (măsurarea viciului de refracţie) după cicloplegie.
Cicloplegia produce o paralizie temporară a muşchilor ciliari care intervin în acomodaţie şi
astfel se relevă adevăratul viciu de refracţie. Ochiul uman are capacitatea de a vedea clar la
diferite distanţe prin modificarea puterii sale de convergenţă. Această calitate este în esenţă
datorată modificării dioptriilor cristalinieni atât ca rază de curbură, cât şi ca distanţă de
separare între ei. Este de fapt punerea la punct a aparatului fotografic comparând ochiul cu
acest aparat optic. În cazul ochiului, aceasta punere la punct se obţine nu prin deplasarea
obiectivului, ci prin modificarea puterii sale de convergență. [
Atunci când lumina vine de la un obiect şi intra în ochi, razele sunt refractate de către
cornee şi cristaline. Punctul în care se întâlnesc razele se numeşte focar. Dacă se focalizează
pe retina, atunci tot ceea ce se vede este clar şi neted.
Globul ocular este un mediu refringent care totalizează 60 de dioptrii. Mediile

refringente sunt: corneea - 45 dioptrii, umoarea aposă, cristalinul - 15 dioptrii, corpul vitros.
Pentru ca ochii să vadă clar un obiect, imaginea obiectului trebuie să se formeze pe

retină. Ochiul normal sau emetrop formează imaginea pe retină prin focalizarea pe retină, a
razelor luminoase care vin de la infinit (în oftalmologie, infinitul este situat dincolo de 5 m),
în urma refracţiei prin mediile transparente ale ochiului.
Fig.2.1.Ochi emetrop[4.]
4
Tulburarea de vedere în care imaginea nu se formează pe retină datorită erorilor de
focalizare este numită ametropie sau viciu de refracţie. Ametropiile sunt o cauză frecventă a
scăderii vederii şi ambliopiei.
Clasificare
- Ametropii sferice
- Ametropii clindrice
Ametropii sferice
În ametropiile sferice, razele luminoase care vin de la infinit traversează mediile

transparente ale ochiului şi se strâng într-un singur focar care nu este situat pe retină;
consecinţa este o vedere tulbure.
În funcţie de poziţia focarului razelor luminoase faţă de retină, ametropiile sferice se

clasifică astfel:
Miopia – razele de lumină care vin de la infinit îşi formează focarul înaintea retinei.
Miopia se datorează unei curburi mai accentuate a corneei sau unui glob ocular cu axul
anteroposterior mai lung. Se corectează cu lentile concave sau divergente (negative) care aduc
imaginea pe retină. [15.]
Fig.2.2.Ochi miop [19.]
5
Hipermetropia – focarul razelor luminoase venite de la infinit se formează în spatele
retinei. Hipermetropia se datorează unei corneei mai aplatizate sau unui glob ocular cu ax
anteroposterior mai scurt. Se corectează cu lentile convexe sau convergente (lentile pozitive)
care aduc imaginea pe retină.
Fig.2.3.Ochi hipermetrop[19.]
Miopia simplă apare de obicei în prima copilărie (5-10 ani), de aceea mai este
cunoscută şi sub denumirea de „miopia şcolarului”. Şcolarul apropie din ce în ce mai mult
privirea de caiet, acesta nu mai vede bine la tablă şi solicită mutarea sa cu câteva bănci mai în
faţă şi de asemenea el nu mai vede bine scrisul de la televizor şi tinde tot mereu să se apropie
cu privirea de acesta . [16.]
Miopia simplă este un viciu de refracţie pur, care se datorează lipsei de corelaţie dintre
lungimea axului anteroposterior al globului ocular şi puterea refractivă a dioptrului ocular
(exces de convergenţă); în rest, elementele globului ocular sunt normal constituite. Factorul
ereditate este important în apariţia miopiei simple, la care se supraadaugă factorul
comportamental declanşator. Datorită excesului de convergenţă, imaginea obiectelor privite se
formează în faţa retinei; apropierea obiectelor de ochi este urmată în mod firesc de deplasarea
focarului către retină şi de perceperea unei imagini mai clare.
Miopii au o vedere neclară la distanţă, aceasta deoarece globul ocular nu deţine un

mecanism compensator aşa cum se întâmplă în cazul hipermetropiilor. Pentru o persoană cu
6
miopie, vederea de aproape nu necesită un efort excesiv în ceea ce priveşte acomodaţia – de
obicei miopii preferă meseriile care implică utilizarea vederii de aproape: ceasornicar, bijutier.
Persoanele care suferă de miopie simplă sunt supuse riscului de a dezvolta strabism
divergent (datorită efortului de acomodaţie minim). Popular, strabismul mai este cunoscut şi
sub denumirea de „privire încrucişată”. Dacă a debutat în copilărie, de obicei miopia simplă
are o evoluţie lent-progresivă (1-2 dioptrii), până la vârsta adolescenţei, atunci când s-a
stabilizat, în foarte rare cazuri miopia simplă depăşeşte 6 dioptrii (dioptria reprezintă unitatea
de măsură a puterii unei lentile).
Ametropia cilindrică sau astigmatismul
Razele paralele venite de la infinit, după ce au traversat mediile oculare nu se reunesc

într-un focar unic, ci în două (astigmatism regulat) sau mai multe (astigmatism neregulat).
Fig.2.4.Ochi astigmat [20.]
Astigmatismul regulat se datorează unei cornee torice (nu este o calotă sferică, ci baza
ei este o elipsă); o astfel de cornee se caracterizează prin două meridiane principale
perpendiculare unul pe celălalt cu putere de refracţie diferită, ceea ce va face ca lumina să se
focalizeze în două focare.
Exemple de astigmatisme regulate:
- Astigmatism miopic simplu: un focar este pe retină, iar celălalt înaintea retinei.
7
- Astigmatism hipermetropic simplu: un focar este pe retină, iar celălalt în spatele
retinei.
Astigmatismele se corectează cu lentile cilindrice (lentile active pe contra ax – este

axul opus axului geometric al lentilei) pozitive sau negative. [20]
Metode de corecţie a ametropiilor (viciilor de refracţie):
 Corecţie optică cu lentile aeriene (ochelari) sau lentile de contact. Lentilele au

o anumită putere de refracţie exprimată prin dioptrii. Se prescriu lentile convergente
(convexe, pozitive) pentru hipermetropie, lentile divergente (concave, negative)
pentru miopie şi lentile cilindrice pozitive sau negative pentru astigmatism.
 Chirurgia refractivă este indicată după vârsta de 18 ani (intervenţii laser la
nivelul corneei, chirurgia refractivă a cristalinului).
3. Compensarea optica
Compensarea încearcă să apropie sistemul optic de starea de emetropie, dar nu face

problema să dispară; din acest motiv este mai potrivit termenul de compensare faţă de cel de
corecţie. Valoarea compensării se fixează după un examen complet, având în vedere analiza
focalizării, binoculizării, identificării, relaţia individului cu mediul. La un subiect tânăr,
comportamentele operaţionale pot fi destul de flexibile, noţiunea de confort are puţină
importanţă, datele structurale şi funcţionale fiind primordiale.
In cazul unui viciu de refractie necorectat la timp sau a unui strabism se poate dezvolta
ambliopia( ochiul lenes ).
Este important sa se descopere ambliopia şi factorii care o favorizeaza, la varsta cat

mai mica. Acest lucru este adevarat în unele tipuri de ambliopie în care erorile refractiei,
strabismul acomodativ, astigmatismul, anizometropia, au un mare rol. Scolarii cu
hipermetropii de peste 3,00 dpt este posibil sa dezvolte ambliopie. Compensarea refractiei
poate reduce riscul dezvoltarii ambliopiei, iar o compensarea optica partiala, uzual prescrisa
poate favoriza emetropizarea.
Compensarea totala poate fi utila în unele cazuri, pentru a preveni strabismul. Daca
hipermetropia nu este mare şi vederea este suficient de bine compensata fara ochelari, nu se
8
prescriu ochelari, dar se supravegheaza eventuale simptome cum ar fi: probleme la scoala,
acuitatea redusa, esoforii.
Compensarea refractiva
Daca refractia este un factor al ambliopiei, pacientul are sub 10 ani, acuitatea fara
corectie de peste 0,25, ameliorarea este posibila cu compensare optica. Compensarea trebuie
purtata 6-8 saptamani, pentru a se realiza maximum de imbunatatire inainte de a trece la alt
tratament. Compensara refractiva este indicata, daca imbunatateste calitatea imaginii
retiniene, daca echilibreaza efortul acomodativ intre cei 2 ochi şi reduce unghiul strabic.
Dintre dezavantajele necorectarii defectului de vedere amintim :
-oboseala oculara şi oboseala psihica ;
-capacitate redusa de lucru ;
-imposibilitatea indeplinirii unor sarcini de lucru sau casnice
-favorizeaza evolutia dioptriei în timp.
Avantajele corectiei :
-capacitate maxima de lucru ;
-integrare sociala perfecta ;
-aport maxim de informatie din mediu.
4. Corectia viciilor de refractie
Viciile de refractie (hipermetropia, miopia, astigmatismul) se pot corecta cu:

- lentile aeriene (ochelari)
- lentile de contact
9
- chirurgical – FOARTE IMPORTANT! Interventia chirurgicala este indicata doar în
momentul stabilizarii viciului de refractie.
1.Corectia hipermetropiei
1.a. cu lentile aeriene (ochelari). Corectia optica aeriana în cazul hipermetropiei se face cu
lentile sferice convergente sau convexe (+). Se recomanda lentila cu valoarea dioptrica cea
mai mare cu care acuitatea vizuala a pacientului este maxima. Aceasta regula se aplica
persoanelor adulte.
La copii, în functie de varsta, corectia optica sau conduita de urmat se stabileste
obligatoriu de catre medicul oftalmolog în urma unor investigatii amanuntite.
In cazul copiilor, sub varsta de 8 ani, poate fi prezent strabismul care necesita o
asociere de tratamente.
1.b. cu lentile de contact. Mentionam faptul ca durata de purtare a lentilelor de contact este de
la o zi pana la o luna, chiar mai mult la unii producatori. în cazul purtarii lentilelor de contact,
obligatorie este igiena oculara, şi respectiv, a lentilelor de contact. Sa nu uitam şi
complicatiile datorate portului lentilelor de contact.
Prescrierea lentilelor de contact trebuie facuta de catre un medic oftalmolog sau un
optometrist, deoarece este necesara determinarea caracteristicilor de baza ale lentilei de
contact, depistarea contra-indicatiilor, prezentarea regulilor de igiena .
Echivalenta ochelar – lentila de contact este valabila pana la +4 dioptrii, exclusiv.
1.c. prin tratament chirurgical. Tratamentul chirurgical (LASIK hipermetropic 1 ÷ 4 dioptrii)
este uneori benefic, dar este foarte scump (costul se ridica la circa 5.000 lei).
Pre-operator se realizeaza masuratori. Practic, operatia consta în crearea unui flap
(capacel) corneean care se ridica, urmata de aplicarea locala de impacte laser, repozitionarea
flapului corneean şi aplicarea unei lentile de contact terapeutice.
Totul dureaza cateva minute, iar rezultatele sunt spectaculoase. Insa, ca orice
interventie chirurgicala implica anumite riscuri, şi anume:
- neaderarea flapului la cornee
- keratite diverse
- uveite
In hipermetropiile mari (peste 6 dioptrii) se recomanda implantarea unui cristalin
artificial (chirurgie refractiva cristalineana).
10
2. Corectia miopiei
Aparitia miopiei se manifesta în etape.
Prevenirea miopiei are cea mai mare eficacitate în etapele de inceput. Singura cale,
prin care miopia poate fi complet prevenita, este sa se blocheze adaptarea. Cu cat mai
timpuriu se utilizeaza lentile corespunzatoare cu atat sunt sanse mai bune de prevenire a
dezvoltarii miopiei.
2.a. cu lentile aeriene. Corectia optica aeriana în cazul miopiei se face cu lentile divergente
sau concave (-). Se recomanda lentila cu valoarea dioptrica cea mai mica care ii confera
pacientului o acuitate vizuala maxima.
La copii se face o corectie optica totala.
Tratamentul miopiei forte (peste 6 dioptrii şi cu modificari tipice ale fundului de ochi)
cu ochelar nu duce la o corectie integrala a viciului de refractie.
2.b. cu lentile de contact. Echivalenta ochelar – lentila de contact este valabila pana la -4
dioptrii, exclusiv. în plus fata de indicatiile de mai sus, trebuie tinut cont şi de dezavantajele
implicate de purtarea lentilelor de contact cu puteri dioptrice mari la efortul vizual pentru
vederea de aproape. (Miopul vede foarte bine la aproape.)
In cazul miopiei forte lentilele de contact anuleaza impresia de diminuare a marimii
obiectelor produsa în mod obisnuit de ochelarii divergenti cu putere mare, marind totodata şi
limita campului vizual. Se pot folosi lentile de contact permeabile la gaz.
2.c. prin interventie chirurgicala. Corectia chirurgicala a miopiei este indicata pentru miopii
sub 6 – 8 dioptrii. Functie de situatia concreta a fiecarui pacient, discutata cu medicul
oftalmolog chirurg, se reduce sau se indeparteaza total dioptriile prin chirurgie corneeana, sau
se introduce implant de cristalin prin chirurgie cristalineana. In ambele tipuri de chirurgie apar
şi riscuri:
- de infectie (keratite, uveite)
- de descentrare a flapului corneean
- dezlipire de retina
- cataracta
- glaucom
3. Corectia astigmatismului
11
3.a. cu lentile aeriene. Principiul corectiei astigmatismului este de a intercala o lentila
cilindrica a carei putere variaza în functie de meridianele principale ale ochiului astigmat.
Tratamentul optic cu lentile aeriene depinde de tipul astigmatismului (regulat: simplu,
compus, mixt; neregulat). In general, corectia astigmatismului la copil trebuie sa fie totala
(astigmatismul este un factor ambliopigen) şi cat mai precoce. La adult corectia se efectueaza
astfel incat sa realizeze o acuitate vizuala optima cu corectie.
In cazul asocierii hipermetropiei cu astigmatism se va corecta obligator componenta
astigmata (care de altfel poate fi sursa de ambliopie).
Daca miopia este asociata cu astigmatism, se va adauga la corectia miopiei cea a
componentei astigmatice cu lentile cilindrice, în functie de tipul astigmatismului.
3.b. cu lentile de contact. Lentilele de contact moi pot sa reduca o cantitate mica de
astigmatism; lentilele de contact dure pot corecta astigmatisme importante.
3.c. chirurgical. Se face din ratiuni estetice (subiectul nu doreste sa poarte ochelari) sau
motive medicale (astigmatisme importante congenitale sau dobandite – determina scaderea
acuitatii vizuale, vedere incetosata, inclinarea sau rotatia capului, ingustarea fantei palpebrale,
apropierea textelor de citit de ochi etc; cele care genereaza anizometropii severe – inegalitate
de valoare dioptrica intre cei doi ochi).
Toate procedeele chirurgicale incearca sa regularizeze suprafata corneana, dupa care se
poate corecta.
12
II. Istoricul cazului
1 Istoria cazului:
Data: 12.08.13
Nume, Prenume: Maryameh Andrada
Adresa: Strada Lunga 17, Brasov
Data nasterii : 21. 04. 1988
Starea materiala: buna medie rea
ISTORIA VIZUALA:
Plangerea: Scaderea acuitatii vizuale în vederea la distanta.
Data aparitiei: 3 – 4 luni
Severitate: Mare
Vedeti cu ambii ochi?: - Da
Alterneaza vederea clara cu vederea neclara?- Uneori, cand sunt foarte obosita
Constatati panza pe ochi, umbre, puncte? - Nu.
Dificultati cand va concentrati asupra lucrului? - Da
Va dor ochii? - Da în spatele ochilor.
Va ard ochii? - Da
Intepaturi usturime simtiti? - Uneori, atunci cand lucrez mai mult sau ma concentrez
asupra unui lucru.
Impresia de nisip? - Nu.
Vedeti dublu? - Nu.
Vi se inrosesc ochii? - Nu
Oboseala vizuala? - Da
Clipiti des? - Da.
13
Aveti dureri de cap? - Da uneori.
Lacrimati? - Da, la soare şi zapada, sau daca este rece afara.
Ameteli, greturi? - Nu.
Aveti ochii rosii tot timpul? -Nu
Aveti fotofobie? -Da
Accidente oculare? Ce fel? Cand? - Nu
Aveti glaucom? La ce ochi?tratamente? - Nu
Aveti cataracta? La ce ochi? Operat? - Nu
Infectii oculare (cefel, tratamente)? - Nu
Ati fost expus la radiatii puternice? - Nu
Arsuri termice, chimice care au afectat ochii? - Nu
Campul vizual este afectat? - Nu, din cate stiu eu.
Distingeti culorile? - Da.
Cand a fost efectuat ultimul control oftalmologic? - în urma cu 3 ani.
De cand purtati ochelari şi de ce? - De la varsta de 5 ani deoarece nu vedeam la

distanta.
Aveti dificultati la vedere: departe ecran tv citit
ISTORIE VIZUALA FAMILIALA:
Membri ai familiei cu probleme vizuale:-Mama, grad de rudenie: I
Strabism: -Nu
Miopie – Bunicul
Cataracta – Nu
Glaucom -Nu
Degenerescenta pigmentara – Nu
Hipertensiune – Da
14
Orbire cromatica – Nu
Ce alte informatii puteti da legate de sanatatea vizuala şi generala? - Nu mai am alte

informatii.
STAREA DE SANATATE:
Aveti probleme de tensiune sanguina? Ce tensiune? -nu, tensiunea 12/ 6;
Aveti artero-scleroza? - Nu
Aveti probleme digestive? - Da
Aveti/ ati avut probleme cu rinichii? - Nu
Aveti/ Ati avut hepatita? - Nu
Aveti diabet? - Nu
Sunteti alergic? - Nu
Sunteti o persoana nervoasa? - Nu
Aveti/ ati avut probleme neuro – psihice? - Nu
Aveti dificultati de auz? - Nu
Ati avut probleme cu dantura, dureri, infectii? - Da
Ati suferit traumatisme craniene – Nu
Aveti migrene? - Da, din cauza oboselii.
Ati fost operat cu anestezie totala (partiala) – Nu
Sunteti insarcinata? Nu
Ati suferit paralizii generale sau locale? - nu
Folositi medicamente (somnifere, tranchilizante, pentru ficat, pentru rinichi, pentru

afectiuni cardio – vasculare, afectiuni digestive, etc). - da, No Spa, pentru crampele musculare
ale stomacului.
Au influenta medicamentele asupra vederii? Cum? - Nu au.
Aveti claustrofobie? - Da, doar în lift.
15
Aveti ameteli, greturi în automobil? - Uneori, la viteza mare sau daca sunt serpentine.
APARENTA FIZICA :
Talie:1,63 m
Greutate: 55 kg
Postura (in picioare şi pe scaun), aspect: ingrijit, tip atletic
Anomalii anatomice: nu sunt prezente
Dantura: echilibrata din punct de vedere estetic
Forma capului:Ovala
Ticuri: Nu sunt vizibile
Strabism: Nu
Auz: Bun
Aspectul pleoapelor: pleoape inferioare usor umflate
Pozitii anormale ale corpului, coloanei vertebrale: trunchiul este aplecat usor inainte
atunci cand sta pe scaun.
` Pozitia ochelarilor vechi: mai jos de pleoapa superioara, are tendinta de a se uita peste
ochelari.
Pozitia pleoapelor la citit: Normal
Pielea: Aspect ingrijit, nu prezinta cicatrici vizibile.
APARENTA PSIHOLOGICA:
Comportament general: Adecvat
Personalitate, temperament: Sangvinic
Limbaj mod de exprimare -adecvat;
Emotivitate, timiditate: usor retinut, timida, da impresia de neincredere în sine.
Inteligenta: Buna, intelege cu usurinta termenii de specialitate
Memorie vizuala -buna;
16
Scris regulat (neregulat) – citet
Lectura: cursiva
Model de activitate: - Inginer IT Ochelari existenti: OD: - 1,00 sph OS: -1,50 sph.
Pacientul acuza probleme de acuitatea vizuala, migrene şi senzatia de ochi uscati.

Pacientul este purtator de ochelari, avand o miopie mica de OD: - 1,00 sph OS: -1,50 sph.
Există numeroase cauze, anatomice, patologice, nevrotice, psihice care pot influenţa vederea
şi care sunt caracterizate prin simptome mai mult sau mai puţin caracteristice.
Pentru subiectul studiat în aceasta lucrare un principal factor care afecteaza

performantele vizuale este cel de natura genetica. Este posibil ca miopia pacientului sa fie
mostenita pe cale materna.
La analizarea preliminara a pacientului, s-a observat o umflatura difuza nedureroasa a

pleoapelor, ceea ce poate indica o insuficienta cardiaca sau renala.
Vederea clara alterneaza cu vedere neclara. Cauza acestui fenomen poate fi oboseala
oculara dobantita în timp dincauza unei corectii optice insuficiente.
Posibilitatea unei compensarii insuficiente poate fi un alt factor din cauza caruia
performantele vizuale nu pot atinge randamentul maxim, producand totodata migrene şi
disconfort vizual creind senzatia de ochi uscati.
Tot la analizarea preliminara am observat ca subiectul are o pozitie usor aplecata în

fata atunci cand sta pe scaun, fenomen ce poate fi declansat de profesia pe care o are
pacientul, de utilizarea indelunga a calculatorului avand un scaun care nu indeplineste
conditiile ergonomice conforme corpului uman. De asemenea aceasta pozitie (apropierea de
obiecte) poate fi creata şi de incercarea de a focusa imaginea mai bine. Nu trebuie sa uitam ca
miopul vede bine de aproape.
17
III. DESCRIEREA NEVOILOR VIZUALE.
1. Nevoi vizuale
 NEVOI VIZUALE OCUPATIONALE:
Ocupatia principala: Inginer IT
Iluminare (naturala, articficiala): artificiala, doar becuri şi neon
Program: 9 - 19
Distante de lucru: 30-50 cm
Camp vizual: orizontal
Postura: relativ corecta, usor aplecat în fata.
Acuitate necesara: 1
Pericole de accident vizual: nu
Performante vizuale speciale: distingerea corecta şi în amanunt a culorilor.
 NEVOI VIZUALE PTR EXTRA SERVICI
Ocupatia : Pescar Amator
Iluminare (naturala, articficiala): naturala
Program: s-d 4.00 – 23.00
Distante de lucru: departe şi aproape, intre 30 cm – 5-6 m
Camp vizual: orizontal şi vertical
Postura: în picioare, corecta
Performante vizuale : vedere corecta la distanta
Pericole : nu sunt
Alte activitati (casnice, recreative, sociale, sportive, hobby): plimbari montane
18
Ce performante vizuale sunt necesare în vederea realizarii compensarii optice optime:
Acuitate vizuala mare în vederea la distanta, observarea detaliilor de la departare.
2. Cerinte generale şi speciale de compensare
Subiectul vine la cabinetul de optica medicala acuzand probleme de acuitatea vizuala,

