Pentru Printat Licenta

Proiect de licenţă 2010 Secareanu Laurenţiu
Capitolul I – Introducere
Stadiul actual al sistemelor de monitorizare a parametrilor
transformatoarelor (joasă, medie tensiune)
1.1 Generalităţi
Pentru majoritatea companiilor de electricitate, tendinţa folosirii echipamentelor

existente, la parametrii optimi, cu un coeficient ridicat de siguranţă, asociată cu asimilarea noilor
tehnologii este de mare actualitate şi în continuă ascensiune.
Dorinţa unei exploatări sigure şi a extinderii duratei rămase de viaţă a celor mai scumpe
echipamente din cadrul sistemului energetic, transformatoarele de putere, constituie, în ultimii
ani, obiective importante ale constructorilor şi utilizatorilor acestor echipamente electrice.
În scopul reducerii riscului de avariere, este necesară monitorizarea funcţionării acestora,
colectând şi prelucrând informaţii detaliate despre starea transformatoarelor, putându-se astfel
prevedea o eventuală avariere a acestora. Multe transformatoare de putere se află în exploatare
de mulţi ani, apropiindu-se de sfârşitul duratei de serviciu, iar înlocuirea acestora presupune un
efort financiar deosebit.
Rezultatul acestei monitorizări este mărirea duratei de viaţă a transformatoarelor prin:
▪ supravegherea, foarte strictă, pe toată durata funcţionării;
▪ îmbunătăţirea metodelor de diagnosticare;
▪ intensificarea cercetării în domeniul diagnosticării transformatoarelor.
În conformitate cu aceste noi orientări se acţionează, din ce în ce mai mult, pentru
repararea (reabilitarea) transformatoarelor la locul de montaj şi nu în fabrica constructoare sau la
o altă unitate specializată, în scopul reducerii cheltuielilor de deplasare a transformatorului la
fabrica constructoare, precum şi pentru micşorarea timpului de retragere temporară din
exploatare, (perioada transportului şi cea a staţionării la fabrică).
În concordanţă cu statisticile privind defectarea transformatoarelor, se monitorizează
următoarele elemente ale acestora :
- Sistemul de izolaţie;
- Comutatorul de ploturi ;
- Sistemul de răcire ;
- Conservatorul.
1
Studiile efectuate arată că este necesară o monitorizare on-line pe următoarele nivele :

- Unitate de transformare ;
- Staţie de transformare ;
- Sediul sucursalei ;
- Companie.
Evident, trebuie făcută distincţie între monitorizare şi diagnosticare. Monitorizarea
înseamnă achiziţie de date, condiţionarea semnalelor de la senzori şi dezvoltarea modelelor
pentru determinarea stării transformatoarelor.
Diagnosticarea este pasul următor monitorizării şi cuprinde interpretarea datelor
măsurate „off-line” şi „on-line”.
Monitorizarea stă la baza diagnosticării, dar, fără diagnosticare, datele măsurate nu au nici o
valoare, motiv pentru care, în prezent, astfel de metode şi sisteme de monitorizare sunt
dezvoltate de institutele specializate de cercetare, fabricile constructoare şi de utilizatori.
Un sistem de monitorizare a transformatorului trebuie să satisfacă anumite standarde

calitative:
▪ în primul rând sistemul de monitorizare trebuie proiectat pentru o funcţionare de lungă
durată şi pentru o siguranţă sporită, în concordanţă cu durata de viaţă a transformatoarelor
(uneori peste 20 de ani). Bineînţeles, trebuie asigurată o relaţie rezonabilă între costurile
instalării şi eficienţa monitorizării.
▪ în al doilea rând, monitorizarea trebuie să asigure informaţii pentru o estimare foarte
sigură a duratei de viaţă, rămasă, a tranformatorului.
Bineînţeles, ne putem pune următoarea întrebare: “Care este eficienţa reabilitării

transformatoarelor din exploatare, echipate cu sistemele de monitorizare?”.
Pentru a răspunde la această întrebare trebuie amintite două aspecte:
- riscul defectării unui transformator creşte după 10 ani de funcţionare, astfel, un sistem de
avertizare este strict necesar;
- având în vedere preţul ridicat al achiziţionării unui nou transformator şi chiar al unei reparaţii (în
funcţie de defect), necesitatea introducerii unui sistem de monitorizare şi diagnosticare, în
combinaţie cu o protecţie rapidă şi eficace este pe deplin justificată.[1], [2], [4]
2
1.2 Sisteme de monitorizare

A. Monitorizarea termică
Durata de operare sigură a unui transformator depinde de durata de viaţă a sistemului de
izolaţie. De vreme ce îmbătrânirea hârtiei izolatoare este determinată în mare parte de stresul
termic, este foarte importantă cunoaşterea temperaturii maxime de izolare.
Pentru a se evita distrugerea ireversibilă dar şi degradarea prematură pe termen lung a sistemului
de izolaţie, nu trebuie să se depăşească temperatura maximă dată.
În această parte a sistemului de monitorizare, starea termică a întregului transformator poate fi
monitorizată continuu.
B. Sistem de monitorizare al descărcărilor parţiale (PD)

Sistemul de măsurare menţionat foloseşte miezuri de ferită, ataşate pe bucşe, şi în zona
neutră a transformatorului pentru a decupla semnalele PD.
Ataşat pe locurile senzorilor piezoelectrici ai transformatorului este capabil să primească
impulsuri acustice PD din interior.
C. Funcţii de transfer (TF)

Pentru detectarea din timp a deplasării bobinajelor metoda funcţiei de transfer este o
abordare avansată. Sunt trei metode experimentale foarte cunoscute pentru a obţine funcţiile de
transfer pentru diagnosticări comparative: bazate pe timp, bazate pe construcţie şi bazate pe tip.
Cea mai folosită metodă şi cea mai precisă este comparaţia bazată pe timp, care foloseşte
date anterioare ca referinţă sau compară funcţia de transfer a transformatorului respectiv în
relaţie cu proprietăţile de simetrie date de dezvoltatorul transformatorului.
D. Monitorizare pentru comutatorul de sursă la încărcare (OLTC)

Sistemul înregistrează diferite date şi evenimente: cuplul motorului, temperaturile,
numărul total de operaţii de schimbare. Cu ajutorul datelor despre temperatură sistemul
corectează cuplul motorului. Sistemul efectuează un raport al condiţiei. Pot fi trei categorii de
operaţii: operaţii normale, avertizare şi nici o operaţie datorată unui eveniment periculos.
E. Sisteme de monitorizare adiţionale

Adiţional sistemelor de monitorizare prezentate mai sus mai există alte sisteme de la
diferiţi producători.
3
Toate sistemele sunt conectate prin TCP/IP sau prin interfeţe standard serial. Toate datele
sunt disponibile printr-un PC central, privit ca serverul sistemului de monitorizare (MSS)-Node.
Figura dă o privire de ansamblu a arhitecturii de comunicare.
Fig. 1.1 - Arhitectura sistemului de comunicaţie AMS
1.3 Obiectivele sistemului de monitorizare
1.3.1 Obiective constructive
Obicetivele urmărite prin proiectarea, realizarea şi implementarea unui sistem de

monitorizare şi diagnosticare sunt:
a. Monitorizarea „on-line” a unui transformator sau a mai multor transformatoare cu

funcţionare în regim permanent, aflate într-o staţie electrică de transformare, prin care se asigură:
▪ determinarea încărcării transformatorului şi a puterii tranzitate;
▪ determinarea îmbătrânirii termice şi, eventual calculul temperaturii „hot-spot”;
▪ determinarea condiţiei de izolaţie (conţinutul de gaz şi umiditate);
▪ eficienţa sistemului de răcire;
▪ determinarea variaţiei volumului de ulei;
▪ stabilirea condiţiilor de funcţionare a pompelor şi a ventilatoarelor;
▪ determinarea zgomotului şi a spectrului de vibraţii;
▪ determinarea forţelor electrodinamice şi a solicitărilor locale;
▪ determinarea nivelului descărcărilor parţiale;
4
b. Monitorizarea „off-line” a transformatorului în scopul determinării stării acestuia în

exploatare, prin introducerea de la consolă, a rezultatelor măsurărilor efectuate off-line; În acest
fel se asigură:
▪ determinarea stării izolaţiei transformatorului;
▪ determinarea stării înfăşurărilor;
▪ determinarea stării comutatorului de ploturi.
Câteva exemple de monitorizare „off-line” a stării izolaţie sunt prezentate în figurile
alăturate.
Fig 1.2 - Coeficientul de absorbţie Fig

1.3 - Rezistenţa de izolaţie
Se urmăreşte evoluţia în timp a unor parametri pentru un transformator având

următoarele caracteristici: putere aparentă S=25 MVA, raport de transformare k=110/20 kV,
tensiune de scurtcircuit uk=10.3%, grupa de conexiuni Yod-11, an de punere în funcţiune: 1979.
Transformatorul se caracterizează prin scăderea rezistenţei de izolaţie (sub valoarea
minimă acceptată), şi scăderea coeficientului de absorbţie, datorită creşterii conţinutului de
umiditate a izolaţiei solide şi a deteriorării parametrilor uleiului electroizolant
 c. Predeterminarea rezervei de viaţă a transformatorului, inspectarea regimurilor de

funcţionare, reprezentarea variaţiei în timp a mărimilor măsurate şi analizei evoluţiei
parametrilor transformatorului.
Determinarea duratei de viaţă se va face luând în considerare următoarele elemente:
▪ viteza relativă de degradare termică a izolaţiei;
▪ încărcarea transformatorului şi timpul de funcţionare la încărcarea respectivă;
▪ timpul de atingere a limitelor parametrilor măsuraţi.
5
Fig 1.4 - Curba vieţii pentru un transformator

Exemplu:
10 h la 104˚C şi 14h la 86˚C rezultă (10x2)+(14x0.25)=23.5h de viaţă pentru o funcţionare în
timp de 24h; este important de menţionat că mai jos de 80˚C consumarea vieţii pote fi
considerată neglijabilă
d. Achiziţia valorilor mărimilor electrice în regim de avarie pentru analiza cauzelor

avariei şi evaluarea stării funcţionale a transformatorului.
e. Supravegherea permanentă a funcţionării transformatorului, comutatorului de prize,

ventilatoarelor, pompelor, precum şi a aparaturii de comandă şi control.
Managementul vieţii transformatorului trebuie să ţină seama de experienţele anterioare

ale colectivelor de exploatare, ca un efort cooperativ între lucrători şi universităţi tehnice pe
subiectul legat de diagnosticarea transformatorului şi a managementului de viaţă a acestuia.
Problematica ce trebuie avută în vedere va urmări inconvenientele apărute în urmă:
- stresului dielectric
- stresului termic
- impactul mecanic
- schimbările chimice
În anumite situaţii specifice, se folosesc proceduri de diagnostic ce ţin cont de tipul şi

rolul transformatorului. Se ştie că transformatorul este o structură foarte complexă cu materiale
diferite în compoziţia sa: cupru; o bară de oţel; un "rezervor" de oţel şi puţin ulei pentru izolaţie.
6
[3], [5]
1.3.2 Obiective de evaluare a stării transformatoarelor de putere
Managementul duratei de viaţă este direcţionat în primul rând asupra măririi vieţii de
funcţionare şi tăierii costului de fabricaţie.
Unele sisteme de urmărire sunt cele On-Line care servesc detectării de schimbări în
sistemul de izolaţie, printr-un ansamblu de avertizare care aprofundează unele dintre problemele
de mai sus, de ex: stresului termic sau cel chimic.
Sistemul de avertizare detectează următorii parametri:
- puncte-calde
- degradarea izolaţiei
- exces de umezeală în izolaţie
- descărcări parţiale
În mod normal nici unul din aceste defecte nu pot fi detectate cu un singur aparat sau
utilaj de aceea trebuiesc folosite mai multe metode pentru a asigura o mai bună funcţionare a
sistemului de avertizare.
Pentru degradare termică (izoatie cu ulei şi solide) se procedează la:

- măsurările punctelor calde ( hotspots )
- monitorizare On-Line a temperaturii uleiului şi a cuprului
- testul Karl Fischer
- îmbătrânirea uleiului testul de oxidare
Pentru degradare mecanică se procedează la:

- injecţii de tensiune mică
- FRA ( Analiză a Frecvenţei)
- inspecţie vizuală
Toate diagnosticările acestea au nevoie de experienţă în diagnosticare pentru a alege
decizia potrivită. În timp ce identificarea dielectrică / termică/ chimică/ este posibilă astăzi,
localizarea geometrică este în mod normal imposibilă.
7
După cum poate fi văzut din această situaţie deficitul impactului mecanic poate fi detectat
doar cu ajutorul amprentelor. Defectul mecanic nu apare relevant din analiza uleiului de
transformator.
1.4 Proceduri de investigare a componentelor transformatoarelor
Transformatorul de putere trebuie să permită proceduri care să identifice îmbătrânirea

diferitelor componente.
Elementele cheie ale acestor monitorizări sunt realizate asupra următoarelor elemente:
- dielectricul (izolaţie majoră sau minoră, ecranare statică)
- circuitul electromagnetic (miez, înfăşurări, circuite de protecţie şi ecranare)
- circuitul de curent (conductoare, etc.)
- structura de izolaţie
- structuri de fixare
- scuturi magnetice
- echipamentul de răcire.
Toate aceste sub-sisteme au posibilitatea de a avea propriul lor defect şi o posibilitate de
funcţionare defectuoasă şi din această cauză să arate diferite simptome de degradare.
Dintre elementele menţionate mai sus, se pot selecta pentru o analiză mai detaliată
următoarele elemente:
- dielectricul ( major, izolaţie minoră, scut static)
- circuit magnetic ( miez, legături, fixare )
- comutator reglaj sub sarcină
- degradarea mecanică
Principalele simptome de defect ale dielectricului, îmbătrânire termică sau factori ce pot
apărea la diagnosticare sunt reprezentate de:
- descărcări parţiale de energie joasă sau înaltă;
- îmbătrânirea prematură a uleiului;
- îmbătrânirea prematură a celulozei;
- contaminarea uleiului;
- cantitate excesivă de apă în sistemele de izolaţie sau de răcire;
8
Simptomele principale de defect ale circuitului magnetic, ce pot apărea la diagnosticare
sunt reprezentate de:
- curenţi mari de circulaţie, ce pot cauza supraîncălzirea sau arderea circuitelor;
- slăbirea elementelor de fixare, ceea ce duce la vibraţii suplimentare;

- scurtcircuite ale împământărilor;
- pierderi excesive
- slăbirea legăturilor la îmbinarea înfăşurărilor
Principalele simptome de defect ale comutatorului de reglaj sub sarcină, ce pot apărea la
diagnosticare sunt reprezentate de:
- puncte de încălzire locală;
- creştere semnificativă a cuplului electromagnetic;
- defecte ale structurilor de suport, ce pot cauza distrugerea înfăşurărilor sau a
comutatorului
1.5 Mărimi achiziţionate „on-line” pentru un transformator
Se preconizează achiziţionarea a cel puţin 50 de mărimi diferite, grupate după cum

urmează:
1. Tensiunile de linie primare şi secundare, curenţii de linie primari şi secundari, puterea
electrică în primar şi secundar, energia electrică transformată într-un interval de timp, frecvenţă,
curenţii prin conductoarele de legătură la masă.
2. Temperaturile uleiului în diferite zone ale transformatorului ale înfăşurărilor şi
miezului, conţinutul de gaze, umiditatea uleiului şi a aerului din conservator, nivelul uleiului,
viteza uleiului prin radiatoarele de răcire, temperaturile uleiului la intrarea şi la ieşirea din
radiatoare;
3. Zgomotele şi vibraţiile transformatorului, presiunea în cuvă şi solicitările mecanice
ale cuvei în regim anormal de funcţionare .
4. Curenţii de descărcări parţiale în izolatoarelore de trecere pe partea de înaltă tensiune .
Sisteme supervizate sunt:
▪ înfăşurările;
▪ izolaţia complexă;
▪ comutatorul de prize pentru reglajul tensiunii;
9
▪ ventilatoarele şi pompele de răcire ale uleiului;
▪ automatizările şi protecţiile
[12] ,[25]
1.5.1 Elementele hardware şi software ale sistemului de monitorizare şi diagnoză
Elementele hardware principale ale sistemului de monitorizare sunt: un calculator

industrial PC, un sistem modular de achiziţie de date, senzori şi traductoare, module pentru
condiţionarea semnalelor şi conversia analog-digitala, interfeţe seriale pentru achiziţia/transmisia
de la/la distanţă a datelor.
Pentru controlul monitorizării se foloseşte un calculator industrial fiabil şi rezistent la
condiţiile de mediu, dar cu toate funcţiile specifice unui sistem de calcul avansat.
Acesta îndeplineşte cerinţele standardelor pentru temperaturi ridicate şi scăzute, ploaie,
umezeală, ceaţă salină, nisip/praf, altitudine ridicată, şocuri şi vibraţii, interferenţe
electromagnetice, cădere de la 1 m şi siguranţă în exploatare.
Plăcile de achiziţie de date, fiecare cu 16 intrări analogice simple sau 8 diferenţiale,
asigură o precizie ridicată, determinată de rezoluţia convertorului analog/numeric. Plăcile
respective mai sunt prevăzute şi cu opt intrări/ieşiri digitale şi două numărătoare/ temporizatoare
pe 24 de biţi.
Plăcile sunt conectate printr-o interfaţă serială RS-485, fiecare în parte, şi cu o interfaţă
convertoare bidirecţională RS-485 ↔ RS-232.
Blocul de condiţionare, care asigură interfaţarea cu senzorii şi traductoarele, conţine
circuite electronice de condiţionare, cu amplificatoare, filtre şi convertoare de intrare, precum şi
surse de alimentare individuale. Circuitele de condiţionare sunt izolate galvanic, asigurându-se
separarea în curent continuu, atât a intrărilor faţă de ieşiri, cât şi a canalelor de intrare între ele.
Toate circuitele de condiţionare şi de alimentare sunt amplasate într-o cutie metalică etanşă, de
construcţie specială, care realizează protecţia la factorii de mediu (umiditate, praf, şocuri,
interferenţe etc.)
Sistemul de monitorizare poate fi conceput în două versiuni: într-o primă versiune,
calculatorul şi sistemul de achiziţie de date sunt amplasate în camera de comandă a
transformatoarelor; cealaltă versiune presupunând amplasarea calculatorului în camera de
comandă, sistemul de achiziţie de date fiind amplasat lângă tranformator, într-un compartiment
special amenajat, cu încălzire şi ventilaţie, pentru a evita condiţiile climatice externe. În acest
ultim caz, poate fi folosită o interfaţă serială RS-232 izolată optic, pentru a elimina interferenţele.
10
Datorită structurii sale modulare, sistemul de monitorizare poate fi echipat conform
cerinţelor clienţilor: se poate mări sau micşora numărul de senzori, fapt care determină numărul
şi tipurile modulelor de achiziţie de date.
Baza software pentru monitorizare este mediul de dezvoltare grafic LabVIEW, sub
Windows. Cu ajutorul acestui program se crează şi interfaţa utilizator, prin intermediul seturilor
de instrumente grafice de care dispune pachetul grafic LabVIEW.
Aplicaţia software preia mărimile de intrare, le formatează şi le înscrie în fişiere

