PDR Centru 2014-2020

Capitolul 1.
Introducere
Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020 (PDR Centru) reprezintă principalul

document de planificare și programare elaborat la nivel regional și asumat de către factorii
de decizie din Regiunea Centru. PDR își propune să răspundă nevoii de a avea la dispoziție
un document - cadru la nivel regional prin care se stabilește viziunea de dezvoltare,
obiectivul global și obiectivele specifice de atins la finalul perioadei de programare,
propunând direcțiile de acțiune și măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor. Planul de
Dezvoltare a Regiunii Centru a fost realizat în conformitate cu orientările metodologice
elaborate de către Ministerul Dezvoltării Regionale ce vizează atât conținutul Planurilor de
Dezvoltare Regională cât și cadrul partenerial de elaborare, consultare și aprobare al
acestora. Totodată, au fost respectate reglementările stabilite la nivel regional cu privire la
constituirea și funcționarea structurilor parteneriale pentru elaborarea documentelor de
planificare.
Fiind fundamentat pe o diagnoză detaliată, concretizată prin Analiza socioeconomică

regională și prin Analiza SWOT a Regiunii Centru, Planul de Dezvoltare ia în considerare
nevoile majore ale regiunii și are în vedere valorificarea potențialul său real de dezvoltare.
Pentru o evaluare cât mai corectă a nevoilor și a potențialului regiunii, cele două analize
menționate integrează rezultatele celor 15 studii sectoriale elaborate la nivel regional în
perioada 2010-2011. Analiza socioeconomică, analiza SWOT și Strategia de Dezvoltare a
Regiunii Centru au parcurs un amplu proces consultativ desfășurat în cadrul structurilor
parteneriale regionale, începând de la identificarea și cuantificarea problemelor și nevoilor
până la stabilirea priorităților și măsurilor. Prin activitatea desfășurată în cadrul Comitetului
Regional de Planificare ,,Centru” și în cadrul celor șapte grupuri tematice (dezvoltare urbană
și infrastructură, competitivitate economică și cercetare, mediu și resurse regenerabile de
energie, agricultură și dezvoltare rurală, turism și cultură, resurse umane și incluziune
socială, administrație și bună guvernanță) și în cele șase grupuri județene de lucru s-a
urmărit implicarea actorilor relevanți pentru dezvoltarea regională în toate etapele
procesului de planificare și programare. Au fost avute în vedere de asemenea și strategiile de
dezvoltare ale județelor, urmărindu-se armonizarea cât mai bună a obiectivelor și acțiunilor
județelor și comunităților din Regiunea Centru.
PDR Centru 2014-2020 se raportează, în același timp, la evoluțiile preconizate la nivel

național și european, sintetizate în documentele de programare ale Comisiei Europene
pentru perioada 2014-2020, în angajamentele internaționale ale României și în strategiile
naționale pentru perioada următoare. PDR Centru urmărește pe tot parcursul său firul roșu
reprezentat de cele trei priorități stabilite prin Strategia Europa 2020: creștere inteligentă,
creștere durabilă, creștere favorabilă incluziunii și obiectivele propuse în cadrul celor cinci
domenii de interes: ocupare, inovare, schimbări climatice, educație, reducerea sărăciei.
Regiunea Centru va fi astfel permanent cuplată la procesele în desfășurare la nivel european.
1
La elaborarea PDR Centru s-au avut în vedere câteva principii fundamentale, și anume:
 concentrarea și prioritizarea obiectivelor, mărindu-se în acest fel eficacitatea utilizării

resurselor alocate
 coordonarea și corelarea diferitelor acțiuni propuse, rezultând astfel o mai mare
coerență la nivel regional și un efect sinergic al acestor acțiuni
 cuantificarea realizării obiectivelor propuse prin utilizarea unor indicatori de
performanță
Conform reglementărilor legale în vigoare, cuprinse în cadrul Legii 315/2004 privind
dezvoltarea Regională în România și a H.G. 1115/ 2004, după avizarea sa de către Comitetul
Regional de Planificare ,,Centru”, PDR Centru 2014-2020 va fi aprobat de către Consiliul de
Dezvoltare Regională - forul decizional al Regiunii Centru.
Punerea în aplicare a Planului de Dezvoltare Regională va cădea în sarcina autorităților

regionale – pe măsură ce acestea vor fi create și consolidate -, a administrațiilor locale și
județene, a organizațiilor, a diverselor structuri parteneriale și organismelor de
implementare a programelor create ad hoc. Pentru transpunerea în realitate a Planului, un
rol important îl vor avea fondurile europene nerambursabile alocate pentru perioada 2014-
2020 (Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de
Coeziune și Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală ), la care se vor adăuga
finanțările autohtone publice și private.
Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020 este însoțit de o listă de propuneri de