focalizare a imaginii şi dureri de cap. Dupa examinarea preliminare şi realizarea istoricului
vizual al pacientului, am analizat cerintele generale şi speciale ale pacientului. în prima faza
am tinut cont ca subiectul este purtator de ochelari, avand corectia de OD: - 1,00 sph OS: -
1,50 sph.
Pentru analizarea performantelor vizuale ale pacientului atat la locul de munca cat şi în
alte activitati, am aplicat o baterie de teste de vedere. Cu ajutorul acestor teste am obtinut
informaţii despre profilului calitativ al performanţelor vizuale ale acestuia.
Subiectul are nevoie în primul rand de o acuitate vizuala maxima la vederea de

aproape pentru indeplinirea sarciniilor ocupationale, iar în vederea la distanta de o acuitate
vizuala buna pentru a observa detaliile, de exemplu capatul firului lansetei. Campul vizual
trebuie sa fie largit, cu o buna focusare asupra obiectelor. La locul de munca trebuie sa aiba
un camp vizual marit la aproape deoarece realizeaza lucruri în detaliu, cum ar fi retusarea
pixelilor intr-o imagine.
Pentru subiect exista de asemenea şi cerinte speciale de mobilitate oculara. Deoarece

sta 10 ore în fata calculatorului exte nevoie de pauze, de scurte plimbari insotite de usoare
exercitii fizice, cum ar fi rotirea bratelor pentru relaxarea musculaturii. Subiectul trebuie sa
clipeasca regulat pentru a-si umezii ochii. Indicat ar fi sa priveasca în departare, de exemplu
cerul, pentru a relaxa musculatura oculara.
Cerintele de vedere ale culorilor sunt: percepţie cromaticǎ normalǎ, percepţia formelor
normalǎ, percepţia luminii normalǎ. Perceptia normalǎ a celor trei culori fundamentale: roşu,
verede şi albastru. Acuitatea vizuală presupune o vedere clară şi posibilitatea de a distinge
detaliile dar şi capacitatea de adaptare rapidă când se face trecerea de la lumină la întuneric.
Cerinte pentru iluminare intensa: Iluminatul este unul dintre factorii care exercită o
influenţă importantă asupra productivităţii angajaţilor şi asupra gradului lor de oboseală. O
iluminare defectuoasă poate cauza disconfort vizual şi o poziţie nenaturală a corpului, fiind
deci o piedică în calea performanţei.
19
Cercetările arată că 80% până la 85% din cantitatea de informaţie pe care o asimilăm
parvine pe cale vizuală, de aceea confortul vizual este esenţial. Dar modul de iluminare nu
afectează numai confortul vizual ci şi pe cel fizic.
Iluminatul la locul de muncă poate fi împărţit în 4 categorii:
Iluminarea ambientală este dată de obicei de o sursă de lumină montată în tavan (tub
fluorescent). Uneori este singura sursă de lumină la locul de muncă.
Iluminarea cu ajutorul lămpilor de birou. Deşi oferă confortul individual, acest tip de
iluminare este absent în cele mai multe locuri de muncă.
Iluminarea direcţionată este de obicei asigurată de surse de lumină orientate în jos, sau
de lumini “de urmărire”. Este folosită pentru iluminatul anumitor obiecte sau pentru creşterea
nivelului de intensitate.
Iluminarea naturală provine prin geamuri, uşi sau pereţi de sticlă. Are un efect pozitiv
asupra omului, dar nu este disponibilă permanent.
Cheia unei bune iluminări este echilibrul. Astfel, se poate spune că o iluminare este
eficientă atunci când lucrătorul beneficiază de un confort vizual şi de vizibilitate într-o cameră
echilibrată din punct de vedere al luminozităţii. Deoarece la locul de munca exista doar
lumina artificiala este dezirabil existenta unor lentile de protectie pentru eliminarea reflexiilor
iritante şi obositoare pentru ochi.
O cerinta importanta pentru analizarea este şi radiatia optica. După modul în care
sistemele atomice proprii acumulează energia internă suplimentară, sursele se clasifica în
surse primare şi surse secundare.
a) Sursele primare de radiaţii optice sunt acelea în care are loc transformarea unei forme
de energie (electrică, termică, chimică) dată sursei în energie radiantă.
b) Sursele secundare sunt constituite din suprafeţele corpurilor care reemit radiaţii,
atunci când sunt iradiate.
Lucrul la P.C. - Toti cei care au petrecut mult timp în fata unui monitor de calculator se
pling la un moment dat de aparitia unor tulburari de vedere. De cele mai multe ori acestea sint
trecatoare şi dispar dupa odihnirea ochilor. Impactul folosirii zilnice pentru citeva ore a
calculatorului asupra sanatatii ochilor nu trebuie neglijat mai ales ca devine din ce în ce mai
evident faptul ca utilizarea calculatorului se intinde pe durata intregii vieti şi cuprinde atit
sfera pesonala cit şi cea educationala-profesionala. în acest sens trebuie sa ne luam citeva
20
masuri de precautie care sa ne ajute sa ne pastram o vedere buna pentru cit mai mult timp.
Precum ar fi: Alegerea unui monitor bun, personalizarea mediului de lucru, personalizarea
paginilor web şi a altor documente. Masuri de prevenire a imbolnavirii ochilor
indepartarea privirii de pe ecranul monitorului la intervale regulate de timp ( 15 - 20 de
minute), miscari ale muschilor ochilor (rotiri, clipiri) dupa terminarea lucrului cu calculatorul.
21
IV. REZULTATELE ŞI INTERPRETAREA TESTELOR
3. INSPECTIA VIZUALA PRELIMINARA
Data: 12.08.13
Nume: Maryameh Andrada
Componente Caracteristici Constatari

observate
Cornee Limpezime,vasculariz
Neteda, avasculara, clara
area
Relief,acuratete
Transparenta,lucioasa
Marimea,egalitate Rotunde,centrale, Usor marite egale în

Pupile, iris
dimensiune: 3 mm.
Bine conturate, Reflexive

Regulalizarea,contur
La lumina puternica pupilele se dilata la

Reflex la lumina,
ambii ochi. Raspund foarte repede la
apropiere
stimul.Se maresc la 4 mm, iar contractia se
mentine pentru cateva secunde. Consensual
Iris verde-maroniu cu mira neagra continua.

Culoare,iris
Deplasarea Normal
Cristalin
22
Transparent
Opacitate,cristalizari
Nu sunt prezente opacitati şi formatiuni

Corp vitros Opacitati,formatiuni
Nu sunt prezente hemoragii

Hemoragii
Papile normal colorate şi centrate, excavatie

Retina Papila dimensiune,
fiziologica, artere subtiri cu neregularitati de
cupa
calibru şi vene sinuase
fiziologica,dimensiune
artere
Normal
Reflexe artere,vene
Nu
Obstructie,pulsatie
Nu
Hemoragii,edem,retini
ta
Nu
Conjuctiva Conjunctivita,
arsura,nisip
Nu
Lacrimare
Nu
Pinguecula,pterigion
23
Nu
Hemoragii,trahoame
Nu
Flictene,tumori
Nu
Pleoape Ptoza
Normal
Aspect
Normale
Frecventa
clipirilor,inchidere
14mm-Schirmer
Aparat lacrimal Debit lacrimal
Calitate scazuta a lacrimilor, „ochi uscat”

Calitate lacrimi
Nu
Depuneri pe pleoape
Nu
Globul ocular Exolftalmie,enoftalmie
Normal
Orbite,caracteristici
Nu
Deformatie
Normala
Pozitie cap,fata
24
Buna, normala
Vedere biculara Mobilitate ochi
Pacientul vede în ceaţă la modificarea

Versiune,convergenta
focusului de la distanţă la aproape şi prezintă
jenă oculară, cefalee, oboseală, somnolenţă,
vedere dublă (diplopie) intermitentă şi
vedere neclară la citit
Nu este ambliop, fuzioneaza bine imaginile

Vedere
simultana,fuziune
Estimare fixari
Vedere binoculara buna, nu sunt prezente

Heteroforii - Maddox
forii
1 diviziune mica deviata spre dreapta

Maddox- cruce cu
lentile
Nu exista forie.
Strabism - Aripa
Maddox
Nu este dezvolatata la vederea la aproape.

Anizeiconie
Acuitate Ametropie probabila
Departe Aproape
Vedere departe
Vedere aproape sau
proasta Miopie sferica sau astigmatism miopic - *
foarte aproape neta
D S
25
(fara oboseala) Astigmatism mare sau hipermetropie destul
de mare (subiect varstnic care vedea bine
Vedere aproape
departe în tinerete)
neclara, obositoare
(lectura penibila)
Vedere departe buna

Vedere aproape
(fara oboseala) Presbit cu sau fara hipermetropie
neclara (subiect
D S
varstnic)
Hipermetropie forte
Vedere aproape clara

dar obositoare în timp
(lectura prelungita
penibila) (subiect
tanar)
Vedere departe clara

Vedere aproape clara
dar obositoare (dureri Hiperopie forte
dar obositoare (subiect
de cap) Astigmatism hiperopic
tanar)
D S
Hiperopie forte
Vedere aproape
Astigmatism Hiperopic
neclara (subiect
Presbitie
varstnic)
26
2. TESTELE OPTOMETRICE
Examenul analitic functional al ochiului uman trebuie sa includa atat evaluarea

procesului de focalizare cat şi a proceselor de binoculizare şi identificare. Acest examen
trebuie sa se faca intr - un loc rezervat în acest scop.
Formularea instructiunilor şi intrebarilor trebuie sa fie clara, simpla, fara sa se

sugereze un anumit raspuns. [5]
In cabinetul de optometrie se pot realiza 44 de teste optometrice. Din acestea, se aleg în

functie de caz, aproximativ trei, pana la cinci teste.
Testul nr. 1 – Oftalmoscopie – rolul acestui test este observarea transparentei mediilor
optice oculare, starea structurilor, aranjamentul optic al acestor structuri; se folosesc ca
dispozitive oftalmoscopul electric, tinta departe, eventual oftalmoscop binocular indirect;
iluminarea trebuie sa fie slaba în laborator. Pentru un ochi sanatos, structurile trebuie sa fie
normale, mediile optic transparente, alinierea foveala stabila şi centrata pentru fiecare ochi.
Testul nr. 2 – Keratometria – scopul acestui test este evaluarea gradului de toricitate al
corneei; se utilizeaza autokeratometrul, iluminarea ambientala trebuie sa fie normala.
Testul nr. 3 – Forie obisnuita în vederea aproape – are ca scop evaluarea heteroforiei
cu care s-a obisnuit subiectul.
Testul nr. 3a – Forie obisnuita în vederea aproape – are ca scop evaluarea heteroforiei
cu care s-a obisnuit subiectul în vederea aproape.
Testul nr. 4 – Skiascopie pentru vederea departe – are ca scop evaluarea obiectiva a
refractiei ochilor.
Testul nr. 5 – Skiascopie pentru vederea aproape – testul are ca scop evaluarea
capacitatii de punere la punct pe obiecte din planul apropiat.
Testul nr. 6 – Skiascopia la 1 m – testul evalueaza punerea la punct la distanta de 1 m.
27
Testul nr. 7 – Testul subiectiv (formula de baza) – are ca scop determinarea subiectiva
a compensarii pentru vederea departe.
Testul nr. 8 – Foria indusa în vederea la distanta, de compensarea determinata