împreună cu datele de configurare a măsurării şi cu informaţiile de timp. Aplicaţia de
monitorizare lucrează sub orice sistem de operare Windows pe 32 de biţi.
În varianta finală, aplicaţia se prezintă sub forma unui fişier direct executabil ce poate rula
independent.
Principalele funcţii pe care le îndeplineşte sunt următoarele:
▪ permite accesul selectiv în program, pe baza unei parole;
▪ utilizatorul poate stabili intervalele de timp la care se fac culegerea datelor şi afişarea
valorilor măsurate;
▪ realizează conversia valorilor măsurate (curenţi şi tensiuni de la traductoare) în mărimi
caracteristice (temperaturi, presiuni, umidităţi etc.), conform unui algoritm care ţine cont de
caracteristicile lanţului de măsură;
▪ permite salvarea pe harddisk a mărimilor măsurate şi a altor informaţii cerute de
beneficiar;
▪ afişează în timp real mărimile măsurate;
▪ transmite comenzile numerice pentru electronica suplimentară
(de configurare a intrărilor blocului circuitelor de condiţionare).
Stocarea datelor analogice sub forma binară este foarte compactă şi asigură o viteză de
lucru sporită, dar consumă din resursele sistemului şi ridică probleme deosebite la decodificare.
Din acest motiv, pentru programul de monitorizare s-a adoptat folosirea unui format de tip text.
Avantajul incontestabil al acestui tip de fişiere constă în uşurinţa cu care poate fi
"descifrat" şi convertit în alte formate de date, tocmai datorită structurii interne simple,
standardizate.
Într-adevăr, utilitarele de sub Windows şi aplicaţiile MS Office recunosc fişierele de date
de tip ASCII drept documente, astfel că mărimile înregistrate pot fi preluate de alte programe,
pentru afişare, prelucrare etc. Fişierele ce conţin înregistrările mărimilor sunt corespunzătoare
11
fiecărei sesiuni de măsurări. Lungimea lor depinde de mai mulţi factori: durata măsurărilor, rata
de citire etc.
Pentru citirea datelor deja înregistrate se pot folosi fie programe de uz general (editoare
de texte precum Notepad sau Wordpad sau programe de calcul tabelar precum Excel), fie
aplicaţii specializate, cu diferite grade de complexitate.
Pentru fişierele de date de mici dimensiuni, cel mai simplu de utilizat este Notepad, care
nu consumă multă memorie (ocupă doar 500K).
Desigur, Notepad prezintă şi limitări, cea mai importantă constrângere fiind aceea că nu
permite vizualizarea sau editarea unor fişiere cu lungimea mai mare de 50K.
Dacă sunt necesare prelucrări mai complexe ale mărimilor înregistrate, este recomandată
folosirea programului de calcul tabelar (“spreadsheet”) Excel, din cadrul pachetului de aplicaţii
de birotică al firmei Microsoft.
Excel dispune de puternice facilităţi de prelucrare, corelare şi afişare. Astfel, coloanele de
date pot fi sortate sau ordonate după diferite criterii şi se pot face calcule statistice (valoarea
medie, dispersia, eliminarea datelor aberante).
Prelucrările matematice ale datelor permit să se ţină cont de coeficienţii de calibrare pe fiecare
canal de intrare sau să se efectueze conversia de unităţi de măsură.
Valorile brute sau informaţiile procesate pot fi afişate grafic sub diferite forme, care să permită o
apreciere globală a evoluţiei parametrilor.
Modalităţile de afişare încep cu grafice simple, în funcţie de timp, suprapuse, şi pot
ajunge la reprezentări complexe, tridimensionale, ale mărimi înregistrate (coloane văzute în
spaţiu, suprafeţe ce indică tendinţele de evoluţie a mărimilor etc.)
În esenţă, programul de monitorizare este structurat astfel:
- o primă etapă este achiziţia datelor la un anumit moment de timp şi calcularea
mărimilor derivate (putere, pierderi, conţinut de gaze în ulei etc.). Pentru fiecare dintre ele se
stabilesc limite permise;
- în etapa următoare se stabileşte dacă una sau mai multe valori măsurate se află în
afara limitelor; în situaţia existenţei unor astfel de valori se porneşte o procedură de alarmare,
care constă din două sub-etape: mai inai se creează un fişier de alarmă care conţine informaţiile
despre valorile alarmante măsurate în ultima oră înainte de eveniment, apoi, opţional, se execută
transmiterea informaţiilor de avertizare şi la alte computere (de exemplu, la dispecer), prin
modem sau satelit;
12
în final, după procedură de alarmare, şi nu numai, se face o verificare dacă s-au înregistrat
valorile mărimilor pe durata întregului interval de măsură (stabilit de comun acord cu
beneficiarul) ; [21], [22]
Un algoritm simplificat al aplicaţiei sofware pentru monitorizarea transformatoarelor

electrice de putere este prezentat în figură următoare:
Fig 1.5 – Schematizarea aplicaţiei software
13
Capitolul II – Societatea NOVA INDUSTRIAL
2.1 Date de identificare
Studiul de caz va fi efectuat asupra societăţii NOVA INDUSTRIAL S.A. , fiind una dintre
cele mai cunoscute şi mai experimentate firme de consultanţă în domeniul energetic.
Este o societate cu 100% capital românesc, 100% privat, ce activează cu succes pe piaţa
românească încă din 1996.
S.C. NOVA INDUSTRIAL S.A. îşi desfăşoară activitatea în special pentru satisfacerea
cerinţelor sectorului energetic prin servicii de consultanţă, prin lucrări de studii, cercetare-
dezvoltare, inginerie tehnologică, respectiv prin conceperea, producerea, livrarea şi mentenanţa
unor produse de înaltă tehnicitate specifice sectorului.
S.C. NOVA INDUSTRIAL S.A. este agreată / certificată ca furnizor de servicii şi produse
de către CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare), ANRE (Agenţia
Naţională de Reglementări în Domeniul Energetic), CNTEE Transelectrica S.A., C.N.
Nuclearelectrica S.A., S.C. Hidroelectrica S.A. şi alte companii beneficiare.
Dintre principalii beneficiari din România ai lucrărilor efectuate de compania noastră SC
NOVA INDUSTRIAL S.A. se pot menţiona: Parlamentul României, Ministerul Economiei şi
Comerţului, CNTEE Transelectrica S.A., SN Nuclearelectrica S.A., Hidroelectrica S.A.,
ELECTRICA S.A., ENEL S.A., SMART S.A., HIDROSERV SA, etc.
SC NOVA INDUSTRIAL S.A. are implementat, certificat şi menţine un Sistem de
Management Integrat (Calitate - Mediu - SSO) conform standardelor ISO 9001/2000, ISO
14001/2004, OHSAS 18001/2007 şi ISO 27001/2005. Compania este menţionată în catalogul
RENAR / 2001 printre organizaţiile certificate conform ISO 9001.
Principalele domenii în care NOVA INDUSTRIAL S.A. oferă servicii sunt:

- consultanţă în domeniul staţiilor electrice şi a echipamentelor electrice aferente acestora;
- expertizarea staţiilor electrice de înaltă şi foarte înaltă tensiune;
14
- expertizarea stării tehnice a echipamentelor primare (transformatoare de putere, bobine de
reactanţă shunt, transformatoare de măsură, descărcătoare, întreruptoare, separatoare, izolatoare,
etc.), prin măsurători şi analize specifice pe teren sau în laborator şi pe bază dosarului de istorie
al echipamentelor analizate;
- evaluarea şi interpretarea rezultatelor analizelor, probelor şi măsurătorilor efectuate de terţi (de

ex. interpretarea analizelor gazelor libere sau a gazelor dizolvate în uleiul din transformatoarele
de putere din exploatare, analize efectuate folosind sisteme de analiză cromatografică de
laborator) şi întocmirea rapoartelor tehnice de evaluare;
- coordonarea tehnică a lucrărilor de tratare a izolaţiei, elaborarea procedurilor tehnologice de
revitalizare a transformatoarelor de mare putere şi a bobinelor de reactanţă shunt din exploatare,
asistenţa tehnică la aplicarea tehnologiilor (la cca. 100 transformatoare de putere şi bobine de
reactanţă shunt de tensiuni nominale 110 - 750 kV);
- expertizarea instalaţiilor de legare la pământ;
- verificări profilactice clasice (conform normativului de exploatare PE 116/94) sau speciale, în
staţie sau în laboratorul de înaltă tensiune, la echipamentele primare (transformatoare de putere,
transformatoare de măsură, descărcătoare, întreruptoare, izolatoare, prize de pământ, etc.);
- determinări ale intensităţii şi distribuţiei câmpului electromagnetic în instalaţiile
electroenergetice;
- inspecţia multispectrala (UV, IR şi video) din elicopter a liniilor electrice de 20-750 kV;
- scanarea laser din elicopter şi prelucrarea digitală a datelor privind liniile electrice aeriene de
medie şi înaltă tensiune;
- elaborarea documentaţiilor de licitaţie sau evaluarea ofertelor;
- elaborarea programelor software specifice;
- asistenţa tehnică la procurarea şi recepţia echipamentelor electroenergetice la furnizori;
- asistenţa tehnică la montaj şi la punerea în funcţiune a echipamentelor electroenergetice;
- întocmirea de specificaţii tehnice pentru procurarea de echipamente şi instalaţii electrice, de
norme tehnice interne, proceduri şi prescripţii de exploatare;
- asistenţa tehnică şi/sau efectuarea de lucrări pentru repararea sau modernizarea echipamentelor
electroenergetice din SEN;
- procurarea din import a unor materiale sau instalaţii necesare ramurii energetice, etc.
2.2 Caracteristici echipament. Strategia Companiei NOVA INDUSTRIAL
15
În concordanţă cu tendinţa de modificare a strategiei de mentenanţă, prin trecerea de la
mentenanţă preventivă la mentenanţă predictivă, care necesită o nouă viziune privind
monitorizarea on-line şi off-linea echipamentelor din exploatare.
Societatea realizează şi oferă următoarele produse create în urma unei activităţi de

cercetare - dezvoltare susţinute precum echipamente de monitorizare on şi/sau off line, ca de
exemplu:
- echipamentele TRAFOMON de monitorizare complexă, on-line, a parametrilor de funcţionare
şi a stării tehnice a transformatoarelor de mare putere din exploatare şi bobinelor de reactanţă
shunt de înaltă tensiune;
- echipamentele SMT pentru monitorizarea on-line a stării izolaţiei trecerilor izolate de înaltă
tensiune tip condensator aferente transformatoarelor de mare putere şi bobinelor de reactanţă
shunt;
- contorul de descărcări electrice CDE 01 pentru monitorizarea funcţionării descărcătoarele de
110 - 750 kV, etc.;
- trusa N - SAT pentru verificarea descărcătoarelor şi contoarelor de descărcări;
- aparatul AŞ - 01 pentru verificarea descărcătoarelor;
- aparatul NOVA - PDC pentru diagnosticarea stării izolaţiei transformatoarelor de putere din
exploatare prin metoda polarizării dielectricului tensiunii de revenire, curentului de polarizare şi
a curentului de depolarizare, produs exportat în Finlanda;
- aparatul NOVA TIME TESTING NT3 milisecundometru numeric, destinat măsurării timpilor
de acţionare la întreruptoare, relee, etc., produs exportat în Germania;
- aditivi Xb şi Za pentru îmbunătăţirea calităţii uleiului electroizolant din transformator şi
respectiv pentru creşterea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor transformatoarelor de putere noi
sau din exploatare;
- instalaţia NOVA - ARF pentru detecţia prin metoda analizei răspunsului în frecvenţă a
deformării sau deteriorării la eforturi electrodinamice a înfăşurărilor transformatoarelor de putere
din exploatare;
- instalaţia NOVA - IJT pentru detecţia prin metoda impulsurilor de joasă tensiune a deformării
sau deteriorării la eforturi electrodinamice a înfăşurărilor transformatoarelor de putere din
exploatare;
- aparatul NOVA-mΩ - miliohmmetru pentru măsurarea rezistenţei înfăşurărilor
transformatoarelor de curent sau de tensiune, a transformatoarelor de putere, a motoarelor sau a
16
generatoarelor electrice, respectiv pentru măsurarea rezistenţei electrice de contact la
întreruptoare, contactoare, etc
- sisteme informatice tip expert create de NOVA INDUSTRIAL SA pentru managementul stării
din punct de vedere tehnic al echipamentele electrice primare din instalaţiile energetice şi al
activităţii şi al activităţii de mentenanţă:
-TRANSPOWER PT - sistem expert pentru evaluarea stării din punct de vedere tehnic a
transformatoarelor de putere şi a bobinelor de reactanţă shunt;
-TRANSPOWER I - sistem expert pentru evaluarea stării din punct de vedere tehnic a
întreruptoarelor;
-TRANSPOWER S - sistem expert pentru evaluarea stării din punct de vedere tehnic a
separatoarelor;
-TRANSPOWER TC şi TT - sisteme expert pentru evaluarea stării din punct de vedere tehnic a
transformatoarelor de curent şi respectiv de tensiune;
-TRANSPOWER D - sistem expert pentru evaluarea stării din punct de vedere tehnic a
descărcătoarelor de protecţie la supratensiuni.
-NOVA Predict sistem informatic care completează sistemul expert TRANSPOWER şi care
determină indicatorii de fiabilitate pentru evaluarea stării tehnice momentane a echipamentelor
electrice primare, în scopul de a asigura nivelele de siguranţă impuse de CNTEE Transelectrica .
-Humidity Expert System HES 6 care permite determinarea umidităţii în izolaţia solidă a
transformatoarelor de putere folosind 6 metode de diagnoză;
-TransPower software care permite:
- constituirea unei baze de date informatizate (conţinând ansamblul informaţiilor necesare
diagnosticării stării şi estimării duratei de viaţă deja consumate);
- urmărirea comportării individuale a fiecărui transformator din exploatare,
- optimizarea activităţii de mentenanţă şi a gestiunii parcului de transformatoare;
- stabilirea programului de mentenanţă predictiv sau preventiv pentru fiecare transformator;
- stabilirea comportării unei familii (unui anumit tip) de transformatoare (inclusiv accesoriile);
- calculul pentru fiecare tip de măsurătoare profilactică, a aşa ziselor "valori normale", pentru o
familie omogenă de transformatoare;
- prevederea volumului şi costului intervenţiilor anuale necesare, (în cadrul programului de
mentenanţă);
17
-BarCode - software care permite folosirea codurilor de bare la inventarierea şi mentenanţă
echipamentelor, instalaţiilor şi contructiilor energetice;
-PowerConstruct - software care permite constituirea unei bănci de date informatizate referitoare
la construcţiile energetice aferente CNTEE Transelectrica: liniile electrice aeriene (borne,
conductoare, etc.), staţiile electrice (stâlpi, suporţi, rigle, etc.) şi clădiri;
-PowerWaste - software care permite constituire unei bănci de date informatizate referitoare la
deşeurile produse de CNTEE Transelectrica, urmărirea lor din momentul producerii până în
momentul valorificării, distrugerii sau reciclării lor.
-SMD sistem de management deşeurilor în centralele termoelectrice şi sistemul informatic
Thermal PowerWaste Manager, corespunzător sistemului de management SMD, etc.
Societatea este membră a mai multor organizaţii sau asociaţii profesionale ca de exemplu:
- Comitetul Naţional Român al Consiliul Internaţional al Mărilor Reţele Electrice
- Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (WEC)
- Comitetul Naţional Român al Comisia Electrotehnică Internaţională (IEC) , etc.
S.C. NOVA INDUSTRIAL S.A. este încadrată în categoria Întreprinderilor Mici şi
Mijlocii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
2.3 Activitatea curentă a Companiei (Produse şi servicii)
2.3.1 Produsele actuale :
Activităţile care generează în prezent profitul Societăţii NOVA INDUSTRIAL sunt

constituite din producerea unei game variate de produse în conformitate cu standardele
specificate de ISO 9001, pentru clienţii săi din diferite sectoare ale industriei energetice.
18
Fig 2.1 – TRAFOMON

Sistem complex pentru monitorizarea on-line a transformatoarelor de putere din exploatare
TRAFOMON reprezintă un sistem conceput de experţii NOVA INDUSTRIAL S.A. special

pentru monitorizarea on-line a transformatoarelor de putere din exploatare, care permite:
1. Monitorizarea on-line a maximum 47 mărimi de intrare (12 analogice şi 35 de stare) ce

caracterizează funcţionarea unui transformator de putere din exploatare şi anume :
- tensiunile primare sau secundare;
- curenţii primari şi secundari;
- temperatura uleiului;
- temperatura aerului ambiant;
- frecvenţa tensiunii reţelei;
- nivelul uleiului în conservator;
- starea de funcţionare a :
- pompelor şi ventilatoarelor sistemului de răcire;
- releului Buchholz;
- releului de presiune al comutatorului de reglaj;
- supapelor de suprapresiune;
- echipamentului de protecţie contra incendiului de tip Serge sau similar;
- sistemelor de monitorizare a izolaţiei trecerilor izolate tip condensator;
- întreruptoarelor în celulele aferente transformatorului.
2. Monitorizarea on-line, prin prelucrare software a:

