Sunteți pe pagina 1din 4

Valorificarea jocului didactic în cadrul activităţilor de

cunoaştere a mediului

prof. preprimar Coşan Ioana Cristina


G.P.P.”Cuvioasa Parascheva

Jocurile didactice ocupă un loc tot mai important în activitatea grădiniţelor de


copii, ele fiind activităţi deosebit de atrăgătoate şi care se adaptează optim
caracteristicilor copilului în dezvoltare.
Sub îndrumarea educatoarei jocurile didactice şi activităţile de cunoaştere a mediului
înconjurător îi înarmează pe copii cu informaţii diverse, lărgindu-le orizontul intelectual
şi afectiv, dezvoltându-le capacitatea de a cerceta şi de a descoperi relaţiile dintre
fenomene. Curiozitatea pe care o manifestă copiii faţă de mediul înconjurător trebuie
permanent menţinută şi transformată într-o puternică dorinţă de a afla mai mult şi mai
multe şi de a înţelege ce se întâmplă dincolo de aparenţe.
Jocul didactic are o putere imensă în viaţa copilului, dezvoltându-i gândirea, memoria,
spiritul de observaţie, activitatea creatoare.
În procesul familiarizării preşcolarilor cu natura, în cadrul activităţilor,
excursiilor, se practică destul de frecvent jocurile didactice. Prin intermediul acestora
copilul îşi consolidează şi îşi lărgeşte reprezentările privind obiectele şi fenomenele
naturii, despre viaţa plantelor şi cea a animalelor, despre munca şi rezultatele obţinute
de oameni, despre tainele naturii.
Rezolvând sarcinile jocului didactic, copiilor li se dezvoltă capacitatea de a analiza şi a
sintetiza, priceperea de a generaliza, de a clasifica obiectele naturii pe baza trăsăturilor
şi a legăturilor esenţiale evidente.
Jocul didactic intensifică activitatea mentală a copiilor, activează procesele psihice,
îmbogăţeşte vocabularul copiilor, trezesc un interes viu faţă de procesul de cunoaştere.
El poate contribui la îmbogăţirea bagajului cultural şi estetic, dezvoltând astfel
creativitatea, însuşirile estetice şi sensibilitatea preşcolarului.
Prin urmare, jocul serveşte atât la formarea, cât şi la dezoltarea personalităţii
preşcolarului. Alături de celelalte metode şi procedee didactice folosite în activitatea de
predare-învăţare a cunoştinţelor despre mediu, un loc important îl ocupă jocul didactic
care se caracterizează printr-o îmbinare specifică a unei sarcini instructive cu elemente
de joc.
În continuare voi prezenta un exemplu de joc didactic desfăşurat la grupă în cadrul
activităţii de cunoaştere a mediului.
TEMA : ,, Când, cum şi de ce se întâmplă?”
SUBTEMA: ,, Natura se trezeşte la viaţă!”
DOMENIUL ŞTIINŢĂ: Cunoaşterea mediului
MIJLOC DE REALIZARE: Joc didactic
TIPUL ACTIVITĂŢII: Consolidare şi sistematizare de cunoştinţe
TEMA ACTIVITĂŢII: ,, Natura se trezeşte la viaţă!”
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
-Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător;
-Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură;
-Înţelegerea legăturilor diferitelor fenomene ale naturii cu viaţa animalelor, a plantelor -
şi a oamenilor;
-Verificarea cunoştinţelor copiilor despre fenomenele caracteristice începutului de
primăvară.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE/COMPORTAMENTE URMĂRITE:
O1-Să identifice în imagini aspecte ale începutului de primăvară;
O2-Să descrie conţinutul imaginilor prezentate;
O3- Să sesizeze elementele care nu aparţin anotimpului primăvara;
O4- Să facă legături între obiecte şi fenomene;
O5- Să participe afectiv – emoţional, la activităţile de grup, manifestându-şi spontan
trăirile în legătură cu tema propusă;
O6- Să mânuiască materialul pus la dispoziţie.
SARCINA DIDACTICĂ:
-Descrierea ilustraţiilor ce reprezintă aspecte semnificative ale începutului de
primăvară; descoperirea elementelor care nu corespund anotimpului respectiv;
stabilirea legăturii dintre conţinutul ilustraţiei şi anotimp.