la testul nr. 7 – testul evalueaza foria, daca se foloseste compensarea data de testul nr. 7.
Testul nr. 9 – Aductie reala la distanta (convergenta relativa pozitiva la distanta) – se

evalueaza latitudinile şi rezervele de fuziune în vederea la distanta.
Testul nr. 10 – Convergenta la distanta (spargerea fuziunii în baza ex şi recuperare) –

testul are ca scop evaluarea latitudinilor şi reyervelor de fuziune.
Testul nr. 11 – Abductie la distanta – testul are ca scop evaluarea latitudinii şi rezervei
de fuziune în vederea la distanta, în abductie.
Testul nr.12 – Forie verticala la ductiuni verticale la vederea la distanta – testul are
ca scop evaluarea latitudinilor şi rezervelor de fuziune pe verticala, în vederea la distanta.
Testul nr. 13b – Forie indusa de tinta apropiata, în cazul în care subiectul
poarta compensarea data de testul nr.7 - scopul testului este evaluarea foriei în vederea
aproape.
Testul nr. 14a – Cilindrii cruce (cil X), în vederea monoculara aproape – testul are ca
scop determinarea compensarii în vederea disociata, folosind cilindrul în cruce.
Testul nr. 14b – Cil X binocular în vederea aproape (test de fuziune) – are ca scop
evaluarea compensarii cilindrice.
Testul nr. 15b – Forie indusa de compensarea stabilita la testul nr.14b – scopul
testului este de a evalua foria indusa la testul anterior.
Testul nr.16a – Convergenta relativa pozitiva – scopul testului este evaluarea

convergentei relative pozitive.
28
Testul nr. 16b – Rezerva pozitiva de fuziune – evalueaza rezerva pozitiva de fuziune.
Testul nr. 17a – Convergenta relativa negativa – testul are ca scop evaluarea
convergentei relative negative, folosind compensarea „control”.
Testul nr. 17b – Rezerva negativa de fuziune – testul evalueaza rezerva negativa de
fuziune.
Testul nr. 18 – Forie şi ductiune verticala în vederea aproape – scopul testului este
evaluarea foriei şi ductiunii pe verticala.
Testul nr. 19 – Amplitudinea de acomodare – scopul testului este evaluarea

amplitudinii de acomodare.
Testul nr. 20 – Acomodarea relativa pozitiva – scopul testului este evaluarea

acomodarii relativ pozitive.
Testul nr. 21 – Acomodarea relativa negativa – scopul testului este evaluarea

acomodarii relative negative
Testul nr. 22 – Reflexul pupilar – testul are ca scop verificarea echilibrului orto şi
para-simpatic la nivelul irisului.
Testul nr. 23 – Reflexul de compensare a miscarilor corpului – cu ajutorul acestui test

se evalueaza independenta miscarilor oculare fata de miscarile capului şi corpului.
Testul nr. 24 – Reflexul de versiune – scopul testului este evaluarea capacitatii de a

mentine fixarea pe un obiect în miscare.
Testul nr. 25 – Urmariri oculare – testul evalueaza calitatea miscarilor de versiune, în

directiile principale.
Testul nr. 26 – Miscarea ochilor în vederea aproape – se evalueaza tendintele posturii

binoculare, în absenta sustinerii vederii binoculare, în vederea aproape.
29
Testul nr. 27 – Miscarea ochilor în vederea departe - scopul testului este sondarea
tendintelor posturii binoculare în absenta sustinerii vederii simultane, în vederea la distanta.
Testul nr. 28 – Testul Worth – evalueaza performanta vederii simultane în vederea aproape şi
departe.
Testul nr. 29 – Perimetrie – testul are ca scop evaluarea limitelor de sensibilitate ale
campului vizual.
Testul nr.30 – Campimetrie – scopul testului este determinarea sensibilitatii retinei, pe

o zona de 25 de grade, în jurul foveei.
Masurarea acuitatii vizuale subiective este cea mai folosita în cabinet, atat pentru
vederea de aproape, cat şi pentru vederea de departe.
Primul pas în testare a fost masurarea acuitatii vizuale.
Măsurarea acuităţii vizuale aproape şi departe
Acuitatea vizuală am masurat-o monocular, cu ajutorul unui model optotip pentru

vederea la distanţă, un alt model optotip pentru vederea de aproape şi un ocluzor pentru
acoperirea ochiului care nu este testat. Paşii pe care i-am urmat în măsurarea acuităţii vizuale
sunt următorii:
1) Optotipul pentru vedere la distanta a fost plasat la 6 m, iar incaperea era iluminata
optim, cu ajutorul neoanelor.
2) Intrucat pacientul este purtator de ochelari i-am testat acuitatea vizuala cu ochelarii
existenti. Cu ajutorul propriilor ochelari pacientul are AV=0.8
3) Urmatorul pas a fost verificarea acuitatii vizuale fara ochelari. Am verificat dominanta
fiecarui ochi în parte. Ochiul dominant este ochiul drept. Am plasat ocluzorul în
dreptul ochiului stang.
4) Am arătat pacientului optotipurile mari şi am continuat cu cele mai mici. Pacientul le-
a identificat pe fiecare în parte. Fara lentile ajutatoare pacientul are o A.V= 0.5
30
5) Am schimbat ocluzorul la celălalt ochi şi am procedat la fel ca şi la primul ochi.
Acuitatea vizuala fara corectie este de 0.4.
6) După ce au fost evaluaţi ambii ochi pentru vederea la distanţă, urmează evaluarea
acuităţii vizuale pentru vederea de aproape. Am plasat un model Snellen modificat
pentru vederea de aproape la 40 cm distanţă. Am repetat testul de mai sus. La testul de
acuitate vizuala de aproape subiectul are o AV=1, datorita miopiei mici dar şi
amplitudinii de acomodare.
7) După ce am masurat acuitatea vizuală monoculară pentru fiecare ochi în parte, am
măsurat acuitatea vizuală binoculară. Acuitatea vizuala binoculara, fara lentila
corectoare este de 0.5. Acest lucru este posibil datorata ochiului dominant.
8) Pacienta a mai purtat corectie optica. Pacienta se exprima usor, nu are ticuri, este
volubila şi raspunde clar la intrebarile optometristului. Simptomele sunt caracteristice
pentru procesul de focalizare: dupa efort vizual dor ochii, clipire frecventa, ochii se
inrosesc, lacrimare abundenta, vedere neclara pentru distanta .
Pentru confirmarea masurarii acuitatii vizuale am aplicat Testul subiectiv, dupa cum
urmeaza:
Testul subiectiv monocular pentru departe - metoda cetii
Scopul testului: Determinarea subiectiva a compensarii pentru departe.
Materialul utilizat: Foropter
Tablou de optotipuri pentru departe, Rozeta Parent, Mira cruce cu linii paralele, Cilindrul în
cruce +0,5 şi +0,25, Test rosu - verde polarizat.
Modul de lucru:
1. Am obturat ochiul stang.
2. Am aşeazat o lentilă de +4 dpt în faţa ochiului drept pentru a realiza acuitate Vb

= 0,1.
3. Am micşorat adiţia din 0,25 în 0,25 până am obţinut Vb =0, 5. Acest lucru s-a
intamplat la dioptria de -1,00. Testul a fost realizat pe un tablou cu teste de
acuitate tip Landolt.
4. Compensarea astigmatismului.
Subiectul priveşte un test Parent. Subiectul observă dacă unele raze sunt văzute mai
31
nete. Toate razele sunt vazute la fel de neted. Am adaugat o lentilă de +0,5 dpt. S-a
observat că netitatea liniilor a scazut. Am adaugat lentile de -0,25, -0,5 dpt. La Vb =0,7
am adaugat discul stenopeic. Imaginea s-a clarificat şi am continuat de adaugat
aditii.Netitatea a crescut şi a devenit staţionară la -2,25 dpt. Am adaugat cilindru negativ
de -0,25, imaginea devenind cetoasa. în concluzie subiectul are o miopie sferica. Am
realizat acelasi procedeu şi pentrul ochiul stang Vb =0,5, s-a gasit la -1,75, iar Vb = 1,0 la -
2,25 sph.Subiectul nu este astigmat.
Pentru verificarea compensarii am aplicat testul bicolor.
Controlul cu testul bicolor.
Ochiul drept este compensat cu lentilă -2,25 dpt vede testele pe verde mai nete. Acest
lucru inseamna ca este este supracorectat. Am adaugat o lentila pozitiva 0,25 d-pt, iar
imaginea atat pe verde cat şi pe rosu a fost echilibrata. La ochiul stang, cu o lentila de -2,25
testele au fost mai nete pe rosu. Acest ochi este subcompensat şi am adaugat o lentila negativa
de -0,25 şi imaginea s-a echilibrat atat pe rosu cat şi pe verde.
Dupa compensarea monoculara verificam vederea binoculara.

Vederea binoculară.
Am aşeazat pe ochelarul de proba compensările găsite la controlul monocular cu
testul bicolor. OD:-2,00 sph, OS:- 2,50 Sph. Pentru verificare am aplicat testul rosu verde
nepolarizat.
Testul rosu verde nepolarizat.
Am acoperit stang iar ochiul drept este compensat cu lentilă -2,00 dpt vede
testele pe verde mai nete. Acest lucru inseamna ca este este supracorectat. Am
adaugat o lentila -0,25 d-pt, iar imaginea atat pe verde cat şi pe rosu a fost
echilibrata. Am acoperit brusc ochiul drept şi am aşeazat în faţa ochiului stang
lentila de -2,25 care a provocat egalitatea de netitate ochiului drept. Aceasta nu
da egalitate de netitate. Am adaugat lentile de -0,25 şi imaginea s-a
imbunatatit. La aditia de -0,25 am obţinut egalitatea.
Testul roşu - verde polarizat.
La acest test subiectul poartă compensările monoculare. Od:-2,25, Os:-2,50.In fata lor
32
se pune o lentila de polarizare. La acest test, subiectul vede toate inelele simultan la fel de
negre.
In concluzie compensarea subiectului va fi de:-2,25 OD şi -2,50 OS.Exista echilibru

binocular. Acuitate vizuala binoculara de 1. Exista pierdere de acuitate egala intre cei doi
ochi la aditie de +0,50. Acuitatea binoculara ajunge la 0,7.
Dupa stabilirea compensarii am efectuat urmatoarele teste pentru observarea existentei

foriilor, posibilitatea purtarii şi adaptarii lentilelor de contact, probleme de reflex pupilar,
probleme de fuziune şi profunzime a campului vizual, stabilirea compensarii pentru aproape.
Keratometrie
Am utilizat keratometrul pentru a evalua gradului de toricitate al corneei. Am utilizat

iluminarea ambientala normala. Mirele sunt normale, nu prezinta fisuri. Corneea are o
curbuna uniforma şi simetrica. Raza de curbura este de 8,5 mm, iar diametrul de 11 mm.
Reflexul pupilar
Testul are ca scop verificarea echilibrului orto şi para-simpatic la nivelul irisului. Am