- temperaturii înfăşurării în punctul cel mai cald;
- consumului de viaţă din punct de vedere termic;
- duratei de funcţionare a pompelor şi a ventilatoarelor aferente sistemului de răcire - totală sau
între revizii,;
- puterii aparenţe.
3. Sesizarea şi alarmarea în cazurile de funcţionare în regim de suprasarcină.
4. Luarea de decizii de protecţie în cazul în care TRAFOMON detectează funcţionarea cu
sistemul de răcire oprit sau în caz de suprasarcini.
19
5. Vizualizarea pe ecranul PC-ului a mărimilor analogice rezultate, sub formă de tablou de
aparate analogice şi / sau digitale .
6. Stocarea temporară a datelor, transferul acestora la PC (folosind interfaţa RS 485) şi
construcţia unei baze de date.
Fig 2.2 - SMT-3

Sistem pentru monitorizarea on-line a trecerilor izolate aferente transformatoarelor de putere
Sistemul SMT - 3 realizat de NOVA INDUSTRIAL S.A. monitorizează starea trecerilor

izolate de tip condensator aferente transformatoarelor de putere din exploatare, măsurând
curentul care trece prin sistemul izolant al acestora.
La modificarea parţială sau totală a izolaţiei uneia din cele trei treceri izolate (treceri ce
aparţin uneia din înfăşurările transformatorului şi sunt cuplate la aceeaşi reţea trifazată), în suma
curenţilor echilibraţi iniţiali apare o componentă de frecvenţă industrială la care reacţionează
sistemul SMT - 3.
Sistemul SMT - 3 permite:
- măsurarea curentului de dezechilibru în limitele 0,001 şi 1 A, rejecţia perturbaţiilor de armonică
trei corespunzătoare unei atenuări de minim 100 ori;
- semnalizarea pentru pragul de acţionare reglabil între 0,001 şi 0,1A în 100 trepte , cu o
temporizare reglabilă între 0,1 şi 9,9 s, cu memorizare şi anulare manuală, acţionarea unui releu
intermediar la depăşirea pragului de semnalizare;
- declanşarea pentru pragul de acţionare între 0,001 şi 1A, reglabil în 100 trepte, cu o
temporizare reglabilă între 0,1 şi 9,9 s, afişare, memorizare şi anulare manuală, acţionarea unui
releu intermediar la depăşirea pragului de semnalizare.
Sistemul SMT - 3 se compune din:
- modulul de protecţie la supratensiuni;
20
- transformatorul de adaptare special, care are rol de amplificare a curentului de dezechilibru
rezultant şi totodată, de protecţie a modulului de măsură, semnalizare, protecţie;
- modulul de măsură, semnalizare, protecţie care asigură :
- măsurarea curentului de dezechilibru, rejecţia perturbaţiilor de armonica trei;

- semnalizarea pentru pragul de acţionare reglabil, cu o temporizare reglabilă , semnal luminos
cu memorizare şi anulare manuală, ieşire;
- releu intermediar cu contacte ND şi NI;
- declanşarea pentru pragul de acţionare reglabil în trepte, cu o temporizare reglabilă , semnal
luminos cu memorizare şi anulare manuală, ieşire.
Fig 2.3 - NovaTest

Instalaţie pentru diagnosticarea off-line a întreruptoarelor
NovaTest este o instalaţie trifazată, modulară, portabilă, destinată diagnosticării off-line a

echipamentelor de comutaţie de medie şi înaltă tensiune testate la producătorul de echipamente
( în cadrul încercărilor de tip şi de lot), precum şi în exploatare (în vederea aplicării programului
de mentenanţă predictivă).
În funcţie de necesităţi, instalaţia NovaTest se poate configura pentru diagnosticarea
simultană pe trei căi, două căi sau o singură cale de curent .
Printre metodele de diagnosticare prevăzute se pot enumera: metoda rezistenţei electrice
de contact, metoda caracteristicilor cinematice, metoda analizei vibratorii, metoda presiunii
mediului de acţionare, metoda timpilor de acţionare şi a nesimultaneitatilor.
Parametrii înregistraţi şi calculaţi de instalaţia NovaTest sunt:
- 3Icp - curenţii prin căile principale de curent;
- 3Ib - curenţii prin circuitul bobinelor de comandă;
21
- 3Ucp - căderile de tensiune pe căile principale de curent;
- 3C - cursele contactor mobile;
- 3Acc - acceleraţiile de vibraţie;
- 3V - viteza contactelor mobile;

- 3R - rezistenta electrică a căilor principale de curent;
- 2P - presiunile (se conectează la oricare dintre bornele pentru Icp, Ib, Ucp, C, Acc).
Caracteristicile tehnice principale ale instalaţiei NovaTest sunt:

- tensiunea de alimentare : 220V / 50 Hz sau 20 Vcc;
- curentul nominal prin circuitul principal : max. 3 x 500 A / 0.6 s;
- curentul prin bobinele de comandă : max. 3 x 5 Acc / 2 Aca;
- tensiunile operative de comandă întreruptor :24 - 220 Vcc şi 110 - 220 Vca;
- tensiunea maximă de izolare galvanică: 1500 Vcc.
Utilizarea în mod curent a instalaţiei NovaTest, a software-ului aferent şi a băncii de date
pentru diagnosticarea off-line a echipamentelor de comutaţie de medie şi înaltă tensiune, poate
determină:
- creşterea siguranţei în exploatare a SEN (Sistemul Eneregetic Naţional);
- creşterea calităţii echipamentelor de comutaţie de medie şi înaltă tensiune noi;
- creşterea calităţii reviziilor şi reparaţiilor efectuate la echipamentele de comutaţie de înaltă
tensiune;
- reducerea timpului de lucru şi a costurilor necesare desfăşurării activităţilor de mentenanţă;
- reducerea timpului de scoatere din funcţiune a echipamentelor de comutaţie de medie şi înaltă
tensiune, în special a celor cu rol vital în funcţionarea SEN;
- reducerea timpului şi costurilor de efectuare a încercărilor de serie şi de tip;
- creşterea calităţii încercărilor de serie şi de tip.
2.3.2 Serviciile actuale sunt:
22
Fig 2.4 - Profilaxia transformatoarelor de putere şi a bobinelor de reactanţă shunt
1. Servicii de mentenanţă şi diagnoză

S.C. NOVA INDUSTRIAL S.A. evaluează starea tehnică a transformatoarelor de putere
sau de distribuţie şi a bobinelor de reactanţă shunt pe baza analizei datelor de istorie (referitoare
la construcţia, încercările în fabrică, transportul, montajul în staţia de transformare, încercările la
punerea în funcţiune sau pentru mentenanţa preventivă, incidente în funcţionare, etc.) şi prin
încercări şi măsurători pentru diagnoza specifică fiecărui tip de transformator sau bobine de
reactanţă shunt:
- măsurarea rezistenţei înfăşurărilor;
- măsurarea rezistenţelor de izolaţie (R15 şi R60) ale înfăşurărilor şi determinarea coeficientului
de absorbţie;
- măsurarea factorului de pierderi dielectrice (tg) şi a capacităţilor sistemului izolant al
înfăşurărilor (între înfăşurări şi masă, respectiv între înfăşurări);
- măsurarea rezistenţelor de izolaţie (R60), a factorului de pierderi dielectrice şi a capacităţii
pentru izolaţia principală (RC1, C1 and tgC1), respectiv pentru izolaţia prizei de măsură (RC2,
C2 and tgC2) - la trecerile izolate tip condensator;
- măsurarea rezistenţei de izolaţie (R60) şi a rezistenţei ohmice, încercarea izolaţiei cu tensiune
aplicată de frecvenţă industrială, respectiv determinarea curbei de magnetizare - la
transformatoarele de curent incluse pe trecerile izolate;
- măsurarea rezistenţelor de izolaţie la circuitul magnetic: între miez şi masă, între pachetele de
tole, între schele, între schele şi masă;
- determinarea gradului de contaminare a uleiului prin: analiza gazelor dizolvate în ulei,
determinarea conţinutului de apă, determinarea conţinutului de particule;
- determinarea rezistivităţii, determinarea factorului de pierderi dielectrice, determinarea
tensiunii de tinere, determinarea conţinutului de substanţe insolubile, determinarea tensiunii
interfaciale, determinarea indicelui de neutralizare, determinarea conţinutului de derivate
furanice, determinarea conţinutului de inhibitor antioxidant, etc.;
- evaluarea stării din punct de vedere mecanic (evaluarea distorsiunilor mecanice ale
înfăşurărilor) prin metoda impulsurilor de joasă tensiune şi repectiv prin metoda analizei
răspunsului în frecvenţa;
23
- investigarea în infraroşu pentru identificarea problemelor potenţiale, în faza incipientă, la
transformatoarele de putere şi bobinele de reactanţă în funcţiune;
- alte încercări speciale (de exemplu încercări pentru diagnoză prin metoda tensiunii de revenire).
2. Elaborarea specificaţiilor tehnice pentru licitaţii în vederea procurării de

transformatoare de putere şi bobine de reactanţă respectiv pentru activităţi de modernizare sau
reparare a celor existente; analize ale documentelor de licitaţie şi evaluarea ofertelor.
3. Asistenţa tehnică pentru procurarea, repararea, respectiv pentru recepţia la furnizor;

asistenţa tehnică la montaj şi punere în funcţiune sau pentru activitatea de mentenanţă.
4. Analiza incidentelor şi a avariilor.
5. Elaborarea procedurilor tehnologice specifice pentru lucrări de revitalizare în staţia de

transformare, a transformatoarelor de putere şi a bobinelor de reactanţă shunt; coordonarea
tehnică a acestor lucrări.
6. Lucrări de inginerie referitoare la sistemele expert de diagnoză, sistemele de

monitorizare on şi/sau off-line, baze de date, interpretări ale rezultatelor unor analize de laborator
sau încercări efectuate cu prilejul activităţii de mentenanţă.
7. Procurări de echipamente şi materiale necesare pentru activitatea de mentenanţă.
24
Fig 2.5 - Profilaxia aparatajului de comutaţie

Evaluarea stării întreruptoarelor aflate în exploatare
S.C. NOVA INDUSTRIAL S.A. evaluează starea tehnică a aparatajului de comutaţie din
instalaţii pe baza analizei datelor de istorie (referitoare la construcţia, încercările în fabrică,
încercările la punerea în funcţiune sau pentru mentenanţă preventivă, incidente în funcţionare,
etc.) şi prin încercări şi măsurători pentru diagnoza specifică fiecărui tip de aparataj de
comutaţie.
Tipuri de încercări pentru ÎNTRERUPTOARE:
- măsurarea rezistenţei de izolaţie a pieselor sau subansamblelor mobile şi fixe, confecţionate din
materiale izolante organice sau combinate, care fac parte din circuitul primar (principal) de înaltă
tensiune;
- măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitelor secundare şi/sau auxiliare de joasă tensiune;
- măsurarea curentului de fugă pe coloanele izolante ale întreruptoarelor tip IO-123-245-420 kV;
- încercarea izolaţiei căilor de curent primare la tensiune de frecvenţă industrială în poziţiile
închis şi deschis ale întreruptoarelor;
- încercarea izolaţiei căilor de curent secundare şi/sau auxiliare cu tensiune alternativă său
continuă;
- măsurarea rezistenţei ohmice a căii de curent primare pe porţiuni de contact în curent continuu;
- măsurarea rezistenţei dinamice a căii de curent principale în ciclul nominal de manevră şi/sau
în ciclul RAR;
- măsurarea forţei de extracţie a cuţitelor din broşe, la echipamentele debrosabile;
- măsurarea rezistenţelor ohmice a rezistenţelor şi măsurarea capacităţii condensatoarelor de
şuntare ale camerelor de stingere aparţinând întreruptoarelor;
25
- măsurarea rezistenţei ohmice a bobinelor, a supapelor electromagnetice sau a electrovalvelor de
deschidere sau de închidere;
- măsurarea timpilor de acţionare şi a nesimultaneitatii atingerii şi separării contactelor fazelor
diferite şi a contactelor înseriate ale aceleiaşi faze;
- măsurarea acceleraţiei contactului mobil;
- verificarea transformatoarelor de curent înglobate;
- încercarea uleiului din camera de stingere, coloane izolante şi cuvă;
- verificări funcţionale ale întreruptoarelor la anclanşări şi declanşări;
- măsurarea vitezei de deplasare a contactelor mobile, a cursei totale şi a cursei în contact;
- verificarea etanşeităţii (la întreruptoarele cu SF6);
- verificarea semnalizării scăderii de presiune sub nivelul minim admis pentru gazul SF6 şi a
funcţionării conectorului de presiune în asemenea situaţii (interblocări, comenzi, semnalizări);
- verificarea comportării la seism a întreruptoarelor;
- măsurarea vibraţiilor de manevră şi a presiunilor statice şi dinamice.
Fig 2.6 - Profilaxia transformatoarelor de măsură

Transformatoare de curent, Transformatoare de tensiune inductive, Transformatoare de tensiune capacitive
26
S.C. NOVA INDUSTRIAL S.A. evaluează starea tehnică a transformatoarelor de măsură
din instalaţii pe baza analizei datelor de istorie (referitoare la construcţia, încercările în fabrică,
încercările la punerea în funcţiune sau pentru mentenanţa preventivă, incidente în funcţionare,
etc.) şi prin încercări şi măsurători pentru diagnoză specifică fiecărui tip de aparataj de
comutaţie.
Tipuri de încercări pentru TRANSFORMATOARE DE CURENT:
- verificări profilactice, conform normativelor;
- analiza compatibilităţii cu protecţiile electronice moderne a transformatoarelor existente, în
funcţiune în instalaţiile de înaltă tensiune (220 kV şi 400 kV);
- analiza comportării la seism a ansamblului transformator - suport;
- analiza cromatografică a gazelor dizolvate în ulei (la transformatoarele de curent cu izolaţia

impregnată în ulei);
- analiza preciziei transformatoarelor de curent conectate la aparate de măsură, care trebuie să
măsoare corect la valori ale curentului între 1% şi 120% din valoarea nominală;
- analiza funcţionării în condiţii tranzitorii, de scurtcircuit, a transformatoarelor de curent
conectate la echipamente secundare electronice;
- analiza necesităţii protejării echipamentelor conectate la înfăşurările secundare ale
transformatorului de curent, la solicitări produse de supratensiunile induse ca urmare a
manevrelor de comutaţie din circuitele primare.
Tipuri de încercări pentru TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE INDUCTIVE:

- analiza comportării la seism a ansamblului transformator - suport.
Tipuri de încercări pentru TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE CAPACITIVE:

- analiza frecvenţei de acord a circuitului anitiferorezonant şi acordarea acestuia, dacă este cazul;
- verificarea rezistenţei neliniare;
- analiza comportării la seism a ansamblului transformator - suport;
- verificarea răspunsului în regim tranzitoriu
27
NOVA INDUSTRIAL S.A. deasemenea realizează:
· evaluarea stării tehnice a unităţilor de transformare aflate în funcţiune, pe baza analizei
istoricului acestora, a studiul bazei de date NOVA INDUSTRIAL S.A. şi a testelor speciale
specifice fiecărui transformator;
· supervizarea (în colaborare cu subcontractori locali sau intrenationali) a lucrărilor de
construcţie / montare, a încercărilor mecanice şi electrice ale echipamentelor la locul ridicării /
montării acestora sau în laboratoare;
· studii tehnice, design şi consultanţă în domeniul industriei energetice;
· consultanţă în domeniile securităţii - sistemelor de alarmă;
· măsurători speciale pentru materiale, instrumente şi aparate electrice;
· repararea echipamentelor / aparatelor electrice [6]
Capitolul III – Prezentare sisteme de monitorizare

(caracteristici echipament )
3.1 Obiective generale privind sistemele de monitorizare
Noua politică energetică a UE, elaborată în 2007, de independenţă şi eficienţă energetică,

a condus la elaborarea strategiei de dezvoltare durabilă energetică a României. Calitatea energiei
electrice şi siguranţa sistemului energetic naţional depind de fiabilitatea fiecărei componente în
parte, în special în staţiile electrice.
Lucrarea propune cercetarea şi realizarea unui sistem de monitorizare şi diagnosticare
complexă bazată pe învăţare a echipamentelor de medie tensiune din staţii, care să permită
trecerea de la mentenanţă periodică la mentenanţă predictivă, cu toate avantajele economice şi de
siguranţă funcţională aduse de aceasta.
Cercetările din cadrul lucrării au scopul de a relansa competiţia pentru modernizarea,
eficientizarea energetică şi aducerea la standardele europene a produselor româneşti şi de a
răspunde astfel strategiei energetice în România pentru perioada 2007-2020.
Lucrarea asigură modernizarea ofertei societăţilor care au ca obiect de activitate
asigurarea mentenanţei echipamentelor electrice, prin introducerea în fabricaţie a unui nou
produs cu un puternic caracter inovativ, fiind primul de acest gen propus pentru piaţa internă.
Obiectivul principal al implementării lui în producţia de serie, constând în creşterea fiabilităţii
28
funcţionale şi eficienţei în exploatare a ansamblului alimentărilor auxiliare prezente în staţiile
moderne de transformare, transport şi distribuţie a energiei electrice.
Sistemul se va putea integra în tendinţa actuală de reînnoire a echipamentelor prezente în
SEN şi corespunzător cerinţelor de vehiculare automată a informaţiei pentru mai bună gestiune a
resurselor din sistem.
3.2 Aspecte Legislative privind reglementările naţionale in domeniul

electro-energetic
Activitatea în domeniul măsurărilor mărimilor electrice şi proiectarea echipamentelor
digitale menite să acopere această arie de interes, trebuie să respecte standardele internaţionale în
domeniu.
Standardele în domeniu sunt multiple, dar cele mai importante pot fi grupate după cum
urmează:
EN - 50160 - 1994
IEC 61000 - 4 - 15
IEC 61000 - 4 – 7
IEC 868
IEEE 519 - 1992
IEEE 1159 - 1995
La nivelul anului 2008 reglementările naţionale agreate şi utilizate de entităţile de
transport şi de distribuţie a energiei electrice privind armonicile şi nesimetriile sunt următoarele:
▪ reglementările româneşti generale cuprinse în Legea nr. 13 din 9 ianuarie 2007 - “Legea
Energiei Electrice”;
▪ normativul PE-124/1995, “Normativ pentru stabilirea soluţiilor de alimentare cu energie
electrică a consumatorilor industriali şi similari”, care conţine prevederi exprese privind măsurile
corespunzătoare ce trebuiesc luate din faza de proiectare pentru ca receptoarele electrice să nu
producă în reţelele sistemului extern anomalii ca fluctuaţii de tensiune, şocuri de putere activă şi
reactivă, nesimetrii şi deformarea curbelor de tensiune şi de curent;
▪ standardul românesc SR CEI 38/1997 şi Amendamentul A1/1997, “Standard de stat
pentru tensiuni şi abateri admisibile”, ce cuprinde definirea şi atribuirea valorilor nominale
pentru tensiunea electrică;
29
▪ standardul românesc SR EN 50160/1998, “Caracteristicile tensiunii furnizate de reţelele
publice de distribuţie“, ce cuprinde definirea şi descrierea caracteristicilor de alimentare
furnizate în ceea ce priveşte frecvenţa, amplitudinea, forma undei şi simetria tensiunilor trifazate.
[4], [17]
3.3 Avantajele întrebuinţării sistemului de senzori
Ideea monitorizării echipamentelor electrice a apărut în urma studierii pieţei, a observării

