Sunteți pe pagina 1din 45

PRETURI SI CONCURENTA

semestrul I

1. Se spune ca o piata este in concurenta monopolistica daca ea contine un numar de vanzatori ale
caror produse nu sunt diferentiate.

ANS: F

2. Conceptul de baza ce defineste concurenta monopolista este cel de “diferentiere a produselor”.

ANS: T

3. Concurenta monopolista apare ca o notiune intermediara intre concurenta perfecta si monopol.

ANS: T

4. Concurenta monopolista apare ca o notiune intermediara intre concurenta perfecta si oligopol.

ANS: F

5. O caracteristica fundamentala a structurilor economice de tip oligopol o reprezinta


interdependenta actiunilor firmelor prezente pe piata.

ANS: T

6. Orice factor care impiedica intrarea unei noi firme pe o piata, oprind-o sa concureze pe picior de
egalitate cu firmele deja existente pe piata respectiva nu reprezinta o bariera la intrarea in
ramura.

ANS: F

7. Un exemplu de bariere la intrarea pe piata este reprezentat de patente si drepturi de autor.

ANS: T

8. Pe piata cu concurenta monopolistica, ideea fundamentala introdusa de economistul nord-


american Edward Chamberlin este aceea ca pe numeroasele piete firmele vad produse ce sunt
substituibile fara sa fie perfect omogene.

ANS: T

9. Concurenta, in economia de piata este forma principala pe care o imbraca relatiile dintre agentii
economici bazate pe anumite interese si posibilitati de manifestare a autonomiei decizionale.

ANS: T
10. Concurenta in deplinatatea sa exista atunci cand si acolo unde pretul se formeaza liber, agentii
cererii si ofertei sunt numerosi, iar libertatea lor este aparata si garantata de un sistem democratic.

ANS: T

11. Cand concurenta se desfasoara cu respectarea regulilor si mijloacelor considerate corecte si


recunoscute ca atare prin reglementari in viguare in fiecare tara, aceasta este neloiala.

ANS: F

12. Cand concurenta se defasoara cu mijloace si prin actiuni contrare uzantelor comerciale legale,
concurenta este loiala.

ANS: F

13. Institutiile abilitate in Romania sa administreze si sa puna in aplicare prevederile care


reglementeaza protectia consumatorilor economici sunt : Consiliul Concurentei si Oficiul
Concurentei.

ANS: T

14. Consiliul Concurentei este creat ca autoritate administrativa autonoma si dispune de puterea
proprie pentru a sanctiona.

ANS: T

15. Consiliul Concurentei este format din urmatorii membri : un presedinte, doi vicepresedinti si
cinci consilieri concurentiali.

ANS: F

16. Consiliul Concurentei este format din sapte membri : un presedinte, doi vicepresedinti si patru
consilieri concurentiali.

ANS: T

17. Pretul reprezinta cantitatea de moneda pe care cumparatorul este dispus si o poate oferi
producatorului (vanzatorului) in schimbul bunului pe care acesta il prezinta pe piata.

ANS: T

18. Pretul se formeaza in mod liber, prin negociere si consens, tinzand catre un pret de echilibru,
determinat de evolutia raportului dintre cerere si oferta, in conditiile concurentei.

ANS: T

19. Preturile libere sunt preturi formate prin negocieri si stabilite prin contracte incheiate intre agentii
economici sau afisate pentru marfurile expuse pentru vanzare, sau pentru care se face publicitate
in scopul vanzarii.

ANS: T
20. Jocul liber al pretului este determinat de doi factori:
- raportul dintre cerere si oferta
- concurenta.

ANS: T

21. Cand cererea este mai mare decat oferta, se manifesta mai puternic concurenta intre cumparatori,
obtinandu-se o crestere a pretului.

ANS: T

22. Cand cererea este mai mare decat oferta, se manifesta mai puternic concurenta intre producatori,
obtinandu-se o crestere a pretului.

ANS: F

23. Cand cererea este mai mare decat oferta, se manifesta mai puternic concurenta intre cumparatori,
obtinandu-se o scadere a pretului.

ANS: F

24. Cand cererea este mai mica decat oferta se manifesta mai puternic concurenta intre producatori,
ceea ce conduce la scaderea preturilor.

ANS: T

25. Cand cererea este mai mica decat oferta se manifesta mai puternic concurenta intre consumatori,
ceea ce conduce la scaderea preturilor.

ANS: F

26. Cand cererea este mai mica decat oferta se manifesta mai puternic concurenta intre producatori,
ceea ce conduce la cresterea preturilor.

ANS: F

27. Piata reprezinta ansamblul mijloacelor si operatiunilor de comunicare si de confruntare a


vanzatorului cu cumparatorii, prin care acestia se informeaza mutual de ceea ce pot produce
pentru vanzare, respectiv de ceea ce au nevoie sa cumpere si de pretul pe care urmeaza sa-l ceara
sau sa-l propuna in vederea incheierii contractelor si derularii tranzactiilor.

ANS: T

28. In cadrul economiei de piata de intalnesc preturile fixe.

ANS: F

29. In cadrul economiei de piata se intalnesc preturile libere.

ANS: T
30. Concurenta dusa la absurd poate deveni si periculoasa pentru vanzatori si cumparatori degenerand
in infractiuni precum:
- alegerea preferentiala a clientilor
- atragerea unor intermediari pentru vanzare
- reclama falsa

ANS: T

31. Cererea poate fi: individuala, totala si libera.

ANS: F

32. Cererea poate fi: individuala, totala si de piata.

ANS: T

33. Legea generala a cererii exprima raporturile esentiale ce apar pe o piata libera intre modifiarile
pretului bunului oferit si schimbarea marimii cantitatii cerute din acel bun. Aceasta inseamna ca
atunci cand pretul creste are loc contractia cererii si invers cand pretul scade cererea creste.

ANS: T

34. Cantitatea ceruta este cantitatea de bunuri pe care cumparatorii sunt dispusi si capabili sa si-o
procure la un moment dat, la un anumit pret al pietei in conditiile in care ceilalti factori sunt
constanti.

ANS: T

35. Legea cererii reprezinta relatia conform careia cantitatea ceruta dintr-o anumita marfa este invers
proportionala cu pretul marfii respective.

ANS: T

36. Modificarea cererii reprezinta schimbarea relatiei dintre pretul produsului si cantitatea ceruta, ca
urmare a modificarii uneia sau a mai multor dintre determinanti.

ANS: T

37. Cererea exprima relatia intre cantitatea dintr-o marfa, cantitativ omogena, dorita de consumatori,
pe care acesta este dispus sa o achizitioneze intr-un interval de timp si la pretul existent.

ANS: T

38. Oferta reprezinta o relatie intre cantitatea dintr-un bun material sau dintr-un serviciu, dintr-o
grupa de bunuri pe care un vanzator este dispus sa o cedeze contra plata, intr-o perioada
determinata de timp, la nivelul pretului existent.

ANS: T
39. Legea generala a ofertei reprezinta o relatie intre cantitatea dintr-un bun material sau dintr-un
serviciu, dintr-o grupa de bunuri pe care un vanzator este dispus sa o cedeze contra plata, intr-o
perioada determinata de timp, la nivelul pretului existent.

ANS: F

40. Legea generala a ofertei exprima aceea situatie rationala in care la un anumit nivel al pretului se
ofera o anumita cantitate de bunuri.

ANS: T

41. Cantitatea oferita este cantitatea pe care ofertantii sunt dispusi si capabili sa o ofere la un moment
dat, la un anumit pret al pietei, in conditiile in care ceilalti factori sunt constanti.

ANS: T

42. Modificarea ofertei reprezinta relatia dintre preturile produselor si cantitatile oferite, ca urmare a
modificarii unuia sau a mai multor determinanti ai ofertei.

ANS: T

43. Oferta creste atunci cand sub influenta unuia sau a mai multor determinanti, la fiecare pret al
produsului cantitatea oferita creste.

ANS: T

44. Oferta creste atunci cand sub influenta unuia sau a mai multor determinanti, la fiecare pret al
produsului cantitatea oferita scade.

ANS: F

45. Oferta scade, atunci cand, sub influenta unuia sau a mai multor determinanti, la fiecare pret al
produsului, cantitatea oferita scade.

ANS: T

46. Oferta scade, atunci cand, sub influenta unuia sau a mai multor determinanti, la fiecare pret al
produsului, cantitatea oferita creste.

ANS: F

47. Costul real este stabilit pe baza informatiilor din contabilitatea de gestiune si este un cost efectiv
inregistrat pentru un anumit produs.

ANS: T

48. Costul direct este compus din cheltuieli variabile si fixe generate de desfasurarea activitatii si care
se repartizeaza asupra prodeselor pe baza unor chei de repartitie.

