Sunteți pe pagina 1din 69

BIOLOGIE CELULARA

Dr. Norica Nichita


Evenimente majore in evolutia biologiei celulare

Teoria celulara:

Toate formele de viata sunt formate din una sau mai multe celule
Celulele se formeaza din celule pre-existente (diviziunea celulara)
Celula este cea mai mica forma de viata
TIPURI DE CELULE
Unitatea structurala si functionala a organismulul viu
Morfologia celulara este corelata cu functia acestora

Celule conective Celule motrice


Celule nervoase

Celule epiteliale Celule „rezervor”


Celule sexuale

Celulele transportatoare de gaze Celule ale sistemulu imunitar


Fara nucleu la maturitate
1. Membrana Plasmatica

2. Citoplasma (80% apa)


a Contine organite celulare
3. Nucleu
Structura membranei plasmatice

I. Bistratul lipidic

Proteine
a) Locatie
-periferice
colesterol -integrale (transmembranare)
b) Functie
- transport (canale)
-enzimatica
- structurala (citoschelet)
-recunoastere (receptori)

www.highlands.edu

este strabatut de o varietate de proteine, lipide si glicoconjugati


Membrana plasmatica (MP) si
membrana intracelulare

Regiunea
hidrofila
Consta intr-un bistrat lipidic
Regiunea
hidrofoba
MP este fluida, fosfolipidele sunt capabile sa se deplaseze in bistrat

fosfat Regiunea
glicerol hidrofilica

Acid gras Regiunea hidrofobica


In celula animala:
Colesterolul regleaza fluiditatea si flexibilitatea MP

Colesterolul este precursor in sinteza hormonilor sterodici (progesteron, aldosteron, testosteron), acizilor biliari si
vitaminei D.
Functiile membranei plasmatice
I. Transport
Tipuri de transport membranar

1. Pasiv (fara consum de energie; in sensul gradientului de concentratie, de la


concentratie mare la concentratie mica)
- difuzie simpla
- difuzie facilitata (necesita o proteina de transport)

a) Difuzia simpla-
b) Difuzia facilitata de
trecerea
transportori- proteine care
moleculelor
isi schimba conformatia
liposolubile direct
dupa legarea ligandului
prin bistratul
(glucoza)
lipidic (CO2, O2)
Difuzia apei: osmoza

d) Osmoza-difuzia apei
printr-un canal strict
specific- (aquaporin) sau
direct prin bistratul lipidic

classes.midlandstech.edu
Importanta fiziologica a osmozei

Liza celulara

https://www.youtube.com/watch?v=OYoaLzobQmk
https://www.youtube.com/watch?v=XXVc7HXjRp8

Injectarea substantelor in organism


Ce se intampla cu N2 din aer cand respiram?
In timpul scufundarilor?
Transport activ primar
Contrar gradientului de concentratie
Cu consum de energie din hidroliza ATP

Na 145 mM
K 5 mM

Na 5-15 mM
K 100 mM

Pompa de Na+ si K+
Transport activ secundar
Contrar gradientului de concentratie
Cu consum de energie rezultat din transportul altei substante in sensul gradientului de
concentratie
Adesea cuplata cu transportul activ primar

Antiport Simport
Functiile membranei plasmatice
II. Semnalizare

Semnalizare- proteine transmembranare care au situsuri de expuse pe fata extracelulara, pentru legarea
specifica a unor molecule ( hormoni, molecule de semnalizare= „mesager chimic”). Legarea ligandului
poate determina modificarea confomatiei receptorului, ducand la initierea unei serii de reactii in celula

insulin receptor substrate family (IRS)


Functiile membranei plasmatice
III. Recunoastre

Recunoastere intercelulara- glicoproteine transmembranare sunt tinte specifice pentru receptori localizati pe alte
celule

Interactii patogen-receptori celulari


Grupele de sange ABO sunt determinate de gruparile glucidice atasate de antigenul H
prezent pe suprafata hematiilor- recunoscute de anticorpi

Enzima A : N-acetilgalactozamintransferaza
Enzima B : Galactosiltransferaza

Deficienta de antigen H este cunoscuta drept "Bombay phenotype"


