Am uploadat asta ca sa pot descarca ceva, plm

Teoria general� a dreptului studiaz� at�t dreptul obiectiv -

ansamblul normelor juridice �n vigoare - c�t �i raporturile juridice ce se
nasc �n baza lor, dar �i aspectele ideologice ale fenomenului juridic (
reprezent�rile, ideile,atitudinile cet�enilor �n raport cu normele juridice ).
2
Metodele de studiu ale Teoriei generale a dreptului sunt procedee,
mijloace, tehnici folosite pentru cercetarea fenomenului statal �i juridic,
privite �n ansamblul lor �i �n interdependen��. Pot fi enumerate urm�toarele
metode :
-metoda istoric� : statul �i dreptul sunt cercetate �n evolu�ia lor
istoric�, sunt decelate �i explicate constantele, permanen�ele care se
reg�sesc �n diferitele forme istorice de stat �i drept ;
- metoda comparativ� : se realizeaz� permanent o compara�ie �ntre
variate forme de stat �i diversele institu�ii juridice din ��ri diferite ;
- metoda sociologic� : se utilizeaz� diverse cercet�ri sociologice
pentru a se verifica eficien�a social� a diferitelor organe ale statului sau a
unor reglement�ri juridice ;
- metoda experimental� : se folose�te experimentul - caracteristic
�tiin�elor naturii - pentru a anticipa eficien�a unor reglement�ri juridice.
Este vorba de aplicarea provizorie a unor reglement�ri pentru aflarea
tuturor efectelor sociale pe care le produc.
Capitolul 2. Conceptul dreptului

Defini�ia dreptului : Termenul drept se folose�te, �n general, �n

dou� accep�iuni : pe de o parte desemneaz� dreptul obiectiv, adic� sistemul
normelor stabilite sau recunoscute de stat, �n scopul reglement�rii rela�iilor
sociale conform voin�ei de stat, a c�ror respectare este garantat� de for�a
coercitiv� a statului (corespondentul acestui termen, �n limba englez�, este
law ). Pe de alt� parte, termenul analizat desemneaz� �i dreptul subiectiv ( �n
limba englez� - right ) adic� prerogativa subiec�ilor unui raport juridic de a
pretinde celorlal�i subiec�i s� deruleze o anumit� conduit� ( s� fac� ceva, s�
nu fac� sau s� dea ceva ). Prin acela�i termen sunt enun�ate diferitele ramuri
de drept ( civil, penal, constitu�ional ) precum �i �tiin�ele juridice de ramur�.
Apari�ia dreptului : Se leag� de evolu�ia rela�iilor sociale �n cadrul
comunei primitive. Rela�iile interumane �n societ�ile gentilice �i tribale erau
reglementate de reguli obi�nuielnice, morale, religioase formate �n cursul
timpului �i devenite obligatorii prin respectare repetitiv� �i ca o necesitate
pentru traiul comun. Dezvoltarea societ�ii, sedentarizarea popula�iei,
apari�ia stratific�rii sociale, diviziunea muncii au determinat apari�ia unor
categorii socio - profesionale �ns�rcinate cu men�inerea ordinii sociale �i
paza teritoriului, cu perceperea taxelor �i conservarea privilegiilor unor
clase. Treptat ace�tia au devenit aparatul de stat �ns�rcinat cu aplicarea unor
3
legi �i astfel s-a n�scut dreptul - norme de conduit� a c�ror respectare este
garantat� de for�a de constr�ngere a statului. Apari�ia dreptului a reprezentat
o necesitate istoric� atunci c�nd men�inerea ordinii nu se mai putea realiza �n
temeiul unor norme cutumiare, lipsite de for�a coercitiv� necesar� pentru a le
asigura eficien�a.
Sunt recunoscute istoric trei c�i de apari�ie a dreptului :- prima cale
o reprezint� preluarea, �n statele antice �i feudale, a unor obiceiuri din
comuna primitiv� �i investirea lor cu for�a coercitiv� a statului. A�a s-a
n�scut dreptul cutumiar. A doua cale se refer� la apari�ia unor norme scrise,
fie prin preluarea unor reguli obi�nuielnice anterioare fie prin edictarea unor
dispozi�ii noi, �n form� scris�. A treia cale se reg�se�te �n transformarea unor
solu�ii date de instan�e judec�tore�ti civile sau religioase �n dispozi�ii
normative obligatorii.
Dreptul �i voin�a de stat: Dreptul este un fenomen social voli�ional
�n sensul c� elaborarea dar �i aplicarea lui reprezint� rezultatul unor
activit�i umane con�tiente. Esen�a dreptului este, deci, str�ns legat� de
voin�a oamenilor. �n istorie, diferite curente filozofice, au identificat esen�a
dreptului fie �n afara sa ( �n voin�a statului, a puterii legislative care eman�
legile, sau a clasei dominante care fixeaz� reguli de conduit� ) fie �n el �nsu�i
( potrivit teoriei normativiste a lui Kelsen dreptul �i are esen�a, sursa �n el
�nsu�i, �n normele sale, structurate ierarhic �i nu �n realitatea social�
exterioar� �i separat� lui ).