Casa Ecologică

– materiale de construcție –
ARGILA EXPANDATA

ZGHIBOLT SERGIU | ARHITECTURA III 1

 ARHITECTURA ECOLOGICA
-CASA ECOLOGICA – MATERIALE DE CONSTRUTIE – ARGILA EXPANDATA

INFORMAŢII GENERALE

O componentă principală a construcţiei ecologice sunt materialele de construcţie “sănătoase”.

Ele pot influenţa negativ sau pozitiv viaţa noastră.

Materialele ecologice se disting prin aceea că nu dăunează mediului înconjurător şi

oamenilor. Fiecare constructor trebuie sã înţeleagã cã e necesar sã se întoarcã la materiale de
construcţie sãnãtoase.Toate materialele de construcţie trebuie fabricate în imediata apropiere
sau prelucrate în imediata apropiere, astfel încât sã fie necesare cãi de transport cât mai scurte
posibil. La fabricarea materialului de construcţie se consumã cât mai puţinã energie posibil. Cu
cât mai mult se modificã o materie primã, cu atât mai multã energie este necesarã.

Un bun material de construcţie trebuie sã poatã prezenta un excelent raport între izolaţia termicã
şi acumularea de cãldurã.

Un material de construcţie pentru a permite un climat sãnãtos în încãpere trebuie să aibă

urmatoarele propietăţi:

 sã fie izolator termic şi acumulator de cãldurã.

 sã fie higroscopic

Un material de construcţie higroscopic are capacitatea de a capta vaporii de apã din aerul
încãperii şi de a-i pãstra pânã când umiditatea în interior scade şi aerul din încãpere poate capta
din nou umiditatea acumulată. Materialele higroscopice sunt, de exemplu, lemnul masiv,
mortarul de var, argila şi fibrele naturale. Materialele plastice şi metalele nu sunt higroscopice.

Timpul de uscare la o construcţie din cãrãmidã este de aproximativ un an, în timp ce casa din
beton de piatrã ponce are nevoie de aproape cinci ani pentru a fi complet uscatã. Uscarea este
adeseori întârziatã de aburul din exterior sau interior (legat de izolaţia termicã), aşa încât
umiditatea abia poate fi învinsã. Urmãrile sunt deteriorarea construcţiei prin formarea grasiei şi
a coroziuni.

ZGHIBOLT SERGIU | ARHITECTURA III 2

 ARHITECTURA ECOLOGICA
-CASA ECOLOGICA – MATERIALE DE CONSTRUTIE – ARGILA EXPANDATA

Prin difuzia vaporilor de apã se înţelege pãtrunderea vaporilor de apã prin pereţi, acoperişuri.
Depinde de penetrarea materialelor de construcţie, de diferenţele de temperaturã şi umiditate
şi decãderile de presiune a vaporilor. Uscarea unei construcţii are loc mai ales datoritã difuziei
vaporilor şi a deplasãrii capilare a lichidului .
Problema izolãrii vaporilor trebuie pusã ceva mai clar. Izolarea vaporilor se face de cãtre
materiale care au o foarte mare rezistenţã la difuzia de vapori. Printre acestea se numãrã, de
exemplu cartonul asfaltat, hârtia bituminatã, folia de polietilenã, folia de aluminiu etc .

Materialele de construcţie capilar higroscopice (ţigla şi lemnul) pot capta foarte multã umiditate,
încât aproape se ajunge la condensare. Umiditatea din construcţie se transformã în vapori,
deoarece aerul este mai mult sau mai puţin saturat. Iarna are loc o uscare care se terminã vara,
în cazul în care nu existã nici un element de blocare a vaporilor .

Sã aibã o conductibilitate capilarã mare. Prin aceasta se înţelege cã materialul de construcţie

poate transporta, foarte rapid, foarte multã apã spre partea uscatã a materialului de construcţie.
Materialele de construcţie capilare posedã o mulţime de canale şi pori, în care apa ajunge dintr-
o parte în cealaltã. Deplasarea capilarei transportã de zece ori mai multã apã dintr-un material
de construcţie decât poate elimina prin difuzia vaporilor .