Functiile membranei plasmatice
IV. Structural

Structural- proteine care formeaza matricea extracelulara si


elementele citoscheletului (in interiorul celulei). Mentin forma
celulei, stabilizeaza localizarea unor proteine membranare, rol in
motilitate si interactii intercelulare.
Transport

https://www.youtube.com/watch?v=I1MZG6508IM

Fagocitoza

https://www.youtube.com/watch?v=iZYLeIJwe4w
https://www.cellsalive.com/mac.htm
Structura celulei

1. Membrana Plasmatica

2. Citoplasma (80% apa)


Contine organite celulare
Compozitia chimica a unei celule

Component E.coli Celula


mamifere
apa 70 70
Ioni 1 1
metaboliti 3 3
20% ARN proteine 15 18
ARN 6 1.1
ADN 1 0.25
80% lipide - 2
apa Prot
fosfolipide 2 3
polizaharide 2 2
Volumul 2x10-12cm3 4x10-9cm3
total al
E coli celulei
Sinteza proteinelor

Nucleu
Ribozomi
RE
Golgi
Transmiterea informatiei genetice in celula
NUCLEU
CROMATINA
CROMOZOM
GENA
ADN

Transcriptia
(1)
ADN

Transcript ARN(ARNm)
(104 copii)

Translatie
(2)

Proteina
(105 copii)

Amplificare semnal
(TOT-109 copii)
Structura ADN
Transcriptia ADN
Sinteza proteinelor

Are loc in ribozomii atasati de RE


Codul genetic

https://www.youtube.com/watch?v=gG7uCskUOrA
20 aminoacizi (configuratie L)
64 combinatii posibile
Cadrele de citire pe catenele de ADN/ARN
I. Structura primara a proteinelor

Formarea legaturii peptidice


În funcţie de comportamentul în mediul apos,
aminoacizii sunt clasificati astfel:
• 1) – aminoacizi cu grupări R nepolare: Ala, Val,
Leu, Ile, Met, Pro, Phe, Trp
• 2) – aminoacizi cu grupări R polare, dar
neîncărcate electric: Gly, Ser, Thr, Asn, Gln, Tyr,
Cys
• 3) – aminoacizi cu grupări R polare, dar
încărcate electric la pH fiziologic
- încărcare pozitivă: Lys, His, Arg
- încărcare negativă: Asp, Glu
În funcţie decapacitatea de sinteza a celulei,
aminoacizii sunt clasificati astfel:
Importanta structurii primare
Anemia falciforma (siclemia)
Protein synthesis

https://www.youtube.com/watch?v=gG7uCskUOrA
II . Structura secundara a proteinelor

-Interactii intre aminoacizii din secventa primara (pliere locala)


-Interactii de tip „legaturi de hidrogen” (distanta mica)
-Legaturile stabilizeaza structura
α helix

Se formeaza legaturi de hidrogen intre oxigen (C=O) si hidrogen (N-H) din legaturile peptidice ale lantului de amino
acizi: aa1 cu aa5 (in acelasi lant)

Legaturile de H stabilite sunt mai stabile in interiorul proteinei unde moleculele de apa sunt excluse si nu pot
competitiona cu formarea acestora
β-strand, β-sheet

Formarea legaturi de H intre lanturi beta paralele


(aceeasi orientare) si antiparalele (orientare opusa) si
formarea „foilor” pliate
Importanta structurii secundare
Maladiile prionice
-bloi neurodegenerative incurabile: encefalopatia spongiforma (Creutzfeldt-Jakob)

Agregare
Formare de placi amiloide

PrPc se gaseste in mod normal in tesutul cerebrala, ancorata de membrana neuronala


Plierea incorecta a proteinei extracelulare PrPC, cu formarea proteinei PrPSc (scrapie)

•84-90% dintre cazuri sunt sporadice si sunt depistate la persoane cu varste peste 60 ani.
•10-15% dintre cazuri sunt genetice (mutatii care fac proteina PrPc susceptibila la agregare
• ~ 1% dintre cazuri prin „infectare”
Formare de placi amiloide

PrPsc este rezistenta la digestia cu proteaza si la cele mai multe tipuri de decontaminare, din acest motiv se poate
„transmite” prin alimente contaminate.