ANS: F
49. Costul fix: nivelul total nu se modifica, pe termen scurt, in raport cu modificarea volumului
productiei, iar nivelul unitar este in relatie invers proportionala cu volumul productiei.

ANS: T

50. Costul variabil : nivelul total se modifica in acelasi sens cu modificarea volumului prodectiei,
nivelul unitar este relativ constant.

ANS: T

51. Stabilirea pretului pe baza costului complet se face dupa relatia:


pret= cost complet+ profit unitar

ANS: T

52. Stabilirea pretului pe baza costului complet se face dupa relatia:


pret= cost complet+ contributie(aport)

ANS: F

53. Stabilirea pretului pe baza costului partial se face dupa relatia:


pret= cost partial + contributie(aport)

ANS: T

54. Stabilirea pretului pe baza costului partial se face dupa relatia:


pret= cost partial + profit unitar

ANS: F

55. Firma marginala este firma al carui cost unitar este egal cu pretul. In aceasta situatie firma nu
inregistreaza nici profit nici pierdere.

ANS: T

56. Costul total inglobeaza toate cheltuielile de productie.

ANS: T

57. Ciclul de viata al unui produs este determinat de tendinta de uzura morala a produselor existente
pe piata, exprimata prin parametrii tehnici devansati de catre cei ai noilor produse lansate.

ANS: T

58. Ajutorul de stat nu poate denatura concurenta corecta si efectiva intre companiile din statele
membre si nu poate afecta economia, motiv pentru care Comisia Europeana nu il monitorizeaza.

ANS: F
59. Ajutorul de stat poate denatura concurenta corecta si efectiva intre companiile din statele membre
si poate afecta economia, motiv pentru care Comisia Europeana il monitorizeaza.

ANS: T

60. Miscarea bunurilor economice si a banilor de la un grup de agenţi la altul, în decursul unei
perioade determinate, constituie fluxul economic.

ANS: T

61. Caracteristica principalã a bunurilor economice este raritatea.

ANS: T

62. Legea concurentei are ca scop protectia, mentinerea si stimularea concurentei si a unui mediu
concurenţial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor.

ANS: T

63. Nu este interzisă folosirea în mod abuziv a unei poziţii dominante deţinute de către unul sau mai
mulţi agenţi economici pe piaţa românească ori pe o parte substanţiala a acesteia, prin recurgerea
la fapte anticoncurenţiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activităţii economice
ori prejudicierea consumatorilor.

ANS: F

64. Durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenţei este de 5 ani, acestia putând fi
reinvestiţi, cel mult, încă o dată.

ANS: T

65. Concurenţă neloială reprezintă orice act/fapt contrar uzanţelor cinstite în activitatea
comercială/industrială.

ANS: T

66. Practicile anticoncurenţiale sunt acte sau fapte incriminate de Legea concurenţei datorită efectelor
negative asupra concurenţei si a mediului concurenţial

ANS: T

67. Taxă antidumping este o măsură de natură fiscală prin care se anulează efectul practicării
dumpingului la import.

ANS: T

68. Cheltuielile fixe (constante) au indice de variabilitate.

ANS: F
69. Taxa compensatorie reprezinta o masura de natura fiscala prin care se anuleaza efectul prezentei
subventiei la import.

ANS: T

70. Taxa compensatorie reprezinta o masura de natura fiscala prin care se anuleaza efectul practicarii
dumpingului la import.

ANS: F

71. In functie de tipul de economie se pot intalni urmatoarele categorii de preturi: preturi libere,
preturi reglementate si preturi fixe.

ANS: T

72. Cele doua segmente importante ale pietei adica cererea si oferta se refera la circulatia bunurilor
economice care implica tranzactii intre intreprinderi si manifestarea activa pe piata a
consumaorilor.

ANS: T

73. Pretul de concurenta trebuie sa fie un cost acoperitor al costului.

ANS: T

74. Cererea individuala rezulta din optiunea consumatorului si din reactiile lui fata de variatiile
venitului pe care-l poate aloca pentru achizitionarea unui bun, ca si fata de modificarile pretului
acelui bun.

ANS: T

75. Preturile libere se stabilesc de catre Guvern sau organe imputernicite de acesta, care au atributii
de autoritati de reglementare.

ANS: F

76. Elasticitatea cererii masoara variatia cererii la variatia venitului sau la variatia pretului unui bun
considerat sau la variatia pretului unui alt bun.

ANS: T

77. Elasticitatea cererii in functie de venit ca indicator, este raportul dintre variatia relativa a cantitatii
consumate ale bunului i si variatia relativa a pretului bunului considerat.

ANS: F

78. In functie de marimea elasticitatii cererii in raport cu venitul, bunurile se grupeaza in: bunuri
normale, bunuri inferioare, bunuri superioare, bunuri al caror consum creste relativ mai repede
decat venitul.

ANS: F
79. In functie de marimea elasticitatii cererii in raport cu venitul, bunurile se grupeaza in: bunuri
normale, bunuri inferioare, bunuri superioare, bunuri al caror consum creste proportional cu
venitul.

ANS: T

80. Legea concurentei are ca scop protectia, mentinerea si stimularea concurentei si a unui mediu
concurential normal, in vederea promovarii intereselor consumatorilor.

ANS: T

MC

1. Dintre elementele enumerate, unul nu contribuie la definirea pietei:

a. mijloace si operatiuni de consum;


b. pret;
c. cumparatori;
d. tranzactii;
e. vanzatori.
ANS: A

2. Apelarea de catre consumatori la valoarea estimativa (aproximativa) a bunurilor in functie de


insusirile acestora de a satisface nevoile de consum, de calitatea, raritatea si dificultatile de
procurare a lor de catre consumator reprezinta o abordare a pretului conform:

a. teoriei obiective a valorii;


b. tuturor celor trei abordari enumerate;
c. niciuneia din abordarile enumerate;
d. teoriei sistemice a valorii;
e. teoriei subiective a valorii.
ANS: E
3. In economia de piata concurenta are un rol multiplu. Unul din rolurile enumerate nu
apartine concurentei:
a. dorinta maximizarii profitului face ca sa ia nastere concurenta in exploatarea si
cautarea celei mai bune posibilitati de castig;
b. un pret ridicat pentru un bun cautat determina cresterea productiei acestuia si
intrarea pe acest segment de piata a unor firme noi;
c. un pret scazut trezeste interesul producatorilor de a majora oferta pentru a stimula
cererea;
d. concurenta directionata de semnalul pietei, asigura transformarea structurii pietei
in sensul preferat de consumatori;
e. daca cererea pentru un bun creste, sporirea indusa a pretului face producerea sa
mai atragatoare.
ANS: C
4. Poate fi considerat produs nou:
a. acelea care se executa sub o alta denumire, cu un alt numar de proiect, schita,
desen;
b. acelea la care modificarile sunt majore si aduc avantaje producatorilor si
beneficiarilor;
c. acela la care modificarile sunt minime, neesentiale;
d. acela care nu prezinta caracteristici diferite, confirmate de beneficiari;
e. acelea care sunt asimilate si fabricate si de alte unitati.
ANS: B

5. Tarifele ca gen specific de pret se practica pentru:

a. produse agricole;
b. bunuri corporale exportate;
c. bunuri corporale;
d. lucrari de constructii-montaj;
e. servicii.
ANS: E

6. Cand cererea este mai mare decat oferta pe piata pretul tinde:

a. sa ramana constant;
b. sa aiba o evolutie independenta de acest raport dintre cerere si oferta;
c. sa aiba o evolutie intamplatoare;
d. sa scada;
e. sa creasca.
ANS: E

7. Cand cererea tinde sa fie mai mica decat oferta, asistam la:

a. o escaladare a concurentei intre vanzatori si cumparatori;


b. o stabilizare a concurentei intre cumparatori;
c. o accentuare a concurentei intre producatori;
d. o diminuare a concurentei intre vanzatori si cumparatori;
e. o accentuare a concurentei intre cumparatori.
ANS: C

8. Divizarea pietei in ampla si restransa se face dupa:

a. numarul de participanti la tranzactie;


b. caracterul concurentei;
c. comportamentul agentilor economici pe piata;
d. locul de desfasurare a tranzactiilor;
e. obiectul tranzactiilor.
ANS: A
9. Revenirea la o noua stare de echilibru cand cererea creste si oferta este fixa se realizeaza prin:

a. scaderea pretului sau sporirea ofertei;


b. scaderea pretului sau micsorarea ofertei;
c. cresterea pretului sau micsorarea ofertei;
d. mentinerea constanta a pretului sau sporirea ofertei;
e. cresterea pretului sau sporirea ofertei.
ANS: E