Sã filtreze şi sã împrospãteze aerul din încãpere. Materialele de construcţie sãnãtoase, naturale,

care regenereazã aerul din încãpere sunt mai ales lemnul, cleiul, mortarul de var şi substanţe care
deschid porii suprafeţelor, cum ar fi ceara de albine sau uleiul de in.

Sã aibã o radiaţie proprie scãzutã. Toate materialele de construcţie degajã radiaţii, unele mai
mult, altele mai puţin. De la naturã cele mai multe materiale de construcţie prezintã un anumit
conţinut de elemente radioactive. Datoritã variaţiilor mari, pentru consumatori ar fi mai
important dacã fabricantul ar indica în foile tehnice de observaţie şi valorile radioactivitãţi. Mai
puţin radioactive sunt materialele naturale nisipul, piatra de var, pietrişul şi ghipsul natural.

Pereţii din cãrãmidã poroasã şi lemn au prezentat valori scãzute. Aceste valori scãzute nu se
datoreazã numai cãrãmizii, ci se explicã prin faptul cã o cãrãmidã este difuzabilã, iar în felul acesta
o parte din gaze sunt degajate în aerul din exterior, în mãsura în care aceastã proprietate nu este
anihilatã de materialele plastice şi de elementele de blocare a vaporilor .

ZGHIBOLT SERGIU | ARHITECTURA III 3

 ARHITECTURA ECOLOGICA
-CASA ECOLOGICA – MATERIALE DE CONSTRUTIE – ARGILA EXPANDATA

În funcţie de comportarea electricã se deosebesc conductori (metalele), semiconductori (lemnul)

şi izolanţi (materialele plastice). Metalele se încarcã greu cu electricitate dacã sunt împãmântate.
Pot totuşi reflecta, ecrana sau amplifica radiaţiile naturale şi artificiale. Materialele plastice se
încarcã cu electricitate, au deci, o încãrcãturã electrostaticã ridicatã, al cãrei efect se simte la un
uşor şoc electric. Aceastã încãrcãturã electrostaticã din încãperi duce la perturbarea echilibrului
ionic. De preferat sunt materialele neutre din punct de vedere electric, cum ar fi lemnul sau pluta.

CARACRERISTICILE CELOR MAI IMPORTANTE MATERIALE DE

CONSTRUCŢIE

Ghipsul natural este un material de construcţie bun, în timp ce ghipsul chimic poate prezenta o
radioactivitate ridicatã. Ghipsul poate avea o bunã comportare la umiditate, este uşor de
prelucrat, posedã însã o capacitate de încãrcare staticã redusã. Ghipsul natural şi cel chimic se
deosebesc numai cu contorul Geiger, de aceea ar fi de preferat sã se obţinã o declaraţie completã
din partea fabricantului privind compoziţia materialelor de construcţie. Nou în comerţ este
ghipsul din instalaţiile de desulfurare a gazelor reziduale din centralele energetice (numit şi ghips
REA). Conform cercetãrilor Institutului pentru Biologia Construcţiilor din Rosenheim, ghipsul REA
prezintã o radioactivitate redusã.

Cel mai bine este sã folosiţi ghipsul pentru tencuialã sau ghipsul bulgãri, deoarece acesta nu are
nici un fel de fondanţi. Se deosebesc plãci din ghips pur, plãci de carton cu adaos de ghips, plãci
care au pe ambele pãrţi un carton special, şi plãci din fibre de ghips care se compun din ghips,
fibre de celulozã, din hârtie reciclatã şi un agent de silicatizare (culoare verde). Aceste plãci
(conţin fungicizi) trebuie sã se înlocuiascã cu plãci de ghips cu fibre de celulozã care sunt
impregnate cu silicat de potasiu. Toate prezintã o excelentã difuzie a vaporilor, precum şi un efect
de reglare a climatului.