proiecte majore, cu un impact larg, semnificativ, care va permite o mai bună implementare a
acestuia.
2
Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014 - 2020
Analiza socio-economică a
Regiunii Centru
Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru
2014
2
Cuprins Analiza socioeconomica
1.Localizare geografică............................................................................................................................... 5
2. Cadrul natural ........................................................................................................................................ 6
2.1. Particularitățile fizico-geografice ale Regiunii Centru ..................................................................... 6
3. Structura sistemului de așezări ............................................................................................................ 21
3.1. Tipurile de așezări ......................................................................................................................... 23
3.2. Gradul de polarizare a principalelor localități și dezvoltarea policentrică ................................... 26
3.3. Zone metropolitane ...................................................................................................................... 29
4. Structura socio-demografică a populației............................................................................................ 32
4.1. Evoluția principalilor indicatori demografici ................................................................................. 32
4.2. Indicatorii mișcării naturale a populației ...................................................................................... 43
4.3. Resursele de muncă. Piața forței de muncă ................................................................................. 48
5. Infrastructura ....................................................................................................................................... 65
5.1. Infrastructura de transport ........................................................................................................... 65
5.1.1 Accesibilitatea și tipurile de transport .................................................................................... 65
5.1.2 Dezvoltarea sustenabilă a infrastructurii de transport ........................................................... 87
5.1.3. Infrastructura de transport și dezvoltarea economică .......................................................... 91
5.2. Infrastructura de utilități............................................................................................................... 97
5.3. Infrastructura de telecomunicații ............................................................................................... 107
5.3.1. Accesul la internet si utilizarea acestuia .............................................................................. 107
5.3.2. Activitățile de telefonie ........................................................................................................ 110
5.4. Infrastructura de sănătate .......................................................................................................... 111
5.4.1. Infrastructura de sănătate în cifre statistice ........................................................................ 111
5.4.2. Principalii indicatori privind starea de sănătate a populației din Regiunea Centru ............ 116
5.5. Infrastructura socială. Incluziunea socială. Comunități defavorizate ......................................... 120
5.6. Infrastructura de situații de urgență........................................................................................... 143
5.7. Infrastructura de învățământ ...................................................................................................... 145
5.8. Infrastructura de cercetare ......................................................................................................... 156
5.9. Fondul de locuințe ...................................................................................................................... 168
6. Mediul înconjurător ........................................................................................................................... 179
6.1. Calitatea factorilor de mediu ...................................................................................................... 179
6.2 Biodiversitate ............................................................................................................................... 188
6.3. Gestionarea deșeurilor ............................................................................................................... 192
7. Economia regională............................................................................................................................ 198
7.1. Evoluția economică a Regiunii Centru în perioada 1990-2011 ................................................... 198
7.1.1.Etapele și factorii evoluției economice a Regiunii Centru .................................................... 198
3
7.1.2. Dinamica și structura exporturilor Regiunii Centru ............................................................. 201
7.1.3. Evoluția productivității muncii ............................................................................................ 202
7.2. Structura economică a Regiunii Centru ...................................................................................... 204
7.2.1. Nivelul și structura Produsului Intern Brut regional ........................................................... 204
7.2.2. Principalele sectoare ale economiei regionale. ................................................................... 206
7.2.3. Resurse energetice. Producția de energie primară ............................................................. 207
7.2.4. Industria Regiunii Centru ..................................................................................................... 209
7.2.5. Infrastructura de afaceri și transfer tehnologic ................................................................... 210
7.2.6. Domeniile regionale de excelență ....................................................................................... 211
7.3. Demografie economică ............................................................................................................... 218
7.3.1.Evoluția întreprinderilor din Regiunea Centru în perioada 2006-2011 ................................ 218
7.3.2. Distribuția teritorială și pe activități economice a întreprinderilor ..................................... 220
7.3.3. Indicatorii economic-financiari ai întreprinderilor............................................................... 222
8. Dezvoltarea turismului ....................................................................................................................... 225
8.1. Potențialul turistic al Regiunii Centru. Considerații generale ..................................................... 225
8.1.1. Atracții naturale, stațiuni montane...................................................................................... 227
8.1.2. Stațiuni balneare și balneoclimaterice................................................................................. 229
8.1.3. Patrimoniul cultural și istoric ............................................................................................... 230
8.1.4.Zona rurală ............................................................................................................................ 232
8.2. Structuri de primire turistică....................................................................................................... 233
8.3. Fluxul turistic ............................................................................................................................... 235
9. Agricultura și dezvoltarea rurală ........................................................................................................ 242
9.1. Delimitarea geografică a mediului rural la nivelul Regiunii Centru ............................................ 242
9.2. Infrastructura tehnico-edilitară din zona rurală a Regiunii Centru ............................................. 244
Sursa: Institutul Național de Statistică ............................................................................................... 244
9.3. Populația din mediul rural. Forța de muncă ............................................................................... 245
9.3.1. Principalii indicatori demografici ......................................................................................... 245
9.3.2. Evoluția principalilor indicatori ai mișcării naturale ............................................................ 247
9.3.3. Caracteristicile și evoluția pieței forței de muncă ............................................................... 247
9.4. Agricultura și silvicultura ............................................................................................................. 250
9.4.1. Resurse naturale agricole..................................................................................................... 250
9.4.2.Resurse umane utilizate în agricultură ................................................................................. 252
9.4.3. Resurse materiale ................................................................................................................ 253
9.4.4. Principalele date ale Recensământului agricol din 2010 ..................................................... 255
4
9.4.5. Producția agricolă ................................................................................................................ 257
9.4.6.Valorificarea produselor agricole.......................................................................................... 262
9.4.7. Silvicultura ............................................................................................................................ 264
9.4.8.Valorificarea resurselor energetice regenerabile agricole și forestiere ............................... 265
9.5. Turismul rural și agroturismul ..................................................................................................... 266
1.Localizare geografică
Localizată în centrul țării, pe cursurile superioare și mijlocii ale Mureșului și Oltului, Regiunea
Centru este străbătută de meridianul de 250 longitudine estică și paralela de 460 latitudine
nordică. La nivel continental, Regiunea Centru este situată în partea de sud-est a Europei și a
Uniunii Europene.
Prin poziția sa geografică, Regiunea Centru ocupă o poziție privilegiată, realizând conexiuni cu
6 din cele 7 regiuni de dezvoltare, înregistrându-se distanțe aproximativ egale din zona ei
centrală până la punctele de trecere a frontierelor.
Regiunea Centru este formată din 6 județe (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu),
care însumează o suprafață de 34100 km2, reprezentând 14,3% din teritoriul țării. Din
suprafața totală a Regiunii Centru cea mai mare pondere o ocupă județul Mureș (19,7%), la
polul opus fiind județul Covasna (10,9%).
Tabel 1.1 Suprafața ponderea și categoria de mărime a județelor din Regiunea Centru
Ponderea din Categoria de

Suprafața Ponderea din
suprafața mărime a
(km2) Regiunea Centru
României (%) județului
Alba 6242 18,3 2,6 mijlocie
Brașov 5363 15,7 2,2 mijlocie
Covasna 3710 10,9 1,6 mică
Harghita 6639 19,5 2,8 mare
Mureș 6714 19,7 2,8 mare
5
Sibiu 5432 15,9 2,3 mijlocie
Fig. 1.1 Localizarea geografică a Regiunii Centru
SUMAR
 Regiunea Centru este situată în partea centrală a României și în partea de sud-est a

Europei și a Uniunii Europene.
 Prin poziția geografică Regiunea Centru este bine relaționată teritorial
 Regiunea Centru realizează conexiuni cu 6 din cele 7 regiuni de dezvoltare din
România
 Regiunea Centru este formată din 6 județe: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și
Sibiu
2. Cadrul natural
2.1. Particularitățile fizico-geografice ale Regiunii Centru
Principala caracteristică a reliefului Regiunii Centru este varietatea acestuia, fiind

predominant muntos, cu un ridicat potențial turistic și de dezvoltare a zootehniei, dar și cu
suprafețe de platou și lunca propice culturilor agricole. Zona montană se întinde pe 47% din
suprafața Regiunii Centru, ocupând părțile de est, sud și vest ale regiunii. Datorită
particularităților geografice, relieful montan impune restricții în dezvoltarea teritorială și
dezvoltarea socio-economică a așezărilor (principalul aspect fiind accesibilitatea).
6
Lipsit de câmpii propriu-zise, relieful cuprinde părți însemnate din cele trei ramuri ale
Carpaților României, zonei colinare a Podișului Transilvaniei și depresiunile din zona de
contact dintre zona colinară și cea montană.
Particularitățile reliefului au o influență directă asupra configurației și dezvoltării rețelei de
așezări, căilor de transport și hidrografiei. Analizând harta fizico-geografică a Regiunii Centru
se observă rolul esențial pe care relieful îl are în ansamblul elementelor fizico-geografice care
la rândul lor se răsfrâng asupra celor antropice. Cele mai importante particularități ale
reliefului Regiunii Centru sunt:
- armonia morfologică a reliefului, modul în care se îmbină marile trepte de relief la
nivelul regiunii
- dispoziția concentrică a acestor trepte de relief
- puternica influență exercitată de altitudine asupra componentelor naturale și
antropice
Fig. 2.1 Harta fizico-geografică a Regiunii Centru
Din punct de vedere geografic, relieful Regiunii Centru cuprinde cea mai mare parte a
Depresiunii Colinare a Transilvaniei și părți însemnate din Carpații Românești. În partea de
est, sud și vest relieful regiunii este muntos fiind format din:
- Carpații Orientali cu două subdiviziuni: Grupa Centrală (munții vulcanici Călimani,
Gurghiu, Harghita, Munții Giurgeului, Masivul Hășmaș, Munții Ciucului, Munții Nemira,
depresiuni intramontane (Depr. Borsec, Depr. Bilbor, Depr. Giurgeului, Depr. Ciucului),
munții Perșani, Baraolt și Bodoc ce pătrund digitat în valea Oltului, fiind munți grefați
pe formațiuni sedimentare) și Grupa Curburii (munții Vrancei, Munții Bârsei, Munții
7
Baiului, Munții Siriului, Masivul Ciucaș, depresiuni intramontane (Depr. Bârsei, Depr.
Întorsurii Buzăului, Depr. Târgu Secuiesc), cea mai mare depresiune fiind Depresiunea
Brașovului.
- Carpații Meridionali cu trei subdiviziuni: Grupa Bucegi (Munții Bucegi, Piatra Craiului,
Masivul Leaota, Culoarul depresionar Rucăr - Bran), Grupa Făgărașului (Munții
Făgărașului), Grupa Parângului (Munții Cindrel, Șureanu, Lotrului)
- Carpații Occidentali cu Munții Apuseni (Masivul Bihor, Muntele Mare, Munții
Vlădeasa, Munții Metaliferi cu Munții Trascău, depresiunile intramontane (Depr.
Zlatna, Depr. Arieșului, Depr. Abrudului)
Fragmentarea reliefului determinată de configurația actuală a rețelei hidrografice a facilitat
construirea drumurilor în profil transversal și longitudinal în Carpații Orientali. De remarcat
este faptul că cel mai mare nod rutier din acest sector al Carpaților Românești este municipiul
Brașov situat în cea mai mare depresiune intramontană și din care pornesc magistrale.
Rețeaua rutieră de transport este completată de șosele transcarpatice urcând prin pasuri
înalte cum ar fi: P. Oituz, P. Bran, P. Predeal, P. Bratocea. P. Tușnad, P. Bicaz, P. Șicaș, P. Uz.
Masivitatea Carpaților Meridionali a impus restricții în construirea de căi rutiere de transport,

