Sunteți pe pagina 1din 8

Datoria Publica

1. Notiuni generale privind datoria publica

1.1 Concept si forme ale datoriei publice

Datoria publica reprezinta totalul tuturor obligatiunilor si creantelor datorate de un guvern. Adesea
datoria publica provine din obligatiuni sau titluri de creanță. De asemenea, in cazul anumitor state datoria
publica este creata de debitul aferent unor institutii de sine statatoare cum ar fi Banca Mondiala prin
imprumut direct de la aceasta.

Formle datoriei publice sunt clasificate dupa un numar de criterii in functie de destinatie , caracterul
constrans/somat sau voluntar, durata, eficienta, si gradul de suport financiar aferent.

Destinatia datoriei publice poate fi interna atunci cand un guvern datoreaza creante unor companii
interne associate fie prin debit direct fie prin numar de actiuni echivalente si externa atunci cand sumele
imprumutate trec granitele la creditorii straini.

Din varii motive anumite creante nu sunt onorate in timpul stabilit de comun accord cu institutia
creditoare si astfel debitorul este constrans la plata. In acest caz avem un caz de datorie publica
constransa/fortata. Datoria publica voluntara este forma ideala de lichidare intrucat atrage dupa sine
incredere din partea creditorilor si evitarea debanzilor aferente.

Eficienta debitului creat este data de orice investitie pozitiv-mobilizata in scopul profitului care atrage

multiple beneficii(plata debitului creat si susceptibilitatea scazuta la viitoare situatii de creditare).

Asemanator, orice credit primit si gestionat necorespunzator duce la ineficienta si profilul de


creditare/debitare primeste o forma de incertitudine.

Gradul de suport financiar se refera la forma rambursabila sau nerambursabila a datoriei publice.

Nevoia de dezvoltare a dus la crearea unor corpuri special desemnate in oferirea de fonduri garantate
in anumite scopuri ca parte integranta a unui bloc economic(UE, Fondul de Garantare a investitiilor,Fondul
de Investitii in Agricultura etc.) Fondurile atrase pe aceasta cale sunt de obicei nerambursabile cu conditia
respectarii obligatiunilor stipulate in contract. Acest tip de creditare nu mai poate primi pe deplin numele
de “datorie” publica.

Fondurile rambusrsabile sunt cele atrase de deobicei de la organizatii sau guverne de sine statatoare
care nu au un profil specializat de creditare insa scopul este cel de stabilirea a relatiilor economice.
Conceptul de datorie publica nu este o premiera printer statele lumii ci dateaza din cele mai vechi
timpuri sub diferite forme-imprumuturi intre marile imperii,colonii si state, tratate cu clauze financiare
precise ,costuri de aderare la anumite organizatii, plata cheltuielilor de razboi intre statele
pierzatoare(exista si la ora actuala state cu datorie publica pe fondul razboaielor piedute).

1.2 Factori de influenta

Exista mai multe moduri prin care un guvern isi finateaza cheltuielile- taxe, contributii obligatorii,
catre securitatea civila si guvern , actiuni in companii, profituri transferate din banca centrala ,venituri
din privatizari s.a . Intrucat din diferite cause sumele de mai sus sunt insuficiente statul apeleaza la
imprmuturi care aduc de obicei costuri suplimentare si o solutie de moment la criza interna. Este
cunoscut faptul ca productivitatea si eficacitatea unui stat se realizeaza prin diviziunea fortei de munca,
si incurajarea investitiilor. In schimb in ultimii ani societatea democratica a cunoscut o privatizare in
masa a companiilor de larg profit. Desigur si acestea platesc la stat contributii anuale dar din dorinta de
crestere a profitului diverse companii adera la evaziune fiscala si astfel statul este privat de sumele ce ar
trebui impozitate spre bunul demers intern.In felul acesta cheltuielile depasesc veniturile si statele se
imprumuta creand astfel o datorie publica care se reflecta inevitabil in demersal economic si bunastarea
poporului.

In mod natural cuzele internationale au jucat un rol important precum si suprematia unor state puternic
industrializate . Astfel in timpul celor doua razboaie mondiale datoria publica s-a atenuat la nivelul statelor
dezvoltate dar a crescut intre cele doua razboaie mondiale ca efect al pierderilor si castigurilor teritoriale
si monetare.

O cercetare mai am anuntita in contextul actual palpabil arata clar ca “decizia publica” are rol majoritar
in cresterea deficitului bugetar si inclusive a datoriei publice prin prisma alegerii de leaderi orientati
altruistic catre propriile interese personale .

