PROIECT HIDROLOGIA ROMÂNIEI

CANTITATEA DE PRECIPITATII IN JIJIA-VLADENI

Râul Jijia izvorăște din regiunea Cernăuți a Ucrainei, în apropiere de frontiera cu România, la o
altitudine de 410 metri și curge spre sud-est în județul Botoșani prin orașul Dorohoi, vărsându-se
în Prut pe teritoriul județului Iași.
Are o lungime de 275 km și un bazin hidrografic de 5.757 km². Printre afluenții cei mai
importanți se numără râurile Sitna, Miletin și Bahlui. Inițial, Jijia se vărsa în Prut în dreptul
localității Gura Bohotin (comuna Gorban, județul Iași), într-o regiune mlăștinoasă cu statut de
rezervație, numită "Delta Jijiei".
Pentru reducerea efectului inundațiilor și extinderea suprafețelor agricole, au fost efectuate mai
multe lucrări de regularizare a cursului râului Jijia. Astfel, în aval de localitatea Chiperești, apare
o bifurcație (nod hidrotehnic) a Jijiei, o parte din debite (așa-numita "Jijia veche") pornind
spre Gorban și altele ("Jijia nouă") - pe albia nouă - spre Moreni.
Începând din dreptul localității Chiperești, a fost deviat cursul râului Jijia prin executarea unui
canal, care are rolul de a dirija Jijia (inclusiv Bahluiul) direct spre Prut în amonte de Moreni.
Aici a fost amenajată o albie nouă, cuprinsă între două diguri.
Cursul vechi al Jijiei, foarte meandrat de la Chiperești în aval, are o lungime de 56 km și este
cursul natural al râului. Cursul inferior a fost modificat, tăindu-se diferite coturi ale râului și
efectuându-se lucrări de regularizare mai importante în zona Costuleni. Partea inferioară a
cursului vechii Jijii a fost și ea îndiguită. Jijia veche nu mai pare a fi legată astăzi de cursul
superior al Jijiei, având exclusiv rolul de a colecta debitele a patru afluenți mai mici ai Jijiei de
pe cursul inferior și de a le conduce în Prut la Gorban.

Începând din anul 1998, Direcția Apelor Prut a derulat un proiect de cooperare cu Institutul
Olandez de Management al apelor interioare și Tratarea apelor uzate (RIZA), proiect intitulat
"Modelare, monitorizare și reconstrucție ecologică în bazinul hidrografic Prut". Proiectul
prevedea efectuarea de lucrări de decolmatare la nodul hidrotehnic de la Chiperești, pentru ca
apa să poată circula și pe Jijia veche [1].
La începutul anului 2003 s-a depus documentația la PIN MATRA-Olanda, fiind obținută
finanțarea proiectului în iunie 2003. Între anii 2003 și 2006 s-au executat următoarele lucrări [2]:

 funcționarea nodului de la Chiperești la parametrii proiectați

 decolmatarea Jijiei vechi în 2 etape – 6 km și 9 km
 decolmatarea podului de la Osoi
 refacerea podului de pe Jijia Veche în aval de Chiperești
 montarea unei stații automate pe râul Jijia la Chiperești
 realizarea planului de management al zonei – Jijia Veche
Guvernul Olandei a oferit o sumă de 50.000 de euro, pentru cumpărarea terenului de la actualii
proprietari. Pe aceste terenuri s-au deschis canale de irigații, pentru a forța inundarea pajiștii
satelor Prisăcani și Costuleni, așa-numita "zonă umedă Ciobârciu". Anterior, pajiștea era o
regiune mlăștinoasă, inundată jumătate din an, ea neputând fi folosită în agricultură. Această
zonă umedă este așezată exact pe culoarul de zbor al păsărilor migratoare.
Au fost construite 4 poldere (porțiuni joase de uscat îndiguite) la Costuleni pentru atenuarea
viiturilor de pe afluenții Jijiei Vechi (Comarna și Covasna), pe o suprafață totală de 244 ha.
Această suprafață este inundată primăvara, prin descărcare controlată, realizându-se o zonă
umedă ("delta Jijiei") cu adâncimi variabile (maximum 0.5 m). În această zonă umedă vor
cuibări în timpul verii păsările migratoare care vin din nordul Europei și se îndreaptă spre Delta
Dunării
 Cantitatea medie de precipitatii inregistrada in Jijia la statia Vladeni
pentru anii 1950-220
16.00
y = 0.065x + 3.182
R² = 0.1514
14.00