Lemnul este un material de construcţie cu excelente proprietãţi: are o mare capacitate de

“respirare”, poate absorbi multã umiditate, curãţã formal aerul şi capteazã astfel substanţele
dãunãtoare, este permeabil pentru radiaţia cosmico-terestrã, are o radiaţie redusã, prezintã o
bunã izolare termicã, are o foarte mare capacitate de încãrcare staticã, degajã un miros plãcut
dacã nu i s-a aplicat deasupra un lac sintetic şi, nu în cele din urmã, nu prezintã nici o problemã

ZGHIBOLT SERGIU | ARHITECTURA III 4

 ARHITECTURA ECOLOGICA
-CASA ECOLOGICA – MATERIALE DE CONSTRUTIE – ARGILA EXPANDATA

la înlãturare şi la fabricare. La construirea casei trebuie sã se renunţe din motive ecologice la

lemnul tropic şi sã se foloseascã mai mult lemnul arborilor rãşinoşi – pin, molid, precum şi lemnul
foioaselor – paltin, stejar, salcâm şi frasin.

Prin materiale pe bazã de lemn se înţelege plãcile care se fac din straturi subţiri, rumeguş sau
fibre. Au avantajul cã nu mai prezintã defectele lemnului masiv (umflare, deformare, torsiune ) .
Un dezavantaj la materialele din lemn, indiferent dacã este vorba de panel, placaj sau plãci
stratificate, este existenţa lianţilor. Pentru stratificare se folosesc mai ales rãşini formaldehidice,
rãşini melaminoase, fenolice şi izocianate.

Metalele se folosesc în construcţie mai mult ca elemente de sprijin şi întãrire. În suprafeţe mai
mari se folosesc la construcţia acoperişului şi a faţadei. La fabricare metalele necesitã multã
energie. În acest caz se degajã numeroase substanţe dãunãtoare (oxidul de azot, monoxidul de
carbon, metalele grele).Metalele prezintã o suprafaţã rece (condiţionatã de conductibilitatea lor
termicã ridicatã), sunt etanşe la abur şi înrãutãţesc electroclimatul. Folosirea lor în casele
ecologice trebuie limitatã la instalaţii. Ca material de construcţie trebuie sã se renunţe la metale,
mai ales dacã e vorba de ferestrele din aluminiu.

Lutul reduce consumul de energie şi deci impurificarea aerului. Necesarul de energie pentru lut
este, faţã de cel pentru cãrãmizi, de doar 1%. Lutul este încã din stadiul de materie primã un
material de construcţie finit, poate fi întrebuinţat fãrã urmãri asupra sãnãtãţii. Lutul asigurã un
excelent climat în încãpere, absoarbe imediat umezeala şi o degajã relativ repede.

Ca material de construcţie masiv, este un ideal acumulator de cãldurã şi degajã un miros plãcut.
Lutul face sã scadã cheltuielile de construcţie, deoarece existã din abundenţã şi îl puteţi folosi
chiar dacã nu aveţi cunoştinţe în domeniul construcţiilor. Este deosebit de ieftin. Este de multe
ori mai ieftin decât nisipul. Lutul , material care se foloseşte nears, în cazul unei fisuri trebuie doar
umezit şi se poate prelucra din nou. Nu existã probleme ecologice de degrevare. Lutul vã dã
posibilitatea de a vã pune în practicã propriile idei, creatoare .

Lutul este foarte potrivit pentru pereţii exteriori şi pentru cei interiori, ca protecţie acusticã
pentru acoperişuri şi ca acumulator de cãldurã pentru podele şi tavane. În afarã de aceasta, se
poate tencui cu lut şi se pot face cuptoare din lut.