REGULI DE JOC:
 Copiii aleg, pe rând, câte un jeton cu aspecte ale naturii sau din
activitatea omului şi îl aşază în dreptul anotimpului; trebuie să motiveze
aşezarea la locul respectiv;
 Copiii ascultă ghicitorile şi dau răspunsul corect;
 Pentru fiecare răspuns corect copiii primesc o bulină roşie; câştigă
echipa care a adunat cele mai multe buline roşii.
ELEMENTE DE JOC: surpriza, aplauzele, ghicitori, întrecerea.
STRATEGIA DIDACTICĂ
Metode şi procedee: descoperirea, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiu,
problematizarea, munca independentă.
Mijloace didactice: Planşă şi jetoane cu aspecte de primăvară şi alte anotimpuri,
recompense,fişe de evaluare, păpuşa ,, Zâna Primăverii”, buline roşii şi albastre, cutia
cu daruri, panou.
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe echipe
DURATA: 30 min
LOC DE DESFĂŞURARE: sala de grupă
Moment organizatoric:
- Se asigură condiţiile bunei desfăşurări a jocului: aerisirea sălii şi aşezarea materialului
didactic, introducerea copiilor în sală.
Captarea atenţiei :
-Se realizează printr-o ghicitoare despre Primăvară.
Anunţarea temei şi a obiectivelor :
-Se anunţă titlul jocului şi obiectivele urmărite.
Explicarea şi demonstrarea jocului:
Propun desfăşurarea jocului sub forma unui concurs în care grupa de copii este
împărţită în două echipe: Rândunelele şi Ghioceii.Pe rând, câte un reprezentant al
fiecărei echipe este invitat de Zâna Primăvara: ,,Unu, doi şi trei/ Hai răspunde dacă
vrei!” să vină şi să aleagă un jeton din cutia cu daruri, pe care-l va denumi, descrie şi
aşeza pe panou. În cazul în care copilul a descoperit o imagine care nu aparţine
anotimpului primăvara, o va aşeza alături, motivându-şi gestul.
Pentru fiecare răspuns corect se primeşte o bulină roşie iar echipa care adună cele mai
multe buline roşii va fii echipa câştigătoare.
Executarea jocului de probă:
Se desfăşoară jocul de probă pentru a vedea dacă copiii au înţeles sarcina.
Desfăşurarea jocului propriu-zis:
Se desfăşoară jocul propriu-zis , până la epuizarea jetoanelor şi se aplaudă răspunsurile
corecte.
Complicarea jocului:
În complicarea jocului voi folosii bileţele cu ghicitori. Copiii aleg câte un bilet iar
educatoarea citeşte ghicitoarea. Câştigător este copilul care dă cele mai multe
răspunsuri corecte.
Asigurarea retenţiei şi a transferului.
Se pun o serie de întrebări legate de jocul care s-a desfăşurat.
Încheierea jocului.
Voi face aprecieri asupra modului în care s-au comportat copiii pe parcursul întregii
activităţi. Se stabileşte echipa câştigătoare care va fi recompensată cu cate o felie de
măr.
Bibliografie :
1. Elkeerin D.B., 1980, ,,Psihologia jocului’’ Editura Didactica si
Pedagogica,Bucuresti;
2. Culea Laurenţia, 2009, ,,Aplicarea noului curriculum pentru educaţie timpurie-
o provocare”, Ed. Diana , Piteşti;
3. Chateu Jean, 1968, “Copilul si jocul’’ Editura Didactica si
Pedagogica,Bucuresti ;
4. Comănescu Maria, Gheorghe Doina, 1998, ,,Cunoaşterea mediului-grupa
pregătitoare, ghidul educatoarei”, E.D.P., R.A., Bucureşti;
5. Ezechil Mihaela, Păişi Lăzărescu Mihaela, 2001, ,,Laborator preşcolar - ghid
metodic”, Ed. V&I Integral, Bucureşti;
6. Mitu Florica, Antonovici Ştefania, 2005, ,,Jocuri didactice integrate pentru
învăţământul preşcolar, Ed. Humanitas Educţional, Bucureşti;
7. Munteanu Camelia, Munteanu Eusebiu Neculai, 2009, ,,Ghid pentru învăţământ
preşcolar. O abordare din perspectiva noului curriculum.”, Ed. Polirom, Iaşi
8. Necula Gabriela, Dan Silvia, Roman Loredana, Lucuşa Maria, Manolache
Adriana, Mateiu Roza, Pană Cecilia, Tomescu Victoria, Mocanu Silvia, Paşca
Angela, Soriţeu Emilia, Cojocaru Luminiţa, Preda Viorica(coord. Insp. M.E.C.)
, 2009, ,,Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Ed.
,,Gheorghe-Cârţu Alexandru”, Craiova ;

S-ar putea să vă placă și