impedimentelor pe care le întâmpină companiile electrice, şi a pierderilor băneşti pe care le au în
timpul penelor de curent create de anumite defecţiuni.
S-a pornit de la o idee simplistă în care se dorea reducerea erorilor umane în cadrul
circuitului energetic, astfel realizându-se eficientizarea procesului de mentenenta a sistemelor
electrice drept urmare a etapelor de dezvoltare care au constat în crearea sistemului de senzori şi
implementarea în echipamentele electrice.
Astfel, abordarea acestei idei devine relativ simplă şi anume implementarea unui set de
senzori transformatoarelor, care au rolul de a facilita supravegherea instalaţiei electrice, implicit
monitorizarea parametrilor transformatorului astfel asigurându-se o funcţionare corespunzătoare
a echipamentului în sarcină.
Introducerea acestor senzori la transformatoare, prezintă un avantaj pentru firmele care
au obiect de activitate asigurarea mentenanţei echipamentelor electrice, în sensul că în momentul
producerii unei defecţiuni sau a identificării unei perturbaţii necorespunzătoare a parametrilor de
funcţionare, este sesizeazata în timp util problema şi astfel informaţia este transmisă şi stocată
instantaneu, astfel operatorul are acces direct la datele cu referire precisă asupra erorii de
funcţionare.
Util este faptul că în cazul unei avarii asupra sistemului, datorită acestor senzori echipa
de intervenţie va şti exact unde să îşi focalizeze atenţia astfel timpul de execuţie al reparaţiei
poate fi eficientizat.
Practic, setul de senzori montaţi echipamantelor electrice, implicit serviciile şi
contribuţiile tehnologice pe care aceşti senzori le aduc, eficientizează logistica întreţinerii
sistemului energetic şi prin anunţarea unei viitoare revizii, astfel economisindu-se timp
cunoascandu-se din timp momentul în care trebuie să acordată atenţie transformatoarelor.
30
3.4 Analiza parametrilor de monitorizat
În scopul creşterii fiabilităţii în exploatare a transformatoarelor de putere utilizate în

staţiile de medie tensiune este necesară o monitorizare continuă a parametrilor acestor
transformatoare. În afara datelor prelevate prin procesul de monitorizare, există şi intrumente
matematice complexe ce au rolul de a simula evoluţia acestor parametri în timp, pentru a putea
preîntâmpina eventualele probleme. În cazul transformatoarelor aflate în staţiile de transformare
de înaltă tensiune ale reţelelor din România, uzura joacă un rol important şi parametrii tehnici ai
echipamentului pot ajunge să fluctueze în timp.
Costurile schimbării transformatoarelor în cazul defectelor devin mult mai mici aplicând
o mentenanţă prediciva asupra acestor transformatoare.
Pentru acesta, se are în vedere îmbinarea datelor achiziţionate în timpul monitorizării cu
cele calculate pe baze matematice, aceasta fiind esenţa proiectului SEMCE.
Fig 3.1- Soluţie de monitorizare a parametrilor
Un obiectiv important urmărit constă în adaptarea sistemului de alimentare la cerinţele

unor procese cu grad ridicat de risc şi cu cerinţe deosebite de fiabilitate cum sunt cele din
exploatarea furnizării de energie electrică.
De asemenea se are în vedere compactizarea structurală şi informaţională a sistemului
alimentărilor auxiliare pentru facilitarea diagnozei şi a mentenanţei acumulând informaţii care să
permită dezvoltarea unei strategii de decizie în ceea ce priveşte mentenanţa predictivă a acestor
31
echipamente şi optimizarea graficului de întreţinere şi reînnoire a bateriilor de acumulatori din
dotare.
De asemenea, se doreşte atingerea unei disponibilităţi a sistemului aproape de 100%
pentru limitarea cazurilor de defect care să afecteze bună funcţionare a ansamblului staţiei,
bazându-se pe soluţii redundante de conversie şi distribuire a alimentărilor auxiliare ale
sistemului.
Un alt obiectiv îl reprezintă reducerea gabaritului instalaţiei şi a perturbaţiilor introduse
de acestea în mediu prin caracterul specific de zgomote şi vibraţii şi influenţe electromagnetice.
Cercetarea şi proiectarea vor fi orientate pe atingerea a patru obiective majore:
- calitatea şi economisirea energie electrice;
- fiabilitate şi întreţinere;
- informatizarea completă;
- compatibilitatea cu mediul şi etică profesională;
Un alt obiectiv este asigurarea unui mediu software de acţiune ergonomică cu utilizatorii
umani, prin programe de prezentare şi control al operării intuitive şi complete din punctul de
vedere al alarmării şi posibilităţii de reconfigurare locală sau de la distanţă a sistemului în cazul
unor nefunctionalitati sau a unor evenimente speciale.
Soluţiile moderne de control şi diagnoză care urmează a fi implementate în sistem vor presupune
şcolarizarea atât a personalului operant cât şi a celui de întreţinere, contribuind la creşterea
competenţei profesionale a acestuia.
3.5 Modul de măsurare a parametrilor de monitorizat pentru

caracterizarea complexă a staţiilor de medie şi joasă tensiune
Tehnica de măsurare folosită se bazează pe utilizarea analizei armonice sub formă

numerică prin dezvoltarea unei aplicaţii denumită transformată Fourier rapidă (Fast Fourier
Transformation – FFT în limba engleză).
32
Versiunea curentă a acestei aplicaţii software reprezintă o variantă open-source de
realizare a tehnologiei avansate de prelucrare numerică a semnalelor electrice în domeniul
frecvenţă cunoscută ca DFT – Digital Fourier Transformation.
Achiziţia datelor se va face conform standardelor în vigoare IEC 61000 4-30/2007 şi EN
50160/2002 utilizând următorii parametri :
Ferereastra de achiziţie : 200 ms (10 perioade/50Hz)

Frecvenţa de achiziţie pe canal : 12800 Hz
Nr. de eşantioane pe canal: 2560 eşantioane
Fig. 3.2 - Construirea ferestrei de achiziţia datelor conform standardelor
▪ agregarea măsurătorilor pe intervalul de 200ms- măsurarea a 10 perioade de semnal pe cele

şase canale la 50Hz cu achiziţie continuă, conform IEC 61000-4-7.
▪ măsurarea tensiunii :
- se obţine că valoarea efectivă (rms) a amplitudinii tensiunii pe un interval de 10 perioade de
semnal la 50 Hz.
Tensiunea efectivă pe ciclul de achiziţie va fi:
unde urms (i) sunt tensiunile efective instantanee achiziţionate. N=2560 nr de eşantioane.
Incertitudinea de măsurare nu trebuie să depăşească ± 1 % din Udin în gama 20 -120%
Udin similar cu standardul clasei S din IEC61000-4-30.
Transformatorul se caracterizează prin scăderea rezistenţei de izolaţie (sub valoarea

minimă acceptată), creşterea tangentei unghiului de pierderi şi scăderea coeficientului de
33
absorbţie, datorită creşterii conţinutului de umiditate a izolaţiei solide şi a deteriorării
parametrilor uleiului electroizolant.
Pentru monitorizare se pot folosi următorii parametri:
- Temperatura uleiului;
- Temperatura înfăşurărilor;
- Temperatura miezului;
- Concentraţia hidrogenului şi a apei;
- Nivelul uleiului electroizolant în conservator;
- Valoarea curentului şi a tensiunii din primar;
- Starea şi poziţia CRS;
- Curentul absorbit de motorul de acţionare al CRS;
- Starea/comanda sistemului de răcire.
Complexitatea electromecanică a mecanismului aferent comutatorului de reglaj sub
sarcină face grea dacă nu imposibilă o intervenţie mecanică pentru modificarea lanţului de
transmisie mecanică în vederea măsurării cuplului motor.
Acest lucru este cu atât mai puţin posibil cu cât se doreşte monitorizarea echipamentelor
deja instalate, şi acest lucru cu intervenţii minime în structura acestora. [11], [25]
3.6 Aspecte legate de întreţinere
De ce întreţinere?
Întreţinerea este combinaţia tuturor acţiunilor, tehnice, administrative şi managerial pe toată
perioada de viaţă a unui obiect, intenţia de a îl păstra şi de a îl restaura, la o stare în care poate
executa funcţiile cerute.
Înainte de a putea alege strategia corectă, trebuie gândit în profunzime, legat de diferitele
opţiuni, şi legat de conseciintele comerciale şi tehnice ulterioare.
Risc sau întreţinerea bazată pe eveniment:
Este o strategie tipică de întreţinere. În acest caz întreţinerea este efectuată numai după ce
eroarea s-a produs şi a fost detectată.
Această strategie include:
34
- Efectuarea întreţinerii doar după ce eşecul s-a produs;
- Disponibilitatea facilităţii depinde de fiabilitatea dispozitivului;
- Nu are influenţă asupra timpului de eşec;
- Riscul deteriorării;
- Costurile totale de întreţinere sunt foarte mici.
Această abordare este recomandată, dacă consecinţele unui eşec sunt minore sau dacă nu au
nici un efect asupra procesului de producţie.
Întreţinerea bazată pe timp
Este cea mai comună strategie de întreţinere. În acest caz întreţinerea este efectuala în
anumite intervale de timp, sau după anumite criterii, şi intenţionează reducerea probabilităţii de
eşec. Este o metodă sigură pentru transformatoare sau comutatoare de sursa la încărcare.
Strategia include:
- Întreţinerea la intervale fixe;
- Înlocuirea după un timp prevăzut de funcţionare;
- Disponibilitate mare;
- Costurile sunt foarte ridicate.
Întreţinerea bazată pe condiţii
Este o strategie avansată şi este o alternativă a strategiei bazată pet imp. Se bazează pe
performanţa şi/sau parametrii monitorizării şi acţiunile necesare.
În contrast cu întreţinerea bazată pe timp această permite extinderea intervalelor de efectuare a
întreţinerii până la limită.
- Depinde de condiţia tehnică în care se află aparatul;
- Este o strategie sigură;
- Oprirea echipamentelor este plănuită pentru a se efectua întreţinerea;
- Optimizează costurile ciclurilor de viaţă ale aparatelor;
- Se cunoaşte în permanenţă starea aparatului. [10], [12]
3.6.1 Întreţinerea CRS-urilor (Comutatoarele de Reglaj sub Sarcină)
35
Cele două criterii de întreţinere ale CRS-urilor sunt: numărul de comutări efectuate şi
intervalul de timp.
Prezentare sumară a echipamentelor de comutaţie (CRS)
Căldura combinată cu puterea (CHP) este o metodă recunoscută pentru a îmbunătăţi

semnificativ generarea de energie.
CRS sau Comutatoarele de Reglaj sub Sarcină convenţionale sunt potrivite
transformatoarelor de distribuţie, dar au un cost considerabil excesiv pentru transformator şi au
mărimea comparabilă cu cea a transformatorului. Mai mult controlul nu este creat pentru a
administra energia inversă.
Intervalele de întreţinere pentru tehnologia comun folosită

Întreţinerea optimizată înseamnă costuri minime de întreţinere pe durata de viaţă a
echipamentului şi disponibilitatea maximă a sistemului.
În termeni simpli intervalele de întreţinere ţin seamă de următorii factori:
▪ Uzura componentelor mecanice cum ar fi acumulatorul de energie, arcurile, numărul de
comutări, acesta fiind factorul decisiv.
▪ Uzura contactelor, respectiv diferenţa de uzură dintre contactele principale şi cele de

tranziţie.
▪ Forţa dielectricului folosit la izolaţie.
Paşii necesari pentru întreţinerea CRS-urilor
Curăţarea şi inspecţia părţilor mecanice, verificarea vizuală a distanţelor dintre izolatorul

comutatorului, şi compartimentul de ulei, înlocuirea părţilor componente, schimbarea uleiului,
determinarea uzurii de contact, măsurarea rezistorilor de tranziţie, inspecţia motorului,
verificarea funcţiilor.
Întreţinerea bazată pe condiţii – CRS cu memorie
36
Pentru a îndeplini cerinţe speciale de schimbare în ulei, pe CRS se pot instala foarte uşor
echipamente electronice inovative pentru monitorizarea echipamentului.
Echipamentul foloseşte algoritmi complecşi pentru a determina anumiţi factori, cum ar fi uzura.
Informaţiile obţinute sunt perfecte pentru optimizarea serviciilor de întreţinere, şi permite o
extensie semnificantă a intervalelor de întreţinere.
Echipamentele devin fără costuri de întreţinere – cu până la 300000 de comutări
Având un interval maxim de întreţinere de 300 000 de comutări şi fără a avea limitări de
timp până la primul service, echipamentul este practic fără costuri de întreţinere pentru aproape
orice aplicaţii de reţea.
Concluzia este că transformatoarele de putere echipate cu CRS sunt componentele
principale ale reţelelor electrice. Astfel fiabilitatea lor este foarte importantă, şi trebuie menţinută
la un nivel foarte ridicat pe întreaga lor durată de viaţă.
Dată fiind natura conservativă a industriei, nu este surprinzător că foarte multe utilităţi nu
şi-au schimbat modalitatea de întreţinere de mulţi ani.
Totuşi, cum utilităţile sunt forţate să găsească moduri de a rula sistemele lor mai bine, şi cu din
ce în ce mai puţini oameni, schimbările vor deveni o necesitate pentru supravieţuire.
[2], [5]
3.7 Concepte utilizate în diagnoza incidentelor
Deoarece supravegherea presupune luarea unor decizii în urma apariţiei incidentelor, vom
insista – în continuare - pe categoriile posibile şi modalităţile de manifestare a incidentelor.
Prin prisma supravegherii, incidentele se descriu ca mărimi de intrare caracterizând elementele
de execuţie, senzorii şi componentele procesului supravegheat (fig.3.3).
37
Fig. 3.3 - Evidenţierea incidentelor într-un proces supravegheat
3.7.1 Etapele detecţiei şi diagnozei incidentelor
În ceea ce priveşte detecţia şi diagnoza incidentelor trebuie avuţi în vedere următorii trei
paşi:
▪generarea reziduurilor - operaţie care constă în generarea de semnale sau simptome
concordante incidentelor, pe baza cărora să fie posibilă detecţia incidentului;
▪evaluarea reziduurilor - care constă în luarea de decizii logice, în timpul apariţiei
incidentelor, privitor la locul lor de apariţie;
▪analiza reziduurilor - acţiuni prin care să fie posibilă determinarea tipului de incident,
mărimea şi cauza apariţiei acestuia.
Dacă primii doi paşi permit detecţia şi izolarea incidentului, în ultimul se realizează diagnoza
acestuia.
Schematic, cele 3 etape ale detecţiei şi diagnozei incidentelor sunt reprezentate în figura
3.4
38
Fig. 3.4 - Reprezentarea schematică a paşilor efectuaţi în detecţia si diagnoza incidentelor
3.7.2 Specificaţii la diagnoza tehnică a echipamentelor electrice
Cu referire la echipamentele electrice (EPE), diagnoza tehnică (DT) se pretează, în

principal, la transformatoarele de putere (TP) şi la întreruptoarele de înaltă tensiune (IIT).
Arhitectura sistemelor de monitorizare – diagnostificare (SD) a EPE cuprinde:
▪ senzori şi traductoare pentru evaluarea parametrilor operaţionali ai echipamentului;
▪ controller local (unitate locală de monitorizare) pentru preluarea, eventual conversia şi
transmiterea semnalelor furnizate de senzori şi traductoare;
▪ controller central (unitate centrală de monitorizare), asigură vizualizarea datelor,
stocarea, sugerează soluţii, ia decizii.
O astfel de arhitectură este prezentată în fig. 3.5
Fig.3. 5 – Arhitectura Sistemelor de Diagnosticare a Echipamentelor Electrice
39
Datele şi informaţiile procesate sunt transmise spre nivelul superior, într-o structură
ierarhică de tipul celei prezentate în fig. 3.6.
Informaţiile disponibile la centrul sistemului de control pot fi structurate în două
categorii: pentru activitatea de exploatare a sistemului şi respectiv, pentru activitatea de
mentenanţă a sistemului.
Pentru activitatea de exploatare, este necesar a se cunoaşte dacă EPE este disponibil pentru a
opera sau nu.
În cazul unor disfuncţii, sunt suficiente două trepte de avertizare:
▪ prima treaptă indică faptul că sunt necesare măsuri de remediere ceea ce implică
retragerea din exploatare a EPE;
▪ a doua treaptă, semnalizează o condiţie inadmisibilă pentru EPE, care nu poate
funcţiona în continuare.
Monitorizarea şi diagnosticarea tehnică a EPE se bazează pe măsurarea unor mărimi
urmărite prin senzori a unor mărimi care pot fi de natură:
▪ chimică, de exemplu analiza cromatografică a uleiului din TP şi IIT, detecţia prezenţei
hidrogenului;
▪ pneumatică, cum ar fi măsurarea presiunii interne în sistemul de acţionare a unui IIT,
detecţia prezenţei hidrogenului în uleiul TP şi IIT;
▪ acustică, vibraţii sau zgomote la diferite elemente din construcţia echipamentului
electric;
▪ electrică, măsurarea curenţilor de fugă sau a căderii de tensiune pe contacte,
măsurarea tangentei unghiului de pierderi dielectrice, înregistrarea curentului de întrerupere;
▪ termică, supravegherea directă sau indirectă a temperaturii din diverse puncte.
În mod frecvent se necesită testarea a două mărimi de natură diferită pentru ca decizia să
fie incontestabilă. DT are la bază informaţiile furnizate de senzori, care pot fi de: poziţie, energie,
curent, tensiune, timp, tip contor, temperatură, zgomot, vibraţii, radiaţii, presiune, densitate.
40
Fig.3.6 - Nivele structurate ierarhic în DT a EPE
Performanţele tehnice ale unui sistem de diagnoză (SD) sunt evaluate pe baza
parametrilor de diagnosticare (PD) care influenţează, de fapt, întreaga structură a SD.
PD se împart în trei clase:
41
▪  Parametrii legaţi de funcţionalitatea echipamentului (EP). Pentru EP electrice
mărimile tipice care caracterizează funcţionalitatea sunt: puterea, temperatura, consumul propriu
tehnologic.
Prin măsurarea acestor mărimi se obţin informaţii globale asupra stării EP, fiind posibilă o
diagnosticare generală (EP funcţionează corespunzător sau nu ).
▪ Parametrii care derivă din fenomenele care însoţesc procesele fundamentale (vibraţii,
zgomote, modificări chimice, etc.). Prin măsurarea acestor parametrii se obţin informaţii mai
înguste dar capabile să restrângă aria de investigaţie, capabile să localizeze componentele
defecte.
▪ Parametrii geometrici (cursa, jocul, coaxialitatea, paralelismul, unghiuri, etc.), oferă
informaţii limitate dar concrete asupra stării tehnice a elementelor, permiţând identificarea
locului defect.
Parametrii de diagnosticare se aleg în strânsă corelaţie cu parametrii de stare ai EP,
urmărindu-se satisfacerea următoarelor cerinţe:
▪ univocitatea, exprimă caracterul legăturii între parametrii de stare şi cei de