ei fiind străbătuți transversal fie de-a lungul unor râuri de ordin superior (Oltul), fie prin
culoare depresionare (Culoarul Rucăr - Bran).
Spre deosebire de cele două ramuri carpatice amintite, Munții Apuseni din Carpații
Occidentali prin condițiile geografice mult mai favorabile a permis umanizarea acestora până
pe cele mai înalte culmi și un potențial ridicat de dezvoltare a rețelei rutiere de transport
facilitând accesul spre toate unitățile de relief din proximitatea acestora.
Partea centrală a Regiunii Centru cuprinde cea mai mare parte a Depresiunii Colinare a
Transilvaniei, relieful acesteia fiind pus în evidență de dealurile și colinele, rezultate din
fragmentarea unor suprafețe inițiale de podiș, despărțind văile Târnavelor, Hârtibaciului,
Oltului. La limita dinspre munți, eroziunea s-a manifestat mai accentuat în cadrul rocilor
sedimentare, sculptând depresiuni de contact (Depr. Sibiului, Depr. Făgărașului). De remarcat
este faptul că în interiorul Depresiunii Transilvaniei alternează interfluvii mai largi sau mai
înguste, cu văi care se disting prin lunci extinse și terase etajate, funcționând astfel ca arii de
discontinuitate geografică. Subdiviziunile reliefului din partea centrală a Regiunii Centru,
delimitate de rețeaua hidrografică, imprimă spațiului geografic o relativă omogenitate:
- Dealurile si depresiunile submontane cu trei subdiviziuni: Subcarpații Transilvaniei
(Dealurile Reghinului, Sângeorgiu de Pădure, Sovata, Odorheiului și Homoroadelor),
depresiunile sudice (Depresiunea Făgărașului, Sibiu - Săliște, Apoldului) și culoarele ,
depresiunile și masivele deluroase Vestice (Culoarul depresionar Alba Iulia-Turda mai
exact Sectorul Alba Iulia-Aiud)
8
- Podișul Transilvaniei cu două subdiviziuni: Câmpia Transilvaniei (Câmpia Mureșană) și
Podișul Târnavelor (Dealurile și Culoarul Târnavei Mici, Târnavei Mari, Podișul
Hârtibaciului și Secașului)
Fragmentarea tectonică alături de eroziunea la suprafață a facilitat apariția unor ”porți” în
întreg lanțul carpatic, prin care Depresiunea Transilvaniei, numită de Nicolae Bălcescu și
”cetatea naturală” comunică cu unitățile extracarpatice. Aceste legături permanente se
reflectă în funcționalitatea geografică a teritoriului oferind o varietate de posibilități de
legături rutiere și feroviare. Astfel se permite o integrare a potențialului economic și
demografic din spațiului intracarpatic în sistemul național.
Relieful este factorul geografic esențial care influențează sau restricționează dezvoltarea
rețelelor de transport rutiere și feroviare. Astfel, în funcție de fragmentarea reliefului, care la
rândul ei a determinat organizarea și expansiunea așezărilor, s-a construit rețeaua majoră de
transport. La nivel regional aceasta rețea de transport poate fi considerată una strategică,
integrând rețeaua de orașe de importanță regională în sistemul național.
Tabel 2.1. Relieful județelor Regiunii Centru. Altitudinile minime și maxime
Altitudinea Altitudinea
Județul Relieful județului
minimă (m) maximă (m)
Dominat de zone montane relieful este format
din 4 unități majore: Munții Apuseni (M-ții
Trascău, M-ții Metaliferi, M-ții Bihor, Muntele 205 m 2130 m
Alba Mare) în partea nord-vest, Carpații Meridionali (în lunca (Vârful lui
(M-ții Șureanu) în partea de sud, Podișul Șibotului) Pătru)
Târnavelor în partea de est și Culoarul Alba Iulia-
Turda în partea centrală
din 4 unități majore: Carpații Meridionali (M-ții
Făgăraș, M-ții Bucegi, Piatra Craiului) în partea 400 m
2527 m
de sud, Carpații de Curbură (M-ții Ciucaș) în (în lunca
Brașov (Vârful Viștea
partea de sud-est, M-ții Perșani în partea de Oltului,
Mare)
nord, Podișul Târnavelor în partea de nord-vest Ucea)
și două zone depresionare extinse (Depresiunea
Brașovului și Depresiunea Făgăraș)
din 3 unități majore: o coroană exterioară
muntoasă mai înaltă (M-ţii Nemira, M-ţii
468 m (baza 1777 m
Vrancei, M-ţii Întorsurii), cu altitudini de peste
de eroziune (Vârful
1.600 metri; în partea centrală o zonă
Covasna a pârâului Lăcăuți din
depresionară - depresiunea plană a Brașovului
Baraolt la M-ții
(formată din Depr. Târgu Secuiesc, Depr. Sfântu
Augustin) Brețcului)
Gheorghe), iar spre nord și vest o zonă montană
cu altitudini mai reduse ce rareori depășesc
1200 metri (M-ții Baraolt și Bodoc)
Harghita Predominant muntos, relieful cuprinde mai 1801 m
9
multe grupe montane din Carpații Orientali: la (Vârful
vest Munţii Gurghiului şi Munţii Harghita, iar la Mădăraș-
est Munţii Giurgeului şi Ciucului, între aceste Harghita);
două lanţuri muntoase paralele, pe cursurile
superioare ale Mureşului şi Oltului aflându-se
depresiunile intramontane ale Giurgeului şi
Ciucului. În partea de sud-vest a judeţului
relieful devine predominant deluros
Relieful cuprinde o depresiune intracarpatică ce
coboară ușor în trepte, de pe piscurile vulcanice
ale Munților Călimani și Munților Gurghiu, spre
centrul Câmpiei Transilvaniei, străbătută fiind de
Valea Mureșului și fragmentată de afluenții
acesteia. Cu excepția zonei montane din partea 2100 m
de nord-est a județului, relieful este colinar 276 m (Vârful
Mureș caracterizat de unități deluroase cu interfluvii (Câmpia Pietrosu din
domoale (500-600 m) și aparțin Podișului Transilvaniei) M-ții
Transilvaniei, deosebindu-se: Câmpia Colinară a Călimani)
Transilvaniei cu altitudini de 400-500 m (la nord
de Mureș), Podișul Târnavelor cu altitudini de
450-700 m (la sud de Mureș) și Subcarpații
Transilvaniei în zona cutelor diapire cu altitudini
600-1000 m (în partea de est)
Forma predominantă de relief este cea de podiş
– Podişul Hârtibaciului şi Podişul Secaşelor,
2535 m
subunităţi ale Podişului Târnavelor - acesta
228 m (Vârful
ocupând mai bine de jumătate din suprafaţa
Sibiu (Lunca Negoiu din
judeţului. În partea de sud se află Munții
Târnavei) Munții
Făgăraşului, Munţii Cindrelului și Munţii Lotrului,
Făgărașului)
iar la contactul dintre zona montană şi cea de
podiș se află depresiunile Făgăraşului şi Sibiului
Clima
Datorită poziţiei în teritoriul României şi a Europei, climatul temperat continental al Regiunii