Considerand diferitele cauze si inter-relatiile macroeconomice nu este un anume procentaj de datorie


publica care sa fie punct determinant pentru expunerea guvernelor la o noua creditare.
2. Evolutia datoriei publice in tarile UE in contextul crizei

2.1 Situatia datoriei publice in tarile UE inainte de 2008

Criza economica din 2008 s-a raspandit chiar si la cele mai dezvoltate state inclusiv cele din
Uniunea Europeana. In pofida eforturilor de a constui o Piata Unica Monetara aproape toate tarile UE
au intrat intr-un impas de solutionare in special datorita dimensiunior si efectelor recesiunii.

Criza zonei Euro a rezultat dintr-o combinatie de factori cum ar fi globalizarea monetara, libera
circulatie a marfurilor, si politica interbancara mult prea increzatoare. Situatia inainte de 2008 incuraja
practicile de mare risc precum imprumuturile interne la cote maxime, imprumuturi internationale, o
economie susceptibila la esec in conditiile dezvoltarii tehnologiei si industriei si a unui consumerism
intens.

In anul 1992 statele membre semnatare au incheiat pactul de la Maastricht unde ele insele au
pledat pentru limitarea deficitului de cheltuieli si nivelurile de indatorare interna si externa.

Cu compromisul incalcarii standardului international,unele state nu au putut tine in vedere


aspectele tratatului si si-au securizat bugetele guvernamentale pentru a-si reduce gradul de indatorare.

Din datele Eurostat se evidentiaza un trend constant de lichiditati in economie pentru perioada
2000-2008 de la 78% din produsul intern brut din 2000 pana in 2007, urmand ca dupa 2008 valuta si
moneda nationala sa fie stocate in institutiile financiare(aproximativ 81% din produsul intern brut).
Totodata securizarile de capital guvernamental cresc progresiv facand ca guvernele sa fie mai prudente
in cee ace priveste eliberarea de capital pentru investitii si import. Pana la simtirea efectelor crizei
gestionarea datoriilor externe(in special in tarile in curs de dezvoltare) se desfasura normal si in conditii
favorbaile devoltarii. Perioada 2000-2007, de exemplu, a fost caracterizata de o scadere a ratei
dobanzilor locale si dependenta redusa de imprumuturile externe pe termen scurt.

Cresterea disponibilitatii de finantare in moneda locala reflecta dezvoltarea pietelor de capital


si globalizarea sectorului corporatist in economiile emergente de piata. In acest fel se schimba peisajul
ce alimenteaza/finanteaza dezvoltarea ca un intreg.

2.2 Efectele crizei in planul cresterii deficitului bugetar

Criza economica se percepe ca o criza fiscala sau un deficit monetar datorita careia multe state
si-au redus capacitatile economice. Se percepe ca o capcana prin care, pe de o parte reduce calitatea
vietii si pe de alta parte limiteaza capacitatea guvernului de a alimenta economia pentru a ajunge la
standardele anterioare.In marea lor parte statele europene si-au atras propria deficienta fiscal tocmai
din pricina cheluielilor necontrolate din toate anumite inainte de anul 2008.

Odata cu intrarea in recesiune au fost facute anumite eforturi de investitie in sectoarele


economice-cheie dar situatia ramane incerta tocmai din lipsa de echilibru intre diferitele entitati
economice.

Dupa anul 2008 la nivelul europei s-au inregistrat investitii mai mari in sectorul de sanatate si
agricultura iar infrastructura si energia sustenabila/alternative a fost neglijata.

In cee ace piveste tipurile de venituri, impozitele directe pe venit si proprietate, inclusiv
redeventele din productia de marfuri au fost responsabile in principal de scaderea din 2009 dar pana la
sfarsitul anului 2010 criza va fi transferat sarcinile fiscale carte impozitele directe pe consum , drept
urmare va afecta mai greu persoanele cuvenituri medii si mici intrucat sunt fortate sa consume un
procentaj mai mare din veniturile lor.

2.3 Evolutia datoriei publice in tarile UE in contextul manifestarii efectelor crizei

Inca din anul 2007 criza financiara si-a pus amprenta negativa asupra economiei spatiului European.

Conform datelor Bancii Mondiale(World Bank 2010) contributia economica a zonei Euro a
scazut cu 0.5% in 2009 , desi era asteptat un trend pozitiv pana in 2010. De exemplu Fondul Monetar
International prognozeaza pentru tarile vestice o scadere a venitului brut cu aproximativ jumatate de
procent, comparativ cu situatia dinaintea recesiunii.