diagnosticare;
▪ sensibilitatea, redă variaţia specifică a parametrului diagnosticat, la variaţii
elementare ale parametrului de stare;
▪ informativitatea, reprezintă probabilitatea stabilirii exacte a diagnosticului, prin
utilizarea unui anumit parametru de stare;
▪ stabilitatea (repetabilitatea), se exprimă prin gradul de abatere al parametrilor de
diagnosticare faţă de valoarea medie, în cazul repetării probelor în aceleaşi condiţii de testare;
▪ economicitatea se exprimă prin indicatori de natură economică. [10]
3.8 Principii şi metode aplicate la diagnoza tehnică a transformatoarelor electrice
În cadrul acestui subcapitol sunt prezentate principii, metode şi echipamente aplicate la

diagnoza tehnică a transformatoarelor de putere cu ulei şi uscate.
După prezentarea principiilor care pot fi aplicate la diagnoza tehnică a transformatoarelor
de putere, se trece la prezentarea, succesivă a metodelor şi echipamentelor utilizate în scopul
detectării unor deformări sau/şi deplasări ale înfăşurărilor; diagnoza tehnică a transformatoarelor
de putere prin înregistrarea descărcărilor parţiale; diagnoza tehnică prin înregistrarea
temperaturii înfăşurărilor, a uleiului sau a unităţii de răcire, detectarea modificărilor geometrice
42
şi/sau a străpungerii izolaţiei prin evaluarea sau/şi înregistrarea funcţiei de transfer a
transformatorului.
Un spaţiu semnificativ în cadrul acestui capitol este dedicat prezentării echipamentelor

complexe de diagnoză tehnică a transformatoarelor de putere, inclusiv cele din producţia
indigenă, capabile şi realizeze o diagnoză precisă prin analiza unui număr mare de parametrii de
stare ai transformatorului dintre care cea mai importantă categorie este conţinutul de gaze în
uleiul de transformator.
3.8.1 Principii aplicate la diagnoza tehnică a transformatoarelor de putere
Transformatoarele de putere cu ulei (TPU) sunt echipamente esenţiale în toate reţelele de

distribuţie şi transport a energiei electrice. Defecte minore sau avarii apărute la TPU pot avea
efecte devastatoare asupra întregului sistem energetic.
TPU sunt supuse unor solicitări mecanice şi electrice pe întreaga perioadă de funcţionare,
solicitări care reduce rigiditatea dielectrică a izolaţiei din interiorul transformatorului. Aceasta
evoluează în defecte termice şi electrice incipiente care, eventual, pot duce la avarii şi
distrugerea TPU. Încă din timpul defectelor incipiente, în ulei şi în izolaţia solidă a TPU apar
schimbări fizice şi chimice, care pot fi analizate pentru a avea un semnal de alarmă asupra tipului
de defect care evoluează în transformator, astfel putându-se lua măsuri înainte ca situaţia să se
agraveze.
La TPU, hârtia are rolul de a oferi rezistenţă mecanică la strângea bobinajului şi pentru a
oferi rigiditate şi spaţiu dielectric. Formula chimică restrânsa a celulozei este de formă
[C12H14O4(OH)6]n cu n având valori între 300 şi 700. Timpul de îmbătrânire a izolaţiei
depinde de temperatură de operare, de tipul hârtiei şi de nivelul de umiditate şi aciditate a
uleiului. În general, există trei moduri de degradare a hârtiei: ruperea legăturilor glucozice
datorată supraîncălzirii, este hidroliza care presupune dezlipirea legăturilor glucozice datorate
apei şi acizilor, oxidarea care presupune oxidarea grupărilor hidroxil, formând grupări carbonil şi
carboxil care slăbesc legătura glucozică urmând reacţii secundare care duc la sciziuni în lanţ
având ca rezultat degajare de bioxid de carbon, monoxid de carbon, apa, acizi organici şi
glucoză.
43
Uleiul de transformator este folosit atât ca dielectric cât şi pentru a asigura răcirea
bobinajului pe perioada funcţionarii TPU. Este compus în principal din hidrocarburi saturate
numite parafine, cu următoarea formula restrânsa CnH2n+2 cu n având valori între 20 şi 40.
Operarea îndelungata la temperaturi mai mari de 75oC cauzează oxidarea uleiului. Creşterea cu 6
grade a temperaturii va dubla rata de îmbătrânire a hârtiei impregnate cu ulei. Această
îmbătrânire va fi accelerată de un conţinut ridicat de umiditate. Supraîncălzirile şi descărcările
electrice deteriorează uleiul cauzând rupturi în moleculele uleiului parafinic care duc la apariţia
hidrogenului şi a hidrocarburilor ionice.
Acestea se combină formând următoarele hidrocarburi gazoase: metan (CH4), etan
(C2H6), etilenă (C2H4) şi acetilenă (C2H2). Concentraţiile lor depind de natura materialului
izolant dar şi de natura defectului.
Prin urmare, hidrogenul este produs într-o mai mare sau mai mică măsură în toate
cazurile de defect (în special la defectele de natură electrică – descărcări parţiale sau arc electric),
în cazul defectelor periculoase acesta apare brusc şi în cantităţi mari.
De asemenea, solubilitatea scăzută în ulei şi gradul de difuzie mare fac din hidrogen un
indicator fidel al defectelor existente sau în stare incipientă din TPU şi facilitează detecţia lui la
concentraţii mici.
O posibilitate de detecţie a defectelor în stare incipientă este monitorizarea on-line a

conţinutului unuia sau mai multor gaze de defect, dizolvate în uleiul de transformator. Cele mai
întâlnite echipamente de monitorizare sunt monitoarele de hidrogen, datorită faptului că acest
gaz apare în cantităţi mai mari sau mai mici la toate defectele TPU.
Localizarea defecţiunii poate oferi informaţii importante pentru menţinerea
transformatoarelor de putere, investigarea eşecurilor şi mentenanţă. În acord cu zonele posibile
de defecţiune, un plan de investigare detaliat al defecţiunii poate fi realizat cu mult înainte de
oprirea programată. Ca urmare resursele materiale destinate mentenanţei pot fi pregătite adecvat.
Rezultatul ar putea fi, o cădere a transformatorului redusă în timp considerabil, care este
esenţială pentru un furnizor de energie electrică performant. Investigarea funcţională a
defecţiunii este o esenţială pentru disponibilitatea transformatoarelor de putere. Având în vedere
construcţia şi funcţionarea transformatoarelor de putere (TP), printr-un studiu de tip AMDE al
acestora, se evidenţiază modul de manifestare al defectelor posibile, punct de plecare al
modelelor de DT.
Subsistemul de izolare fiind cel mai vulnerabil din structura unui EPE, inclusiv a TP,
metodele de diagnoză se axează, în bună parte, asupra acestuia, parametrii controlaţi fiind, în
44
principal: curentul de fugă, descărcări parţiale, concentraţia de gaze în ulei. Pe lângă analiza –
directă sau indirectă a stării izolaţiei (inclusiv uleiul de transformator), metodele de DT vizează
şi alte componente ale TP care au valori semnificative ale intensităţii de defectare: comutatorul
de ploturi, zone de contact electric, circuitul magnetic, subsistemul de răcire şi rezervorul (în
speţă garniturile, filtrele şi robineţii).
Pentru monitorizarea comutatorului de ploturi se utilizează: măsurarea temperaturii
diferenţiale dintre rezervor şi comutator, măsurarea consumului propriu, date care - comparate cu
amprentă (valorile normale, în acelaşi condiţii de solicitare) – pot evidenţia starea
comutatorului.
Măsurarea descărcărilor parţiale on-line, cu ajutorul unor senzori bazaţi pe efectul
piezoelectric [(50 - 350) kHz] nu se aplică, actualmente, pe scară largă întrucât sensibilitatea
obţinută este relativ redusă şi numărul senzorilor este mare.
Analiza electrică a descărcărilor parţiale pe bandă largă (~10 MHz), combinată cu
utilizarea unor filter pentru suprimarea zgomotelor, este indicată pentru a localiza sursa
descărcărilor.
Combinarea tehnicilor de monitorizare on-line şi off-line este un instrument puternic în
evaluarea completă a stării TP, sub aspect tehnic şi economic.
Funcţia de transfer a TP este o caracteristică cu înalt grad de univocitate. Mici schimbări

în geometria bobinajului sau şi în parametrii izolaţiilor, conduc la modificarea valorilor
parametrilor de circuit (L, C), a impedanţelor şi a funcţiei de transfer. Aplicând una din
metodele: impuls la IT, impus la JT, analiza răspunsului la frecvenţă, se determină funcţia de
transfer a TP.
Prin comparare cu amprentă, cu referire la fiecare bobinaj, se poate decide dacă şi care
componentă din structura înfăşurărilor este defectă.
Detectarea avariilor incipiente în TP, prin analiza gazelor de defect se bazează pe faptul
că izolaţia, atât uleiul electroizolant cât şi hârtia, cedează în anumite condiţii de solicitări termice
şi electrice rezultând produse degradate, atât volatile cât şi nevolatile. La produsele volatile se
face referire prin „gaze de defect”, iar determinarea concentraţiei lor, fie în faza de gaz fie în cea
de ulei în echipamentele electrice constituie analiza gazului de defect.
Analiza gazelor dizolvate în ulei constituie o unealtă extrem de utilă, cu ajutorul căreia se
poate stabili menţinerea în funcţiune a transformatorului. Este similară cu analiza sângelui uman
prin care se pot determina disfuncţionalităţi biologice.
45
Există şapte gaze cheie care sunt folosite pentru a determina tipul avariilor ce au avut loc
într-un transformator:
▪ Hidrogen (H2)
▪ Metan (CH4)
▪ Monoxid de carbon (CO)
▪ Bioxid de carbon (CO2)
▪ Etilenă (C2H4)
▪ Etan (C2H6)
▪ Acetilenă (C2H2)
Străpungerea uleiului mineral este cauzată de trei condiţii majore:

Arcul electric – produce cantităţi mari de hidrogen şi acetilenă, şi cantităţi minore de
metan şi acetilenă.
Descărcări parţiale – Aceste descărcări produc în principal hidrogen şi metan, şi mici
cantităţi de etan şi etilenă. Cantităţi comparabile de monoxid de de carbon şi bioxid de carbon
pot rezulta în urma descărcărilor în hârtie.
Uleiul supraîncălzit – duce prin descompunere la următoarele produse ce includ etilenă şi

metan, împreună cu cantităţi mici de hidrogen şi etan. Se mai pot întâlni urme de acetilenă dacă
avaria a implicat şi contact electric.
Hârtia supraîncălzită – degajă mari cantităţi de bioxid de carbon, monoxid de carbon,
precum şi hidrogen.
Trebuie observat că toate avariile comune ale TPU implică prezenţa hidrogenului. Acesta
este primul şi cel mai important gaz de defect. Prezenţa hidrogenului în gazul dizolvat în ulei, va
furniza primul avertisment despre o avarie incipientă a transformatorului.
Corespondenţa defecte – gaze degajate se prezintă în Fig. 3.7.
În condiţiile unui transformator obişnuit, totdeauna există o evoluţie a gazelor de defect şi de
aceea un singur test va furniza relativ puţine informaţii despre un anumit transformator. Ideea de
bază este să se refacă analizele ori de câte ori este necesar pentru a determina rata de modificare
a concentraţiilor acestor gaze. Detectarea unei concentraţii mărite de gaz într-o perioadă scurtă
de timp poate constitui o avarie iminentă şi impune luarea de măsuri, diagnoză şi evaluare.
46
Fig 3.7 – Corespondenta defectelor alre TPU – gaze degajate
Monitorizarea on-line a gazelor dizolvate în uleiul de transformator este frecvent utilizată

în scopul Diagnozei Tehnice a Transformatoarelor de Putere in Ulei.
În acest sens, s-au dezvoltat o serie de senzori adecvaţi. În mod obişnuit se monitorizează
concentraţia a 7 gaze (H2, CH4, C2H6, C2H4, C2H2, CO şi CO2) care prin analiză directă
(absolută) sau fuzzy (relativă) oferă informaţii deosebit de utile asupra stării izolaţiei. Informaţia
cu privire la creşterea concentraţiei de gaze în ulei nu permite, în mod curent, identificarea
elementului defect, dar permite iniţierea în cunoştinţă de cauză, la obiect, a unei proceduri de
diagnosticare off-line, ceea ce permite mentenanţa operativă, la faţa locului, a TPU.
Uneori DT pe baza concentraţiei celor 7 gaze este combinată cu analiza descărcărilor

parţiale, ceea ce permite detalierea diagnosticării izolaţiei şi chiar identificarea elementului
defect.
Combinând rezultatele absolute privind concentraţiile absolute ale celor 7 gaze cu o analiză de
tip fuzzy a rapoartelor între concentraţii se poate mări acurateţa diagnosticării.
Metoda se bazează pe utilizarea a 4 rapoarte ale concentraţiilor de gaz pentru a
diagnostica 15 stări de afecţiune ale TPU.
Cele patru rapoarte sunt clasificate astfel: scăzut (L), mediu (M), ridicat (H), foarte
ridicat (VH).
Rapoartele utilizate sunt:
▪ Acetilenă / Etilenă (C2H2/C2H4):AE;
▪ Metan /Hidrogen (CH4/H2) : MH;
▪ Etilenă/Etan (C2H4/C2H6): EE;
▪ Etan/Metan (C2H6/CH4): EM.
47
Modul de diagnosticare pe baza a trei rapoarte, conform recomandărilor IEC/IEEE, se
prezintă în tabelul Fig. 3.8.
Fig 3.8 – Coduri pentru interceptarea metodei DGA (recomandare IEC/IEEE)
Metodele de monitorizare prin controlul temperaturii subsistemului de răcire şi prin

identificarea punctului cald al înfăşurării, au evoluat atât în direcţia utilizării unor senzori
performanţi cât şi prin elaborarea de software adecvat.
Pentru depistarea unor modificări de natură geometrică ale bobinajelor sau sesizarea
tendinţei de degradare a izolaţiei (înfăşurărilor sau/şi circuitului magnetic), se măsoară off-line
unul sau mai mulţi parametrii de stare ai TP: rezistenţa echivalentă, impedanţa echivalentă,
pierderi de putere pe transformator, la frecvenţe diferite. [13], [14], [16]
3.9 Metode şi echipamente utilizate pentru diagnoza tehnică a transformatoarelor

de putere
Detectarea deplasării bobinajului transformatoarelor prin analiza răspunsului la frecvenţă

Sunt utilizate câteva metode de a detecta defecţiuni ale bobinajului, incluzând măsurarea
variaţiei impedanţei, testarea impulsului la tensiune scăzută şi răspunsul la frecvenţă al
pierderilor prin dispersie (Frequency Response of Stray Lossers (FRSL).
Metoda folosită în diagnosticarea deplasării de bobinaj, bazată pe FRSL a fost dezvoltată
la Hydro-Quebec la sfârşitul anilor’70. În ultimii 20 de ani, metodă a fost folosită în
diagnosticarea, deplasării de bobinaj a aproximativ 40 de transformatoare de putere din Hydro-
Quebec. În ultimii 3 ani, metodă este parte din procedura 150 utilizată pentru testarea rezistenţei
la scurtcircuit în laboratorul de înaltă tensiune Hydro-Quebec.
48
Metoda care poate fi uşor aplicată într-o staţie de înaltă tensiune, confirmă starea
bobinajului transformatoarelor, fie pentru scopuri de verificare, după ce a fost expus unui
scurtcircuit, fie pentru monitorizarea învechirii echipamentului. Recent, echipamentul de
măsurare FRSL, a fost modernizat în scopul automatizării procedurii de testare
3.9.1 Diagnoza TP prin măsurarea descărcărilor parţiale (DP)
Metoda cea mai folosită în prezent pentru determinarea stării izolaţiei în regim on-line
foloseşte monitorizarea descărcărilor parţiale, care se produc în interiorul echipamentelor şi
maşinilor electrice.
Teoria descărcărilor parţiale implică analiza materialelor, câmpurilor electrice, caracteristicilor
arcului electric, propagării şi atenuării undelor, sensibilităţii senzorilor spaţiali, răspunsului în
frecvenţă şi interpretării datelor în condiţii de semnale perturbatoare (zgomote) puternice.
Descărcarea parţială poate fi descrisă ca un impuls electric, sau o descărcare electrică
într-o alveolă umplută cu un gaz, sau pe suprafaţa unui sistem izolant solid sau lichid. Aceste
impulsuri sau descărcări şuntează parţial golurile din izolaţia dintre fază şi pământ sau dintre
faze.
Aceste descărcări apar în alveolele care pot fi localizate între conductorul de cupru şi
suprafaţa izolaţiei, în interiorul izolaţiei însăşi, sau între suprafaţa izolaţiei şi masa metalică a
echipamentului legată la pământ.
Un sistem actual de detectare a DP permite, pe lângă determinarea sarcinii vizibile o localizare a
originii DP.
Principiul acestui sistem este destul de simplu. Mai mulţi senzori sunt montaţi pe
suprafaţa înfăşurărilor TP pentru a detecta radiaţia electromagnetică cauzată de DP.
O localizare devine posibilă pentru că pe senzorii care sunt aproape de sursa de DP apare
un semnal mai puternic care poate fi transmis senzorilor care sunt amplasaţi mai departe, ca în
figura 3.9.
49
Fig. 3.9. – Ilustrarea principiul de detectare a DP.
3.9.2 Monitorizarea temperaturii unităţii de răcire