folosit lampa stilou, testele optotip situate la 6m, iluminatul ambiental a fost atenuat. Am
cerut subiectului sa priveasca o tinta în departare cu ambii ochi. Am asezat lampa stilou stinsa
la 2 cm în centrul pupilei ochiului drept. Am protejat ochiul stang cu mana. Am aprins lampa.
Pupila s-a micsorat. Am repetat testul şi la ochiul stang. Pupila s-a micsorat la stimulul
luminos. Astfel am testat reflexul fotomoto. El este prezent la ambii ochi. Pupilele
reactioneaza rapid la stimul. Exista deasemenea şi contractie consensuala.
La testele pentru determinarea foriilor, subiectul a avut urmatoarele raspunsuri:
Testul de polarizare în cruce fara fuziune
La testul de polarizare în cruce fara fuziune, subiectul a vazut liniile din dreapta sus
conturate cu ochiul drept, iar cele din stanga jos au fost vazute cu contur cu ochiul stang. La
vederea binoculara toate liniile au fost vazute la fel de conturate, şi aliniate. Nu exista decalaj
nici pe orizontal nici pe vertical.
33
Testul în cruce cu fuziune
La testul de polarizare în cruce cu fuziune, subiectul vede liniile din dreapta sus
conturate, nedecalate cu ochiul drept, iar cele din stanga jos au fost vazute cu contur,
nedecalate cu ochiul stang. La vederea binoculara toate liniile au fost vazute la fel de
conturate, fara decalaj
Testul polarizat (cu patrate)
Subiectul reconstituie exact patratul. în ochelarul de testare, am asezat filtrele

polarizate, astfel incat ochiul drept a vazut numai colturile patratului, iar celalalt mijloacele
laturilor.
Testul Maddox pentru masurarea foriilor în dioptrii prismatice.
La acest test spre subiectul vede cu ochiul drept linia. Lentila Maddox este aranjata pe
orizontal. Linia este vazuta pe verticala.Subiectul vede linia deviata cu o dimensiune mica
spre dreapta. Cand lentila a fost aranjata pe vertical, nu a existat deviere.
Stabilirea compensarii de aproape
Atat din punct de vedere al dioptricii oculare, cat şi în vederea binoculara, trebuie
verificate formulele gasite în vederea departe, daca corespund unei vederi confortabile şi
eficace şi în vederea aproape.
Testul rosu - verde în vedere aproape.
Scopul testului: Verificarea compensarii în vedere aproape.
Materialul utilizat: Tinta speciala cu cerc negru pe fond verde şi fond rosu. Trusa de testare
subiectiva.
Modul de lucru: Iluminat ambiant normal. Am acoperit ochiul drept. Am asezat tinta rosu -
verde pentru vedere aproape la distanta de lucru de 30 cm şi am intrebat subiectul daca vede
caracterele la fel de negre pe rosu şi verde. Am apropiat tinta la 10 cm pentru a fi vazuta mai
neagra pe verde, apoi am indepartat la 40 cm pana s-a vazut mai net pe rosu. Am cerut
34
subiectului sa se apropie pana la egalitate de netitate pe verde şi rosu. Egalitatea de netitate a

fost la distanta de 35 cm.
REZULTATUL TESTULUI: Valorile gasite sunt de 0dpt. la ambii ochi, distanta de lucru este
cea normala şi anume cea a lui Harmon.
35
V. EXPLICATII PRIVIND COMPENSAREA
Miopia este un defect al vederii care se manifestă prin imposibilitatea de a distinge clar
obiectele situate la o distanţă mai mare. Aceasta se întâmplă deoarece razele paralele, ce vin
de la un obiect, atunci când traversează globul ocular, se focalizează înaintea retinei,
permiţând doar distingerea obiectelor situate la o distanţă mai mică. Globul ocular al
persoanelor miope este mai alungit, fiind nevoie de lentile divergente pentru a corecta
vederea, deplasând focarul pe retină. În jur de 26% din populaţia lumii are miopie.
4.1 Formarea Imaginii la un ochi miop fara corectie si cu lentila divergenta.[39.]
Lentilele divergente (concave= negative) cu proprietatea de a raspandi razele de

lumina care cad pe suprafata lor, la centru subtiri, la margine groase
In cazul unui ochi normal, razele luminoase sunt focalizate direct pe retina, la nivelul
maculei, permitand astfel formarea unei imagini clare asupra obiectelor. [33]
36
4.2 Ochi normal [43.]
In cazul miopiei, focalizarea imaginilor se realizeaza intr-un punct virtual, situat în

fata retinei, conducand astfel la formarea unei imagini neclare asupra obiectelor aflate în
departare
4.3 Ochi miop[42.]
Lentilele divergente transforma un fascicul paralel cu axa optica intr-un fascicul care
se impastie, prelungirile razelor adunandu-se în focar.
Formarea imaginii mioape: un fascicul de raze paralele ce traverseaza lentila, devine

divergent dinspre un punct denumit focar imagine (in acest caz virtual)
Lentilele divergente au o distanta focala negativa (f=-15 cm, de ex.) Imaginea
formata la miop este virtuala, dreapta şi mai mica decat obiectul.
37
4.4 Formarea imaginii optice [31.]
Lentilele subtiate depind în mare parte de optiunea în estetica ochelarilor nostrii dar şi
de calitatea lentilei. O lentila standard are indicele de refractie 1,5, cu cat indicele de
refractieeste mai mare cu atat vom avea lentile mai subtiri. n cazul dioptriilor cu valuare
minus ( - ) luam acelas exemplu de - 3 dpt ( dioptrii ) vom opta pentru o varanta de indice de
refractie de 1,6 diferenta este în alegerea diametrului lentilei alegand o lentila cu un diametru
marit ( exemplu 70 mm ) pentru a obtine un maxim de subtiere a lentilei .
Cu cât indicele de refracţie este mai mare, cu atât o lentilă este mai subţire şi mai puţin
curbată la aceeaşi putere dioptrică. Cu cât dioptria este mai mare, cu atât diferenţa devine mai
evidentă. Mai uşoare. Lentilele cu indice mare de refracţie sunt mai uşoare decât aceleaşi
lentile convenţionale, confecţionate din material organic, astfel că ele sunt mult mai
confortabile.
Indici de refracţie ai lentilelor:
 Indice standard de refracţie: 1.48-1.54
 Indice mediu de refracţie: 1.54-1.64
 Indice mare de refracţie: 1.64-1.74
 Indice de refracţie superior: 1.74 şi peste.
Avantaje:
 calitate vizuală optimă
 aberaţii marginale reduse
 câmp vizual mărit, lentile cu curbură frontală redusă
38
Lentilele cu indice mare de refracţie permit montajul pe orice fel de ramă. Durabili şi
rezistenţi împotriva impactului, ochelarii cu lentile cu indice mare de refracţie Lentilele cu
indice mare de refracţie permit montajul pe orice fel de ramă. Durabili şi rezistenţi împotriva
impactului, ochelarii cu lentile cu indice mare de refracţie sunt perfecţi atât pentru copii cât şi
pentru adulţii cu un stil de viaţă activ.
Subiectul este miop adica imaginea se realizeaza in fata retinei. Altfel spus ochiul este
prea lung sau prea puternic. Subiectul a fost compensat cu dioptrii de -2,25 OD şi -2,50 OS,
avnd o distanta pupilara de :OD:30 mm OS:32 mm. I-am recomandat lentile cu indice de
refractie mare :1,74.
Pupila de intrare pentru ochiul cu lentila cu lentila corectoareeste mai mica decat la
ochiul necompensat, ceea ce inseamna ca lumina care trece prin ochi este mai putina.
Imaginea obiectului vazuta prin lentila corectoare este mai mica. Se modifica punctul nodal
obiect al imaginii compensate. Abscisa pupilei de intrare e mai mare la compensare, iar ceea
a focarului obiect scade, ceea ce inseamna ca abscisa pupilei de intrare, diafragma de
deschidere şi abscisa pupilei de ieşire sunt elemente conjugat.
Elementele unei lentile sunt:
-razele celor doi dioptri, notate: R1, R2;
- puterile dioptriceale celor doi dioptrii,notate: Φ 1, Φ2;
-puterea totala a lentilei – este data în prescriptia ochelarului, notata Φtotal;
-grosimea la centru – depinde felul lentilei şi de materialul din care este executata lentila,
-diametrul lentilei, notat „D”;
-coeficienti optici specifici lentilelor de ochelari: indicele de refractie notat „n”, coeficientul
Abbe, coeficientul de dispersie.
Φ1 + Φ2 = Φtotal
Φ1 = (n – 1) / R1; Φ2 = (n – 1) / R2
În miopia axială ochiul are o lungime axială mare şi astfel razele luminoase
focalizează într-un punct focal secundar în faţa retinei. În acest punct razele se inversează şi
pe retină apare un cerc de difuziune. Pentru fiecare 0.4 mm în plus a lungimii axiale miopia
creşte cu o dioptrie. În miopie punctul remotum este punctul focal principal al ochiului situat
39
între infinitul oftalmologic şi ochi. Magnitudinea miopiei este exprimată în dioptrii care
reprezintă inversul distanţei dintre punctul remotum şi ochi. De exemplu la un miop de 0.5D
punctul remotum se află la 2 m de ochi.
Obiectele situate la distanţe mai mari de 6m formează imagini în faţa retinei. Cele
situate între punctul remotum şi ochi formează imagini pe retină şi sunt văzute clar. De
exemplu un miop de –4D fără acomodaţie are punctul remotum la 25 cm în faţa corneei. Un
obiect de 30 mm subîntinde la suprafaţa corneei un unghi de 25/250 adică de 0.1 radiani. La
nivelul punctului nodal el subîntinde un unghi de 0.097 radiani. Imaginea retiniană are
înălţimea egală cu produsul dintre acest unghi şi diferenţa dintre lungimea axială şi adâncimea
camerei anterioare (5.7 mm). În cazul de mai sus puterea dioptrică a ochiului este de 53-
4=49D. Lungimea axială a acestui ochi este de 1.336/49=27.2mm. Atunci distanţa dintre
punctul nodal al ochiului este diferenţa dintre lungimea axială şi adâncimea camerei
anterioare 27.2-5.7=21.5 mm. Mărimea imaginii este 0.097*21.5=2.085 mm. În miopie are
loc o micşorare a imaginii, efect mai pronunţat în miopia de curbură decât în cea axială.
Miopii de -3D pot citi fără acomodaţie la 33cm, dar la 25cm solicită un efort
acomodativ de 1D. Atunci când citeşte fără acomodaţie reflexul acomodaţie-convergenţă este
mai puţin stimulat şi de aceea poate apărea exoforia care duce la astenopie şi diplopie.
Pentru subiectul studiat am recomandat lentile fotocromate gri pentru a oferi protectie
la razele ultraviolete, iar pentru protectia la calculator tratamentul antireflex Blue Control,
pentru a elimina filtrul de culoare albastra din spectrul de lumina. Astfel lentilele recomandate
sunt: Nulux Trueform Transition cu Blue Control cu un indice de refractie de 1,67. Designul
lentilei este unul asferic, materialul de baza fiind Eynoa 1,67 (plastic subtiat).
Coeficientul Abbe al acestor lentile este 31, o greutate specifica de 1,37 si un grad de
absorbtie de 390nm.
Aceasta lentile are o rezistenta la tractiune de 70 – 80kgf, si este ideala pentru