ZGHIBOLT SERGIU | ARHITECTURA III 5

 ARHITECTURA ECOLOGICA
-CASA ECOLOGICA – MATERIALE DE CONSTRUTIE – ARGILA EXPANDATA

Cărămida clasică este realizată din argilă arsă sau ceramică și este folosită în construcții cu diverse
tipuri de mortar. Cărămida din argilă arsă are o mare rezistență la compresiune. Acest tip de
cărămidă este atestată și verificată în timp, de mii de ani. În cărămida modernă se folosesc, pe
lângă argilă, și ingredienți suplimentari, precum porțelanul sau samota. Cărămida poate fi
compactă (plină) sau poroasă la nivel exterior, în ambele variante oferind o foarte mare
rezistență. Cele două variante diferă în funcție de tipul de pereți (grosime, localizare). De
exemplu, cărămida plină poate fi folosită în zidării protejate pe ambele părți, cu tencuială, pentru
elemente structurale și nestructurale, pentru stâlpi și coșuri de fum. Cărămida este utilizată în
domeniul construcțiilor deoarece acest material este rezistent la presiune și umiditate.

Prin folosirea cărămidei, se întărește structura de rezistență a clădirii. Această rezistență a

cărămidei o face să nu se schimbe în timp, păstrându-și structura compactă și stabilitatea.
Materialul nu îmbătrânește și nu se degradează ușor. Cărămida realizată numai din argilă și
nisipuri argiloase este un produs natural, ecologic 100%.

Materialele izolante se folosesc pentru protecţia fonicã şi împotriva incendiilor. Materialele

izolante se gãsesc sub formã de lânã, granulat, şine, plãci sau spumanţi locali . Materialele
izolante se împart în materiale izolante anorganice, organice şi sintetice.

Materialele izolante anorganice. Fibrele minerale (lâna de sticlă, piatră şi zgură). La fabricarea
fibrelor minerale, mineralele care nu sunt toxice, rocile şi sticla uzată se lichefiază la temperatură
foarte ridicată. Din aceste topituri de rocă se trag fire foarte subţiri, se stropesc cu răşini sintetice
şi uleiuri minerale şi se întăresc într-un cuptor. Pentru hidrofobare (prepararea unei substanţe în
absenţa apei) se folosesc, în general, siliconii.
Sticla spongioasă (în formă de plăci negre) se fabrică dintr-o topitur ă de sticlă şi praf de cărbune.
Se obţine un material izolant etanş la vapori şi rezistent la putrezire. Avantajele sale constau în
rezistenţa la umezeală şi într-o bună comportare la ardere.

Materiale izolante organice. Pluta este coaja unui stejar vechi de circa 7 ani. Pentru a se obţine
materialul izolant pluta, se coace deşeul de plută prin încălzire la 300 – 400 grade până devine
granulat, din care se obţine apoi pluta “pur expandată”. Pur înseamnă fără lianţi, cum sunt răşina
sintetică şi bitumul. Există şi plută impregnată (cu bitum sau răşini sintetice). Pluta este folosită
ca material de umplutură sau sub formă de plăci. Este bună atât pentru izolarea interioară, cât şi
pentru cea exterioară.

ZGHIBOLT SERGIU | ARHITECTURA III 6

 ARHITECTURA ECOLOGICA
-CASA ECOLOGICA – MATERIALE DE CONSTRUTIE – ARGILA EXPANDATA

Fibrele de cocos (nume comercial: Emfa) Prin adăugarea sulfatului de amoniu sau a sării de bor,
fibrele frânează arderea. Fibrele naturale, rezistente la umiditate, se folosesc ca plăci, plase şi
lână pentru izolarea acoperişului, pereţilor şi tavanului, precum şi pentru etanşarea ferestrelor şi
a uşilor. Avantajele sunt consumul redus de energie la fabricare, desfăşurarea procesului de
producţie după reglementările ecologice, comportarea pozitivă la depozitare şi posibila reciclare.