Centru este nuanţat de influenţele climatice exterioare. Pe cea mai mare suprafaţa din
regiune se resimt influenţele climatice vestice (Munţii Apuseni şi Depresiunea Colinară a
Transilvaniei), pe o fâşie îngustă din partea de nord a Carpaţilor Orientali, în timpul iernii sunt
prezente influenţele baltice. Altitudinea Carpaţilor Meridionali şi Orientali joacă un rol de
barare în calea influenţelor de ariditate ce vin dinspre estul Europei.
Factorii geografici joacă un rol esenţial în identificarea particularităţilor climatice. Principalul

factor care influenţează distribuţia parametrilor climatici îl constituie relieful. Dintre
caracteristicile fizice de bază ale reliefului (altitudinea, orientarea versanţilor în raport cu
poziţia Soarelui şi cu deplasarea maselor de aer, tipul formei de relief, structura petrografica)
altitudinea se dovedeşte a avea rolul cel mai important în distribuţia parametrilor climatici.
10
În funcţie de atitudine în Regiunea Centru se disting două mari etaje climatice: de dealuri şi
podişuri şi de munte. În tabelul de mai jos sunt enumerate atât unităţile de relief în cuprinsul
cărora întâlnim topoclimate complexe dar şi principalele tipuri de topoclimate specifice celor
două etaje climatice din Regiunea Centru.
Tabel 2.2. Particularităţile climatice ale Regiunii Centru
Topoclimate
Etajul climatic Unitatea de relief Topoclimate de:
complexe in:
Culoarul Mureşului - luncă si vale
De dealuri si
Câmpia Transilvaniei - culoare
podişuri: Depresiunea Colinara a
Depresiunile din sudul - terase
joase: <300-500m Transilvaniei
si estul Transilvaniei - piemonturi
înalte: 500-800m
Podişul Târnavelor - cueste
Munţii Bihor - - văi înguste
Carpaţii Occidentali Vlădeasa - văi largi
(Munţii Apuseni)
De munte: Muntele Mare - defileu, culoar,
joşi: Carpaţii Meridionali Munţii Făgăraş chei
800-1200m (Carpaţii - piemonturi
Munţii Călimani (S)
Occidentali) - creste alpine
Munţii Harghita-Baraolt
800-1700m ( Carpaţii - culmi muntoase
Orientali si Depresiunea Giurgeu- principale si
Ciuc
Meridionali) secundare
înalţi: - versanţi adăpostiţi
>1700m (Carpaţii Carpaţii Orientali faţă de circulaţia de
Orientali) vest
>1900m (Carpaţii Depresiunea Braşov - versanţi cu
Meridionali) expunere sudică
- versanţi cu
expunere nordică
Temperatura medie aerului înregistrează valori medii anuale de 8 - 10 0C în zonele de

culoar depresionar și dealuri joase (izoterma de 9 0C fiind cunoscută sub denumirea de
izoterma viței-de-vie), 6 – 8 0C la contactul munților cu unitățile geografice învecinate (la
altitudini de aproximativ 700 m), 4 - 6 0C în zona montană (până la 1200 de metri altitudine), 2
- 4 0C în zona montană foarte înaltă (până la 1800 de metri) și 0 -2 0C în zona alpină (peste
2000 de metri în Carpații orientali și Meridionali și peste 1800 de metri în Munții Apuseni).
Crescând o data cu altitudinea, cantitatea de precipitații înregistrează valori diferite la nivelul