montajul in rame tip fir sau surub. Diametrul util al lentilei este de 75 mm.
Din punct de vedere optic, aceste lentile vor fi ideale pentru purtator deoarece,
claritatea imaginii va fi una mult mai mare datorita transparentei lentilei si indicelui de
contrast. Aceste lentile ofera protectie impotriva efectelor nocive ale radiatiei UV, greutatea
40
lentilelor este foarte mica si nu va crea neplaceri in portul ochelarului pe o perioada mare de
timp. Datorita rezistentei crescute la torsiune si tractiune, aceste lentile ofera siguranta in
manipularea ochelarilor. Un alt beneficiu alegerii acestor lentile este rezistenta termica, ceea
ce inseamna ca stabilitatea tratamentelor si durata de viata a lentilei este foarte mare. Garantia
oferita tratamentelor fiind de 3 ani.
Proprietatile optice ale acestor lentile, precum transmisia luminii si interferenta ei,
ofera confort vizual in timpul purtarii datorita eliminarii reflexiilor iritante si obositoare
pentru ochi.
Proprietatile fizice ale acestor lentile, precum rezistenta la zgarieturi influenteaza

claritatea vederii so ofera o durata mare de utilizare a ochelarilor. Un alt factor factor fizic
care previne exfolierea tratamentului antireflex este stabilitatea pe suprafata lentilei. Aceasta
lentila are efect hidrofob, oleofob si antistatic ceea ce permite usurinta in curatarea si
intretinerea lentilelor. Aceasta lentila este foarte rezistenta si din punct de vedere chimic,
eliminand riscul de deteriorare al tratamentului la contactul cu substantele chimice.
In ceea ce priveste tratamentul fotocromat al lentilelor este un tratament care ofera

protectie impotriva razelor UV. Lentilele sunt mai transparente la interior si se inchid mai
mult la culoare in mediul exterior fata de lentilele conventionale fotocromice. Timpul de
reactie al lentilelor este unul foarte mic. Se adapteaza rapid conditiilor de mediu, colorarea si
revenirea la starea transparenta realizandu-se foarte rapid. Procedeul de prelucrare al acestor
lentile este cel Trueform, adica prelucrarea punct cu punct a lentilelor. Acest procedeu ofera
un alt avantaj al purtarii acestor lentile si anume eliminarea aberatiilor produse de prelucrare.
Claritatea imaginii va fi mult mai mare fara aberatii.
In concluzie cu ajutorul lentilelor, de -2,25 si -2,50, ochii subiectului nu vor mai forma
imaginea in fata retinei ci pe retina. Cu ajutorul lentilelor recomandate, subiectul va avea o
imagine foarte clara datorita: indicelui de refractie mare, asfericitatii lentilei, procedeului de
prelucrare punct cu punct al lentilei. Aceasta lentila datorita tratamentului antireflex il va
proteja pe pacient la locul de munca, eliminand lumina albastra din spectrul de culori si astfel
subiectul va fi mult mai odihnit, senzatia de ochi uscat va disparea la fel si durerile de cap.
Tratamentul fotocrom va rezolva problema fotosensibilitatii subiectului. Aceasta lentila este
alegerea cea mai buna atat din punct de vedere optic, fizic si fiziologic.
41
VI. COMPENSAREA PRIN L.C.
Lentilele de contact
Sunt lentile confectionate dintr-un material special, care se aplica direct

pe cornee inlocuind ochelarii. Pe langalentilele de contact terapeutice (care sunt utilizate in
scopul corectarii unei tulburari de vedere) mai exista si lentile de contact care se utlizeaza in
scop cosmetic.
Diferite tipuri de lentile de contact
 Lentilele suple, sau hidrofile, din material sintetic, nu pot fi prescrise decat pacientilor
care au o buna secretie lacrimala si nu sufera de vreo afectiune conjunctivala cronica.
Ele corecteaza miopia si hipermetropia, dar mai putin bine astigmatismul. Bine
tolerate de la inceput, ele pot fi purtate in cea mai mare parte a zilei si sunt ideale
pentru purtatul ocazional (in cursul unei activitati sportive. de exemplu).
 lentilele de contact necesita o intretinere riguroasa. Unele lentile suple, foarte fine, pot
fi purtate timp de perioade mai lungi,mai multe saptamani de exemplu, ziua si
noaptea. O supraveghere regulata este necesara pentru a evita riscurile de infectie.
 lentilele flexibile sunt indicate pentru corectarea astigmatismului, precum si al altor
ametropii (miopie,hipermetropie). Intretinerea lor este mai usoara decat cea a lentilelor
suple si durata lor de toleranta, mai lunga, insa aceasta toleranta este mediocra la
inceput.
Intretinere
Lentilele trebuie in mod obligatoriu sa fie curatate si aseptizate in fiecare zi cu un
produs de intretinere adaptat naturii lentilelor si prescris de catre oftalmolog. Deproteinizarea,
care permite indepartarea depozitelor proteice albe provenind din pelicula (filmul) lacrimala,
trebuie sa fie realizata o data pe saptamana. Lichidul in care sunt puse lentilele pentru a fi
spalate de indata ce sunt scoase de la ochi trebuie sa fie schimbat zilnic, iar tocul care le
sustine in timpul cufundarii in lichid trebuie sa fie schimbat in fiecare luna. In cursul
manipularilor este important sa ai mainile foarte curate si unghiile taiate scurt pentru a evita
ruperea lentilelor suple. In sfarsit, intretinerea lentilelor trehuie sa se faca deasupra unei
suprafete curate, netede si bine luminate.
42
De altfel, atunci cand se poarta lentile de contact, este preferabil sa se utilizeze pentru
ingrijirea fetei produse hipoalergenice si sa se evite fardarea rebordului interior al pleoapelor.
Este recomandahil sa se procedeze la machiaj dupa punerea lentilelor de contact si la
demachiaj dupa plasarea lor in tocul de sustinere. In sfarsit, trebuie sa se stie ca fumul de
tigara ingalbeneste lentilele de contact.
Efecte secundare
Purtatul lentilelor de contact poate provoca la unele
persoane ulceratii ale corneei, inflamatiisuperficiale ale corneei si conjunctivite alergice,
uneori cauzate de produsele utilizate pentru intretinerea lor. Insuficienta secretiei lacrimale,
mai frecventa la subiectii in varsta, antreneaza o iritatie oculara la purtatorii de lentile de
contact. In sfarsit, niciodata nu trebuie purtata o astfel de lentila daca ochiul devine rosu, se
infecteaza, daca vederea se incetoseaza sau daca antreneaza o jena dureroasa.
Compensarea cu lentile de contact
Pentru subiectul studiat am optat pentru lentile de contact moi, din silicon hidrogel, cu
o compozitie de apa de 36%, dk/t 130, raza de curbura 8,6a mm, cu un port flexibil pana la 30
de zile. In prima faza am aplicat lentile de contact de proba cu dioptria de -2,25 si -2,50.
Pacientul a fost foarte receptiv la aceasta propunere deoarece era o varianta foarte buna pentru
a inlocui portul ochelarilor. Subiectul a observat urmatoarele avantaje ale lentilor de contact
prescrise:
 lentila usor de suportat, confortabila;
 s-a adaptat la lentila foarte repede
 poate face sport fara ai fi frica ca le va pierde
 ii place din punct de vedere estetic
 are stabilitate optica a imaginii in timpul clipitului.
 lentilele de contact nu se aburesc, nu trebuie curatate in timpul purtarii,
 nu au o greutate proprie considerabila,
 largesc campul vizual,
 inlatura aberatiile optice tipice la marginea lentilei de ochelar,
 imaginea optica se apropie de starea (ideala) de isokonie.
 Se simte mult mai confortabil din punct de vedere psihic cu lentile de contact deoarece
nu mai e privita ca un purtator de ochelari, nu mai este etichetata.
43
VII. LENTILELE DE CONTACT

Aspecte generale
1. Caracteristicile fizice ale lentilelor de contact sunt determinate de următorii
parametrii :
 Coeficientul de difuziune al oxigenului prin lentilă (D)
 Coeficientul de solubilitate al oxigenului în lentilă (K)
 Coeficientul de permeabilitate al oxigenului prin lentilă (P) este egal cu produsul
D*K ;
 Coeficientul de transmisibilitate al oxigenului (DK/L)este egal cu raportul dintre
coeficientul de permeabilitate şi grosimea lentilei (L) ;
 Fluxul de oxigen prin lentilă reprezintă suma dintre coeficientul de transmisibilitate al
oxigenului şi diferenţa de presiune a oxigenului între cele două feţe ale lentilei
(DK/L+dP) ;
 Echivalentul de oxigen reprezintă concentraţia oxigenului în lentilă la o anumită
presiune atmosferică ;
 Transparenţa
 Indicele de refracţie
 Interacţiunea cu filmul lacrimal
2. Caracteristicile geometrice şi optice ale lentilelor de contact
Caracteristicile geometrice şi optice ale lentilelor de contact sunt diametrul, zona
optică (zona centrală a lentilei care determină puterea refractivă), zona periferică, curba
centrală posterioară (curbura suprafeţei posterioare a lentilei care interacţionează cu filmul
lacrimal), zona optică posterioară (aria centrală de pe faţa posterioară), curba periferică
posterioară (curbura suprafeţei periferice posterioare), lăţimea curbei periferice posterioare,
curbura centrală anterioară, zona optică anterioară, curba periferică anterioară, puterea
dioptrică a lentilei de contact şi indicele de refracţie al lentilei de contact.
3. Clasificarea lentilelor de contact :
◦ după raportul lor cu polul anterior al globului ocular : lentile de contact corneene,
corneo-sclerale şi sclerale ;
◦ după indicaţii : lentile optice, terapeutice şi estetice ;
◦ după material : lentile dure şi moi ;
44
1. după proprietăţile optice : lentile sferice, torice, monofocale, bifocale şi
multifocale ;
2. după modul de utilizare : lentile zilnice, cu port prelungit (3-6 zile) şi permanente;
4. Indicaţiile lentilelor de contact :

▪ indicaţii optice : miopia, hipermetropia, astigmatismele, anizometropie, afachie şi
presbiopie;
▪ indicaţiile terapeutice : eroziuni corneene, distrofii corneene asociate cu eroziuni,
keratopatia buloasă, plăgi corneene mici, ambliopie (la copii care nu suportă
ocluzorul), după chirurgia refractivă ;
▪ indicaţii estetice şi profesionale
5. Contraindicaţiile lentilelor de contact
Contraindicaţiile lentilelor de contact sunt : keratita neurotrofică, ulceraţii corneene,
keratoconjunctivita sicca, inflamaţiile acute şi cronice ale corneei, conjunctivite, pterigion,
blefarite, inflamaţii ale glandei lacrimale sau ale căilor lacrimale, glaucomul cu unghi închis,
dezlipirea de retină şi hemoragia vitreană.
 Lentilele de contact moi

