UNIVERSITATEA SPIRU HARET

DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Programul de studii MANAGEMENT
Disciplina: Istorie economică
Titular disciplină: Conf. univ. dr. Eugen Ghiorghiţă

Tematica pentru examen – sesiunea iarnă 2018

1. Uniformizarea instituţională graduală a economiei europene.

2. Domeniile instituţionale şi elementele structurale supuse transformării în Europa în secolele XII-XIX.
3. Principalele faze ale evoluţiei formelor de asociere în cadrul întreprinderilor de tip capitalist.
4. Specificul emisiunii şi acoperirii emisiunii de monedă fiduciară în perioada etalonului aur comparativ cu
sistemul actual.
5. Trăsăturile sistemului monetar modern.
6. Cauzele apariţiei şi agravării proceselor inflaţioniste în perioada interbelică.
7. Caracteristicile sistemului de credit modern.
8. Principalele operaţiuni (funcţii) ale Băncii Naţionale a României la data înfiinţării sale?
9. Consecinţele activităţii Băncii Naţionale a României în perioada 1880-1914.
10. Direcţiile de evoluţie a sistemului bancar şi de credit în perioada interbelică.
11. Căile de dirijare şi control al economiei de către Banca Naţională a României stabilite în anii crizei
interbelice.
12. Obiectivele Consiliului Superior Bancar înfiinţat în anul 1934.
13. Principiile şi trăsăturile sistemului modern de finanţe publice.
14. Tendinţele evoluţiei finanţelor publice în perioada interbelică.
15. Criteriile împroprietăririi prin reformele agrare din anii 1864 şi 1921.
16. Consecinţele reformelor agrare din anii 1864 şi 1921.
17. Consecinţele crizei mondiale din anii 1929-1933 asupra agriculturii româneşti.
18. Evoluţia structurii proprietăţii mici ţărăneşti şi a marii proprietăţi latifundiare între recensămintele din anii
1905 şi 1930.
19. Încurajarea dezvoltării industriei prin legile din anii 1887 şi 1912: criterii, avantaje, termene de acordare a
avantajelor.
20. Factorii interni şi externi ai dezvoltării industriei în perioada interbelică.
21. Consecinţele crizei mondiale din anii 1929-1933 asupra industriei româneşti
22. Stadiul industrializării României în anul 1938.
23. Politicile comerciale externe adoptate în perioada 1876-1914.
24. Analiza comparativă a consecinţelor (posibile) ale aplicării liberului schimb şi protecţionismului.
25. Modificări structurale ale comerţului exterior între anii 1914 şi 1938 (structura importului şi a exportului).
26. Datoria externă a României în perioada 1864-1938.
27. Analiza evoluţiei economiei internaţionale în perioada 1914-1945 comparativ cu principiile teoriei
comerţului internaţional.
28. Cauzele recrudescenţei protecţionismului concretizate în adoptarea măsurilor de restrângere a importurilor
după declanşarea marii crize economice (1929-1933).
29. Principalele argumente în favoarea continuării procesului de industrializare a ţărilor producătoare de bunuri
de bază furnizate de studiul Societăţii Naţiunilor din anul 1945, Industrializare şi comerţ exterior.
30. Căi de asigurare a dezvoltării accelerate a industriei unor ţări aflate la începutul industrializării recomandate
de studiul Societăţii Naţiunilor, Industrializare şi comerţ exterior (1945).
31. Premisele instituţionalizării socialismului în România din perspectiva experienţei economice interbelice.
32. Argumente pro şi contra continuării după 1945 a “căii liberale” folosite până în anul 1938 pentru
dezvoltarea economiilor agrare şi, în general, furnizoare de materii prime.
33. Reforma agrară din anul 1945: criterii, conţinut, rezultate.
34. Precizaţi conţinutul sintagmei dictatură de dezvoltare.
35. Consecințele etatizării mijloacelor de producție în perioada 1945-1953.
36. Explicaţi disparitatea dintre veniturile ţărănimii şi veniturile celorlalte categorii de salariaţi în perioada
1950-1989.
37. În ce măsură a determinat industrializarea creşterea consumului populaţiei?
38. Consecinţele (rezultatele) reformei monetare din anul 1947 (inclusiv efectele negative).
39. Premisele reformei monetare din anul 1952.
40. Evoluţia masei monetare în perioada 1952-1989. Realizarea echilibrului (corelaţiei) dintre cererea şi oferta
de bunuri şi servicii.
41. Sistemul Monetar Internaţional de la Bretton Woods.
42. Evoluţia cursului de schimb leu-dolar în perioada 1954-1989.
43. Evoluția veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat în perioada 1950-1989.