Regiunii Centru fiind direct influențată de particularitățile reliefului. Astfel, cantitatea de
precipitații este de: 500 - 700 mm/an în zona de podiș și dealuri joase din Depresiunea
colinară a Transilvaniei, 600 -800 mm/an în zona de contact dintre relieful colinar și cel
muntos, 800 - 1000 mm/an în zona montană, 1200 mm/an în zona montană înaltă. Datorită
11
influențelor climatice vestice în Munții Apuseni cantitatea medii de precipitații ajunge și
depășeste în multe locuri 1400 mm/an.
Potențialul energetic solar poate fi valorificat pe toate unitățile de relief din Regiunea Centru,
cel mai mare potențial fiind în Podișul Transilvaniei. În zona montană potențialul solar poate fi
valorificat în zonele cu versanți cu orientare sudică.
Pornind de la datele disponibile s-a realizat harta potențialului energetic solar. La baza acestei
harți au stat modelarea spațială a mai multor harți fizico-geografice și climatologice.
Analizând harta de la figura 2.2 se poate observa cu ușurință posibilitatea valorificării
potențialului energetic solar în zona centrală a regiunii.
Pentru a scoate in evidenta gradul de detaliu a hărții potențialului energetic solar, realizată
pornind de la date climatologice și particularitățile reliefului, trecute prin filtrul unor ecuații
matematice, s-au localizat pe hartă și pantele și versanții cu orientare sudică. In harta de la
figura 3b, care reprezintă un detaliu din zona văii Ampoiului din județul Alba, se pot identifica
cu ușurința zonele cu cel mai mare potențial solar.
Analizând potențialul solar se pot enunța câteva concluzii:
- Daca din punct de vedere al valorificării energiei eoliene Depresiunea Transilvaniei din
Regiunea Centru nu dispune de posibilitatea valorificării potențialului energetic, în
privința resurselor energetice solare, aceasta zona deține cel mai ridicat potențial din
regiune.
- In zonele cu altitudini reduse în condițiile unei nebulozități scăzute, durata de
strălucire a Soarelui este mult mai mare fata de zona montana, Depresiunea
Transilvaniei dispunând de condiții medii de valorificare a energiei solare.
- In zona montană variația în teritoriu a radiației solare directe este foarte mare,
formele negative de relief pot favoriza persistenta ceții și diminuarea duratei de
strălucire a Soarelui, în timp ce formele pozitive de relief (în funcție de orientarea în
raport cu Soarele și cu direcția dominantă de circulație a aerului) pot favoriza
creșterea sau diminuarea radiației solare directe.
12
Fig. 2.2. Harta potențialului solar la nivelul Regiunii Centru
Fig. 2.3.Detaliu privind potențialul solar în bazinul văii Ampoiului din județul Alba
Estimarea potențialului eolian al Regiunii Centru a avut ca principale elemente de analiza:
viteza medie a vântului, frecvența acestuia și particularitățile reliefului. Viteza medie a
vântului este direct influențată de orografie și dinamica aerului, care o pot intensifica sau
atenua. În zona montană sunt caracteristice viteze medii anuale care scad o dată cu
13
altitudinea: de la 8-10 m/s pe înălțimile carpatice (2000-2500 m) până la 6 m/s in zonele cu
altitudini de 1800-2000 m, pe versanții adăpostiți vitezele anuale scad la 2-3 m/s, iar în
depresiunile intramontane (intracarpatice închise) acestea sunt de 1-2 m/s. În Depresiunea
Colinară a Transilvaniei vitezele medii ale vântului sunt cuprinse între 0, 3 - 2,5 m/s.
Din analiza hărții potențialului eolian a regiunii și a datelor statice ale principalilor parametri
climatici, principalele concluzii sunt:
- cel mai mare potențial eolian se înregistrează în Munții Apuseni (datorită
influențelor climatice vestice) și Carpații Meridionali (Munții Făgăraș, sudul județului
Alba și sudul județelor Sibiu și Brașov). Viteze medii de 4 -4,5 m/s și 4,5 - 5 m/s
înregistrează o frecvență de 50-60% anual.
- în Carpații Orientali, în partea de nord a Regiunii Centru, datorită influenței maselor
de aer nord-vestice (baltice), există un potențial eolian mediu (vitezele medii anuale
ale vântului sunt de 4 - 4,5 m/s).
- datorită particularităților topografice, în depresiunile intramontane se înregistrează
anumite fenomene topoclimatice determinate de inversiuni de temperatură și în
multe locuri de calm atmosferic
- în zona Depresiunii Colinare a Transilvaniei din Regiunea Centru particularitățile
climatice oferă posibilități limitate de valorificare resurselor de vânt. Datorită
climatului de adăpost, a vitezelor medii foarte reduse, energia eoliană poate fi
valorificată doar temporar în anumite zone aflate la contact cu zona montană
- datorită poziției geografice și a configurației reliefului, Regiunea Centru dispune de
un potențial eolian foarte mic, existând câteva zone în care se poate exploata
potențialul eolian de mică putere (până la 10 kW)
Fig. 2.4. Harta vitezelor medii anuale ale vântului în Regiunea Centru
14
Fig. 2.5. Harta potențialului energetic eolian în Regiunea Centru
Hidrografia
Hidrografia Regiunii Centru este reprezentata de suprafeţe importante din bazinul

hidrografic al râurilor Mureş şi Olt. Din punct de vedere hidrologic, Carpaţii constituie zona de
obârşie şi alimentare cu apă pentru toate râurile principale de pe teritoriul ţării. Scurgerea
atinge, pentru zonele înalte, cele mai ridicate valori primăvara, mai timpuriu în Carpaţii
Occidentali (februarie, martie, aprilie) şi mai târziu în restul ramurilor carpatice (martie,
aprilie, mai şi chiar iunie). Debitul cel mai mare al râurilor se înregistrează tot primăvara, când
de obicei topirea zăpezii se suprapune cu ploile de primăvara. Debitul bogat şi constant, în
mare parte, ca şi panta mare a profilelor longitudinale sunt caracteristici care determina
potenţialul hidroenergetic ridicat al râurilor carpatice. În plus, necesitățile de apă pentru
alimentarea localităţilor, a unitarilor economice şi pentru irigaţii, paralel cu nevoia
regularizării nivelului râurilor, dau acumulărilor de apa din marile bazine artificiale montane
funcţii economice foarte complexe.
15
Fig. 2.6. Harta hidrografică a Regiunii Centru
Principalele lacuri naturale din Regiunea centru sunt: lac de crater vulcanic (L. Sf. Ana), lac de
baraj natural (Lacul Roșu), lac în depresiune carstică (lezerul Ighiel), lacuri glaciare (L. Bâlea, L.
Iezerul Mare, L. Iezerul Mic, L. Doamnei, L. Avrig, L. Podragu, L. Urlea, etc.), lacuri sărate (L.
Brâncoveanul, L. Avram Iancu, L. Ursu, etc.). Lacurile antropice sunt puse în evidență de: L.
Zau de Câmpie, L. Zetea, L. Miheșu de Câmpie, L. Gura Râului, Lacul Sadu II, L. Frumoasa, L.
Oașa, L. Mihoești, L. Petrești, L. Tău, L. Canciu, L. Arpașu, L. Vlăhița, L. Arcuș, L. Reci, L. Chiciș,
Complexul Zăbala, etc.).
Două sisteme hidrografice importante, Mureşul şi Oltul, oferă un potenţial hidroenergetic

care poate fi valorificat în zonele unde relieful se caracterizează prin pante accentuate (peste
7 grade), debitul acestor râuri şi a afluenţilor săi depăşind 60-70 m3/s. În zona Munţilor
Apuseni, cel mai important râu din punct de vedere al valorificării potenţialului hidroenergetic
este Arieşul, debitul mediu fiind de 23.5 m3/s. Importante sunt resursele hidroenergetice ale
Mureșului, Oltului și Sebeșului. Potențialul hidroenergetic al cursurilor repezi de munte este
exploatat în principal pe cursul râurilor Sebeș, Sadu și Olt.
Principalul râu din Depresiunea Transilvaniei este Mureșul, care o străbate pe direcția NE-SV
și primește afluenți mai importanți pe Târnava (formata la Blaj, prin unirea Târnavei Mari cu
Târnava Mică), Secașul, Sebeșul, Arieșul și Ampoiul. În sud depresiunea este străbătuta de Olt,
care aduna toate râurile ce coboară din Făgăraș, precum Homoroadele (Mare si Mic), Cibin cu
Sadu și Hârtibaciu. Potențialul hidroenergetic poate fi valorificat în zonele cu pante
16
accentuate ce asigură un debit mare al râurilor. În acest sens, potențial hidroenergetic ridicat
îl au râurile: Arieș, Cibin, Sadu, Hârtibaciu. Cea mai mare parte a Depresiunii Transilvaniei
aflată în perimetrul Regiunii Centru este străbătuta de râuri cu debile modeste, datorită
pantelor reduse ale reliefului.
Solurile
Varietatea formelor şi treptelor de relief precum şi complexitatea climatului Regiunii Centru