1. Avantajele şi dezavantajele lentilelor de contact moi
a. Avantaje.
Lentilele moi se mulează foarte bine datorită marginilor flexibile şi a diametrului mai
mare. Ochiul se adaptează în cca 30 de minute. La revenirea la ochelari senzaţia de
neclaritate specifică lentilelor dure este absentă. Alte avantaje sunt posibilitatea purtării
intermitente, incidenţa mult mai mică de dislocare, incidenţa redusă a reacţiilor de respingere
şi a fotofobiei.
b.Dezavantaje.
Este foarte dificilă corecţia astigmatismului şi de aceea la cei peste 3D se aleg lentile
rigide. Totuşi există şi lentile torice până la valori de 7D. Lentilele moi pot produce fluctuaţii
ale vederii datorită dezhidratării, astigmatismului rezidual şi depozitelor. De asemenea aceste
lentile sunt fragile şi pot dezvolta depozite de proteine, minerale şi lipide. Riscul de infecţii
oculare este mai mare la lentilele de contact moi.
2.Clasificarea lentilelor de contact moi :
45
a.lentile foarte puternic hidrofile (85% apă)
b.lentile puternic hidrofile (70% apă)
c.lentile slab hidrofile (40% apă)
3.Prescrierea lentilelor de contact moi
a. Examenul oftalmologic standard pentru prescrierea lentilelor de
contact.
-examenul acuităţii vizuale
-autorefractometria computerizată
-keratometria. Se notează razele de curbură maximă şi minimă şi puterile dioptrice
corespunzătoare acestora (Kmaxim şi Kminim) şi se face media aritmetică între cele două valori.
-evaluarea diametrului cornean (11.2-12.3mm)
-biomicroscopia polului anterior
-testul Schirmer (pentru determinarea secreţiei lacrimale bazale şi reflexe).
-timpul de rupere al filmului lacrimal
b. Alegerea lentilei de contact:
- în cazul lentilelor de contact moi sferice:
● diametrul lentilei de contact de este egal cu diametrul corneei la care se adaugă 2 mm.
● raza de curbură a lentilei de contact este egală cu media aritmetică a razelor de curbură la
care se adaugă 1mm.
● puterea dioptică a lentilei de contact. Până la valori de 4D puterea dioptrică a lentilei de
contact este egală cu echivalentul sferic al lentilei aeriene corectoare. Dacă valoarea este mai
mare de 4D atunci folosim un tabel de conversie. În cazul unui astigmatism de până la 1-1.5D
se calculează echivalentul sferic şi se transformă după valorile tabelului de conversie;
-în cazul lentilelor de contact moi torice:
● raza de curbură a lentilei de contact este egală cu media aritmetică a razelor de curbură la
care se adaugă 0.8 mm în cazul lentilelor de contact soflex sau 1.2 mm pentru lentilele de
contact focus toric.
● axul lentilei de probă trebuie să fie apropiat de axul lentilei aeriene. Se verifică poziţia
lentilei la 30 de minute şi dacă se roteşte cu mai mult de 30 de grade se creşte raza de
curbură. Dacă se roteşte orar cu 15 grade atunci această valoare se adaugă la axul lentilei.
Dacă rotaţia se face în sens antiorar atunci cele 15 grade se scad din axul lentilei.
46
c. Verificarea prescriptiei.
Tendinţa generală este să se prescrie lentile care sunt strânse marginal datorită faptului
că pacienţii se simt mai confortabil. O lentilă bine prescrisă se adaptează în 1-2 zile. La
început se observă mişcarea lentilei, centrarea, compresia periferică şi retinoscopia.
-mişcarea lentilei.
Lentila trebuie să se mişte cu clipitul şi cu rotaţia ochiului. Trebuie testate mai întâi
mişcările rapide (sacade) şi apoi se apasă cu degetul prin pleoapa inferioară şi se încearcă
mişcarea lentilei.
-centrarea lentilei.
Dacă lentila este cu 1-1.5 mm mai mare decât diametrul cornean, ea trebuie să acopere
complet corneea în poziţia primară. Dacă nu este aşa se va vedea un arc de fluoresceină la
testare. Marginea lentilei nu trebuie să fie mai aproape de 1mm de limb în poziţia primară
pentru că poate determina formarea de panus. Descentrarea poate surveni şi după o lună cand
se acumulează proteine.
-prescripţia laxă se verifică după 15 min de purtare a lentilei când se pune pacientul să
privească în jos în timp ce pleoapa superioară este ridicată. O lentilă laxă se mişcă superior
cu 2-4 mm.
Prescripţia laxă produce clarificare după clipire, jenă, lipsa centrării, mişcare în exces,
descentrare pe scleră, formarea de bule sub lentile şi reflex retinoscopic clar care se
încetoşează după clipire. Pentru a compensa mişcarea excesivă se prescrie o lentilă cu raza de
curbură mai mică şi sau cu diametru cornean mai mare.
-prescripţia strânsă. Compresia conjunctivei perilimbice determină injecţie pericheratică
cronică mai ales în punctul de compresie maximă. Principalele simptome ale lentilei strânse
sunt fluctuarea vederii, scăderea confortului pe măsură ce lentila este purtată, senzaţie de
arsură sau indentaţie circumcorneeană, mişcarea scăzută a lentilei, reflex retinoscopic neclar
care se clarifică după un clipit. Pentru corectarea prescrierii strânse se prescrie o lentilă cu
rază de curbură mai mare şi sau cu diametru cornean mai mic.
 Lentilele de contact dure
1. Avantajele lentilelor de contact dure sunt :

a. posibilitatea de corecţie a astigmatismului peste 3D ;
b. pot fi utilizate şi în medii cu umiditate foarte scăzută ;
47
c. pot corecta afachia cu un disconfort minim;
d. pot fi indicate şi în sindromul de ochi uscat (forma uşoară);
2. Examenul oftalmologic standard pentru prescrierea lentilelor de contact.

a.examenul acuităţii vizuale
b.autorefractometria computerizată
c.keratometria. Se notează razele de curbură maximă şi minimă şi puterile dioptrice
corespunzătoare acestora (Kmaxim şi Kminim) şi se face media aritmetică între cele două
valori.
d.evaluarea diametrului cornean (11.2-12.3mm)
e.biomicroscopia polului anterior
f.testul Schirmer
g.timpul de rupere al filmului lacrimal
3.Prescrierea lentilelor de contact dure

a.Evaluarea razei de curbură
-pentru lentila de silicon acrilat există trei posibilităţi: astigmatismul mai mic de 0.75D (se ia
în calcul raza cea mai mare sau curbura cea mai aplatizată Kmin), pentru astigmatisme între
1şi 2D (se calculează [(Kmax-Kmin)/4]+Kmin) şi dacă astigmatismul este peste 2D (se
calculează [(Kmax-Kmin)/3]+Kmin);
-pentru lentila de fluorosilicon acrilat se iau în considerare următoarele cazuri: astigmatismul
mai mic de 0.75D (se calculează Kmin-0.75D), pentru astigmatismele între 1-1.75D (se
calculează Kmin-0.25D) şi pentru astigmatisme mai mari de 1.75D (se calculează
Kmin+0.25D);
b.Diametrul zonei optice se calculează prin identificarea corespondenţei cu raza de curbură
centrală (aceste date se citesc într-un tabel);
c.Razele de curbură periferice sunt în general standardizate la 12D şi 0.4 mm lăţime; dacă
lentilele au diametru mai mic sau mai mare atunci se găseşte corespondenţa în normograma
Harrison-Stein.
d.Diametrul lentilei de contact
Diametrul lentilei=diametrul zonei optice+(2*lăţimea razelor de curbură periferice)
e.Puterea dioptrică a lentilei:
48
-se calculează refracţia cu lentile aeriene şi se ia în consideraţie doar partea sferică;
-dacă lentila aeriană are peste 4D atunci se recurge la un tabel de conversie;
f.Compensarea razei de curbură centrală.
Dacă lentila de contact are o curbură mai mare atunci între cornee şi lentilă se
realizează un film lacrimal de formă convexă. Pentru a elimina refracţia indusă de acest film
lacrimal care acţionează ca o lentilă convexă este necesar să prescriem mai multă putere
negativă adică să creştem valoarea lentilei iniţiale cu minus. De exemplu dacă puterea
propusă a lentilei de contact este de –1D , keratometria este 41D şi raza de curbură este de
42D atunci puterea finală a lentilei de contact este de –2D.
g.Verificarea prescripţiei se face după 30-60 de minute la biomicroscop. Se observă:
-centrarea. Marginea lentilei nu trebuie să atingă limbul.
-mişcarea lentilei. Trebuie să existe excursii de 1-2 mm la mişcările globului ocular.
-testul la fluoresceină. Se observă la biomicroscop alinierea razei de curbură posterioare la
suprafaţa anterioară a corneei. Fluoresceina nu trebuie să se acumuleze între lentilă şi cornee.
Complicaţii posibile induse de lentilele de contact
1.Ulcerul cornean sau infiltratele corneene. Pentru tratamentul acestora se urmăreşte
următorul algoritm:
a. Eliminarea lentilei de contact; examen microbiologic
b. Tratamentul topic cu ciloxan şi ciclogil (vezi tratamentul ulcerului cornean);
c. Este interzis orice pansament;
2.Depozitele pe lentila de contact pot produce hiperemie conjunctivală sau chiar eroziuni
corneene. Este necesară înlocuirea lentilelor şi îmbunătăţirea curăţirii enzimatice.
3.Alergii la soluţiile de dezinfectare. După eliminarea lentilei se înlocuieşte soluţia
respectivă şi se face un tratament scurt cu lacrimi artificiale.
4.Conjunctivita papilară gigantă. Se tratează cu antialergice topice (Alomide) şi se folosesc
soluţii care nu conţin conservanţi.
5.Neovascularizaţia corneană este superficială şi poate răspunde bine la Flumetol sau
Prednisolon acetat.
6.Sindromul lentilei strânse se caracterizează prin lipsa de mobilitate a lentilei, edem
cornean sau chiar cheratită punctată superficială. Simpla eliminare a lentilei este suficientă.
În cazul unei reacţii a camerei anterioare se poate administra ciclogil.
49
7.Dislocarea lentilei în fundul de sac conjunctival superior. Se recuperează lentila şi se
aruncă doar dacă a prezentat rupturi.
8.Cheratoconjunctivita limbică pseudosuperioară este o inflamaţie a conjunctivei limbice
superioare asociată cu infiltrate corneene subepiteliale superioare produsă de soluţiile
lentilelor de contact. Doar opacităţile subepiteliale mari se tratează topic cu prednisolon
acetat.
9.Keratită cu acantamoeba
10.Hipoestezie corneană
11.Cute descemetice
12. Eroziuni corneene
50
VIII. CONCLUZII SI CONTRIBUTII PERSONALE