Fibre de lemn (nume comercial: Pavatex, Gutex, Dobrytherm, Leitgeb …) Plăcile din fibre de lemn
se compun din deşeul de lemn rezultat din industria de prelucrare a lemnului . Fibrele de lemn
sunt legate cu răşini adecvate lemnului. Plăcile pentru exterior sunt amestecate cu 10 -15 %
bitum, pentru a le face rezistente la umezeală. Avantajele sunt folosirea resturilor lemnului de
conifere, folosirea unei materii prime ecologice (obţinerea şi degrevarea lemnului sunt
compensate de ), comportarea la depozitare fără probleme
şi posibilitatea reciclării

Materiale izolatoare sintetice (pentru izolaţia acustică). Polistirol – În prezent spumele pe bază
de polistriol şi lâna minerală se numără printre cele mai răspândite materiale izolatoare.

ZGHIBOLT SERGIU | ARHITECTURA III 7

 ARHITECTURA ECOLOGICA
-CASA ECOLOGICA – MATERIALE DE CONSTRUTIE – ARGILA EXPANDATA

- Argila -
Structura si proprietati
Din punct de vedere mineralogic, argilele sunt alcatuite din compusi aluminosilicatici
cu formula chimica:

(2SiO2 Al2O3 2H2O)

sub forma de particule lamelare cu dimensiuni de maxim 5µ, cu structura cristalina si caracter
puternic hidrofil (vezi cap.IV).

In amestec cu apa argila formeaza paste plastice, moleculele de apa adsorbite de

particulele de argila formeaza mai multe straturi suprapuse, straturi care la randul lor
influenteaza prin grosime o serie de caracteristici, mai ales plasticitatea. In acest sens se poate
aprecia ca primul strat (si cel mai strans legat) il formeaza apa de higroscopicitate. Straturile
urmatoare, pe masura ce se departeaza de particulele solide, sunt din ce in ce mai slab atrase de
acestea si formeaza apa peliculara. Apa care nu este legata in nici un fel de particulele solide
formeaza apa libera. Variatiile de volum ale apei libere sau peliculare (prin evaporarea respectiv
aditie de apa din exterior) produc variatiile de volum ale argilei.

Variatia de volum a argilei prin pierderea apei libere si peliculare datorata evaporarii,
consta in reducerea dimensiunilor (a volumului) materialului argilos si este cunoscuta sub
denumirea de contractie la uscare.

Contractia la argile este insotita de obicei de fisuri si crapaturi.

Procesul de fisurare este determinat de uscarea neuniforma in masa argilei. Astfel,

cand incepe uscarea argilei, se formeaza un strat superficial uscat, cu tensiuni interioare
(intindere) datorate contractiei la uscare ce provoaca tendinta de micsorare a dimensiunilor
stratului superficial pe de o parte si impiedicarii acestei deformatii de catre stratul imediat
urmator dupa stratul superficial, care neintrand in proces de uscare nu-si modifica dimensiunile.
In conditiile deformatiei impiedicate, eforturile provocate de contractie depasesc rezistenta la
intindere a stratului superficial de argila si acesta fisureaza. Fisura odata formata se dezvolta
accentuat, antrenand straturile urmatoare si degenerand in crapatura.

Plasticitatea argilelor este determinata de forma lamelara a particulelor de argila si

prezenta peliculelor de apa pe suprafata lor. In aceste conditii, cand asupra particulelor de argila
se actioneaza cu o forta exterioara, peliculele de apa actioneaza ca un lubrifiant, astfel incat
permit alunecarea particulelor de argila, ceea ce favorizeaza o deformatie permanenta.

ZGHIBOLT SERGIU | ARHITECTURA III 8

 ARHITECTURA ECOLOGICA
-CASA ECOLOGICA – MATERIALE DE CONSTRUTIE – ARGILA EXPANDATA

Comportarea argilei la incalzire

Comportarea la incalzire si temperatura la care are loc arderea argilelor sunt
caracteristici ce intereseaza in vederea utilizarii acestora in constructii.