Tratamentele propuse se refera la inhibitori care sa previna conversia PrPc in PrPsc in neuroni.
Patologia maladiilor prionice
Prioni

Placi amiloidice
III. Structura tertiara a proteinelor

Plierea structurii secundare ca urmare a interactiilor dintre aminoacizi apartinand acestor structuri
-legaturi de hidrogen
-legaturi ionice
-interactii hidrofobe (de obicei in interiorul proteinei)
-legaturi covalente: legatura disulfurica formata intre gruparile –SH ale aminoacidului cisteina
Plierea proteinelor

Magenata- amino acizi hidrofili


Verde- amino acizi hidrofobi

Formarea unei conformatii stabile


IV. Structura cuaternara
Caracteristica proteinelor formate din mai ulte subunitati. Interactii similare celor care stablizeaza structura
tertiara intre unul sau mai multe lanturi polipeptidice (subunitati)

Imunoglobulina
Hemoglobina

Structura cuaternara este esentiala pentru functia proteinelor multimerice !!


Avantajele structurii cuaternare

Stabilitate crescuta a proteinelor (reducerea raportului suprafata/volum)


Economie de informatie genetica
„Defecte” care se pot corecta mai usor
Procesul de cooperativitate alsoterica

In stare deoxigenata Hb are afinitate scazuta pentru O2


Afinitatea creste pe masura ce se leaga O2, datorita modificarilor
subtile de la nivelul structurii cuaternare
Plierea proteinelor asistata de molecule chaperone- citosol
Plierea proteinelor asistata de molecule chaperone- RE
CITOSCHELETUL

Asigura :
-forma celulei
-modificarea formei celulare
-motilitatea celulei
COMPONENTELE CITOSCHELETULUI

1. Microfilamente 2. Filamente Intermediare 3. Microtubuli


Microfilamente

Actina

Monomer Actina G Legare ATP Polimerizare/Depolimerizare Actina F


MICROFILAMENTE

Un filament are doua lanturi de actina polimerizata

Polaritate polimerizare/depolimerizare

Microscopie electronica
MICROFILAMENTE IN ADEZIUNEA CELULARA

Focar de adeziune
• Microfilamentele sunt prezente in intreaga celula, dar mai concentrate in apropierea MP
• Sunt importante in miscarea, contractia, adeziunea celulara
• Pot fi identificate in celula prin reactia cu faloidina- o falotoxina izolata din Amanita phalloides care
leaga doar actina F

+ conjugare fluorofor (Alexa Fluor 488)


Vizualizarea actinei in celule cultivate pe diferite materiale
FILAMENTE INTERMEDIARE (FI)

Compozitia proteica a filamentelor intermediare depinde de specie si variaza


in functie de tipul de tesut
In celule epidermale si axoni neuronali, FI sunt de cel putin 10 ori mai abundente
decat microfilamentele sau microtubulii
Principala functie este structurala, de sprijin mecanic pentru membrana plasmatica
cand celulele sunt in contact intre ele, sau cu matricea extracelulara

Spre deosebire de microfilamente si microtubuli, FI nu participa la motilitatea


celulara

FI sunt extrem de stabile, raman intacte chiar dupa extractii in detergent sau
solutii saline, in timp ce microfilamentele si microtubulii depolimerizeaza in
subunitatile constituente.
-Celule epiteliale contin FI formate din keratine (peste 50 de tipuri)
- Celule mezenchimale sunt bogate in FI alcatuite din vimentina
- Celulele musculare au FI formate din desmina
- Neuronii si celulele gliale au FI compuse din peripherina si proteina fibrilara acidica gliala
(GFAP).
- FI din lamina nucleara care formeaza reteaua fibroasa de proteine (laminine) pe partea
interna a membranei nucleare. Laminele participa la atasarea cromozomilor de membrana
nucleara
DEFECTE GENETICE IN LAMINA NUCLEARA

Progeria- mutatie punctiforma la nivelul genei LMNA- codifica lamina A

Hayley

>90% dintre pacienti mor din cauza complicatiilor date de ateroscleroza (stop
cardiac) inainte de varsta de 13 ani.
MICROTUBULI (MT)

Sunt formati prin asocierea dimerilor de alfa si beta tubulina


Polimerizarea microtubulilor incepe de la centrozom, localizat langa nucleu
Microtubulii au rol esential in diviziunea celulara
Microtubulii sunt esentiali in transportul intracelular (vezicule, organite)
Microtubulii sunt esentiali in deplasarea cloroplastelor catre lumina
Microtubulii sunt esentiali in miscarea cililor si flagelilor