Optometria, o profesie istorică timpurie, are de oferit fiecărui subiect o vedere clară,
eficace şi confortabilă. Rolul optometristului este de a examina ochii, analiza funcţia lor şi de
a trata deficienţele vizuale printr-unul sau mai multe mijloace terapeutice puse la dispoziţia sa
ca şi recomandări, ortopică (reeducarea vederii), lentilele aeriene sau de contact.
Miopia – razele de lumină care vin de la infinit își formează focarul înaintea retinei.
Miopia se datorează unei curburi mai accentuate a corneei sau unui glob ocular cu axul
anteroposterior mai lung. Se corectează cu lentile concave sau divergente (negative) care aduc
imaginea pe retină.
Din punct de vedere optic în miopie punctul remotum se află între infinitul
oftalmologic (6m) şi ochi;punctul proxim este localizat mult mai aproape de ochi iar
amplitudinea acomodativă este normală dar efortul acomodativ este mai mic.
Compensarea încearcă să apropie sistemul optic de starea de emetropie, dar nu face
problema să dispară; din acest motiv este mai potrivit termenul de compensare faţă de cel de
corecţie. Valoarea compensării se fixează după un examen complet, având în vedere analiza
focalizării, binoculizării, identificării, relaţia individului cu mediul.
Prevenirea miopiei are cea mai mare eficacitate în etapele de inceput. Singura cale,
prin care miopia poate fi complet prevenita, este sa se blocheze adaptarea. Cu cat mai
timpuriu se utilizeaza lentile corespunzatoare cu atat sunt sanse mai bune de prevenire a
dezvoltarii miopiei.
Contribuţia personală adusă la această lucrare, a fost analiza stadiului actual în

domeniul corecţiei vizuale şi cercetării metodologiei de refracţie şi prescriere, cu
aplicabilitate pe un subiect cercetat.
Am efectuat cercetarea prin intermediul căreia am demonstrat influenta miopiei in

viata de zi cu zi .
Am realizat studii de caz aplicand testele optometrice pentru a cerceta domeniul

refracţiei şi corecţiei vizuale, am incadrat notiunile atat teoretic cat şi practic, iar
rezultatele obţinute în au fost folosite pentru a recomanda o compensare optima a portului
aerian de lentile cat si pentru lentile de contact.
51
Bibliografie
[1.] Nicolae Dumitrescu, Constantin Daniel Comeaga, Optometrie Functionala Practica,

Universitatea Politehnica din Bucuresti, 1
[2.] Lucreţia Tirtică: "Ghid de nursing" și "Breviar de explorări funcționale", Editura

medicală.
[3.] Carol Mozes: "Tehnica îngrijirii bolnavului".
[4.] N. Dumitrescu, Bazele opticii fiziologice, Bucuresti 2001, Universitatea Politehnica din
Bucuresti.
[5.]Nicolae Dumitrescu, Metode si mijloace de testare in optometria oftalmica, Bucuresti

2007
[6.] Cernea P., Anomalii oculare congenitale, vol. 2, Ed. Medicală, 1990.
[7.] Franceschetti A., Congenital anomalies of the eye, Ed. Mosby Saint Louis, USA, 1968.
[8.] http://www.sciencedirect.com/science/article
[9.] Cernea P. - Tratat de Oftalmologie, Sindromul Stilling-Türk-Duane ( S-T-D), 2002
[10.] Emedicine - Duane Syndrome: Article by Arun Verma, MD, august 2001
[11.] Kanski J. J. - Clinical Ophthalmology, fifth ediţion, 2003;
[12.] Cernea Paul - Tratat de oftalmologie Ed. Medical` Bucureşti 1992, pg 827-925 3. Jack J.
Kanski - Clinical ophtalmology 2003, pg. 574
[13.] Duane s Ophtalmology - 2000 CD-ROM Edition, Clinical volume 2, chapter 28;
[14.] American Academy of Ophtalmology Basic and Clinical Science Course Section 7 pg.
69-107
52
[15.] Myron Yanoff, Jay S. Duker - Ophthalmology, 2nd Edition Mosby, 2004, pg.1403-
1404;
[16.] R. Douglas Cullom, Benjamin Chang - The Wills Eye Manual, Edition J.B. Lippincott
1994, pg. 153-168.
[17.] Mann I. Congenital retinal fold. Br J Ophthal, 1935, 19: 641-658.
[18.] Cernea P, Dumitrache L, Enache D. Anomalii oculare congenitale, Ed. Medical`

(București), 1999
[19.] American Academy of Ophtalmology - Basic and Clinical Science Course - Section 2 :
Optics, Refraction and Contact Lenses, San Francisco, 1991;
[20.] Sillbert, J.A. - Anterior Segment Complications of Contact Lenses Wear - Churchill
Livingstone , Edinburgh , 1990;
[21.] Weeber HA, Eckert G. Stiffness distribution within the human crystalline lens and its
function with age. ARVO Annual Meetng; 2004 Apr 25-29; Fort Lauderdale, FL.
[22.] Mathias RT, Rae JL. The lens: local transport and global transparency. Exp Eye Res
2004; 78:689-98.
[23.] Duane, A. Normal Values of the Accommodation at All Ages. Trans. Sect. Ophthal. A.
M. A. 1912; 365-391.
[24.] Hofstetter, H. W. A Comparison of Duane's and Donders' Tables of the Amplitude of

Accommodation. Am. J. Optom. and Arch. Amer. Acad Optom. 1944; 21: 345-363.
[25.] Ames, A., Jr. and G. H. G1iddon.. Ocular Measurements. Trans. S-ct Ophthal. A. M.
A.2005; 102-175.
[26.] Fry, G. An Experimental Analysis of the Accommodation-Convergence Relation. Am. J.

Optorn. 1999; 14: 402-4 14.
53
[27.] Bannon, R. E., F. H. Cooley, H. M. Fisher, and R. T. Textor. The Stigmatoscopy
Method of Determining the Binocular Refractive Status. Am. J. Optom. and Arch. Amer.
Acad. Optam., 1950; 27: 371 -384.
[28.] Bannon, R. E. The Use of Cycloplegics in Refraction. Am. J. Optom. and Arch. Amer.
Acad. Optom., 2001; 24: 5 13-568.
[29.] Miles, P. W. Depth of Focus and Amplitude of Accommodation Through Trifocal

Glasses. Arch. Ophthal. 1953; 49: 27 1-279.
[30.] Dubbelman M, Van der Heijde GL, Weeber HA, Vrensen GF. Changes in the internal
structure of the human crystalline lens with age and accommodation. Vision Res 2003; 43:
2363-75.
[31.]http://www.sanatate.bzi.ro/galerii-foto
[32.] http://www.electrostudis.ro
[33.] http://ro.wikipedia.org/wiki/Miopie
[34.] Fry, G. An Experimental Analysis of the Accommodation-Convergence Relation. Am. J.

Optorn. 1999; 14: 402-4 14.
[35.] http://www.romedic.ro/miopia/diagnostic
[36.] http://www.scrigroup.com/search.php
[37.] http://www.europeeye.ro/
[38.] http://optometric.blogspot.ro/
[39.]http://opticaghid.blogspot.ro/2010/12/acomodarea-si-formarea-imaginii.html
[40.]http://www.bausch.ro/consumer/afectiunile-ochiului/vedere-imperfecta/prezbiopia/
[41.] http://eurooptic.ro/
54
[42.] http://www.duniaoptik.com/softotip.html
[43.] http://www.oocities.org/hotsprings/villa/2440/refrac.htm
[44.] http://www.aepap.org/previnfad/Vision.htm
[45.] http://www.eyelaser.pl/index.php?id=0&lang=pl
[46.] http://www.scribd.com/search?query=optometrie+subiectiaccesat
[47.]http://www.google.ro/imgres?start=22&num=10&um=1&hl=ro&biw=1366&bih=679&t
bm=isch&tbnid=svyq3A1quTGteM:&imgrefurl=http://www.novaoptic.ro/informatii-pentru-
pacienti/
[48.]http://www.farmamed.ro/enciclopedie_medicala/afectiuni_ale_ochilor/index-3.html
[49.] http://www.oftalux.ro/tehnici_lasik_lasek.html
[50.] Cernea Paul, Tratat de oftalmologie clinică, Ed.Medicală (Bucureşti), 2002
[51.] Paul Cernea, Florica Constantin – Explorări funcţionale în oftalmologie, Ed. Junimea
(Iaşi), 1975
[52.] Conf. Dr. Doc. Paul Cernea , colab. Dr.Liviu Dumitrache – Fiziologie oculară,
Ed.Medicală (Bucureşti), 1986
[53.] P.Cernea Anomalii oculare congenitale, Ed.Medicală (Bucureşti), 1990
55

Limbă

Optică PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Optică PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI Iulia Florentina ENESCU

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ȘI MECATRONICĂ

4. Corectia viciilor de refractie...........................................................................................9

CAPITOLUL II - Istoricul cazului

CAPITOLUL III - Descrierea nevoilor vizuale

2. Cerinte generale si speciale de compensare ..................................................................19

CAPITOLUL IV- Rezultatele şi Interpretarea Testelor

1. Inspectia vizuala preliminara........................................................................................22

1.Explicatii privind compensarea........................................................................................35

CAPITOLUL VI – Compensare cu lentile de contact

1.Explicatii privind compensarea........................................................................................41

CAPITOLUL VII – Lentile de contact

1.Explicatii privind compensarea........................................................................................44

CAPITOLUL VIII – Concluzii si contributii personale

1. Optometria – istoric şi importanta

OPTOMETRÍA este ramură a medicinii care se ocupă cu studiul stabilirii şi

Optica şi mijloace optice,

Instrumente optice, tehnici imagistice,

Alte profesii de ingrijire oculara.

Istoria optometriei poate fi urmărită de la primele studii de optică şi de formare a

Cu toate acestea, în 1907 Profesorul Berthold Laufer, care a fost un antropolog

Deşi termenul de optometrie a apărut în 1759 în cartea „Tratatul ochiului : Modul şi

Globul ocular este un mediu refringent care totalizează 60 de dioptrii. Mediile

Pentru ca ochii să vadă clar un obiect, imaginea obiectului trebuie să se formeze pe

În ametropiile sferice, razele luminoase care vin de la infinit traversează mediile

În funcţie de poziţia focarului razelor luminoase faţă de retină, ametropiile sferice se

Fig.2.2.Ochi miop [19.]

Miopii au o vedere neclară la distanţă, aceasta deoarece globul ocular nu deţine un

Ametropia cilindrică sau astigmatismul

Razele paralele venite de la infinit, după ce au traversat mediile oculare nu se reunesc

Fig.2.4.Ochi astigmat [20.]

Exemple de astigmatisme regulate:

Astigmatismele se corectează cu lentile cilindrice (lentile active pe contra ax – este

Metode de corecţie a ametropiilor (viciilor de refracţie):

 Corecţie optică cu lentile aeriene (ochelari) sau lentile de contact. Lentilele au

Compensarea încearcă să apropie sistemul optic de starea de emetropie, dar nu face

Este important sa se descopere ambliopia şi factorii care o favorizeaza, la varsta cat

Dintre dezavantajele necorectarii defectului de vedere amintim :

-oboseala oculara şi oboseala psihica ;

-capacitate redusa de lucru ;

-imposibilitatea indeplinirii unor sarcini de lucru sau casnice

-favorizeaza evolutia dioptriei în timp.

-capacitate maxima de lucru ;

-integrare sociala perfecta ;

-aport maxim de informatie din mediu.

4. Corectia viciilor de refractie

Viciile de refractie (hipermetropia, miopia, astigmatismul) se pot corecta cu:

II. Istoricul cazului

Nume, Prenume: Maryameh Andrada

Adresa: Strada Lunga 17, Brasov

Data nasterii : 21. 04. 1988

Starea materiala: buna medie rea

Plangerea: Scaderea acuitatii vizuale în vederea la distanta.

Data aparitiei: 3 – 4 luni

Vedeti cu ambii ochi?: - Da

Constatati panza pe ochi, umbre, puncte? - Nu.

Dificultati cand va concentrati asupra lucrului? - Da

Va dor ochii? - Da în spatele ochilor.

Impresia de nisip? - Nu.

Vedeti dublu? - Nu.

Clipiti des? - Da.

Lacrimati? - Da, la soare şi zapada, sau daca este rece afara.