La incalzirea argilelor se disting mai multe etape:

· la temperaturi cuprinse intre 0 - 110 oC; se poate aprecia ca pana la

temperatura de 1100C are loc pierderea apei peliculare si libere, ce are ca efect
o reducere de volum - contragere sau contractie la uscare. La umezire, argila
redevine plastica, deci pierderea apei pana la aceasta temperatura constituie o
transformare reversibila;

· la temperaturi de 1100C - 4600C se constata o noua pierdere de greutate, fara

contragere, datorita pierderii apei de higroscopicitate. Argila devine poroasa,
sfaramicioasa si nu contine decat apa legata chimic in moleculele de caolinita;

· la temperaturi de cca. 4600C, are loc pierderea apei legate chimic (de
cristalizare) cat si proprietatea argilei de a da amestecuri plastice. Bioxidul de
siliciu si trioxidul de aluminiu devin active din punct de vedere chimic. Aceasta
transformare se mentine pana la 7500C si este ireversibila;

· intre 7500C si 9000C masa de argila (care dupa pierderea totala a apei se
transforma intr-o masa poroasa si sfaramicioasa) capata sirezistenta. Aceasta se
datoreaza reactiei care are loc intre cei doi oxizi activi in jurul temperaturii
de 8600C, cand se recombina:

3(Al2O3 . 2SiO2) --> 2SiO2 . 3Al2O3 + 4SiO2

Se formeaza un nou compus numit mulit (2SiO2 . 3 Al2 O3), care este insotit de o
noua micsorare de volum (contractia la ardere) si ramane libera o importanta
cantitate de SiO2;

· la temperaturi peste 9000C, odata cu cresterea temperaturii se constata si

o scadere a porozitatii, concomitent cu cresterea rezistentei mecanice, chimice
si a stabilitatii la apa a materialului (procesul este accelerat de prezenta
impuritatilor).

Acest fenomen - se datoreaza reactiei dioxidulu 737b17h i de siliciu ramas liber la

formarea mulitului cu diversi oxizi metalici (impuritatile argilei), in urma careia se
formeaza substante sticloase cu punct de topire coborat, care se topesc, patrund in
porii argilei - poarta denumirea de clincherizare cand porozitatea scade sub

ZGHIBOLT SERGIU | ARHITECTURA III 9

ARHITECTURA ECOLOGICA
-CASA ECOLOGICA – MATERIALE DE CONSTRUTIE – ARGILA EXPANDATA

8% sau vitrificare cand porozitatea scade sub 2%, iar temperaturile la care se produc
aceste fenomene purtand denumirea de temperatura de clincherizare, respectiv
de vitrificare;

· la cresterea in continuare a temperaturii, argila se deformeaza sub greutate

proprie (temperatura de refractaritate) si apoi se topeste devenind un lichid
vascos.

ZGHIBOLT SERGIU | ARHITECTURA III 10

 ARHITECTURA ECOLOGICA
-CASA ECOLOGICA – MATERIALE DE CONSTRUTIE – ARGILA EXPANDATA

- Argila expandata -

Argila expandata - caracteristici tehnice

TIP: 0 -2 2 -3 3 -8 8 -20 FRT 0 - 2 FRT 2 - 4

Densitate medie (aprox.) kg/m3 700 480 380 330 600 350

Rezistenta la compresiune a 4,5 2,5 1,5 0,7 - -

granulelor (NFPD8-309) /mm2

Conductivitatea termica certificata 0,12 0,10 0,09 0,08 0,10 0,08

W/mK

Rezistenta la foc Euroclasse A1 (incombustible)

Caracteristici tehnice - argila expandata structural

TIP: 0-5 5 -15 0 -15

Densitate medie (aprox.) kg/m3 800 650 730

Rezistenta la compresiune a 10 4,5 6,0

granulelor (NFPD8-309) /mm2

Conductivitatea termica certificata W/mK 0,12 0,12 0,13

Rezistenta la foc Euroclasse A1 (incombustible)