sunt principalii factori care contribuie la formarea si etajarea solurilor. Pe baza conţinutului de
humus se pot identifica clase de soluri în funcţie de fertilitate. Cele mai fertile soluri pretabile
în special pentru cereale sunt cele din clasa molisoluri, specifice zonelor de câmpie cu
altitudini sub 300 de metri. Acestea prezintă o omogenitate în partea centrală a Depresiunii
Colinare a Transilvaniei, iar la nivelul întregii regiuni se pot identifica câteva zone care dețin
cel mai mare potențial de dezvoltare a agriculturii, în special cultivarea cerealelor și a
plantelor tehnice: partea central-estică a județului Alba, partea vestică a județelor Mureș și
Sibiu, partea centrală a județului Covasna.
Fig. 2.7 Repartiția geografică a terenurilor arabile care se suprapune peste zonele cu soluri
fertile din Regiunea Centru
Cele mai răspândite soluri sunt cernoziomurile levigate bogate în humus și cu fertilitate
ridicată (în Câmpia Transilvaniei), solurile argiloiluviale (cu acumulări de argilă), solurile brune
17
și brune-acide (cambisoluri). În zona montană calitatea solurilor este mai slabă și impune
restricții cultivării plantelor, predominând spodosolurile (podzoluri și brune acide montane).
În zona montană agricultura se bazează pe creșterea animalelor care utilizează suprafețele de
pășuni și fânețe naturale, creșterea ovinelor fiind tradițională în anumite zone din Regiunea
Centru (de exemplu Mărginimea Sibiului).
Principalele resursele naturale
Existența tuturor treptelor de relief, diversitatea geologică și mineralogică, topoclimatele,

diversitatea categoriilor de folosință a terenurilor, structura pedologică complexă, varietatea
elementelor hidrografice și potențialul forestier sunt principalele elemente ce stau la baza
unei game variate de bogății naturale ce se găsesc atât în interiorul cât și la exteriorul
suprafeței Regiunii Centru.
Diversitatea bogățiilor naturale existente pe cuprinsul Regiunii Centru constituie o premiză

importantă în dezvoltarea economică. Cea mai importantă resursă a subsolului o constituie
zăcămintele de gaz metan, care se caracterizează prin cea mai mare puritate, peste 98%, fiind
alcătuit aproape exclusiv din gaze uscate. Cele mai mari zăcăminte de gaz metan din Regiunea
Centru se extrag din domurile gazeifere de la Sărmașu, Zau de Câmpie, Mediaș, Nadeș, Deleni,
etc.
În afară de gaze naturale Regiunea centru dispune și de alți combustibili fosili, precum
cărbunele, acest găsindu-se cu precădere în partea de nord - est a regiunii, zona nord - vestică
a județului Covasna și județul Brașov (Baraolt, Racoș, Borsec, Codlea, Cristian, Vârghiș).
O altă resursă de subsol însemnată este pusă în evidență de zăcămintele metalifere și

resursele neferoase. Cele mai importante resurse metalifere aflate pe teritoriul regiunii sunt
zăcămintele neferoase auro - argentifere (Roșia Montana, Zlatna, Almașu Mare, Baia de
Arieș), cuprifere (bucium, Roșia Poieni, Techereu, Bălan), mercur (Izvorul Ampoiului, Mădăraș,
Sântimbru).
O resursă naturală importantă a Regiunii este sarea prezentă în cantități considerabile în

partea de sud-vest. Aceasta se extrage cu precădere la Ocna Sibiului, Praid, etc. Sarea
reprezintă materia primă folosită la fabricarea produselor clorosodice la Ocna Mureș,
Târnăveni, a îngrășămintelor azotoase (Târgu Mureș. Victoria, Făgăraș).
Activitatea vulcanică care a avut loc în era neogen pe rama vestică a Carpaților Orientali a dus
la conservarea unor resurse naturale de mare importanță pentru Regiunea Centru. Amintim
în acest sens mofetele în care se găsesc importante resurse de ape minerale, fiind valorificate
la Borsec, Băile Tușnad, Bilbor, etc. Varietatea substanțelor minerale sunt utilizate în cura
balneară ce cuprind ape minerale terapeutice, lacuri sărate, nămoluri sapropelice, gaze
mofetice, etc., precum și ape minerale care se îmbuteliază, în scop alimentar. În Munții
Călimani se găsesc importante resurse de sulf.
18
Rocile de construcție (bazalt, travertin, gresie, șisturi cristaline, cristale marmoreene, argile și
argile refractare, caolin, precum și pietrișuri și nisipuri din albiile principalelor râuri) constituie
materia primă folosită în industria materialelor de construcție. Pe baza prelucrării industriale
a rocilor de construcție se produce: var (Târnăveni), cărămizi și țiglă (Alba iulia, Sighișoara,
Târnăveni, Sântimbru), porțelan (Alba Iulia, Târnăveni, Sighișoara, Sibiu), geamuri (Mediaș,
Târnăveni), sticlărie (Sighișoara, Avrig), cristaluri (Mediaș).
Un rol aparte în valorificarea eficientă a resurselor Regiunii Centru îl reprezintă fondul funciar
foarte diferențiat în funcție de altimetria reliefului: în lungul văilor, în depresiuni, Câmpia
Transilvaniei predomină terenurile arabile cultivate cu cereale, plante tehnice (sfeclă de
zahăr, plante furajere, etc.), în zonele de deal terenurile sunt ocupate de vii și pomi fructiferi,
iar în zona montană de pășuni și fânețe naturale. Fondul forestier relativ bogat și diversificat a
favorizat dezvoltarea industriei de prelucrare a lemnului în centre mai mici situate în zona
montană (Câmpeni, Tălmaciu).
Tabel 2.3 Principalele resurse naturale la nivelul județelor Regiunii Centru
Județul Principalele resurse naturale ale județului

resurse metalifere neferoase (aur, argint, cupru, plumb, zinc, pirită,
Alba mercur), sare, roci de construcție (marmură, nisipuri, pietrișuri, calcar,
gresie, tufuri vulcanice, marne), gaz metan, lemn
ape minerale, ape clorosodice, ape sărate de zăcământ din depozite de
Brașov nisipuri sarmatice, mineralizații metalifere, roci de construcție (bazalt,
nisipuri, pietrișuri, calcar, gresie), lemn
cărbuni (lignit), ape minerale carbogazoase, clorurat-sodice,
Covasna feruginoase, bicarbonatate, iodobromurate și sulfuroase,), roci de
construcție (andezit, diatomită, nisipuri, pietrișuri, gresii, argile), lemn
roci de construcție (andezit, bazalt, marmură, nisipuri, pietrișuri), lemn,
Harghita sare, minereuri feroase și neferoase (cupru, fier, mercur), ape minerale
carbogazoase, mofete, nămoluri
zăcăminte de gaz metan (peste 60% din producția națională este
extrasă de pe teritoriul județului Mureș), sare, roci de construcție
Mureș
(argile, nisipuri, pietrișuri, roci vulcanice), izvoare minerale clorosodice,
lemn
zăcăminte de gaz metan, sare, roci de construcție (argile, nisipuri,
Sibiu
pietrișuri, marmură, calcar), lemn, ape minerale clorosodice
În prezent, principalele resurse ale Regiunii Centru care se află în prezent în exploatare sunt:
gazul metan, rocile de construcție (nispipuri, pietrișuri, calcar, etc.), lemnul, terenurile arabile,
apele minerale, etc. În plus, există inițiative de exploatare a resurselor metalifere neferoase
(aur, argint, plumb, zinc, zăcăminte polimetalice) din Munții Apuseni.
19
SUMAR
Principalele particularități ale cadrului natural din Regiunea Centru cu potențial ridicat de
valorificare, în special economică sunt:
 Personalitatea geografică a Regiunii Centru, pusă în evidență de armonia morfologică