10. In determinarea pretului unui produs de export nu trebuie sa se tina seama de:

a. cererea pentru un anumit produs;


b. reglementarile in materie de fixare a pretului si de protectie a concurentei;
c. pretul de cost al produsului;
d. zona geografica din care face parte posibilul client;
e. strategia firmei.
ANS: D

11. Daca indicele de variabilitate este de 1,5, iar productia se majoreaza in intervalul T 0 – T1 cu 30%,
cu cate procente se vor modifica in acest interval de timp costurile variabile:

a. cu 45%;
b. cu 40%;
c. cu 10%;
d. cu 30%;
e. cu 20%.
ANS: A

12. Divizarea pietei in piata locala, piata regionala si piata mondiala se face dupa:

a. caracterul concurentei;
b. comportamentul agentilor economici pe piata
c. obiectul tranzactiilor
d. locul de desfasurare a tranzactiilor
e. numarul de participanti la tranzactie
ANS: D

13. Printre factorii care fac sa existe mai multe tipuri de concurenta se numara si:

a. subventionarea de catre stat a unor domenii de activitate economica ineficienta;


b. gradul de transparenta al pietei;
c. nivelul si miscarea costurilor in diverse tari;
d. realizarea de fuziuni ce distorsioneaza concurenta;
e. accesul liber pe piata
ANS: B
14. Bunurile, in general, se clasifica dupa mai multe criterii:

1) dupa forma de existenta;


2) dupa modul cum circula;
3) dupa destinatie;
4) dupa provenienta;
5) dupa modul de repartizare
6) pe articole de calculatie

a. (1;2;3;4)
b. (2;3;4;5)
c. (1;3;5;6)
d. (3;4;5;6)
e. (1;3;4)
ANS: A

15. Dintre urmatoarele enunturi selectati trasaturile economiei de piata:

1) majoritatea preturilor se formeaza in mod liber pe baza mecanismelor pietei;


2) piata concurentiala este cea care regleaza activitatea economica;
3) limitarea sau controlul productiei, disttibutiei, dezvoltarii tehnologice sau investitiilor
4) pluralismul formelor de proprietate , egale in fata legii, in cadrul carora ponderea
principala o detine proprietatea privata;
5) impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare pe criteriul territorial;
6) statul democrat, de drept vegheaza la respectarea regulilor de functionare a pietei, ca
si asupra institutilor juridice si economice.

a. (1;2;3)
b. (2;4;5;6)
c. (1;5;6)
d. (1;2;4;6)
e. (2;4;5)
ANS: D

16. Consilul Concurentei adopta reglementari privind:

1) regimul dispenselor;
2) personalul de investigatie, ancheta si control;
3) constatarea si aplicarea sanctiunilor prevazute de legea finantelor publice
4) autorizarea concentrarilor economice
5) regimul disciplinar al personalului

a. (1;3;4;5)
b. (1;2;4;5)
c. (2;3;4;5)
d. (1;2;3;4)
e. (1;2;3)
ANS: B
17. Piata este definita prin urmatoarele elemente:

1) spatiul economic in care se intalnesc si actioneaza cumparatorii si vanzatorii;


2) locul de intalnire la un moment dat a dorintelor cumparatoilor cu dorintele
vanzatorilor;
3) un ansamblu de mijloace de comunicatie prin care vanzatorii si cumparatorii se
informeaza reciproc
4) totalitatea relatilor de vanzare in legatura cu spatial economic in care au loc: cerere,
oferta, concurenta , pret;
5) locul de manifestare a concurentei

a. (1;4)
b. (1,2,3,.4)
c. (3;4;5)
d. (1;2;3;4;5)
e. (2;5)
ANS: D

18. Bunurile sunt marfare si nonmarfare dupa:

a. gradul de prelucrare;
b. rolul lor in activitatea economica
c. modul cum circula
d. apartenenta
e. durata de functionare
ANS: C

19. Principalele functii ale pretului sunt:

1) principala sursa de informatii pentru agentii economici asupra ofertei si a cererii,


asupra comportamentului vanzatorilor si cumparatorilor, asupra caracteristicilor si
evolutiei pietei unui bun;
2) decide eficienta sau neeficienta anumitor activitati;
3) este un instrument de distribuire si redistribuire a veniturilor in societate;
4) stimuleaza si incita intreprinzatorii sa se angajeze in afaceri;
5) monitorizarea tuturor tranzactilor economice neviabile

a. (2;4;5
b. (1;3;5)
c. (1;3;4)
d. (1;2;3)
e. (2;3;4)
ANS: C
20. In afara factorului pret, asupra cererii mai actioneaza si alti factori:

1) modificarea pretului altor bunuri;


2) preferintele consumatorilor;
3) taxele si subsidiile;
4) evenimentele social politice
5) marimea veniturilor banesti ale consumatorilor;
6) numarul de cumparatori

a. (1;2;4;6)
b. (2;3;4;
c. (1;2;5;6)
d. (1;4;5;6)
e. (1;2;3)
ANS: C

21. La acelasi nivel al pretului, cantitatile oferite sunt influentate si de alti factori:

1) nivelul si dinamica costului de productie;


2) evenimentele social politice;
3) previziunile privind evolutia preturilor;
4) taxele si subsidiile;
5) preferintele consumatorilor;
6) numarul de cumparatori

a. (1;4;5;6)
b. (2;3;5;6)
c. (1;3;5;6)
d. (1;2;3;4)
e. (1;3;4;5)
ANS: D

22. Dintre urmatoarele insusiri doar una apartine cheltuielilor indirecte:

a. se pot atribui nemijlocit anumitor produse;


b. de obicei aceste cheltuieli nu sunt legate direct de fabricarea unui anumit produs ;
c. se pot repartiza direct in costul unui produs
d. sunt acelea care isi modifica volumul in mod corespunzator si in acelasi sens cu
modificarea volumului productiei
ANS: B

23. In cazul in care indicele de variabilitate este intotdeauna supraunitar avem de-a face cu:

a. cheltuieli de productie variabile progresive;


b. cheltuieli de productie variabile regresive;
c. cheltuieli de productie variabile degresive;
d. cheltuieli de productie variabile flexibile
ANS: A
24. In lupta impotriva inflatiei se pot folosi urmatoarele strategii:

1) blocajul preturilor
2) blocajul monedei
3) blocajul cheltuielilor publice
4) blocajul pietei
5) blocajul veniturilor si cheltuiellor

a. (1;3;4;5)
b. (1;2;3;5)
c. (1;3;4)
d. (1;2;4)
e. (1;2;3;4;5)
ANS: B

25. Producatorul pentru a stabilii pretul noului produs trebuie sa parcurga urmatoarele etape:

1) estimarea ofertei pentru produsul nou;


2) estimarea cererii pt noul produs
3) precizarea strategiei de promovare a produsului
4) determinarea pretului extern al produsului
5) alegerea canelelor de distributie

a. (1;3;4)
b. (2;4;5)
c. (2;3;5)
d. (1;2;3)
e. (3;5)
ANS: C

26. Principalele instrumente economice ale luptei de concurenta sunt:

1) reducerea costurilor bunurilor sub cele ale concurentilor;


2) ridicarea calitatii bunurilor
3) furnizarea de informatii generale pentru toti clientii
4) sponsorizarea unor actiuni sociale de interes local sau national
5) acordarea unor facilitati clientilor

a. (2;3;4)
b. (1;2;5)
c. (3;4;5)
d. (1;2)
e. (1;4)
ANS: B
27. Pretul unui produs de export este influentat de:

1) cerere;
2) strategia firmei
3) pretul de cost al produsului;
4) concurenta si strategia sa de prêt
5) reglementarile in materie de fixare a pretului si de protectie a concurentei;

a. (3;4;5)
b. (1;2;3;4;5)
c. (2;3;4;5)
d. (1;3;4;5)
e. (1;2;3;4)
ANS: B

28. Sunt intalnite mai multe tipuri de strategii de pret:

1) pe baza de costuri
2) pe baza de cerere
3) pe baza de oferta
4) in functie de concurenta
5) pe baza cheltuielilor fixe totale

a. (1;2;4)
b. (1;2;3)
c. (2;3;5)
d. (1;2;3;4)
e. (1;2;3;4;5)
ANS: A

29. De-a lungul timpului sistemele economice au fost grupate in:

1) deschise si inchise
2) de piata libere
3) de piata dirijiste
4) capitaliste
5) centralizate

a. (2;3)
b. (1;2;3;4;5)
c. (3;4;5)
d. (1;2;4)
e. (2;3;4)
ANS: B
30. Preturile ce rezulta din confruntarea ofertei de pret din partea mai multor agenti economici sunt :

a. preturi discriminatorii;
b. preturiale burse
c. preturidiferentiate;
d. preturi de licitatie
ANS: D