Comportamentul termic al unui TPU poate fi evaluat de un sistem de ce urmăreşte o
anumită mărime. În stare de funcţionare, toate pierderile (P) sunt transferate în mediul
înconjurător prin intermediul rezistenţei termice (Rth) a mediului de răcire.
Pentru evaluarea creşterii de temperatură a uleiului se aplică următoarea ecuaţie:
(1)
unde:
▪ Pwn, PFn – pierderile nominale de putere în înfăşurări şi circuitul magnetic;
▪ β – sarcina specifică.
În cazul unor fluctuaţii puternice în temperatura ambiantă, capacitatea termică (Cth) a
TPU trebuie, de asemenea, luată în considerare. Aceasta împreună cu rezistenţa termică se
reflectă în constantă termică de timp a TPU.
Caracteristica dinamică a temperaturii uleiului (θulei) poate fi calculată on-line cu
ajutorul sistemului de monitorizare în baza ecuaţiei:
(2)
Soluţionând
ecuaţia (1) în raport cu β, putem calcula încărcarea continuă permisă, în conformitate cu normele
50
3.9.3 Monitorizarea supratemperaturilor la Transformatoarelor de Distribuţie

Uscate
Multe TDU sunt echipate cu un dispozitiv de detectare a temperaturii, senzor de fibră
optică (DDT) integrate în bobinele de joasă tensiune pentru a semnaliza creşterile de
temperatură datorate unui supracurent.
Dacă un semnal (luminos) slab este injectat de un transmiţător optic într-un capăt al
senzorului de fibră optică, acesta poate fi detectat la capătul opus cu un receptor optic, prezentat
în figura 3.10.
Fig. 3.10. - Schema sistemului de monitorizare a supratemperaturii TDU
3.9.4 Detectarea scurtcircuitului între faze prin evaluarea funcţiei de transfer a TP
În funcţie de construcţia TP, poate fi important să detectăm un scurtcircuit între faze

înainte de supraîncălzirea sistemului. În acest sens, funcţia de transfer poate fi folosită ca sursă
de monitorizare sau detectare. Detectarea scurtcircuitelor bobinei se poate realiza printr-o
comparaţie a funcţiilor de transfer înregistrate înainte şi după ce o cădere a apărut.
Potrivit teoriei sistemelor funcţiile de transfer descriu comportamentul caracteristic al
unui sistem linear. Astfel, modificarea sistemului cu scurtcircuitele între faze, au dus la
schimbările caracteristicilor electrice şi prin urmare la schimbările funcţiilor de transfer. Totuşi,
51
un TP nu reprezintă un asemenea sistem linear, datorită curbelor de histerezis nonliniare şi
magnetice. Ca urmare, pentru un întreg transformator , această metodă nu este aplicabilă.
Doar proprietăţile unei singure bobine pot fi examinate folosind funcţiile de transfer,
pentru că o bobină reprezintă un sistem complex format din rezistenţe, inductivitate şi capacitate.
Astfel o bobină aparţine clasei de circuite lineare electrice.
Determinarea funcţiilor de transfer pot fi efectuate cu diverse metode off-line în
principiu, analiza reacţiei în trepte şi analiza reacţiei de frecvenţă. Folosind analiza reacţiei de
frecvenţă, semnalele de ieşire pentru semnalele de intrare sinusoidale cu diferite frecvenţe sunt
înregistrate, astfel atenuarea şi schimbul de faze pentru frecvenţele sinusoidale pot fi combinate
la evaluarea funcţiei de transfer.
Această metodă necesită timp, dar poate fi reprodusă bine deoarece măsurătorile sunt mai puţin
influenţate de zgomotul exterior care poate fi înlăturat folosind filtre de corecţie la măsurătorile
de frecvenţe reduse. Semnalul de ieşire trebuie să fie măsurat într-un domeniu larg de frecvenţă,
astfel zgomotul influenţează măsurătoarea.
Deci raportul dintre semnal şi zgomot trebuie să fie cât mai mare posibil pentru a garanta
măsurătorile reproduse, astfel este necesar un semnal de ieşire cu amplitudine mare.
Montajul utilizat are schema reprezentată în fig. 3.11. Ansamblul indicator numeric – DC, redau
direct funcţia de transfer.
Fig. 3.11. - Schema de montaj folosită pentru determinarea funcţiei de transfer la TPU
52
3.10 Sistemul de monitorizare MS – 2000
Statisticile cu privire la căderile transformatoarelor indică faptul că izolaţiile dintre

bobine sunt cele mai frecvenţe cauze ale căderilor de lungă durată. De aceea instalarea unui
sistem de monitorizare cuprinzător pentru a avertiza în cazul unei defecţiuni trebuie să fie făcut
pentru TP, importante din punct de vedere strategic.
3.10.1 Arhitectura sistemului
O multitudine de variabile măsurabile pot fi conectate pentru monitorizarea on-line. În

orice caz, foarte rar este util să folosim toate informaţiile disponibile. Deci tehnologia senzorilor
trebuie să fie adaptată cerinţelor specifice ale unui transformator sau ansamblu de
transformatoare, depinzând de vechimea şi starea lor.
Acest lucru necesită un foarte înalt grad de modularitate şi flexibilitate pentru
componentele hardware şi software ale sistemului de monitorizare. Pentru a realiza această
cerinţă Alsthom a proiectat şi dezvoltat sistemul de monitorizare on-line MS-2000
3.10.2 Oportunitatea monitorizării conţinutului de gaze în uleiul din transformator
Perfecţionarea managementului mentenanţei la TPU prin utilizarea unei monitorizări on-

line a concentraţiilor de gaze, este actualmente, recunoscută.
Este larg răspândită părerea că prin cunoaşterea valorilor anumitor gaze generate de
evenimente ce apar în TPU, nocive pentru parametri TPU, pot fi întreprinse acţiuni de corectare
pentru a optimiza durata de viaţă a acestora, într-un program mai amplu de management al TPU.
Procedura implică prelucrarea periodică sau neperiodică, a unei probe de ulei din TPU
care este supusă unei analize a gazului dizolvat (AGD). În zilele noastre această metodă este
foarte practică. Instrumentaţia şi tehnologiile cromatografiei gazului, permit prelucrare unei
probe de ulei sau gaz din transformator. În continuare, aceste produse noi permit, ca procesul de
prelevare să fie separat într-un interval de timp care este selectabil. De exemplu, anumite TPU
sunt astăzi monitorizate cu aceste instrumente on-line la intervale de o oră - 4 ore, o zi sau de o
săptămână.
53
Intenţia este de fapt, de a prestabili aceste intervale prin utilizarea de analizoare
inteligente. În această manieră, ciclurile reprezentative de prelevare pot fi într-adevăr legate de
rezultatele probelor anterioare. Dacă lucrurile devin interesante, de exemplu, frecvenţa poate fi
mărită. Dacă lucrurile sunt stabile şi pot fi prevăzute atunci frecvenţa poate fi redusă în mod
semnificativ. Obiectivele monitorizării on-line cu ajutorul AMS-500, sunt :
• Observarea stărilor anterioare unor potenţiale defecţiuni ale TPU;
• Trecerea de la un program de mentenanţă bazat pe timp, cu intervale frecvenţe, la un
program de mentenanţă bazat pe necesităţi (RCM). În timp ce monitorizarea continuă nu este
precisă (probele sunt luate şi analizate independent printr-o procesare care necesită aproximativ
1/3 ore), valoarea monitorizării foarte frecventă a gazelor dizolvate în uleiul din TPU este clară;
• Determinarea unor măsurători care permit stabilirea unor limite operaţionale ale
transformatoarelor pentru a fi înţelese mai bine în termenii parametrilor generării de gaz, în
condiţii de încărcare şi operare;
• Folosirea unui accesoriu fix, permanent, la TPU pentru a măsura comportamentul
gazului în timpul ciclului de viaţă este acum posibil prin monitorizarea on-line;
• Sistemele integrate de tip AMS-500 permit evaluarea altor parametri în acelaşi timp
cu analiza probelor de ulei (temperatura de vârf a uleiului, temperatura ambiantă, încărcarea
electrică a transformatorului, presiunea aerului, etc.);
[15], [16],[19], [23], [24]
CAPITOLUL IV- Studiu Comparativ de Piaţă
4.1 Localizarea şi vârsta ofertei
Atât oferta cât şi cererea pentru un anumit produs are limite temporale fireşti.
Creşterea cantitativă, calitativă şi valorică a ofertei sunt factori care influenţează în mod direct
durata prezenţei pe piaţă a produselor.
54
Perioada cât un produs este oferit pe piaţă poartă denumirea de perioada de ofertare, iar
cea în care se manifestă cererea pentru un produs poartă denumirea de perioadă de cerere.
Intervalul de timp în care pentru un produs, cele două perioade de timp se suprapun,
reprezintă perioada de viaţă a unui produs.
Ciclul de viaţă al unui produs reprezintă intervalul de timp cuprins între momentul
apariţiei sale pe piaţă că marfă nouă şi momentul dispariţiei sale de pe piaţă.
Acest interval se divide în următoarele etape:
• punerea la punct tehnică şi comercială;
• lansarea pe piaţă;
• creşterea şi dezvoltarea
• maturitatea
• declinul.
În fiecare din aceste etape produsul înregistrează un anumit nivel al desfacerilor şi

solicită o anumită politică de marketing, vizând caracteristicile sale tehnico-funcţionale şi
estetice, condiţionarea şi ambalajul, nivelul preţurilor şi formele distribuţiei, o politică
promoţională specifică.
Politica de marketing adoptată presupune acţiuni specifice şi cheltuieli corelate cu nivelul
beneficiilor. Factorii care determină durata şi structura ciclului de viaţă sunt generali (progresul
tehnicoştiinţific şi creşterea veniturilor purtătorilor cererii) şi factorii specifici (natura produsului,
gradul de noutate, mărimea gamei sortimentale, capacitatea produselor de a primi noi
întrebuinţări).În general este dificil de realizat cercetarea vârstei ofertei şi diagnoza fazei din
ciclul de viaţă în care se găseşte un produs într-un moment dat, ca şi anticiparea evoluţiei viitoare
a ciclului de viaţă. [21]
Din punctul de vedere al firmei NOVA INDUSTRIAL, piaţa nu reprezintă un ansamblu

de cumpărători efectivi, ci se referă la colosul ELECTRICA SA care în momentul de faţă
reprezintă principalul client care achiziţionează produsele oferite, pentru a realiza un sistem de
monitorizare eficient al transformatoarelor şi principalelor echipamente de furnizare a energiei
electrice, pe care compania le întrebuinţează.
Din acest motiv, analiza pieţei trebuie abordată din punct de vedere al principiilor de
clasificare şi evaluare ale Companiei ELECTRICA SA asupra produselor şi echipamentelor
folosite, motiv pentru care firma NOVA INDUSTRIAL urmăreşte sa satisfacă şi sa plaseze o
ofertă a produselor compatibilă cu cerinţele actuale.
55
Analiza va urmări un studiu comparativ de piaţă, ce vizează patru firme ofertante de

sisteme întrebuinţate în monitorizarea echipamentelor electro-energetice cu precădere
transformatoare de putere, de medie şi joasă tensiune, urmând trei direcţii generale, şi anume:
- performanţele tehnice;
- studiul preţurilor;
- exploatare.
4.2 Descriere sumară a firmelor competitoare
1. Nova Industrial - Este o societate ce activează cu succes pe piaţa românească încă din
1996, desfăşurându-şi activitatea în special pentru satisfacerea cerinţelor sectorului energetic prin
servicii de consultanţă, prin lucrări de studii, cercetare-dezvoltare, inginerie tehnologică,
respectiv prin conceperea, producerea, livrarea şi mentenanţa unor produse de înaltă tehnicitate
specifice sectorului.
S.C. NOVA INDUSTRIAL S.A. este agreată / certificată ca furnizor de servicii şi produse
de către CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare), ANRE (Agenţia
Naţională de Reglementări în Domeniul Energetic), CNTEE Transelectrica S.A., C.N.
Nuclearelectrica S.A., S.C. Hidroelectrica S.A. şi alte companii beneficiare. [6]
2. ICMET Craiova (Institut Naţional de Cercetare -Dezvoltare şi Încercări pentru

Electrotehnică) - Activitatea sa a demarat încă din 1974 în calitate de Departament Central de
Cercetare Dezvoltare al Companiei Electroputere Craiova, cel mai important producător în
domeniu cu menţiunea ca din anul 1990, ICMET a devenit independent.
Experienţa ICMET:
· Cercetare, dezvoltare şi încercări în înaltă tensiune, mare putere şi joasă tensiune
· Monitorizarea şi diagnosticarea echipamentelor electroenergetice
· Măsurarea mărimilor electrice şi neelectrice
· Electronică de putere
· Compatibilitate Electromagnetică
· Aplicaţii industriale [7]
56
3. PowerPD Inc. – firma internaţională care îşi focalizează atenţia asupra sectorului
energetic, prin produsele si serviciile sale oferind sisteme de monitorizare On-Line cu rolul de a
detecta descărcările parţiale, monitorizând si înregistrând sunetele acustice, semnale electrice si
unde electr-magnetice. Compania dispune de echipamente software certificate, produsele fiind
concepute si produse sub sigla proprie, dispunând de propriul laborator de încercări si
măsurători. [9]
4. Adrem Invest SA - are la activ 14 ani de existenţă şi un număr de peste 150 de
instalaţii industriale şi echipamente tehnologice precum şi recent un număr de aplicaţii de
automatizare şi SCADĂ în domeniul distribuţiei energiei electrice şi al monitorizării
consumurilor de utilităţi. Adrem Invest este în primul rând un furnizor de soluţii şi numai în al
doilea rând un furnizor de echipamente/servicii sau soft. [8]
4.3 Studiu comparativ privind performanţele tehnice
Întrucât cele patru firme îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu necesităţile

principalului client Electrica SA, se încearcă o clasificare a potenţialilor furnizori prin abordarea
performanţelor tehnice ale sistemelor promovate individual de către fiecare societate, astfel:
Din cadrul societaţii NOVA INDUSTRIAL, se prezintă urmatoarele echipamente:
NOVA EMCSIT – TC/TT - Echipament pentru monitorizarea on-line a

transformatoarelor de măsură de curent si/sau de tensiune.
NOVA SMT 5 - Echipament pentru monitorizarea on-line a trecerilor izolate de înaltă

tensiune
57
Fig 4.1 - Echipamentul NOVA EMCSIT TC/T
Echipamentul NOVA EMCSIT TC/TT este destinat monitorizării on-line a

transformatoarelor de măsură de curent si/sau de tensiune, asigurând informaţii on-line despre
parametrii de funcţionare si starea aparatului monitorizat, si anume:
- starea tehnica a transformatorului monitorizat,
- starea de funcţionare,
- presiunea fluidului izolant, etc.
De asemenea echipamentul poate asigura informaţii despre suprasolicitările de curent si /

sau de tensiune (amplitudine estimata, momentul apariţiei, durata evenimentului, etc.) in reţeaua
electrica la care este conectat transformatorul monitorizat .
Carcteristici tehnice:
INTRĂRI: 14 intrări analogice:

- 6 cu rata de eşantionare 10 kS/s/canal: 6 x curentul pe faza prin înfăşurările secundare
ale transformatoarelor de curent (conexiune la secundarul transformatorului/oarelor de curent,
izolata galvanic); sau 6 x tensiunea pe faza la bornele înfăşurărilor secundare ale
transformatoarelor de măsură de tensiune (conexiune la secundarul transformatorului/oarelor de
tensiune, izolata galvanic);
58
- 8 cu rata de eşantionare 1 kS/s/canal: 3 x curentul prin înfăşurările secundare ale
transformatoarelor de curent (conexiune izolata galvanic); 3/6 x presiune fluid de izolare in
transformatoarele de măsură de curent si/sau de tensiune; 1 x temperatura mediu ambiant, 1 x
rezerva; 10 intrări digitale: 3/6 x contact anclanşare (dry contact): presiune minima fluid izolare;
7/4 x rezerva.
Rezoluţia digitala: maxim 100 µs. Numărul de biţi / eşantion: 13 biţi pentru canalele
analogice cu citire la 10 kS/s si 10 biţi pentru canalele analogice cu citire la 1 kS/s.
IEŞIRI: 4 contacte relee NO (dry / fara potenţial contact): 1 x contacte releu alarma stare
de funcţionare necorespunzătoare transformator; 1 x contacte releu alarma presiune
necorespunzătoare fluid de izolare (opţional); 2 x contacte releu disponibile.
COMUNICAŢIE IED / CLIENT (port / protocol / conexiune / client): RS232/ 485
Protocol asincron / conexiune USB (convertor) local / laptop; Ethernet 10/100/1000
(TCP/UDP) / cablu CAT5/CAT6, fibra optica plus media-convertor / IED, server camera de
comanda sau centru regional ;
Wireless / IED, server camera de comanda (opţional).
Echipamentul poate fi integrat in sistemul SCADA.
NOVA SMT 5
Echipament pentru monitorizarea on-line a trecerilor izolate de înaltă tensiune
Fig 4.2 - Echipamentul NOVA SMT 5
59
Echipamentul NOVA SMT 5 este destinat monitorizării on-line a trecerilor izolate de
înaltă tensiune aferente transformatoarelor de putere şi bobinelor de reactanţă shunt din
exploatare, asigurând evaluarea în timp real a stării izolaţiei trecerilor monitorizate şi a
necesităţii efectuării de măsurători
off-line.
Caracteristici tehnice principale:
-Intrari electrice : 3/6 intrări curent;
-Domeniul de măsurare a curentului rezultant: 0 - 200 mĂ, în 2 scale auto-ajustabile;
-Precizia : curent 1 % din citire, 0,25 % din scală; tangenţă unghiului de pierderi dielectrice 0,5
%;
-Rezolutia: 13 biţi;
-Rata de eşantionare: 100 Hz;
-Selectia nivelului de curent pentru alarmă şi protecţie, respectiv a timpului de acţionare a
protecţiei: de la tastatură.
Sistem de monitorizare on-line a transformatoarelor folosind IMT M-05