a reliefului și dispoziția concentrică a acestor trepte de relief, a avut o influență
favorabilă asupra configurației și dezvoltării rețelei de așezări, căilor de transport și
hidrografiei.
 Particularitățile geografice au permis dezvoltarea unei rețele de transport,
considerată ca fiind una strategică, integrând rețeaua de orașe de importanță
regională în sistemul național, în special în Depresiunea Colinară a Transilvaniei. De
pildă, fragmentarea reliefului montan a facilitat construirea drumurilor în profil
transversal și longitudinal în Carpații Orientali
 Varietatea reliefului prezintă un ridicat potențial turistic
 Predominanța reliefului montan (47% din suprafața regiunii) prezintă un ridicat
potențial de dezvoltare a zootehniei, iar suprafețele de platou și lunca sunt propice
culturilor agricole.
 Climatic, pe cea mai mare suprafaţa din regiune se resimt influenţele climatice vestice
(Munţii Apuseni şi Depresiunea Colinară a Transilvaniei). Altitudinea Carpaţilor
Meridionali şi Orientali joacă un rol de barare în calea influenţelor de ariditate ce vin
dinspre estul Europei
 Condițiile pedoclimatice variate și în mare parte favorabile permit o diversificare a
activităților agricole, cu potențial ridicat de valorificare economică
 Resursa de regenerabilă de energie cu cel mai mare potențial de valorificare la
nivelul Regiunii Centru este biomasa
 Potențialul energetic solar poate fi valorificat pe toate unitățile de relief din
Regiunea Centru, cel mai mare potențial fiind în Podișul Transilvaniei. În zona montană
potențialul solar poate fi valorificat în zonele cu versanți cu orientare sudică.
 Regiunea Centru nu dispune de potențial eolian rentabil economic. (existând foarte
puține zone în general montane și foarte restrânse teritorial)
 Importante sunt resursele hidroenergetice ale Mureșului, Oltului și Sebeșului.
Potențialul hidroenergetic al cursurilor repezi de munte este exploatat în principal pe
cursul râurilor Sebeș, Sadu și Olt. În zona Munţilor Apuseni, cel mai important râu din
punct de vedere al valorificării potenţialului hidroenergetic este Arieşul. În
Depresiunea Colinară a Transilvaniei, cel mai mare potențial hidroenergetic este în
sud, unde depresiunea este străbătuta de Olt și care la rândul său colectează toate
râurile ce coboară din Făgăraș, precum Homoroadele (Mare si Mic), Cibin cu Sadu și
Hârtibaciu.
20
 Cele mai fertile soluri pretabile în special pentru cereale sunt cele din clasa molisoluri,
specifice zonelor de câmpie cu altitudini sub 300 de metri. Acestea prezintă o
omogenitate în partea centrală a Depresiunii Colinare a Transilvaniei. La nivel regional,
exemple de zone cu cel mai mare potențial de dezvoltare a agriculturii, în special
cultivarea cerealelor și a plantelor tehnice sunt: partea central-estică a județului Alba,
partea vestică a județelor Mureș și Sibiu, partea centrală a județului Covasna.
 Existența unei diversități de bogății naturale ce se găsesc atât în interiorul cât și la
exteriorul suprafeței Regiunii Centru, acestea constituind o premiză importantă în
dezvoltarea economică. Principalele bogății sunt: gaz metan, resurse metalifere ,
sarea, ape minerale, cărbunele, rocile de construcție, terenurile arabile, fondul
forestier
 Cea mai importantă resursă a subsolului o constituie zăcămintele de gaz metan, care
se caracterizează prin cea mai mare puritate, peste 98%, fiind alcătuit aproape exclusiv
din gaze uscate.
Principalele condiții restrictive impuse de cadrul natural din Regiunea Centru sunt:
 Masivitatea Carpaților Meridionali a impus restricții în construirea de căi rutiere de

transport, ei fiind străbătuți transversal fie de-a lungul unor râuri de ordin superior
(Oltul), fie prin culoare depresionare (Culoarul Rucăr - Bran).
 Particularitățile reliefului montan impun în multe zone dificultăți de accesibilitate și
dezvoltare a așezărilor din zonele rurale
 Din punct de vedere al valorificării energiei eoliene, Depresiunea Transilvaniei din
Regiunea Centru nu dispune de potențiali energetic rentabil economic
3. Structura sistemului de așezări
Așezările umane reprezintă puncte de concentrare a bunurilor materiale și spirituale,

repartizate în spațiu, în funcție de condițiile geografice, istorice, economice și politice. (Ianoș,
I. și colab., 2000). În același timp, așezările umane contribuie la organizarea spațiului
geografic, la potențialul în teritoriu, fiind caracterizate de legăturile care există între
elementele sale (populație, fluxuri de resurse și informații), stabilindu-se relații de atracție sau
respingere.
Dinamica și configurația rețelei de localități sunt factori care au influențat în mod direct
nivelul de dezvoltare socială și economică a Regiunii Centru.
Rețeaua de localități din Regiunea Centru este formată din 57 de orașe dintre care 20 sunt
municipii (cele mai multe fiind în județele Alba, Brașov, Harghita și Mureș în număr de 4), 357
de comune și 1788 de sate. La nivel de județ, cele mai multe comune sunt în Mureș (91), iar
cele mai puține în Covasna (40) și Brașov (48). Datorită particularităților geografice cele mai
21
multe sate sunt în județul Alba (656), majoritatea fiind mici și foarte mici (foarte multe cătune
în Munții Apuseni cunoscute sub numele de crânguri), la polul opus fiind județul Covasna
având de 5 ori mai puține sate față de Alba (122).
Tabel 3.1 Organizarea administrativ teritorială a Regiunii Centru în 2012
Numărul
din care: Numărul Numărul
Județe oraşelor
municipii comunelor satelor
şi municipiilor
Regiunea Centru 57 20 357 1788
Alba 11 4 67 656
Brașov 10 4 48 149
Covasna 5 2 40 122
Harghita 9 4 58 235
Mureș 11 4 91 464
Sibiu 11 2 53 162
Sursa: Institutul Național de Statistică
Din punct de vedere la rețelei urbanistice, Regiunea Centru se caracterizează printr-o

eterogenitate. Analizând modul de dispunere al localităților, din totalul orașelor și
municipiilor din Regiunea Centru:
- 1,75% sunt de rang 2 (peste 200.000 de locuitori): Brașov

- 3,5% sunt de rang 3 (100.000 - 200.000 de locuitori): Târgu Mureș și Sibiu
- 5,25% sunt de rang 4 (50.000 - 100.000 de locuitori): Alba Iulia, Mediaș și Sfântu
Gheorghe
- 19,3% sunt de rang 5 (25.000 - 50.000 de locuitori): Miercurea Ciuc, Făgăraș, Reghin,
Odorheiu Secuiesc, Sighișoara, Săcele, Sebeș, Cugir, Târnăveni, Aiud și Zărnești
În Regiunea Centru 6 orașe mari (10,5 % din totalul orașelor și municipiilor) au o populație de
peste 50.000, iar pe întreg teritoriul Uniunii Europene sunt aproape 1.000 de orașe mari1.
În ceea ce privește spațiul rural, acesta ocupă aproximativ 83% din teritoriul regiunii și oferă
rezidență pentru 40% din locuitorii Regiunii Centru. Având la bază criteriul împărțirii
administrativ-teritorial, ponderile spațiilor urbane și rurale la nivel de județ sunt următoarele:
Ponderea suprafeței Ponderea suprafeței