ZGHIBOLT SERGIU | ARHITECTURA III 11

 ARHITECTURA ECOLOGICA
-CASA ECOLOGICA – MATERIALE DE CONSTRUTIE – ARGILA EXPANDATA

Domenii de folosire:
- Straturi intermediare de izolatie argila expandata este utilizata pe scara larga in constructiile
civile pentru realizarea sapelor usoare si izolante. Datorita greutatii specifice reduse, sapa cu AE
permite inglobarea in masa ei a instalatiilor termice, electrice si sanitare, chiar in grosime mai
mare, neincarcand suplimentar structura. Pentru stratul final e prevazuta o sapa clasica de
grosime mica.

1. Finisaj pardoseala
2. Sapa usoara
3. Strat isolator de argila expandata
4. Planseu
5. Folie elastica pentru izolatie acustica si/sau bariera antivapori

ZGHIBOLT SERGIU | ARHITECTURA III 12

 ARHITECTURA ECOLOGICA
-CASA ECOLOGICA – MATERIALE DE CONSTRUTIE – ARGILA EXPANDATA

- Structuri izolante pe pamant, e necesar sa se prevada un strat izolant care impiedica disiparea
caldurii in sol. Pentru a limita dispersiile termice catre sol, trebuie dublata grosimea Straturi de
argila expandata in proximitatea zidurilor de perimetru (aprox. 2m).

1. Teren
2. Folie pentru ruperea capilaritatii
3. Strat de argila expandata
4. Sapa
5. Incalzire in pardoseala

- Acoperiri plane si inclinate Fiind usoara, este ideala pentru realizarea de sape de panta, schiar
la grosimi destul de mari, neincarcand excesiv structura

1. Sapa usoara
2. Strat de argila expandata
3. Planseu
4. Bariera antivapor
5. Membrana hidroizolatoare
6. Aerisitor

ZGHIBOLT SERGIU | ARHITECTURA III 13

 ARHITECTURA ECOLOGICA
-CASA ECOLOGICA – MATERIALE DE CONSTRUTIE – ARGILA EXPANDATA

Poduri: argila expandata este ideala pentru izolarea podurilor usoare si o foarte buna inertie
termica.

1. Sapa usoara
2. Strat de argila expandata
3. Planseu

Umpluturi: In faza realizarii constructiilor noi sau a reabilitarii celor vechi, e necesar de multe
ori cu material de umplutura durabil, usor si incombustibil. Argila expandata se reteaza foarte
bine la umpluturi in jurul structurilor si rezervoarelor pentru a ameliora comportamentul la foc
al acestora.

1. Sapa
2. Strat de argila expandata
3. Structura
4. Folie elastica pentru izolatie acustica si/sau bariera antivapori

ZGHIBOLT SERGIU | ARHITECTURA III 14

 ARHITECTURA ECOLOGICA
-CASA ECOLOGICA – MATERIALE DE CONSTRUTIE – ARGILA EXPANDATA

Colturi si gradini suspendate Argila expandata e folosita ca strat drenant a suprafetelor

cultivate (gradini suspendate, bazine, jardiniere)

1. Sapa
2. Umplutura de argila expandata
3. Structura
4. Membrana impermeabila
5. Structura

Geotermica si drumuri Datorita caracteristicilor sale excelente usoara si rezistenta, argila

expandata e utilizata la realizarea rambleurilor rutiere, fundatii usoare, umpluturi in spatele
zidurilor de sprijin, la interventiile de stabilizare a terenului, in galerii si cavitati subterane, in
toate aplicatiile geotermice. Argila expandata se poate utiliza la realizare de covoare asfaltice
fonoabsorbante cu aderenta sporita.