Aceasta situatie de criza s-a prognozat inca din anii 2000 de catre cei ce nu credeau ca Uniunea
Europeana si a sa moneda unica este de un real folos anumitor tari de pe continent. La vremea aceea
se vorbea si se vedea o Europa mult prea rasfirata pentru a fi o uniune si o diversitate prea mare a
monedei locale intrucat conceptul de uniune mirosea a haos.

O Europa rasfirata nu era compatibila cu o moneda unica drept rezultat piata financiara
europeana a intrat intr-un joc incheiat de Domino in care esecul unei tari se rasfrange asupra tuturor
tarilor.

Odata cu considerentul monedei unice s-au accentuat si diferentele notabile de pe piata fortei
de munca. Este bine cunoscut faptul ca nu toate tarile eurpene au avut gradul de pregatire pentru a intra
in acelasi timp in Uniunea Europeana , cum de altfel nu toate statele sunt pregatite sa adere la moneda
Euro. Tocmai din cauza acestor disparitati, forta de munca a migrat spre tarile mai dezvoltate a uniunii
si astfel deficitul economic s-a adancit .
Odata cu forta de munca putina si deficitul bugetar statele au fost nevoite sa apeleze la
imprumuturi externe si la solutii financiare adaptate austeritatii. In acest fel s-a creat datoria publica
,rezultat al unui guvern emitent de obligatiuni, nepregatit si incapabil sa evalueze riscul.

In perioada dinainte de criza statele membre ale Uniunii Europene au avut ca sarcina sa isi
reduca politica fiscala.

La sfrsitul anului 2009 datoria publica a intrat intr-o situatie mai profunda. Anumite state au
raportat cresteri semnificative de raport intre deficit si Produsul Intern Brut ca rezultat al
vulnerabilitatii mari a veniturilor fiscale. Cotele crizei economice si trendul ascendent al pierderilor
sectorului bancar au sustinut cresterea valorilor obligatiunilor intreucat s-au restrans investitiile pe
fondul riscurilor fiscale date de un sistem bancar in collapse.

Situatia Gerciei este extrem de relevanta in stabilirea unor cause in ceea ce priveste datoria
suverana. Este de notat faptul ca Grecia figura cu un deficit bugetar mai mare de 12.5% din PIB, datele
exacte si oficiale fiind facute publice odata cu instalarea noului guvern din anul 2009, retinand ca
estimarea era facuta in jurul valorii de 6% potrivit World Bank 2010.

Concluzionand conceptul de datorie publica evaluam in primul rand trendul valoric ascendent si un
lucru crucial demn de mentionat, cu efecte pe termen lung este faptul ca denominanta s-a facut in
moneda comuna spatiului European prezentand mari riscuri de creditare si diferente in fluctuatia
valorii reale(in bunuri de consum) ale monedei unice.

3. Solutii la problema datoriei publice

3.1 Solutii la nivel European

In cee ace priveste rezolutia debitelor publice putem spune ce cele mai fezabile ar fi investitiile
extra-continentale insa in cadrul UE s-a incercat implementarea anumitor masuri ce ar aduce un
echilibru fiscal insa fara un rezultat notabil, fapt ce a pus in atentia investitorilor o umbra de indoiala
si incertitudine in ceea ce priveste viitorul inevstitiilor.

In fata acestei situatii si in situatia debitului scadent al altor state solutia a fost infiintarea in
anul 2010 a Faclitatii Europene pentru Stabilitatea Financiara, o initiativa fara precedent ce are ca scop
pastrarea unei stabilitati uniforme prin acordarea de credite tarilor membre cu conditia obtinerii de
sume prin eliberarea de obligatiuni in pietele active de capital.
Sfarsitul anului 2011 aduce Tratatul pentru Stabilirea, Coordonanta si Guvernanta in cadrul
Uniunii Economice si Monetare, pact economic intentionat spre intarirea managementului economic
din zona Euro.

O solutie in contextul impasului datoriei publice,care se poate aplica cu success si la urmatorul


subcapitol este respectarea tratatului de la Maastricht , discutat si in primele capitole ,care cere
vehement institutionalizarea de corpuri nationale care sa faciliteze mentinerea finantelor la un nivel
optim si sustenabil adaptat si tratat cu seriozitate de fiecare tara membra a Uniunii Europene.