12.00

10.00

8.00

6.00

4.00

2.00

0.00

In acest grafic avem reprezentata cantitatea medie de precipitatii de pe raul Jijia la statia Vladeni
pentru anii 1950-2010 . La prima vedere observam cum precipitatiile de precipatii nu cresc
treptat , dupa cum vedem din anul 1950 pana in anul 1952 cantitatile de precipitatii scad treptat
iar apoi au o crestere brusca urmand sa scada iar la fel de brusc cum au si crescut .Putem trage
concluzia ca la fiecare 3 ani cantitatile de precipitatii cresc sau scad brusc . Observa, ca cantitatea
medie de precipitatii isi atinge punctul maxum in anul 1970 .
 Cantitatea minima de precipitatii in Jijia - Vladeni pentru anii 1950-
2010
8.000
y = 0.0493x - 0.0854
R² = 0.4484
7.000

6.000

5.000

4.000

3.000

2.000

1.000

0.000
1970

1998
1950
1952
1954
1956
1958
1960
1962
1964
1966
1968

1972
1974
1976
1978
1980
1982
1984
1986
1988
1990
1992
1994
1996

2000
2002
2004
2006
2008
2010
-1.000

In cel de-al doilea grafic am reprezentat cantitatea minima de precipitatii in raul Jijia la statia
Vladeni pentru anii 1950-2010 . In prima instant observam ca cea mai mica cantitate a
precipitatiilor este atins in anii 1951-1954 , dupa care urmeaza o crestere treptata . In anul 1960
este o crestere accentuate a precipitatiilor Cea mai mari cantitate de precipitatii este inregistrata
intre anii 1997-2001 , dupa care are loc o alta scadere brusca , si inca odata catitatea minima de
precipitatii sunt distribuite inegal .
 Cantitatea maxima de precipitatii inregistrata la Jijia -Vladeni
pentru anii 1950-2010
50.000 y = 0.0712x + 15.8
R² = 0.0133
45.000
40.000
35.000
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0.000
1956

1970

1984

1998
1950
1952
1954

1958
1960
1962
1964
1966
1968

1972
1974
1976
1978
1980
1982

1986
1988
1990
1992
1994
1996

2000
2002
2004
2006
2008
2010
In imaginea de mai sus am reprezentat grafic cantitatea maxima de precipitatii inregistrata in
Jijia-Vladeni pentru anii 1950-2010 . Dupa cum vedem cantitatea maxima de precipitatii este
distribuita neuniform . Regasim in anul 1970 punctul maxim atins de precipatii , valoare
precipitatiilor este de aproximativ 48.00 mm . Cea mai mica valoare este atins in anul 1952 si
anume 3.500 mm .
 Cantitatea medie de precipitatii in Jijia - Vladeni in cele 4 anotimpuri ale
anului pentru anii 1950-2010
35.000

30.000

25.000

20.000

15.000

10.000

5.000

0.000
1950
1952
1954
1956
1958
1960
1962
1964
1966
1968
1970
1972
1974
1976
1978
1980
1982
1984
1986
1988
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010

In cele 4 anotimpuri ale anului ( iarna , primavera , vara , toamna ) cantitatea de precipitatii cea
mai ridicata esste inregistrata pentru anotimpl de toamna . Cea mai mica cantitate de precipitatii
este iarna , am putea spune ca debitul cel mai mare al raului Jijia ar fi primavera dupa topirea
zapezii . Precipitatiile sunt distribuite neuniform , cea mai mica valoare a precipitatiilor in
anotimpul de toamna este regasita in anul 1952 .
 Cantitatea de precipitatii cu perioada de 10 ani in Jijia-Vladeni pentru
anii 1950-2010
8.00 y = 0.0598x + 3.8795
R² = 0.4132
7.00

6.00

5.00

4.00

3.00

2.00

1.00

In imaginea de mai sus este reprezentat grafic cantitatea de precipitatii cu perioada de 10 ani sau
( mediile glisante pe 10 ani ) pe raul Jijia la statia Vladeni . Cele mai mari cantitati de precipitatii
sunt inregistrate in anii 1960-1970 , iar o oglinda a acestor precipitatii este perioada 1990-2010 .