44. Principalele obiective agriculturii socialiste.
45. Consecinţele pozitive ale politicii agrare în socialism.
46. Rezultatele negative ale politicii agrare socialiste.
47. Cum sunt clasificate instituţiile?
48. Ce se înţelege prin costuri de tranzacţie?
49. Precizaţi care din atributele dreptului de proprietate a devenit decisiv în epoca modernă?
50. Ce legătură este între noţiunea de locum şi cea de acţiune?
51. Ce se înţelege prin „masă monetară”? Ce sunt „agregatele monetare”?
52. Ce se înţelege prin „efect de comerţ”? Ce este „cambia”?
53. Ce reprezintă scontarea şi rescontarea cambiilor?
54. Ce se înţelege prin sintagma „acoperire monetară”?
55. De ce moneda-hârtie (bancnotele) se mai numeşte şi „monedă fiduciară”?
56. Prin ce era definit sistemul „etalon aur” („gold standard”)?
57. Care a fost cauza prăbuşirii sistemului de la Bretton Woods?
58. Precizaţi parităţile monetare ale principalelor monede în condiţiile sistemului „etalon aur”.
59. Care a fost principiul de demarcaţie a sistemului politic modern de cel feudal?
60. Menţionaţi cele trei legi ale anului 1864 care au transformat radical viaţa majorităţii populaţiei României.
61. Ce este „bimetalismul” şi când a fost aplicat în România?
62. Definiţi conţinutul în aur al leului conform parităţilor exprimate în legile din anii 1867, 1929, 1936.
63. Menţionaţi de câte ori a fost devalorizat leul în anul 1929 faţă de leul aur, respectiv în anul 1936 faţă de
1929.
64. Precizaţi proporţiile creditelor acordate în anul 1938 agriculturii şi industriei de către Banca Naţională a
României.
65. Precizaţi modul în care statul a facilitat plata sumelor datorate de către ţărani marilor proprietari.
66. Cine era proprietarul zăcămintelor de petrol potrivit Legii minelor din anul 1895? Ce se urmărea prin
această prevedere?
67. Desemnaţi procesul de reducere (prin succesiune) a suprafeţelor medii ale proprietăţilor agricole ţărăneşti în
perioada 1860-1938.
68. Prezentaţi patru direcţii ale programului politic al PNL "Prin noi înşine".
69. Prezentaţi patru direcţii ale programului politic al PNŢ "Porţi deschise".
70. Prezentaţi ponderea deţinută de principalele trei categorii de produse în exportul României în anii 1913 şi
1938.
71. Prezentaţi structura importului României după gradul de prelucrare în anii 1913 şi 1938 (trei grupe de
produse).
72. Se poate afirma cu temei că în perioada interbelică (mai exact în anul 1938) România a fost „grânarul
Europei”?
73. Care a fost atitudinea economiştilor şi politicienilor occidentali faţă de încurajarea dezvoltării industriei
prelucrătoare în ţările furnizoare de materii prime.
74. Până când a funcţionat regimul schimburilor multilaterale?
75. De ce credeți că s-au accentat decalajele economice dintre țările industrializate și cele agrare în perioada
1860-1940?
76. Numiți trei organisme economice internaționale constituite după al doilea război mondial.
77. Ce este CAER-ul?
78. Când a fost constituită Republica Populară Română? Dar Republica Socialistă România?
79. Menţionaţi cele trei direcții ale dezvoltării economiei socialiste?
80. Cum a fost fundamentată (justificată) dezvoltarea prioritară a ramurilor industriale ale Grupei A?

Bibliografie

1. Axenciuc Victor, Introducere în istoria economică a României, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti 2000.
2. Bondrea Aurelian, Starea naţiunii 2000. România încotro? Volumul I. România la sfârşitul secolului
XX, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000.
3. Constantinescu, N. N. (coord.), Istoria economică a României, vol. 2, 1939-1989, Editura Economică,
Bucureşti, 2000
4. Ghiorghiţă Eugen, Istoria economiei, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2015.
5. Ghiorghiţă Eugen, Industrializare şi comerţ exterior în România interbelică, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2002.
6. Kiriţescu Costin, Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui, vol.I, Buc., Editura Enciclopedică,
Bucureşti 1997.
7. Madgearu Virgil, Evoluţia economiei româneşti după războiul mondial, ediţia a II-a, Editura
Enciclopedică, Bucureşti, 1995
8. Manoilescu Mihail, Forţele naţionale productive şi comerţul exterior, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Buc., 1986
9. Mureşan, M., Mureşan, D., Istoria economiei, Editura Economică, Bucureşti, 1998.