31. Nu reprezinta o functie a pretului:

a. un instrument de distribuire si redistribuire a veniturilor in societate


b. stimuleaza si incita intreprinzatorii sa se angajeze in afaceri;
c. decide eficienta sau neeficienta anumitor activitati
d. principala sursa de informatii pentru agentii economici asupra ofertei si a cererii, asupra
comportamentului vanzatorilor si cumparatorilor, asupra caracteristicilor si evolutiei pietei
unui bun;
ANS: C

32. Concurenta perfecta se bazeaza pe:

1) atomicitatea participantiilor la tranzactii;


2) omogenitatea bunurilor;
3) transparenta perfecta a informatiilor pietei privitoare la cantitatiile oferite si cerute;
4) intrarea libera intr-o activitate,accesibilitatea noilor producatori intr-o anumita rmura
5) numarul producatorilor este suficient de mare, astfel incat nu este posibila
subordonarea reciproca a firmelor

a. (1;3;5)
b. (1;3;4;5)
c. (2;3;4;5)
d. (1;2;3;4)
e. (2:3:4)
ANS: D
33. Se cunosc urmatoarele date:

In anul 2005 se cunosc:


Q0 {productia) = 1000
CV0 (costuri variabile)= 3000
In anul 2006 avem:
Q1 = 3000
CV1= 6000
Care este valoarea indicelui de variabilitate:
a. 2;
b. 1,5
c. 1
d. 3,5
e. 0,5
ANS: E
34. Pretul propus de producator pentru negociere cu cumparatorii este format din costul
___________ si marja beneficiului.

a. marginal ;
b. mediu
c. total;
d. unitar
e. aditional;
ANS: D

35. Elasticitatea incrucisata se calculeaza pentru bunurile substituibile sau intersanjabile si pentru
bunurile asociabile sau _____________.

a. diferentiate
b. nesubstituibile
c. complementare
d. marfare
e. aditionale
ANS: C

36. Atunci cand concurenta este ___________ intre cumparatori asistam pe piata la cresterea
preturilor.
a. scazuta;
b. puternica;
c. perfecta;
d. loiala;
e. neloiala

37. Vanzarea cu rabat este un procedeu normal de concurenta, daca pierderea ______ este
compensata de cresterea cantitatii vandute.

a. lichiditatii
b. calitatii
c. solvabilitatii
d. profitului
e. pretului
ANS: D
38. Oligopolul este o forma a concurentei __________ caracterizata prin existenta unui numar mic de
firme ce produc bunuri similare sau diferentiate, firme ce reusesc sa influenteze formarea pretului
in scopul maximizarii profitului datorita ponderii pe care o detin in ansamblul ofertei.

a. perfecte
b. loiale
c. neloiale
d. imperfecte
e. mixte
ANS: D

39. Factorul _____________ ofera omului, activitatii sale economice, suportul pe care sa desfasoare
activitatea precum si diferitele resurse materiale.

a. munca
b. capital
c. progres-stintific
d. material
e. pamant
ANS: E

40. Cheltuielile fixe sunt cheltuielile care au indicele de variabilitate _________.

a. zero
b. subunitar
c. supraunitar
d. constant
e. maxim
ANS: A

41. _________ reprezinta un instrument de distribuire si redistribuire a veniturilor in societate.

a. Piata
b. Profitul
c. Pretul
d. Costul
e. Concurenta
ANS: C

42. Concurenta __________ consta in acordarea unor stimulente deosebite clientilor, in utilizarea
anumitor mijloace extraeconomice de patrundere si mentinere pe piata.

a. perfecta
b. neloiala
c. loiala
d. imperfecta
e. mixta
ANS: B
43. Cheltuielile _________ se particularizeaza prin aceea ca marimea lor ramane ralativ neschimbata
sau se modifica in proportii neinsemnate in cazul cresterii sau scaderii productiei.

a. salariale
b. variabile
c. preliminarii
d. fixe
e. materiale
ANS: D

44. Produsele ________ sunt comparabile cu cele existente pe piata, atat din punct de vedere tehnic
cat si al preturilor.

a. vechi
b. noi
c. etalon
d. materiale
e. structurale
ANS: B

45. Preturile ________ sunt interzise, nefiind justificate de diferentele corespunzatoare ale costului.

a. libere
b. impuse
c. diferentiate
d. discriminatorii
e. promotionale
ANS: D

46. Curba ofertei leaga punctele in care oferta depinde de pretul ________ la care aceasta
reactioneaza.

a. maxim
b. asteptat
c. minim
d. mediu
e. prognozat
ANS: C
47. Pragul rentabilitatii produsului unei intreprinderi reprezinta punctul marcat pe curba costului
mediu, in care pentru un anumit nivel al cifrei de afaceri, pretul este egal cu costul mediu si deci
profitul este ____ .

a. constant
b. minim
c. maxim
d. nul
e. variabil
ANS: D

48. Profitul este maxim pentru acel volum al productiei pentru care costul _____ al produsului este
egal cu pretul de vanzare, ca pret al pietei.

a. marginal
b. mediu
c. suplimentar
d. total
e. maxim
ANS: A

49. Bunurile _________ sunt bunurile al caror consum scade in marime relativa cand venitul creste,
adica nu se realizeaza o crestere a consumului.

a. superioare
b. normale
c. inferioare
d. proprii
e. primare
ANS: C

50. Costurile marginale simple sunt formate din cheltuielile proportionale si sunt ocazionate de
productia aditionala in conditiile utilizarii unei capacitati de productie _____.

a. extinse
b. variabile
c. constante
d. minime
e. maxime
ANS: C
51. Costurile marginale promoveaza productia suplimentara care imbunatateste ______.

a. eficienta
b. eficacitatea
c. pretul
d. profitul
e. oferta
ANS: A
52. Piata cu concurenta monopsonista reprezinta o varianta a pietei cu concurenta _________.

a. imperfecta
b. perfecta
c. loiala
d. neloiala
e. oligopolista
ANS: A

53. Operatiunea de _________ economica are loc atunci cand doi sau mai multi agenti economici,
anterior independenti, fuzioneaza.

a. consolidare
b. corelare
c. conversiune
d. concentrare
e. capitalizare
ANS: D

54. Piata este o institutie ________, un rezultat al activitatii umane, al interactiunii dintre membrii
societatii care se supun unor reguli de comportament.

a. sociala
b. publica
c. economica
d. autonoma
e. moderna
ANS: A

55. Principalul rezultat al _____________ este beneficiul adus cumparatorilor prin producerea si
oferirea bunurilor cerute.

a. pietei
b. concurentei
c. concentrarii
d. cererii
e. ofertei
ANS: B

56. Operatiunile de recalculare au la baza metodele de ___________ a costului.

a. calculare
b. inlantuire
c. substituire
d. calculatie
e. extrapolare
ANS: D
57. Piata muncii si piata ___________ reprezinta o clasificare a pietii dupa obiectul
tranzactiilor.
a. ampla
b. restransa
c. valutara
d. locala
e. mondiala
ANS: C

58. In concurenta ________, agentii economici nu pot influenta miscarea pretului , care este pentru ei
un factor exterior la care trebuie sa se adapteze.

a. perfecta
b. imperfecta
c. loiala
d. neloiala
e. monopolista
ANS: A

59. Oferta este ______ atunci cand unui anumit procent de modificare a pretului unitar ii corespunde
o modificare mai mare a ofertei.

a. inelastica
b. constanta
c. elastica
d. maxima
e. minima
ANS: C

60. Organele de conducere si decizie ale Consilului concurentei sunt:

1) ministrii;
2) plenul;
3) comisiile;
4) vicepresedintele;
5) presedintele
Alegeti varianta corecta:

a. (1,4,5);
b. (2,3,4);
c. (2,3,5);
d. (1,2,3);
e. (3,4,5)
ANS: C
61. Sunt considerate practici anticoncurentiale in domeniul concurentei:

1) limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarilor tehnologice;


2) eliminarea de pe piata a altor concurenti;
3) impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare;
4) participarea, in mod concertat, cu oferte trucate la licitatii;
5) necesitatea de a mentine si a dezvolta concurenta
Alegeti varianta corecta:

a. (1,3,4,5);
b. (2,3,4,5);
c. (1,2,3,4,5);
d. (1,3,4);
e. (1,2,3,4)
ANS: E

62. Plenul Consilului Concurentei examineaza:

1) rapoartele de investigatie;
2) autorizarea concentrarilor economice;
3) raportul lunar asupra situatiei concurentei;
4) raportul luna asupra situatiei patrimoniale;
5) autorizarea asocierilor economice

a. (2,3,5);
b. (1,2,3);
c. (1,4,5);
d. (1,2,3,4,5);
e. (3,4,5)
ANS: A

63. Nu reprezinta o Directie de specialitate a Consilului Concurentei:

a. Directia Monitorizare Teritoriala;


b. Directia Ajutor de Stat;
c. Directia Cercetare-Sinteze;
d. Directia Buget-Resurse Umane;
e. Directia Relatii Externe si Integrare Europeana
ANS: D