3.2 Solutii la nivel National

Datoria publica se reduce intr-un final la nivel national dar nu trebuie sa neglijam faptul ca
fiecare tara in parte contribuie la bunastarea si stabiliatea intregului bloc al Uniunii Europene.

Consider o necessitate aducerea in prim-plan a solutiilor cele mai eficiente in reducerea


deficitului ca raspuns la diminuarea datoriei publice.

Se cunoaste faptul ca o gestionare corecta si stricta a entitatilor generatoare de venit este vitala
in aparitia oricarei vulnerabilitati fiscale a unui stat. In sensul acesta politica are rolul covarsitor de a
institui programe speciale de reducere a fraudelor fiscale, evaziunii fiscale si neintegrare in conditiile
impuse de corpurile financiare nationale.

Deasemenea implemetarea de programe guvernamentale pentru conservarea si gestiunea


corecta a resurselor naturale este primordiala.

Mai mult de atat se impune dizlocarea marilor entitati administrative-teritoriale ca sa se evite


aparitia ‘’baronilor’’ locali ce ar suprima statul prin evaziune fiscal. Concret la nivel national sa se
evite unirea mai multor judete/districte si a formeze o zona economica de dezvoltare pentru ca astfel
este dificila monitorizarea sumelor si activelor private care trebuiesc redirectionate statului.

Atragerea de investitii externe este o alta solutie de propulsare a economiei si implicit de


scadere/lichidare a datoriei publice insa aceasta trebuie sa vina cu mari investitii in infrastructura de
transport si telecomunicatii.

Nu in ultimul rand implememtarea unui management integrat de monitorizare activa a


activitatilor de active fiscale, a institutiilor financiare, bancare si monitorizarea permanenta a
visteriilor statului.
Concluzii

Acum,avand o perspectiva mai larga asupra aspectului cronologic se poate spune ca datoria
publica a existat sub diferite forme si grade de severitate la diferite state din diferite motive.

Nota dominanta negativa a datoriei publice contemporane a fost consumerismul exagerat pe


fondul resurselor limitate care intr-un final era imperios necesar sa isi aiba un echivalent economic
corect cotat si o valoare de piata confoma cu trendul economic.

Certitudine nu exista la nivel specific ci la nivel de bloc, astfel nu putem blama o anumita tara
de ineficienta economica sau standarde fiscale neadaptate ci este vorba de totalitatea entitatilor statale
ce formeaza conceptul de Uniune Europeana.

Ceea ce reiese din datele Eurostat este ca datoria publica este asociata cu o crestere economica
scazuta . Totodata datoria publica se perpetua si se adanceste ani la rand datorita deficitului din
visteriile guvernelor ca urmare a lipsei masurilor stipulate la ultimul subcapitol.

Inca nu putem spune cu certitudine daca criza economica a adus datorie publica sau datoria
publica a adus criza economica insa cert este faptu ca fermitatea si atitudinea determinarea guvernelor
la situatiile de criza este factorul cheie in bunul demers al economiei.

Bibliografie

Allen, F. (2001). Do Financial Institutions Matter? Journal of Finance, 56, 1165-1175.

Stark, J. (2012). Crisis and Recovery in Emerging Europe: The Policy Response in Retrospect and
Challenges Ahead. In T. Bracke & R. Martin (Eds.), From Crisis to Recovery: Old and New Challenges
in Emerging Europe

Lastra, R. (2013). Banking Union and Single Market: Conflict or Companionship?, Fordham
International Law Journal

Beck, T. (2012). Banking Union for Europe Risks and Challenges

Liikanen, E. (October 02, 2012). High-level Expert Group on reforming the structure of the EU
banking sector. Brussels; available at http://ec.europa.eu/internal_market/bank/docs/highlevel_
expert_group/report_en.pdf
Cuprins

1.Notiuni generale privind datoria publica…………………………………………………1

1.1 Concept si forme ale datoriei publice……………………………………………………...1

1.2 Factori de influenta………………………………………………………………………...2

2.Evolutia datoriei publice in tarile UE in contextul crizei………………………………...3

2.1 Situatia datoriei publice in tarile UE inainte de 2008……………………………………...3

2.2 Efectele crizei in planul cresterii deficitului bugetar…………………………………........3

2.3 Evolutia datoriei publice in tarile UE in contextul manifestarii efectelor crizei………......4

3.Solutii la problema datoriei publice……………………………………………………....5

3.1 Solutii la nivel European…………………………………………………………………..5

3.2 Solutii la nivel National…………………………………………………………………...6

Concluzii………………………………………………………………………………………7

Bibliografie……………………………………………………………………………………7