ICMET Craiova
Echipamentul poate monitoriza până la 16 transformatoare, permiţând măsurarea

temperaturii uleiului în gama 0÷150°C cu afişaj local de 3 digiţi.
Echipamentul are în componenţă 4 relee de comandă de 5 A, 250 V c.a. care pot fi anclanşate la
praguri presetabile de beneficiar. Deconectarea releelor se face la o temperatură cu 4°C
(ΔTH=4°C), mai mică decât temperatura presetabilă, fapt confirmat de LED-ul de pe afişaj.
Fig 4.3 - Sistem de monitorizare on-line IMT M-05
60
Caracteristici tehnice:
• precizia de măsurare a temperaturii uleiului: ±2°C;
• tensiunea de alimentare: 220 V +10%-15% V c.a.; 50 Hz;
• temperatura de funcţionare: -10°.... +50°C;
• grad de protecţie: IP 54;
• temperatura maximă afişată: 0°÷150° C;
• accesorii: sonda PT 100;
- traductor de nivel ulei: 0÷1.500 Ω;
- releu de protecţie Buchholz cu ieşire semnal
unificat 4-20 mA;
• semnale de ieşire tip releu:
- 4 relee pentru supravegherea ventilaţiei şi avarie;
- 1 releu pentru supravegherea niveluluide ulei;
- 1 releu pentru volumul gazelor din releul Buchholz
• dimensiuni de gabarit (mm): 330 x 230 x 140;
• masă: 2,8 kg
Sistem detecţie ulei produs de ICMET Craiova
Fig 4.4 – Sistem detecţie ulei
Sistemul detecţie ulei se utilizează pentru semnalizarea scăderii nivelului maxim de ulei
din conservatoarele transformatoarelor de putere.
61
Scăderea nivelului maxim de ulei, poate apare datorită fisurării membranei sac din
interiorul conservatorului, sau datorită apariţiei accidentale de pierderi majore de ulei.
Caracteristici constructiv-functionale
• Sistemul detecţie ulei are în componenţă :
1. Detector prezenţă ulei
2. Suport detector
3. Modul comandă semnalizare prezenţă ulei
• Poziţia de funcţionare a detectorului : cu semisfera în sus.
• Mediul de lucru al detectorului : ulei de transformator.
• Presiunea mediului de lucru : 0 ÷5 bar.
• Temperatura de lucru pentru detector : -200 C ÷ +850 C ; -400 C ÷ +1250 C.
• Tensiunea alimentare detector : 12 V c.c.
• Tensiunea de alimentare modul comandă semnalizare prezenţă ulei : 110 ÷ 220 V c.a.
• Curent nominal contact releu : 8 A/24 V c.c., sau 4 A/250 V c.a.
Dispozitivul PD-RD300A din cadrul companiei internaţionale PowerPD Inc. este cel
mai nou dispozitiv din linia PowerPD de echipamente de testare, care prevede monitorizarea
continuă a echipamentelor electrice.
Fig 4.5 - Echipament PowerPD
Acest dispozitiv detectează undele electromagnetice pe suprafaţa sistemului de izolaţie,

determinând frecventele descărcărilor parţiale in gama 10-100 MHz.
Datele sunt colectate, stabilindu-se tendinţele deteriorării transformatorului, după care, transmite
o avertizare timpurie pentru a preveni un eventual accident.
62
Caracteristici tehnice:
· PD-RM (MUX Module)
Canal: 4, 8, 16 canale
COM: MUX protocol RS-422.
Impedanta: 75Ω
· Ant
Frecventa: 10~100 MHz
· Putere
110~240V 50/60Hz
· Comunicare; MODBUS protocol - RS-485:
-rata de transfer: 19200 bps
-distanta de conexiune: 1.2Km
-elemente conectabile in paralel: 32 units
- Modem: (Option: Wireless modem)
-rata de transfer: 1200bps
- RS-232
-rata de transfer: 19600 bps
-distanta de conexiune: 12m
· Contacte in mediu uscat
PD-TP500A – este un sistem de diagnosticare online portabil, care monitorizează

periodic descărcările parţiale in echipamente precum transformatoarele.
PD-TP500A detectează, analizează si localizează sursa semnalului, si poate fi folosit
zilnic si la testarea echipamentelor care nu prezintă un sistem de monitorizare On-Line conţinu,
având avantajul ca este un echipament portabil.
Fig 4.6 – Sistem diagnosticare PD-TP500A
63
Fig 4.7 – Sistematizarea transmiterii informaţiei către operator
PD-TM500A – este sistemul non-portabil care se montează cu rolul de a monitoriza si

sesiza descărcările parţiale asupra transformatoarelor, specific acestei unităţi fiind faptul ca
detectează si localizează sursa unde se produc descărcările parţiale si potenţialele arce electrice.
Fig 4.8 – Sistem diagnosticare PD-TM500A
Fig 4.9 – Configurare transmitere informaţii către operator
64
In cadrul societatii Adrem Invest, monitorizarea transformatoarelor de putere se face
prin experienţa şi capacitatea firmei de a oferi o gamă largă de produse şi servicii pentru
monitorizarea şi diagnosticarea transformatoarelor de putere
· Metoda de analiză "Gas-in oil" pe cormatoagrafe portabile a fost introdusă în
România pentru prima dată în 1996 de Adrem Înveşt
· Adrem a furnizat în premieră în România primele echipamente de monitorizare a
stării transformatorului: detectoarele AMS 500 pentru detecţia hidrogenului şi apei dizolvate în
uleiul de transformator
· Adrem a furnizat (Hidroelectrica SA) şi poate furniza un program de întreţinere
predictivă pentru transformatoarele de putere.
Sistemul IDS LISA
Fig 4.10 – Sistem automatizare IDS LISA
IDS LISA este un sistem de automatizare pentru staţiile de transformare şi este adecvat
pentru aplicaţii indiferent de nivelul tensiunilor folosite. Cu ajutorul sistemelor de control
digitale se reduc costurile pentru instalarea sistemelor secundare şi asigură transparenţa
operativităţii. Beneficiind de o arhitectură flexibilă IDS LISA rezolvă cele mai stricte cerinţe
din partea clientului dar şi a extinderii ulterioare.
[6], [7], [8], [9]
65
4.4 Studiul preţurilor
Preţul constituie unul din factorii determinanţi ai cererii de mărfuri, deci ai pieţei, pe de o
parte şi ai conducerii activităţii economice, şi politicii de piaţă a întreprinderii, pe de altă parte.
Studiul preţurilor are o tematică mare, în obiectivele sale intră: mărimile absolute ale preţurilor,
nivelul preţurilor individuale, etc; cunoaşterea raporturilor în care se află preţurile diferitelor
produse; dinamica preţurilor. În general, datele pentru această cercetare se obţin fie din
investigaţii directe, fie din statistici şi prin prelucrare rezultă o serie de indici care exprimă
dinamica preţurilor.
Preţurile practicate actual de către SC NOVA INDUSTRIAL SA sunt cu cca. 15 până la

30% mai mici decât ale concurenţei (pentru acelaşi tip de produse) pentru ca :
• nu se revinde nimic;
• aprovizionarea cu materii prime se face direct de la producători;
• costurile de operare/producţie sunt menţinute scăzute;
• tehnologia utilizată este destul de performanţă;
• nu se plătesc chirii, având propria locaţie( birouri, depozite, teren aferent).
Preţul echipamentului se compune din piesele componente, manopera efectuata si

beneficiile aduse de echipament firmei, astfel:
Piese componente principale:
Placa de achiziţie National Instruments 1300 euro
Licenţa software Labview 250 euro
Senzori pentru:
-temperatura
-vibratii
-descarcari partiale
250 euro
Conectori 100 euro
Total 1900 euro
Manopera:
66
Lucrarea este efectuată de un inginer si doi tehnicieni astfel:
Inginer:
Se consideră că lucrarea este efectuată in 7 zile, însemnând 56 ore(7zile x 8h/zi).
Din salariul de 4000 lei/lună cu 22 zile lucrătoare a cate 8 h/zi, se constată că venitul/ora
este de 22,72  23 lei /h
4000lei
22 zile  22,72lei / h  23lei / h
8h / zi
In urma unui calcul sumar, se concluzionează că preţul pentru manoperă in cazul
inginerului ajunge in jurul sumei de 1288  1300 lei (56 h x 23 lei/h)
Tehnician:
Se consideră că lucrarea este efectuată in 7 zile de către 2 tehnicieni, însemnând 112 ore
(2teh. x 7zile x 8h/zi).
Din salariul de 2800 lei/lună cu 22 zile lucrătoare a cate 8 h/zi, se constată că
venitul/ora/om este de 15,9  16 lei/h
2800lei
22 zile  15,9  16lei / h
8h / zi
Preţul pentru manoperă in cazul tehnicienilor ajunge in jurul sumei de 1792  1795 lei
(2 teh. x 56h x 16lei/h)
La un preţ estimativ al euro ca fiind 4,2 lei, atunci preţul pentru manoperă înseamnă:
Inginer 1300 lei 309,52  310 euro
Tehnicieni 1795 lei 427,38  428 euro
Total 3095 lei 738 euro
Beneficiul firmei:
Beneficiul este calculat aplicând procent de 10% la costurile cumulate de piese
componente si de manoperă.
Piese componente 1900 euro
Manopera 738 euro
Total 2638 euro
Beneficiu firma 263 euro (10% x 2639 euro = 263 euro)
67
Preţul total al echipamentului incluzând toate acţiunile operative este de 2901 euro,
rotunjit comercial la 2899 euro.
4.5 Analiza privind uşurinţa in exploatare a sistemelor de monitorizare
Datorită faptului că majoritatea ansamblelor senzorilor de monitorizare au dimensiuni

reduse şi un sistem de conexiune rudimentar către operator, exploatarea acestora devine relativ
simplă, montarea asupra echipamentelor făcându-se cu uşurinţă de către personalul autorizat.
Echipamentul NOVA EMCSIT TC/TT

NOVA EMCSIT - TC/TT poate fi folosit independent sau in cadrul unui sistem integrat
de monitorizare on-line a echipamentelor primare din statiile electrice de înaltă tensiune - Smart
Grids.
Echipamentul NOVA EMCSIT - TC/TT poate fi folosit la orice tip de transformator de
măsură de curent si/sau de tensiune din instalaţiile electroenergetice (indiferent de tipul
constructiv sau de starea transformatorului nou / vechi din exploatare), poate fi uşor parametrizat
conform carateristicilor specifice ale transformatorului monitorizat; poate fi uşor dezvoltat /
upgradat conform unor noi cerinţe tehnice.
Utilizarea echipamentului NOVA EMCSIT – TC/TT asigura condiţiile necesare pentru:
-îmbunătăţirea suportului informational destinat managementului,
pentru luarea deciziilor in timp real;
-realizarea detecţiei defectelor in faza lor incipienta si astfel prevenirea defectării grave
a echipamentelor si pierderilor materiale aferente;
-creşterea fiabilităţii si disponibilităţii sistemului, reducându-se astfel numărul si durata
întreruperilor accidentale, deci a pierderilor datorate energiei nelivrate;
-creşterea rapidităţii in intervenţie si a calităţii serviciilor furnizate de echipele de
mentenanţă,
in caz de incidente / avarii;
-creşterea siguranţei personalului de exploatare;
68
-creşterea eficientei lucrărilor de mentenanţă: se reduc costurile necesare pentru inspecţii
si revizii tehnice a echipamentelor; costurile pentru reparaţii sau înlocuire a echipamentelor
defecte;
-costul lucrărilor de montaj si punere in funcţiune;
-creşterea eficientei tehnologiilor de mentenanţă;
-realizarea achiziţiei datelor pe termen lung, îmbunătăţind astfel informaţiile despre
caracteristicile si condiţiile de funcţionare a echipamentelor;
-obţinerea unei istorii privind starea tehnica reala a echipamentelor la un nivel mai bun
decât se poate obţine folosind metodele de diagnoza tradiţionale.
Echipamentul NOVA SMT 5:
Uşor de folosit şi simplu de instalat: este un echipament care necesită timp şi resurse
minime pentru instalare.
Robust şi fiabil: NOVA SMT 5 este proiectat şi realizat astfel încât sa funcţioneze în
câmpul electromagnetic şi în condiţiile de mediu caracteristice staţiilor de transformare.
Interfaţa pentru conexiunea la PC: NOVA SMT 5 poate fi conectat la PC printr-o
interfaţă serială standard RS 232 sau 485. Opţional se poate asigura şi conexiune Ethernet.
Un echipament NOVA SMT 5 poate monitoriza unul sau două seturi trifazate de treceri ale
aceluiaşi transformator de putere.
Sistemul de monitorizare on-line a transformatoarelor folosind IMT M-05

(ICMET CRAIOVA)
- dispune de un al doileadisplay care afişează temperatură maximăatinsă în timpul
funcţionării, ce rămâne neschimbată la variaţiile ulterioare ale temperaturii.
- supraveghează nivelul de ulei din cuva transformatorului folosind un traductor rezistiv
0÷1500 Ω, afişarea nivelului făcându-se procentual. La un anumit prag presetabil se poate
anclanşaun releu de comandă-avertizare.
- măsoară volumul gazelor cu ajutorul unui traductor cu releu Buchholz care indică
volumul gazelor procentual.
Traductorul livrează semnal unificat 4-20 mA. Deasemenea la un anumit nivel presetabilit se
poate anclanşa un releu de comandă-avertizare.
69
Toţi parametrii de mai sus se pot transmite la distanţă cu ajutorul unui dispozitiv digital
prin trei fire, parametrii putând fi monitorizaţi la un PC central.
Echipamentul digital pentru monitorizarea temperaturii va fi montat în cofretul
transformatorului care va fi prevăzut cu un geam montat pe uşă care să permită vizualizarea
mărimilor afişate.
Echipamentele digitale pentru monitorizarea temperaturii se vor cupla cu PC-ul din
camera de comandă prin intermediul unui multiplexor tip MUX-16r livrat de ICMET Craiova.
Conexiunile între fiecare sistem şi multiplexor se realizează cu cablu CSYEcAbY-F4x1,5 mm2.
Pentru monitorizare este necesar un calculator compatibil IBM PC prevăzut cu sistem de
operare licenţiat Windows XP cu caracteristici minimale:
- Procesor: 2 GHz;
- Memorie: 512 Mb;
- Placă de bază cu port serial (DB9);
- CD-ROM;
- Monitor: cu rezoluţia de 1024/768 pixeli;
- Sistem de operare: Windows XP Professional
Echipamentul PD-TM500A al companiei PowerPD Inc.
Fig 4.11- Funcţionare sistem diagnosticare PD-TM500A
70
Caracteristic echipamentului PD-TM500A este modul prin care conectarea

echipamentelor este făcută către sistemul de monitorizare PD-TM500A prin intermediul softului
SCADA.
Instalarea se face fara întreruperea alimentarii echipamentului electro-energetic.
Specific aparatului, este faptul ca poate face măsurători in mod simultan cu emisii
acustice prin intermediul a 4 senzori, si poate sesiza descărcări electrice prin intermediul unui
traductor de curet de mare frecventa.
Detectează, măsoară si localizează sursa semnalului descărcărilor parţiale, sau a
potenţialului arc electric
Echipamentul PD-RD300A
Afişează statusul operaţiunii făcute, setarea modului de funcţionare (normal sau de

alarma), numărul de impulsuri pe secunda (PPS).
Analizează frecventa nivelului de zgomot detectat in mod automat, si a amplitudinii.
Managementul datelor se face in funcţie de modul de stocare a datelor (memorie internă;
Prezintă pana la 8 canale) de pana la o luna, cu posibilitatea ca utilizatorul sa poată colecta datele
care prezintă o gestiune zilnica, lunara si anuala.
Afişarea se poate face grafic in mod de vizualizare 2D/3D.
Sistemul de automatizare pentru staţiile de transformare - IDS LISA reprezentand firma