64. Atunci cand concurenta este puternica intre cumparatori asistam pe piata la __________
preturilor.
a. scaderea
b. cresterea
c. descompunerea
d. mentinerea
e. liberalizarea
ANS: B
65. Preturile ___________ sunt cele formate prin negocieri si stabilite prin contractele incheiate intre
agentii economici sau afisate pentru marfurile expuse pentru vanzari sau pentru care se face
publicitate in scopul vanzarii.

a. negociate
b. discriminatorii
c. promotionale
d. en gros
e. libere
ANS: E

66. Vanzarile cu prima insotite de cadouri si vanzarile pe credit fac parte din categoria
vanzarilor__________.

a. en gross
b. libere
c. promotionale
d. concurentiale
e. anticoncurentiale
ANS: C

67. Produsele ___________ sunt produse similare existente in productia indigena sau provenite din
import, cu care se pot compara noile produse in vederea fundamentarii si stabilirii preturilor
acestora.

a. promotionale
b. libere
c. rabat
d. etalon
e. concurentiale
ANS: D

68. Curba cererii este aceea care leaga punctele definite de cantitatea cumparata de catre cumparatori
si ________ practicat de producatori.

a. adaosul
b. profitul
c. pretul
d. serviciul
e. discountul
ANS: C
69. Costul _________ este acel cost care apare din fabricarea ultimei unitati de produs luat in
considerare sau este expresia valorica a consumurilor ocazionate de o unitate aditionala de
produs.

a. mediu
b. unitar
c. marginal
d. progresiv
e. fix
ANS: E

70. Cererea _________ rezulta din optiunea consumatorului si din reactiile lui fata de variatiile
venitului pe care-l poate aloca pentru achizitionarea unui bun, ca si fata de modificarile pretului
acelui bun.

a. toatala
b. structurala
c. partiala
d. individuala
e. mixta
ANS: D

71. In materia concurentei economice, practicile anticoncurentiale reprezinta:

a. procedura prin care se aduce la cunostinta d. acte sau fapte incriminate in Legea
autoritatii concurentei un comportament Concurentei datorita efectelor asupra
pe piata pentru care Consiliul Concurentei concurentei si a mediului concurential
trebuie sa acorde aviz sau sa certifice
noninterventia
b. procedura specifica de constatare a actelor e. act emis de Consiliul Concurentei ca
si faptelor incriminate de Legea hotarare in plen, in legatura cu un anumit
Concurentei act sau o fapta privind concurenta
c. stabilirea unei valori minime a nivelului
cifrei de afaceri pana la care concentrarile
economice nu fac obiectul interventiei
autoritatii competente
ANS: D

72. Taxa antidumping:

A. reprezinta o masura de protejare a producatorilor nationali de concurenta neloiala a produselor


importate
B. nivelul acesteia are ca limita maxima suma estimata a reprezenta valoarea subventiei acordate
in tara de origine.
C. nivelul acesteia are ca limita maxima suma estimata a reprezenta marja de dumping
D. se instituie pentru a impiedica importul unor produse in cantitati sau in conditii de natura sa
produca sau sa ameninte cu producerea unui prejudiciu grav producatorii nationali de produse
similare
E. are rolul sa neutralizeze efectul subventiilor asupra pretului produselor importate
a. (A,B,C) d. (C,E)
b. (A,C) e. (D,E)
c. (B, C)

ANS: B

73. Consiliul Concurentei:

A. are statut de institutie de specialitate in materia protectiei concurentei, in subordinea


Guvernului.
B. are statut de institutie de specialitate in materia protectiei concurentei, in subordinea
Parlamentului
C. are statut de autoritate independenta in materia protectiei concurentei
D. are competenta contencioasa
E. adopta regulamente si instructiuni care sunt puse in aplicare prin Ordinul Presedintelui
Consiliului Concurentei
F. adopta regulamente si instructiuni care sunt puse in aplicare, in urma avizului Consiliului
Legislativ, prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei

a. (A+D+E) d. (C,D,E)

b. (C,D,F) e. (B,F)
c. (B,D,F)

ANS: B

74. Legea concurentei incrimineaza:

a. folosirea in mod abuziv a pozitiei c. existenta pozitiei dominante, indiferent


dominante pe o piata daca se recurge sau nu la fapte
anticoncurentiale
b. constituirea pozitiei dominante pe o piata d. folosirea in mod abuziv a pozitiei
dominante pe o piata daca agentul
economic care detine aceasta pozitie cade
sub incidenta regulii de minus
ANS: A

75. Mandatul de membru al Consiliului Concurentei inceteaza:


A. la expirarea duratei
B. prin demisie
C. prin deces
D. prin revocare, pentru incalcarea grava a dispozitiilor Legii concurentei

a. (A,B,C,D) c. (B,C,D)
b. (A,B,C) d. (A,B,D)
ANS: A
76. Plenul Consiliului concurentei este un organ colegial format din:

A. un presedinte
B. doi presedinti
C. doi vicepresedinti
D. patru vicepresedinti
E. patru consilieri de concurenta
F. doi consilieri de concurenta

a. (A,B,F) d. (B,C,D)
b. (A,C,E) e. (A,C,F)
c. (A,C,F)
ANS: B

77. Pretul de echilibru poate sa creasca cand:

a. oferta scade mai putin decat creste cererea c. oferta creste si cererea scade cu aceeasi
marime
b. cererea scade mai putin decat scade oferta d. oferta ramane constanta si cererea scade
ANS: A

78. Dupa locul de desfasurare a tranzactiilor avem:


A. piata locala
B. piata ampla
C. piata regionala
D. piata nationala
E. piata restransa
F. piata mondiala
a. (A,B,D,F) d. (B,D,E,F)
b. (A,C,E,F) e. (A,D,E,F)
c. (A,C,D,F)
ANS: C

79. In afara factorului pret, asupra ofertei mai actioneaza si alti factori:
A. nivelul si dinamica costului de productie
B. taxele si subsidiile
C. modificarile in marimile preturilor altor bunuri
D. evenimentele social- politice
E. numarul de cumparatori
F. numarul firmelor care aduc acelasi bun pe piata
G. previziunile privind evolutia preturilor
H. marimea veniturilor banesti ale consumatorilor
I. conditiile naturale
a. (A,B,C,E,G,H,I) d. (A,B,C,D,F,G,I)
b. (A,B,D,E,F,G,I) e. (A,B,C,E,G,H,I)
c. (A,B,C,E,G,H,I)
ANS: D
PRETURI SI CONCURENTA
semestrul I

MULTIPLE CHOICE

1. Economia de piata se caracterizeaza prin anumite trasaturi specifice:

A) pluralismul formelor de proprietate, egale în fata legii;


B) majoritatea preturilor se formeazã în mod liber, pe baza mecanismelor pietei;
C) statul democrat de drept vegheaza la respectarea regulilor de functionare a pietei, ca si
asupra institutiilor juridice si economice;
D) piata concurentiala este cea care regleaza activitatea economica, cu toate ca activitatile
economice se deruleaza sub incidenta continutului echitatii si al justitiei sociale;
E) interesul personal si raporturile de piata bilaterale reprezinta impulsul activitatii
economice, realizarea de profit fiind scopul primordial.

a. (A,B,C,D) d. (A,B,C,E)
b. (A,C,D,E) e. (A,B,C,D,E)
c. (A,B,D,E )
ANS: E

2. Dupa forma de existenta, bunurile pot fi:

A) bunuri durabile;
B) bunuri materiale;
C) bunuri marfare;
D) bunuri imateriale sau servicii consumabile concomitent cu prestarea lor.

a. (A,B) d. (B,D)
b. (A,C) e. (C,D)
c. (A,D)
ANS: D

3. Dupa modul cum circula, bunurile pot fi:

A) bunuri nonmarfare;
B) bunuri naturale;
C) bunuri marfare;
D) bunuri durabile.

a. (A,B) d. (B,C)
b. (A,C) e. (C,D)
c. (A,D)
ANS: B
4. Politicile concurenţiale europene se bazează pe un cadru legislativ comunitar, promovat în esenţă
de Tratatul Comisiei Europene, precum si pe legislaţia secundară în domeniu, concentrandu-se pe
domenii principale de actiune, respectiv :

A) eliminarea acordurilor restrictive ale concurentei si a abuzului de pozitie dominanta;


