1. Procesele prin care se stabilesc obiectivele
Cea mai reprezentativă caracteristic ă a
organizaţiei şi ale componentelor sale
structurale, se conturează modalităţile de
realizare, se dimensionează resursele
necesare şi se precizează termenele
intermediare şi finale definesc: functia de
previziune.
2. Procesele prin care se armonizează deciziile
şi acţiunile personalului din subordine în
vederea realizării obiectivelor definesc: functia
de coordonare.
3. Cea mai importantă funcţie a
managementului serviciilor este: functia de
previziune.
4. Conceptele care arată cum se organizeaz ă un
sistem de management sunt: obiectiv, resurse,
efect, proces, optimizare.
5. Conceptele care arată cum funcţionează un
sistem de management sunt: autonomie,
adaptabilitate, organizare, plan, incluziune.
6. Conceptele care arată cum se conduce un
sistem de management sunt: informa ţie,
model, verificare, decizie, control;
7. După natura economică resursele se clasifică
în: resurse avansate, resurse ocupate,
resurse consumate;
8. După sursa de provenienţă resursele se
clasifică în: resurse proprii, resurse
împrumutate, resurse atrase;
9. După durata de consum resursele se clasifică
în: d. resurse de moment, resurse de durată.
10.Transformarea sporului de producţie şi a
economiilor de resurse în venit net şi apoi
însumarea directă reprezintă: regula general ă
de echivalare ca natur ă a efectelor
economice;
11. Între caracteristicile generale ale sistemului
se numără: ultrafiabilitatea, autoadaptarea,
conectivitatea, sinergia;
12. Una din cerinţele primordiale pe care trebuie
să le îndeplinească un serviciu este:
nepl ăcerile produse de un serviciu trebuie
remediate cu promptitudine.
13. Caracteristicile serviciilor sunt: forma
nematerial ă, intangibilitatea,
simultaneitatea, variabilitatea.
14.
serviciilor este: simultaneitatea în timp şi
spa ţiu;
15. Faptul că serviciile nu pot fi percepute sau
evaluate cu ajutorul simţurilor omeneşti înainte
de a fi cumpărate sau chiar consumate constituie
o caracteristică a
serviciilor denumită: intangibilitate;
16. În funcţie de natura relaţiilor de piaţă
serviciile se clasifică în: servicii comerciale
şi servicii necomerciale;
17. După destinaţie serviciile se clasifică în:
servicii de produc ţie şi servicii de consum;
18. În funcţie de posibilitatea de comercializare
serviciile se clasifică în: servicii transferabile
şi servicii netransferabile.
19. Serviciile care sunt distribuite de organisme
şi instituţii situate în afara pieţei
poartă denumirea de: servicii necomerciale;
20. Care din următoarele afirmaţii este
adevărată? serviciile pot îmbr ăca o form ă
material ă.
21. În sens organic, serviciul public poate fi
definit astfel: acea persoan ă juridic ă,
public ă sau privat ă, prin care se realizeaz ă
o activitate de interes general;
22. Definiţia actuală a serviciului public este: .
activitate de interes general organizat ă
(autorizat ă) de o autoritate a administra ţiei
publice, sau realizat ă sub controlul acesteia
şi care este supus ă, într-o m ăsur ă mai
mare sau mai mic ă, unui regim de drept
public
23. Instituţiile statului, împreună cu partidele
politice şi alte grupuri sociale formează:
sistemul politic;
24. Organele puterii de stat sunt componente ale:
subsistemului macroeconomic;
25. Pierderile financiare ale statului sunt
generate de: evaziunea fiscal ă şi
distorsionarea func ţion ării puterii de stat;
26. Una dintre propunerile de limitare a rolului
statului în viaţa economică este: gestiunea
comercial ă de pia ţă a serviciilor publice;
27. Funcţia de reglare economică a statului
constă în: interven ţia statului asupra
evolu ţiei economice astfel încât s ă se
amelioreze principalii indicatori ai acesteia.
28. Parteneriatul public-privat implică:
distribu ţia riscurilor între parteneri.