Adrem Invest
Fiecare terminal din arhitectura descentralizată IDS LISA este echipat cu suficiente
resurse pentru interfaţarea cu procesul şi comanda de la distanţă pentru control local. Computerul
din staţia de control coordonează echipamentele terminale şi trimite datele la dispecerat, la staţia
de control terminală şi staţiile de transformare învecinate.
IDS LISA este un sistem de control pentru staţii ce poate fi extins la funcţionalitate
SCADA ce garantează cel mai înalt grad de transparenţă în timpul operaţiilor de control.
[6], [7], [8], [9]
71
4.6 Concluzii. Propuneri
În urma datelor prezentate anterior, făcând o scurtă analiză a Societăţii Nova Industrial vs
concurenţa de pe piaţa locală, am identificat următoarele:
PUNCTE TARI:
• Flexibilitatea faţă de nevoile pieţii;
• Costuri de operare/producţie acceptabile;
• Tehnologie modernă;
• Locaţie centrală (în oraşul Bucureşti);
• Certificare ANCS - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică
• Seriozitate si experienta în derularea contractelor
PUNCTE SLABE:
• Promovarea insuficientă a produselor şi serviciilor;
Nefiind inca o firma puternica care sa poată concura cu liderii din domeniu, Nova
Industrial nu are un renume prin care să-şi poată promova oferta cu uşurinţă, chiar in mod
gratuit, motiv pentru care firma trebuie sa îşi facă publicitate contracost, metoda inca nedorita.
Promovarea produselor/serviciilor firmei in momentul de fata se face prin site-ul pe
internet, prin participarea la conferinţe ştiinţifice in domeniu si prin recomandarea firmei de către
actualii beneficiari care utilizează echipamentele Nova Industrial.
• Insuficientă dotare;
Datorita faptului ca firma este momentan restrânsă, firma este axata momentan numai pe
comenzile primite, depozitarea de alte produse cu potenţial posibil de vânzare nefiind
considerata oportuna in momentul de fata.
• Sistem de distribuţie insuficient dezvoltat ;
Locaţia firmei, unde exista si depozitul de produse, nu permite decât un sistem limitat de
distribuţie, fapt ce conduce la implicaţii in acest sens, datorita traficului rutier intensificat.
• Existenţa unui singur mare potenţial client (Electrica SA)
Din punctul de vedere al firmei NOVA INDUSTRIAL, piaţa de desfacere se referă la
Compania ELECTRICA SA care în momentul de faţă reprezintă principalul client care
achiziţionează produsele oferite, astfel oferta trebuie abordată din punct de vedere al principiilor
de clasificare şi evaluare ale Companiei ELECTRICA SA asupra produselor şi echipamentelor
72
folosite, motiv pentru care se urmăreşte satisfacerea şi plasarea unei oferte a produselor
compatibilă cu cerinţele actuale.
Se poate remarca cu uşurinţă că sunt destule firme competitoare pe piaţa internă care îşi
desfăşoară activitatea cu sisteme de monitorizare şi întreţinere a echipamentelor electro-
energetice, motiv pentru care Nova Industrial a adoptat o strategie eficientă de afirmare, prin
preţuri uşor mai scăzute faţă de concurenţă şi prin implementarea de performanţe tehnice de
actualitate către sistemele de monitorizare pe care le promovează.
Capacitatea de adaptare şi interacţiune a operatorului uman cu sistemul de senzori devine
din ce în ce mai comodă în procesul de monitorizare a transformatoarelor, astfel reducându-se în
mod considerabil erorile apărute în sistem.
Nova Industrial, fiind o firmă înfiinţată recent faţă de ICME Craiova, societate renumită
în domeniu, dobândeşte treptat capacitatea de a se remarca printre firmele competitoare având o
ascensiune prolifică într-un timp relativ scurt şi datorită implementării unui management
corespunzător şi a unui colectiv cu abilităţi în luarea deciziilor optime funcţie de situaţiile
apărute.
Despre compania internaţională PowerPD Inc. se poate spune ca eclipsează total firma
Nova Industrial, datorita contractelor de amploare de care a beneficiat in: Kuwait, Taiwan, Israel,
Bangladesh, Shanghai, etc. PowerPD Inc. are o istorie in privinţa sistemelor de monitorizare
pentru echipamente electro-energetice, extinzându-şi activitatea asupra gamei de maşini electrice
(motoare, generatoare, transformatoare), dar si asupra liniilor de transport si distribuţie a
energiei electrice, astfel beneficiind de un renume in domeniul electro-energetic.
Privind dintr-un unghi mai apropiat, obiectivul imediat al firmei Nova Industrial il
reprezintă pătrunderea pe piaţa interna electro-energetica prin intermediul companiei Electrica
SA, care are potenţialul de absorţie si de utilizare a produselor si serviciilor de sesizare
senzorială si mentenanţă asupra transformatoarelor de putere.
Din punct de vedere al preţurilor sistemelor de monitorizare a transformatoarelor,
compuse din preţul componentelor, al manoperei si beneficiul adus firmei, este de remarcat
faptul ca Nova Industrial urmăreşte ca oferta propusa sa fie uşor accesibila tocmai prin
practicarea unor preturi de achiziţionare uşor mai scăzute fata de celelalte firme competitoare.
73
Capitolul V – Concluzii
Privind considerentele tehnice, cât şi din considerentele economice este indicată, chiar
obligatorie modernizarea staţiilor de transformare, prin instalarea unor sisteme de monitorizare şi
diagnosticare, datorită faptului că majoritatea echipamentelor ies sau au ieşit deja din garanţie,
astfel, fiind puse la dispoziţie informaţiile necesare pentru luarea la timp a măsurilor necesare
pentru creşterea duratei de utilizare a transformatoarelor existente în exploatare.
Pentru măsurarea cu precizie a parametrilor, precum şi pentru obiectivitatea rezultatelor
este necesară utilizarea unor instrumente de măsură performante, mai ales pentru determinarea
parametrilor vitali (rezistenţa de izolaţie, valoarea descărcărilor parţiale, conţinutul de umiditate
etc.), precum şi a parametrilor uzuali ai transformatorului: pierderile în transformator, rezistenţa
şi reactanţa de scurtcircuit, conţinutul de gaze din ulei, rigiditatea dielectrică a uleiului s.a.
Sistemele de monitorizare conturează o imagine generală a funcţionării
transformatoarelor în condiţii optime, modul de lucru fiind eficient datorită comodităţii cu care
operatorul interacţionează cu echipamentul, dar şi din punct de vedere al uşurinţei adaptării,
montării şi mentenanţei sistemului de senzori.
Prin intermediul folosirii corespunzătoare a sistemului de senzori asupra
transformatoarelor, se asigură o mentenenta predictivă atât a echipamentului în sine, cât şi a
întregului post de transformare şi a reţelei electrice, reducându-se în mod considerabil apariţia
erorilor cu efecte dezastruoase.
Prin intermediul aplicaţiei software pentru monitorizarea transformatoarelor electrice de
putere se poate determina cu precizie starea transformatoarelor şi rezerva duratei de viaţă,
realizându-se o bază de date pentru beneficiar, asigurând cunoaşterea (vizualizarea) stării
transformatoarelor în orice moment .
De asemenea, se pot prelucra datele achiziţionate în scopul stabilirii tendinţei de evoluţie
în timp a parametrilor transformatorului
În cadrul sistemului de monitorizare – diagnosticare realizat, pe baza datelor furnizate şi
achiziţionate de la senzorii montaţi (temperatură, nivel ulei, umiditate ulei şi aer, descărcări
parţiale etc.) se obţin informaţii privind:
74
• încărcarea transformatorului şi puterea tranzitată ;
• valorile măsurate în regim tranzitoriu (tensiunile şi curenţii);
• îmbătrânirea termică/calculul temperaturii hot-spot;
• estimarea duratei de viaţă restantă;

• harta termică a transformatorului;
• starea izolaţiei complexe;
• eficienţa sistemului de răcire;
• nivelul de zgomot şi analiza vibraţiilor;
• starea trecerilor izolate.
În urma rezultatelor obţinute, opratorul va beneficia de informaţii concrete putând astfel
să contureze situaţia actuală a echipamentului, cu referire la:
– monitorizarea stării şi diagnoza tehnică pe baza rezultatelor monitorizării la
transformatoarele de putere, reprezentând o componentă importantă a mentenanţei
transformatoarelor electrice de putere;
– un management corespunzător al transformatoarelor de putere bazat pe achiziţia
continuă de informaţii de la echipamentele de monitorizare, activitate care permite creşterea
eficienţei energetice prin evitarea întreruperilor accidentale soldate cu costuri cumulate ce pot
depăşi de câteva ori preţul unui echipament nou;
– extinderea monitorizării parametrilor de stare la nivelul unei staţii electrice, activitate
care deschide perspectiva controlului staţiilor electrice fără personal propriu.
Analiza parametrilor măsuraţi se face în timp real, reuşindu-se alertarea operatorilor prin
mesaje de avertizare la apariţia unui potenţial pericol.
Există posibilitatea urmăririi unităţilor de transformare de la sediul sucursalei, stabilindu-
se, astfel, cu exactitate, momentul în care acestea trebuiesc retrase din exploatare sau unde
trebuie intervenit pentru remedierea unor defecţiuni şi tipul de mentenanţă care trebuie aplicat.
În acest mod se poate realiza o extindere a duratei de viaţă a transformatoarelor în
condiţii de deplină siguranţă.
Costul unui sistem de monitorizare capabil să măsoare parametrii care influenţează vital
funcţionarea transformatorului este relativ redus şi este în continuă scădere datorită reducerii
continue a costului componentelor.
75
Preţul echipamentului se compune din piesele componente, manopera efectuata si
beneficiile aduse de echipament firmei ofertante.
Totalul pieselor componente principale este estimat la suma aproximativa de 1900 euro.
Costul de manopera, incluzând un inginer si doi tehnicieni care sa asigure montarea si

funcţionarea echipamentului in bune condiţii, este estimat la suma aproximativa de 738 euro.
Beneficiul adus firmei este de 263 euro, preţ care se calculează aplicând procent de 10%
preţului total (piese componente+ manopera) care este estimat la suma de 2638 euro.
Făcând un calcul sumar, ajungem la concluzia ca preţul total al echipamentului
incluzând toate acţiunile operative este de 2901 euro rotunjit comercial la 2899 euro.
76
Capitolul VI – Referinţe Bibliografice:
1. Andreja, Val., - On-line Diagnostics of oil-Filled Transformers. În: Proc. of 14-th

Internaţional Conference on Dielectric Liquids, Graz (Austria), July 7-12, 2002
2. Constantin Cristian – Consideraţii privind mentenanţa, tehnologiile, monitorizarea şi
diagnosticarea instalaţiilor din cadrul SENCNEE 2007 – Sinaia.
3. C. BOIDSON, e.a., “On-site condition of transformers – its control and impact on
dielectric strengh”, CIGRÉ Session, Paper 12-201, 1994.
4. Documentaţii tehnice – ABB, AREVA, Alsthom, Siemens, VATech, Toshiba.
5. Drd. ing. Dumitru Sacerdoţianu, Incdie-Icmet prof. dr. ing. Gheorghe Manolea,
Universitatea din Craiova, drd.ing. Marian Duţă - Monitorizarea funcţionării transformatoarelor
electrice, soluţie pentru creşterea eficienţei energetice Incdie-Icmet Buletinul AGIR nr. 4/2006 ●
Octombrie-Decembrie
6. http://www.novaindustrialsa.ro/Romanian/despre_noi.php
7. http://www.icmet.ro/icmet.htm
8. http://www.adrem.ro/ro/about-us.html
9. http://www.powerpd.net
10. http://www.imperialelectric.ro/Documentatie/Articole/Articole_IE/monit.htm
11. http://cis01.central.ucv.ro/lucrări_dr/docs/57_rez-ro.pdf
12. http://universulenergiei.europartes.eu/articole/mentenanţă/transformatoare.pdf
13. IEC 60567 - Guide for the sampling of gases and oil from oil-filled electrical
equipment and for the analysis of free and dissolved gases, 1992
14. IEC 60599 - Interpretation of the analysis of gases în transformers and other oil-filled
electrical equipment în service, 1999
15. Kurz, J.H., Makalous, S., - New approaches for the three dimensional source location.
În: European Geosciences Union – General Assembly, Vienna, Austria 2005
77
16. Maja, Gradnik, - Physical-Chemical oil tests, Monitoring and Diagnostics of Oil-
Filled Transformers. În: Proc. of 14-th Internaţional Conference on Dielectric Liquids, Graz
(Austria), July 7- 12, 2002
17. Marinescu, A., Nicoară, T., Popa, D., Dumbravă, I., - Un echipament nou pentru
localizarea descărcărilor parţiale din izolaţia transformatoarelor de putere prin metoda emisiei
acustice. În: „Internaţional Multidisciplinary Symposion" organizat de Universitatea din
Petroşani în perioda 13-14 oct. 2006.
18. Marinescu,A., - Progresses în PD AE localization at power transformers, SIMC-EE

2004, Băile Herculane, 14-15 oct. 2004, articol I.25.
19. Markalous, S., - New robust non-iterative algorithmus for acoustic PDlocalization în
oil / paper-insulated transformers. În: Proc. of XIVth Internaţional Symposium on High Voltage
Engineering, Beijin, China, August 25-29, 2005
20. Phung, B., T., - Signal characteristics of parţial discharge acoustic emission. În: Proc.
ISH 01, Bangalore, Vol. IV, paper 6-59
21. P., Lorin, P., Harley, J.W., Isecke, J., - Economical aspects and practical experiences
of power transformer on-line monitoring. În: Proc. CIGRE Session 2000, paper 12-202, Paris
22. Popa, Dorin., - Transformer Diagnosis Correlating DGA with PD Measurement
Results. În: Proc. of 8-th Internaţional Conference of Applied and Theoretical Electrcitz, Băile
Herculane, October 26-28, 2006.
23. Rajani, M., Kolambekar, S., - Correlation of Acoustic Emission Method and
Electrical Method for Detection of Parţial Discharges în Transformers. În: 7-th Internaţional
Conference on Solid Dielectrics – ICSD'01, 25-29 June 2001, Eindhover
24. Rogier, J.A., Meijer, S., Agoris, P., - Location of Parţial Discharges în Power
Transformers. În: Proc. of Internaţional Symposium on Electrical Insulating Materials. Vol.3, pp.
698-701, 2005
25. S.TENBOHLEN,s.a., “Enhanced Diagnosis of Power Transformers using On- and
Offline Methods: Results, Examples and Future Trends”, Paper 12-204, CIGRE, Paris, 2000.
26. Sikorski, W., Siodla, K., - Identification of Parţial Discharge Sources în High Voltage
Insulating Systems using Acoustic Emission Method. În: Proc. 14-th Internaţional Symposium
on High Voltage Engineering Beijin, August 25-29, 2005
27. T. LEIBFRIED, “Online monitors keep transformers în service”, IEEE Computer
Applications în Power, July, 1998.
78
28. T. LEIBFRIED, K. FESER “Monitoring of Power Transformers using the Tranfer
Function Method”, IEEE Transactions on Power Delivery, vol. 14, no. 4, October, 1999.
29. V.MENTLIK, e.a., “On-line Diagnostics of Power Transformers”, Proc. Of 2006
IEEE Internaţional Symposium on Electrical Insulation (ISEI), Toronto, 11-14 June, 2006,
p.546-549.
79

Pentru Printat Licenta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pentru Printat Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de licenţă 2010 Secareanu Laurenţiu

Pentru majoritatea companiilor de electricitate, tendinţa folosirii echipamentelor

Studiile efectuate arată că este necesară o monitorizare on-line pe următoarele nivele :

Un sistem de monitorizare a transformatorului trebuie să satisfacă anumite standarde

Bineînţeles, ne putem pune următoarea întrebare: “Care este eficienţa reabilitării

1.2 Sisteme de monitorizare

B. Sistem de monitorizare al descărcărilor parţiale (PD)

C. Funcţii de transfer (TF)

D. Monitorizare pentru comutatorul de sursă la încărcare (OLTC)

E. Sisteme de monitorizare adiţionale

Fig. 1.1 - Arhitectura sistemului de comunicaţie AMS

1.3 Obiectivele sistemului de monitorizare

1.3.1 Obiective constructive

Obicetivele urmărite prin proiectarea, realizarea şi implementarea unui sistem de

a. Monitorizarea „on-line” a unui transformator sau a mai multor transformatoare cu

b. Monitorizarea „off-line” a transformatorului în scopul determinării stării acestuia în

Fig 1.2 - Coeficientul de absorbţie Fig

Se urmăreşte evoluţia în timp a unor parametri pentru un transformator având

 c. Predeterminarea rezervei de viaţă a transformatorului, inspectarea regimurilor de

Fig 1.4 - Curba vieţii pentru un transformator

d. Achiziţia valorilor mărimilor electrice în regim de avarie pentru analiza cauzelor

e. Supravegherea permanentă a funcţionării transformatorului, comutatorului de prize,

Managementul vieţii transformatorului trebuie să ţină seama de experienţele anterioare

În anumite situaţii specifice, se folosesc proceduri de diagnostic ce ţin cont de tipul şi

1.3.2 Obiective de evaluare a stării transformatoarelor de putere

Pentru degradare termică (izoatie cu ulei şi solide) se procedează la:

Pentru degradare mecanică se procedează la:

1.4 Proceduri de investigare a componentelor transformatoarelor

Transformatorul de putere trebuie să permită proceduri care să identifice îmbătrânirea

- slăbirea elementelor de fixare, ceea ce duce la vibraţii suplimentare;

1.5 Mărimi achiziţionate „on-line” pentru un transformator

Se preconizează achiziţionarea a cel puţin 50 de mărimi diferite, grupate după cum

1.5.1 Elementele hardware şi software ale sistemului de monitorizare şi diagnoză

Elementele hardware principale ale sistemului de monitorizare sunt: un calculator

Aplicaţia software preia mărimile de intrare, le formatează şi le înscrie în fişiere

Un algoritm simplificat al aplicaţiei sofware pentru monitorizarea transformatoarelor

Fig 1.5 – Schematizarea aplicaţiei software

Capitolul II – Societatea NOVA INDUSTRIAL

2.1 Date de identificare

Principalele domenii în care NOVA INDUSTRIAL S.A. oferă servicii sunt:

- evaluarea şi interpretarea rezultatelor analizelor, probelor şi măsurătorilor efectuate de terţi (de

2.2 Caracteristici echipament. Strategia Companiei NOVA INDUSTRIAL

Societatea realizează şi oferă următoarele produse create în urma unei activităţi de

2.3 Activitatea curentă a Companiei (Produse şi servicii)

2.3.1 Produsele actuale :

Activităţile care generează în prezent profitul Societăţii NOVA INDUSTRIAL sunt

Fig 2.1 – TRAFOMON

TRAFOMON reprezintă un sistem conceput de experţii NOVA INDUSTRIAL S.A. special

1. Monitorizarea on-line a maximum 47 mărimi de intrare (12 analogice şi 35 de stare) ce

2. Monitorizarea on-line, prin prelucrare software a:

Fig 2.2 - SMT-3

Sistemul SMT - 3 realizat de NOVA INDUSTRIAL S.A. monitorizează starea trecerilor

- măsurarea curentului de dezechilibru, rejecţia perturbaţiilor de armonica trei;

Fig 2.3 - NovaTest

NovaTest este o instalaţie trifazată, modulară, portabilă, destinată diagnosticării off-line a

- 3V - viteza contactelor mobile;

Caracteristicile tehnice principale ale instalaţiei NovaTest sunt:

2.3.2 Serviciile actuale sunt:

Fig 2.4 - Profilaxia transformatoarelor de putere şi a bobinelor de reactanţă shunt

1. Servicii de mentenanţă şi diagnoză

2. Elaborarea specificaţiilor tehnice pentru licitaţii în vederea procurării de

3. Asistenţa tehnică pentru procurarea, repararea, respectiv pentru recepţia la furnizor;

4. Analiza incidentelor şi a avariilor.

5. Elaborarea procedurilor tehnologice specifice pentru lucrări de revitalizare în staţia de