B) controlul fuziunii firmelor (concentrarilor economice);
C) liberalizarea sectoarelor economice considerate sensibile din punct de vedere
concurential;
D) monitorizarea si controlul ajutoarelor de stat.

a. (A,B,C,D) c. (A,C,D)
b. (A,B,C) d. (B,C,D)
ANS: A

5. Consiliul Concurentei are urmatoarele atributii:

A) efectueaza, la initiativa sa sau in urma unei plangeri, sesizari sau notificari, investigatiile
privind aplicarea art.5, 6, 12 si 15 din legea concurentei;
B) certifica, la cererea agentilor economici sau a asociatiilor de agenti economici si, atunci cand
considera necesar, in urma declansarii unei investigatii, pe baza dovezilor prezentate, ca nu exista
temei pentru interventia sa in baza art.5, alin.(1) sau a art.6 din Legea concurentei;
C) efectueaza, din proprie initiativa, investigatii utile pentru cunoasterea pietei;
D) sesizeaza Guvernul asupra existentei unei situatii de monopol sau a altor cazuri, asemenea
celor prevazute la art.4, alin.(2) si (3) din Legea concurentei si propune acestuia adoptarea
masurilor necesare pentru remedierea disfunctionalitatilor constatate ;
E) neindeplinirea unei obligatii sau a unei conditii impuse printr-o decizie luata in conformitate cu
prevederile Legii concurentei;
F) sesizeaza instantele judecatoresti asupra cazurilor in care acestea sunt competente;
G) urmareste aplicarea dispozitiilor legale si a altor acte normative incidente in domeniul
concurentei;
H) furnizeaza informatii, documente, inregistrari si evidente intr-o forma incompleta in timpul
inspectiilor desfasurate conform legii.

a. (A,B,C,D,E,F,G,H) d. (A,C,D,E,F,G,H)
b. (A,B,C,D,E,F) e. (B,C,D,E,F,G)
c. (A,B,C,D,F,G)
ANS: C
6. Piata este definita prin următoarele elemente:

A) spatiul economic in care se intalnesc si actioneaza cumparatorii si vanzatorii, iar, in unele


cazuri, diverse categorii de intermediari;
B) locul de intalnire la un moment dat a dorintelor cumparatorilor cu dorintele vanzatorilor;
C) un ansamblu de mijloace de comunicatie prin care vanzatorii si cumparatorii se informeaza
reciproc asupra a ceea ce dispun, de ce au nevoie si a preturilor cerute si propuse inainte de a
incheia si efectua tranzactiile;
D) totalitatea relatiilor de vanzare in legatură cu spatiul economic in care au loc: cererea, oferta,
concurenta, pretul;
E) unitate economica autonoma intre care exista legaturi directe de vanzare-cumparare;
F) locul de manifestare a concurentei, a competitiei dintre agentii economici cu interese identice
sau apropiate.

a. (A,B,C,D,E,F) d. (B,C,D,E,F)
b. (A,B,C,D,E) e. (C,D,E,F)

c. (A,B,C,D,F)

ANS: C

7. Dupa obiectul tranzactiilor intalnim:

a. piata muncii, piata monetara, piata d. piata cu concurenta perfecta, piata cu


financiara etc.; concurenta imperfecta;
b. piata locala, piata regionala, piata e. piaţă cu adaptare pasivă la mediul
nationala, piata mondiala; economic, piata cu adaptare activa a
agentilor.
c. piata ampla, piata restransa;
ANS: A

8. Dupa locul de desfasurare a tranzactiilor intalnim:

a. piata muncii, piata monetara, piata d. piata cu concurenta perfecta, piata cu


financiara etc.; concurenta imperfecta;
b. piata ampla, piata restransa; e. piata cu adaptare pasiva la mediul
economic, piata cu adaptare activa a
agentilor.
c. piata locala, piata regionala, piata
nationala, piata mondiala;
ANS: C
9. Dupa caracterul concurentei intalnim:

a. piata muncii, piata monetara, piata d. piata cu concurenta perfecta, piata cu


financiara etc.; concurenta imperfecta;
b. piata ampla, piata restransa; e. piata cu adaptare pasiva la mediul
economic, piata cu adaptare activa a
agentilor.
c. piata locala, piata regionala, piata
nationala, piata mondiala;
ANS: D

10. Dupa numarul de participanti ai tranzactiei intalnim:

a. piata muncii, piata monetara,


piata d. piaţă cu adaptare pasivă la mediul
financiara etc.; economic, piaţă cu adaptare activă a
agenţilor;
b. piata cu concurenta perfecta, piata cu e. piata locala, piata regionala, piata
concurenta imperfecta; nationala, piata mondiala.
c. piata ampla, piata restransa;

ANS: C

11. Dupa comportamentul agentilor economici intalnim:

a. piata muncii, piata monetara, piata d. piata locala, piata regionala, piata
financiara etc.; nationala, piata mondiala;
b. piata cu adaptare pasiva la mediul e. piata ampla, piata restransa.
economic, piata cu adaptare activa a
agentilor;
c. piata cu concurenta perfecta, piata cu
concurenta imperfecta;
ANS: B

12. Cererea poate fi :

A) individuala;
B) partiala;
C) totala;
D) de piata.

a. (A,B,C,D) d. (B,C,D)
b. (A,B,C) e. (A,D)
c. (A,C,D)
ANS: C
13. În afara factorului pret, asupra dinamicii cantitătii cerute actioneaza si alti factori:

A) marimea veniturilor banesti ale consumatorilor;


B) nivelul si dinamica costului de productie;
C) modificarea pretului altor bunuri;
D) nivelul si dinamica costului de productie;
E) numarul de cumparatori;
F) preferintele consumatorilor;
G) modificari in marimile preturilor altor bunuri;
H) anticiparile privind evolutia pretului si a venitului.

a. (A,B,C,D,E,F) d. (B,C,D,E,F)
b. (A,C,E,F,H) e. (C,E,F,G,H)
c. (A,D,E,F,G)
ANS: B

14. Echilibrul pietei perfecte pe termen scurt se poate realiza astfel:

A) cererea creste, oferta este fixă; adaptarea la piata se face pe două cai:
- prin preturi (creste pretul astfel incat sa determine reducerea cererii);
- prin cantitati (creste oferta, deoarece pretul cererii este mai mare decat cel de oferta);
B) cererea scade, oferta este fixă; adaptarea se face tot pe două căi:
- prin preturi (acestea scad pana la nivelul pentru care cresterea cererii asigura echilibrarea cu
oferta);
- prin cantitati (oferta scade, ceea ce duce la reducerea pretului de cerere, acest nivel asigurand
echilibrarea cererii);
C) oferta creste, cererea este fixă; adaptarea se face:
- prin preturi (acestea scad pana la restabilirea echilibrului);
- prin cantitati (cererea creste pana la atingerea punctului de echilibru);
D) oferta scade, cererea este fixă; adaptarea se face:
- prin preturi (ele cresc pana la restabilirea echilibrului);
- prin cantitati (cererea scade pana la restabilirea echilibrului).

a. (A,B,C,D) c. (A,C,D)
b. (A,B,C) d. (B,C,D)
ANS: A

15. Formarea pretului în strategia intelegerii sau combaterii în cadrul concurentei duopolistice si
oligopolistice, prezinta urmatoarele caracteristici:

A) interdependenta actiunilor vanzatorilor de pe piata;


B) preturile, cantitatile vandute, profitul unui producător depind de reactiile celorlalti
vanzatori;
C) două forme de piata: concurenta si monopolul.

a. (A,B,C) c. (A,C)
b. (A,B) d. (B,C)
ANS: B
16. La activitatea economica participa urmatorii factori de productie:

A) factorul munca;
B) factorul pamant;
C) factorul capital;
D) factorul profit;
E) factorul progres tehnico-stiintific.

a. (A,B,C,D,E) d. (B,C,D,E)
b. (A,B,C,E) e. (A,C,D)
c. (A,C,D,E)
ANS: B

17. Pentru protejarea concurentei economice, politica unui stat este:

A. o procedura specifica de constatare a actelor si faptelor incriminate de Legea Concurentei;


B. o modalitate de corectare a dezechilibrelor economice;
C. o modalitate de corectare a deficientelor pietei;
D. materializata in reglementari care reprima practicile monopoliste;
E. materializata in reglementari privind concurenta neloiala;
F. o componenta a politii industriale.