29. În funcţie de gradul de implicare în proiect a
partenerului privat, parteneriatele
public-private se clasifică în: achizi ţie
public ă cu externalizare, parteneriate
integrate şi parteneriate care implic ă şi
finan ţare privat ă;
30. Principalele categorii de riscuri care pot
apărea pe parcursul derulării
parteneriatelor public-private sunt: riscuri în
faza de concep ţie-construc ţie, riscuri în
faza de exploatare şi riscuri indirecte legate
de mediu;
31. Elementul cheie al muncii managerilor este:
munca (lucrul) cu al ţi oameni;
32. În categoria rolurilor interpersonale (de
contact) ale managerului includem: rolul de
lider;
33. În categoria rolurilor de informare ale
managerului includem: rolul de propagator al
informa ţiilor.
34. În categoria rolurilor decizionale ale
managerului includem: rolul de armonizator;
35. „Ecuaţia” inteligenţei manageriale este:
inteligen ţa managerial ă = 2 principii + 3
sarcini + 4 condi ţii;
36. Un manager al unei organizaţii prestatoare
de servicii este eficient dacă: define şte clar
obiectivele fiec ărui salariat din structura
sistemului pe care îl conduce;
37. Una dintre modalităţile de îmbunătăţire a
activităţii manageriale constă în: starea de
nemul ţumire;
38. Printre cauzele nereuşitei unui manager
regăsim: incapacitatea de a coopera.
39. Printre greşelile pe care ar trebui să le evite
un manager eficient identificăm: irosirea
timpului subordona ţilor;
40. Nu constituie o cauză a nereuşitei unui
manager: capacitatea de a sesiza esen ţa
lucrurilor şi de a ţine cont de fapte;
41. Printre particularităţile eficienţei în
domeniul serviciilor regăsim: eficien ţa
serviciilor se analizeaz ă în corela ţie cu
nivelul calit ăţii acestora şi a prestatorului;
42. Indicatorii de performanţă a serviciilor sunt
indicatori care: înglobeaz ă eficien ţa şi
eficacitatea realiz ărilor, rezultatelor şi
impacturilor.
43. În categoria indicatorilor generali ai întregii
activităţi economice includem: rata
rentabilit ăţii ;
44. În categoria indicatorilor de eficienţă a
utilizării factorilor de producţie includem:
productivitatea muncii.
45. În categoria indicatorilor de structură a
resurselor consumate şi rezultatelor
obţinute includem: indicele de utilizare a
fondului de timp maxim disponibil;
46. În categoria indicatorilor specifici diferitelor
domenii de activitate includem: rata intern ă de
rentabilitate;
47. În categoria indicatorilor de calitate a
serviciilor includem: indicatori tehnici;
48. Indicele dezvoltării umane reuneşte
informaţiile conţinute de următorii indicatori:
longevitatea, nivelul de instruire şi
standardul de via ţă;
49. Printre factorii care determină nivelul de
calitate a serviciului perceput de client
includem: siguran ţa;
50. Metoda incidentului critic este o metodă de
apreciere a satisfacţiei clientului care: permite
identificarea dificult ăţilor întâmpinate de
clien ţi pe parcursul procesului de prestare;
51. Costul serviciului pe articole de calculaţie
include: cheltuieli directe şi cheltuieli
indirecte;
52. Costul serviciului pe elemente de cheltuieli
include: cheltuieli materiale şi cheltuieli cu
munca vie;
53. Costurile directe se cuantifică prin
însumarea: costului materiilor prime şi
materialelor şi costului cu manopera.
54. Costul de compartiment include: costuri
directe şi regie compartiment;
55. Costul de realizare a serviciului include:
cost de compartiment şi regie organiza ţie;
56. Costul complet al serviciului include: cost
de realizare şi cheltuieli de vânzare;
57. Pentru stabilirea tarifului (preţului)
serviciilor se poate folosi modelul: toate cele
de mai sus.
58. În sectorul serviciilor pot exista monopoluri:
private sau publice;
59. Diferenţierea tarifelor serviciilor poate fi:
toate cele de mai sus.
60. Tarifele diferenţiate ale serviciilor pot avea
la bază: toate cele de mai sus.