1. Covor rutier
2. Rambleu din argila expandata
3. Strat intermediar
4. Zid de sprijin
5. Rambleu drenant din argila expandata

ZGHIBOLT SERGIU | ARHITECTURA III 15

 ARHITECTURA ECOLOGICA
-CASA ECOLOGICA – MATERIALE DE CONSTRUTIE – ARGILA EXPANDATA

Beton usor si beton structural usor Argila expandata e utilizata la realizarea betoanelor usoare
pentru straturile izolante cu caracteristici ridicate la rezistenta la foc. Se pot realiza si betoane
structurale usoare folosite la plansee mai ales la consolidari

1. Beton usor
2. Armatura

Produse manufacturate Gratie proprietatilor sale - usoara, izolanta termic si fonic si rezistenta
la foc - argila expandata e materia prima pentru multe materiale de constructii, blocuri izolante,
panouri prefabricate, seminee si gratare

ZGHIBOLT SERGIU | ARHITECTURA III 16

 ARHITECTURA ECOLOGICA
-CASA ECOLOGICA – MATERIALE DE CONSTRUTIE – ARGILA EXPANDATA

Avantaje:

 Usoara Argila expandata e un agregat usor care datorita structurii sale celulare, optimizeaza
raportul intre greutate si rezistenta
 Izolare termica Argila expandata e izolant si nu se deterioreaza in timp . Este folosita la
realizarea izolatiilor termice definitive.
 Rezistenta la foc Argila expandata are Euroclasa A1 dupa normele Antiincendiu.Clincherizata la
1200C e practic indestructibila la incendiile cele mai dezastruase. E utilizata ca materie prima la
materiale rezistenta la foc sau refractoare fiind clasificata ca necombustibila.
 Rezistenta la compresiune Prin structura sa compacta si nedeformabila, argila expandata are o
rezistenta la compresiune optima. Cu un dozaj unic de ciment granulele de AE se leaga intre ele,
obtinandu-se betoane usoare capabile sa suporte incarcarile date de pavaje sau alte
componente nestructurale.
 Izolare acustica Structura celulara poroasa a AE duce la o buna absortie a zgomotului.din argila
expandata se produc diverse materiale fonoabsorbante.
 Lucrabilitate - Argila expandata se leaga bine cu cimentul si se amesteca cu usurinta in
malaxoare de beton.
 Inalterabila si rezistenta in timp argila expandata nu contine materiale organice sau derivate.
Materialul nu se degradeaza in timp nici macar in conditii de temperatura si umiditate
Rezistenta bine la acizi, baze si solventi conservatoare nealterate caracteristicilor. Supus la
inghet nu se rupe sau se faramiteaza. Practic este un material etern.
 Natural si ecologic Argila expandata nu contine materiale nocive si nu degaja gaze nocive la
ardere. E un produs ecologic.

ZGHIBOLT SERGIU | ARHITECTURA III 17

 ARHITECTURA ECOLOGICA
-CASA ECOLOGICA – MATERIALE DE CONSTRUTIE – ARGILA EXPANDATA

BIBLIOGRAFIE

1. http://ro.scribd.com/doc/106658203/Casa-Ecologica
2. http://ro.scribd.com/doc/39573616/MATERIALE-ECOLOGICE-FOLOSITE-IN-
ECOPROIECTARE
3. http://www.scribd.com/doc/65371931/Case-Ecologice
4. http://www.constructiicaseecologice.ro/Materiale%20de%20constructii%20eco.html
5. http://www.scribd.com/doc/47247061/Lemnul-in-constructii
6./www.case-ecologice.eu/sistem-integrat-de-constructii
7. http://www.case-ecologice
8. http://ro.scribd.com/doc/82711308/referat-I
9. http://www.case-ecologice.eu/produse/constructii-pe-structura-din-lemn
10. http://www.didactic.ro/materiale-didactice/129874_proiect-casa-ecologica

ZGHIBOLT SERGIU | ARHITECTURA III 18