a. (A,B,C,D,E) d. (C,D,E)
b. (A,C,D,E,F) e. (A,B,D)
c. (B,C,F)
ANS: D

18. Legea concurentei incrimineaza:

a. folosirea in mod abuziv a pozitiei d. stabilirea unei valori minime a nivelului


dominante pe o piata daca agentul cifrei de afaceri pana la care concentrarile
economic care detine aceasta pozitie cade economice nu fac obiectul interventiei
sub incidenta regulii de minus; autoritatii competente;
b. folosirea in mod abuziv a pozitiei e. constituirea pozitiei dominante pe o piata.
dominante pe o piata;
c. existenta pozitiei dominante, indiferent
daca se recurge sau nu la fapte
anticoncurentiale;
ANS: B

19. Scade oferta de benzina atunci cand:

a. scad costurile de distributie; d. scad impozitele;


b. scade pretul autoturismelor; e. scade pretul benzinei.
c. cresc subsidiile;
ANS: E
20. Piata joaca rolul de “mana invizibila” prin intermediul:

a. cererii si ofertei; d. statului care reglementeaza


disfunctionalitatil pietei;
b. mecanismului preturilor si al concurentei; e. impozitelor.
c. concurentei;
ANS: B

21. Ciclitatea unui produs este marcata de:

A. momentele aparitiei noilor produse;


B. proiectarea produsului;
C. implementarea produsului
D. lansarea si maturizarea produselor;
E. testarea produselor;
F. declinul si disparitia produselor.

a. (A,B,C) d. (B,C,E)
b. (A,D,E) e. (B,E,F)
c. (A,D,F)
ANS: C

22. In UE legislatia privind protectia concurentei se bazeaza pe :

a. Tratatul de la Moscova; d. Tratatul de la Paris;


b. Tratatul de la Roma; e. Tratatul de la Londra.
c. Tratatul de la Berlin;
ANS: B

23. Taxa compensatorie :

A. reprezinta o masura de protejare a producatorilor nationali de concurenta neloiala a produselor


importate;
B. nivelul acesteia are ca limita maxima suma estimata a reprezenta valoarea subventiei acordate
in tara de origine;
C. nivelul acesteia are ca limita maxima suma estimata a reprezenta marja de dumping;
D. se instituie pentru a impiedica importul unor produse in cantitati sau in conditii de natura sa
produca sau sa ameninte cu producerea unui prejudiciu grav producatorii nationali de produse
similare;
E. are ca rol sa neutralizeze efectul subventiilor asupra pretului produselor importate.

a. (A,B,E) d. (B,C,E)
b. (A,C,D) e. (B,D,E)
c. (A,C,E)
ANS: A
24. Politicile concurentiale europene se bazeaza pe un cadru legislativ comunitar, concentrandu-se pe
urmatoarele domenii principale de actiune:

A. eliminarea acordurilor restrictive ale concurentei si a abuzului de pozitie dominanta;


B. controlul fuziunii firmelor;
C. liberalizarea sectoarelor economice considerate sensibile din punct de vedere concurential;
D. monitorizarea si controlul ajutoarelor de stat;
E. toate variantele de mai sus.

a. A d. D
b. B e. E
c. C
ANS: E

25. In materia concurentei economice, decizia Consiliului Concurentei reprezinta:

A. procedura prin care se aduce la cunostinta autoritatii concurentei un comportament pe piata


pentru care Consiliul Concurentei trebuie sa acorde aviz sau sa certifice noninterventia;
B. procedura specifica de constatare a actelor si faptelor incriminate de Legea Concurentei;
C. stabilirea unei valori minime a nivelului cifrei de afaceri pana la care concentrarile economice
nu fac obiectul interventiei autoritatii competente;
D. act emis de Consiliul Concurentei ca hotarare in plen, in legatura cu un anumit act sau fapt
privind concurenta;
E. acte sau fapte incriminate de Legea Concurentei datorita efectelor asupra concurentei si a
mediului concurential.

a. A d. D
b. B e. E
c. C
ANS: D

26. Cadrul legislativ adoptat de Comisia Europeana cu privire la masurile de ajutor de stat care sunt
in interesul comun al UE vizeaza:

A. dezvoltarea regiunilor dezavantajate;


B. promovarea intreprinderilor mici si mijloci (IMM);
C. cercetarea si dezvoltarea;
D. protectia mediului;
E. ocuparea fortei de munca;
F. cultura.

a. (A,B,C,D,E,F) d. (B,C,D,E,F)
b. (A,B,C,D,F) e. (C,D,E,F)
c. (A,C,D,E,F)
ANS: A
27. Costul standard este:

a. predeterminat pe baza unor conditii c. rezultat dintr-un studiu de inginerie


normale de eficienta si volum al industriala;
productiei;
b. determiant pe baza planului operational si d. inglobarea anumitor cheltuieli de
startegic; productie.
ANS: A

28. Costul planificat este:

a. predeterminat pe baza unor conditii c. rezultat dintr-un studiu de inginerie


normale de eficienta si volum al industriala;
productiei;
b. determiant pe baza planului operational si d. inglobarea anumitor cheltuieli de
strategic; productie.
ANS: B

29. Costul proiectat este:

a. predeterminat pe baza unor conditii c. rezultat dintr-un studiu de inginerie


normale de eficienta si volum al industriala;
productiei;
b. determinat pe baza planului operational si d. inglobarea anumitor cheltuieli de
startegic; productie.
ANS: C

30. Costul partial este:

a. predeterminat pe baza unor conditii c. rezultat dintr-un studiu de inginerie


normale de eficienta si volum al industriala;
productiei;
b. determiant pe baza planului operational si d. inglobarea anumitor cheltuieli de
strategic; productie.
ANS: D

31. Piata geografica se defineste analizand:

A. caracteristicile produselor;
B. agentii economici implicati in producerea/ comercializarea produsului;
C. posibilitatea pe care o au anumiti producatori, ca intr-o perioada rezonabila de timp, sa poata
oferi produse substituibile pentru produsul analizat;
D. pretul la care produsul este oferit;
E. teritoriul pe care sunt localizati agentii economici producatori/comercianti;
F. cat de acceptabil este producerea produsului analizat, din punct de vedere economic, pentru un
agent economic;
G. omogenitatea conditiilor de concurenta pe teritoriul identificat.
a. (A,C,E) d. (C,E,G)
b. (B,D,G) e. (C,D,E,G)
c. (B,E,G)
ANS: C

32. Procedura investigatiei in materia protectiei concurentei economice se declanseaza:


A. ----
B. ----
C. ----
D. ----
E. ----
F. ----

b. (B,C,D) e. (C,E,F)
c. (C,D,E)

ANS: E

33. Care dintre urmatorii factori nu detrmina modificari ale costului:


A. preturile materiilor prime, ale combustibiilor si energiei;
B. modificarea consumurilor de materiale si energie;
C. modificarea indicelui productivitatii muncii;
D. modificarea ratei de rentabilitate pe produs;
E. modificarea cotelor cheltuielilor indirecte.
a. A d. D
b. B e. E
c. C

ANS: D

34. In ce ipostaze apare costul ca element de fundamentare a pretului:

A. la nivelul firmei;
B. la nivelul economiei locale;
C. la nivelul ec nationale;
D. la nivelul pietei;
E. la nivelul ec mondiale.

a. (A,B,C) d. (B,C,D)
b. (A,B,D) e. (C,D,E)
c. (A,C,D)
ANS: C
35. Metodele de stabilire a pretului pe baza costurilor utilizeaza mai multe categorii de costuri. Care
sunt aceste categorii?
a. cost complet si costul partial; d. cost partial si cost previzionat;
b. cost complet si cost real; e. cost real si cost previzionat.
c. cost partial si cost real;
ANS: A

36. Metodele bazate pe cerere se refera la studierea de catre ofertanti a:

A. rivalului;
B. acoperirea cheltuielilor;
C. interesului pietei;
D. pietei pe care actioneaza;
E. interesului ofertantului;
a. A d. D
b. B e. E
c. C
ANS: D

37. Factorul munca este cel care :


a. ofera omului, activitatii sale economice c. participa la formarea costurilor cu
suportul pe care sa desfasoare activitatea, capitalul fix si capitalul circulant;
precum si diferitele resurse naturale;
b. pune in miscare elementul de capital, d. ia parte la activitatea economica intr-o tot
utilizeaza diverse resurse naturale pentru mai insemnata masura, cu consecinte
producerea si desfacerea de noi bunuri economice favorabile.
economice;
ANS: B

38. Factorul pamant este cel care :


a. ofera omului si activitatii sale economice c. pune in miscare elementul de capital ,
suportul pe care sa desfasoare activitatea, utilizeaza diverse resurse naturale pentru
precum si diferitele resurse naturale; producerea si desfacerea de noi bunuri
economice;
b. participa la formarea costurilor cu d. ia parte la activitatea economica intr-o tot
capitalul fix si capitalul circulant; mai insemnata masura, cu consecinte
economice favorabile.
ANS: A

39. Factorul capital este cel care :


a. ofera omului si activitatii sale economice c. participa la formarea costurilor cu
suportul pe care sa desfasoare activitatea, capitalul fix si capitalul circulant;
precum si diferitele resurse naturale;
b. ia parte la activitatea economica intr-o tot d. pune in miscare elementul de capital ,
mai insemnata masura, cu consecinte utilizeaza diverse resurse naturale pentru
economice favorabile; producerea si desfacerea de noi bunuri
economice.
ANS: C
40. Factorul progres tehnico-stiintific este cel care :

a. ofera omului si activitatii sale economice c. participa la formarea costurilor cu


suportul pe care sa desfasoare activitatea, capitalul fix si capitalul circulant;
precum si diferitele resurse naturale;
b. ia parte la activitatea economica intr-o tot d. pune in miscare elementul de capital ,
mai insemnata masura, cu consecinte utilizeaza diverse resurse naturale pentru
economice favorabile; producerea si desfacerea de noi bunuri
economice.
ANS: B

41. La activitatea economica participa urmatorii factori:

A. pamant
B. cantitate
C. calitate
D. munca
E. capital
F. progres tehnico- stiintific

a. (A,B,C,D) d. (A,D,E,F)
b. (A,B,C,E) e. (B,C,D,E)
c. (A,B,C,F)
ANS: D

42. Care dintre urmatorii factori ocazioneaza cheltuieli de salarizare:

A. munca;
B. cantitate;
C. pamant;
D. capital;
E. progres tehnico stiintific.

a. A d. D
b. B e. E
c. C
ANS: A

43. Dupa modul de repartizare in costul produselor, lucrarilor si serviciilor distingem:

A. cheltuieli directe;
B. cheltuieli salariale;
C. cheltuieli materiale;
D.cheltuieli indirecte;
E.cheltuieli variabile;
F. cheltuieli fixe.
a. (A,C) d. (C,D)
b. (A,D) e. (E,F)
c. (B,C)
ANS: B

44. Dupa natura economica, cheltuielile se impart in:

A. cheltuieli directe;
B. cheltuieli salariale;
C. cheltuieli materiale;
D.cheltuieli indirecte;
E.cheltuieli variabile;
F. cheltuieli fixe.

a. (A,C) d. (C,D)
b. (A,D) e. (E,F)
c. (B,C)
ANS: C

45. Cheltuielile directe au urmatoarele insusiri:

A. se pot distribui nemijlocit anumitor produse;


B.cuprind cheltuieli care nu se pot identifica si repartiza direct pe fiecare produs;
C.de obicei, aceste cheltuieli nu sunt legate direct de fabricarea unui anumit produs, ci privesc
intreaga productie;
D. se pot repartiza direct in costul unu produs;
E. se pot identifica (atribui), de regula, chiar din momentul efectuarii lor.

a. (A,B,C) d. (B,C,D)
b. (A,C,E) e. (C,D,E)
c. (A,D,E)
ANS: C

46. Cheltuielile indirecte au urmatoarele insusiri:

A. se pot distribui nemijlocit anumitor produse;


B. cuprind cheltuieli care nu se pot identifica si repartiza direct pe fiecare produs;
C.de obicei, aceste cheltuieli nu sunt legate direct de fabricarea unui anumit produs, ci privesc
intreaga productie;
D. se pot repartiza direct in costul unui produs;
E. se pot identifica (atribui), de regula, chiar din momentul efectuarii lor.

a. (A,B) d. (B,E)
b. (A,D) e. (D,E)
c. (B,C)
ANS: C
47. Daca indicele de variabilitate este de 1,5, iar productia se majoreaza in intervalul T 0 – T1 cu 20%,
cu cate procente se vor modifica in acest interval de timp costurile variabile?

a. cu 45%; d. cu 30%;
b. cu 40%; e. cu 20%.
c. cu 10%;
ANS: D

48. Cheltuielile fixe cuprind:

A. cheltuielile cu materii prime, materiale;


B. cheltuieli cu chirii, taxe, posta, iluminat;
C. cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe, a brevetelor, a licentelor;
D.cheltuieli cu energia si apa;
E. slariile personalului de conducere si administrative;
F. cheltuieli cu abonamente, publicitate, reclama.

a. (A,B,C,D) d. (B,C,D,E)
b. (A,C,D,E) e. (B,C,E,F)
c. (A,D,E,F)
ANS: E

49. Dupa aparitia lor si efectul pe care-l au asupra costurilor, cheltuielile se pot grupa in:

A. fixe;
B. variabile;
C. directe;
D. aditionale;
E. indirect;
F. neeconomicoase;
G. preliminare.

a. (A,B,D) d. (C,D,E)
b. (A,D,F) e. (D,F,G)
c. (A,F,G)
ANS: E

50. Cheltuielile fixe sunt cheltuielile care au indicele de variabilitate:

a. supraunitar; d. zero;
b. subunitar; e. maxim.
c. constant;
ANS: D
51. Cheltuielile de productie variabile progresive au indicele de variabilitate:

a. supraunitar; d. zero;
b. subunitar; e. maxim.
c. constant;
ANS: A

52. Costul este o masura a eforturilor producatorului la nivelul:

a. pietei; d. economiei locale;


b. firmei; e. economiei mondiale.
c. economiei nationale;
ANS: B

53. Pretul de concurenta :

A. nu trebuie sa fie un pret de ruinare a celorlalti producatori;


B. trebuie sa fie un pret de ruinare a celorlalti producatori;
C. trebuie sa actioneze ca bariera la intrarea in ramura a altor produse;
D. nu trebuie sa actioneze ca bariera la intrarea in ramura a altor produse.

a. (A,C) c. (B,C)
b. (A,D) d. (C,D)
ANS: B

54. In functie de pret elasticitatea poate fi :

A. directa;
B. indirecta;
C. incrucisata;
D. variabila.

a. (A,B) d. (B,C)
b. (A,C) e. (C,D)
c. (A,D)
ANS: B

55. Elasticitatea incrucisata se calculeaza pentru bunurile:

A. substituibile;
B. omogene;
C. eterogene;
D. complementare.

a. (A,B) d. (B,C)
b. (A,C) e. (C,D)
c. (A,D)
ANS: C
56. Cererea totala depinde de:

A. nivelul pretului propus la bunul cerut;


B. cuantumul veniturilor cumparatorului;
C. suma cantitatilor solicitate;
D. optiunea consumatorului.

a. (A,B) c. (B,C)
b. (A,C) d. (C,D)
ANS: A

57. Relatia conform careia cantitatea ceruta dintr-o anumita marfa este invers proportionala cu pretul
marfii respective reprezinta:

a. legea cererii; c. legea cererii si ofertei;


b. legea ofertei; d. legea interdependentei.
ANS: A

58. Cine tine sub control toate sistemele de ajutor de stat?

a. Comisia Europeana; c. fiecare stat membru;


b. statele membre ale Comisiei Europene; d. Comisia Europeana cu statele membre.
ANS: D

59. Din punct de vedere al naturii, ajutoarele de stat pot fi:

A. directe;
B. indirecte;
C. individuale;
D. transfer de fonduri publice.

a. (A,B) c. (A,D)
b. (A,C) d. (C,D)
ANS: A

60. Costurile standard de baza:

A. sunt valabile pe perioade scurte;


B. sunt valabile pe perioade mediii;
C. sunt valabile pe perioade lungi;
D. constituie baza de comparatie pentru costurile efective.

a. (A,B) c. (B,D)
b. (A,D) d. (C,D)
ANS: D
61. Ajutorul de stat reprezinta :

a. orice sprijin, indiferent de forma, din surse c. orice sprijin, indiferent de forma, din surse
private, acordat de autoritati publice sau de stat, acordat de autoritati publice sau de
de alte organisme care le administreaza in alte organisme care le administreaza in
numele statului; numele statului;
b. orice sprijin acordat de firmele private; d. ajutorul de stat se concretizeaza in
transferuri de fonduri publice catre un
agent economic.
ANS: C

62. Ajutorul de stat individual reprezinta :

a. orice forma de ajutor ce nu se acorda pe c. orice sprijin, indiferent de forma, din surse
baza unei scheme de ajutor; de stat, acordat de autoritati publice sau de
alte organisme care le administreaza in
numele statului;
b. orice forma de ajutor ce se acorda pe baza d. orice sprijin acordat de firme private.
unei scheme de ajutor;
ANS: A

63. In categoria ajutorului de stat sunt incluse:

A. subventii, inclusiv subventii de export;


B. anulare de datorii;
C. preluarea pierderilor;
D. reduceri de la plata taxelor;
E. amanari de la plata impozitelor.

a. (A,B,C,D,E) c. (A,C,D,E)
b. (A,B,C,D) d. (B,C,D,E)
ANS: A