Județul
urbane (%) rurale (%)
Alba 21.9 78.1
Brașov 22.3 77.7
Covasna 13.0 87.0
Harghita 14.7 85.3
1
Comunicare din partea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor și Comitetul
Economic și Social European, ”Carta verde privind coeziunea teritorială. Transformarea diversității teritoriale
într-un avantaj”, Bruxelles, 2008, pagina 5
22
Mureș 12.8 87.3
Sibiu 19.3 80.7
La nivelul Regiunii Centru județul cu cea mai mare suprafață a zonei urbane este Brașov
(22,3%), iar cu cea mai mică este Mureș (12,8%). În ceea ce privește suprafața spațiului rural,
județe care dețin ponderi peste 85% sunt: Mureș, Covasna și Harghita.
3.1. Tipurile de așezări
În urma analizei pe baza datelor din 2011 privind evidenţa unităţilor administrativ-teritoriale,
pe teritoriul Regiunii Centru sunt 20 de municipii (6 dintre acestea fiind şi reşedinţe de judeţ),
37 de oraşe şi 357 de comune.
Considerate jucători cheie într-o economie competitivă bazată pe cunoaştere şi
crearea de prosperitate, oraşele prin funcţiile sale sunt centre de polarizare pentru localităţile
rurale din vecinătate. La nivelul regiunii Centru reţeaua de localităţi urbane este echilibrată,
excepţie făcând judeţul Covasna. Repartiţia oraşelor în funcţie de judeţele regiunii este
ilustrată în tabelul de mai jos, existând 3 judeţe cu un număr maxim de 11 oraşe (Alba, Mureş
şi Sibiu), iar la polul opus cu 5 oraşe fiind judeţul Covasna. Potrivit datelor statistice oficiale, la
nivelul Regiunii Centru s-a înregistrat în anul 2011 o rată de urbanizare de 58%, fiind
superioară celei înregistrate la nivelul României. Mai multe detalii cu privire la populația
urbană a regiunii pot fi găsite în capitolul 4 ”Structura socio-demografică a populației” în
secțiunea 4.1 ”Evoluția principalilor indicatori demografici”
Tabel 3.2 Situaţia oraşelor din Regiunea Centru în anul 2012
Judeţul Municipiu Oraş

Alba Iulia, Aiud, Blaj, Abrud, Baia de Arieş, Câmpeni, Cugir, Ocna
Alba
Sebeş Mureş, Teiuş, Zlatna
Braşov, Codlea, Făgăraş, Ghimbav, Predeal, Râşnov, Rupea, Victoria,
Brașov
Săcele Zărneşti
Sfântu Gheorghe, Târgu
Covasna Baraolt, Covasna, Întorsura Buzăului
Secuiesc
Miercurea Ciuc,
Băile Tuşnad, Bălan, Borsec, Cristuru Secuiesc,
Harghita Gheorgheni, Odorheiu
Vlăhiţa
Secuiesc, Topliţa
Târgu Mureş, Reghin, Iernut, Luduș, Miercurea Nirajului, Sângeorgiu
Mureș
Sighişoara, Târnăveni de Pădure, Sărmaşu, Sovata, Ungheni
Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică,
Sibiu Sibiu, Mediaş Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului,
Sălişte , Tălmaciu
Așezările urbane din Depresiunea Colinară a Transilvaniei din Regiunea Centru
23
Considerată una dintre marile arii de concentrare umană Depresiunea Transilvaniei se
remarcă prin repartiția relativ uniformă a așezărilor în strânsă corelație cu relieful, rețeaua
hidrografică, resursele naturale și căile de comunicație. În general văile concentrează numărul
cel mai mare de așezări și în mod particular marile axe morfohidrografice (văile Mureșului,
Târnavelor). O asemănătoare situație se întâlnește și în Câmpia Transilvaniei, zonele de
contact dintre unitățile periferice și cele montane, contactele dintre văi și versanți, etc.
Analizat în profil regional, se pot identifica subregiuni lipsite de orașe cum este de pildă
Câmpia Transilvaniei, iar altele concentrează un număr însemnat de centre urbane de-a
lungul marilor axe morfohidrografice formând adevărate grupări industriale, care în prezent
au suferit restructurări economice sau se află în declin industrial:
- pe Mureș: Reghin, Târgu Mureș, Luduș

- pe Târnava Mare: Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Sighișoara, Dumbrăveni, Mediaș,
Copșa Mică
- pe Târnava Mică: Sovata, Târnăveni
- la confluența Târnavelor: Blaj
Un areal de concentrare urbană se află și în depresiunile de contact: Aiud, Ocna Mureș, Alba
Iulia, Sebeș, Cisnădie, Sibiu, Făgăraș, Victoria. Uneori orașele apar și izolate fiind legate de
poziția în teritoriu. Un exemplu în acest sens este orașul Agnita.
Orașele Sibiu și Târgu Mureș cu funcții complexe și o populație numeroasă ce depășește

100.000 de locuitori, exercită o influență remarcabilă pe plan regional și național, constituind
totodată principalele centre de convergență din depresiune.
Așezările urbane din Munții Carpați din Regiunea Centru
Aşezările carpatice au apărut şi s-au dezvoltat în strânsă legătură cu particularităţile

geografice care au impus şi unele restricţii de dezvoltare şi expansiune date de influenţa
directă a altitudinii şi gradului de fragmentare a reliefului. Dacă iniţial activitatea de bază a
populaţiei era agricultura, pe măsura evoluţiei sociale, activităţile din spaţiul carpatic s-au
diversificat: exploatarea şi prelucrarea lemnului, exploatarea cărbunilor, a diferitelor
minereuri feroase şi neferoase, a unor resurse nemetalifere, etc. Acest fapt a atras după sine
o dezvoltare a reţelei de transport din zona montană a Regiunii Centru care s-a realizat în
lungul arterelor hidrografice, culoarelor depresionare, etc.
Depresiunile submontane din interiorul şi exteriorul acestora sunt puse în evidenţă de

prezenţa „ţărilor”, vechi arii de locuire şi concentrare a populaţiei româneşti, organizată în
unităţi politico-administrative bine închegate. Amintim în acest sens Ţara Bârsei, Ţara
Făgăraşului, Ţara Moţilor, etc.
Carpaţii Româneşti din Regiunea Centru se caracterizează printr-un grad ridicat de umanizare
şi un număr relativ mare de aşezări urbane ţinând cont de particularităţile geografice:
- din Carpaţii Orientali: Miercurea Ciuc, Băile Tuşnad, Bălan, Borsec, Gheorgheni,
Topliţa, Vlăhiţa, Braşov, Codlea, Râşnov, Ghimbav, Săcele, Sfântu Gheorghe, Târgu
Secuiesc, Baraolt, Covasna, Întorsura Buzăului
24
- din Carpaţii Meridionali: Zărneşti, Predeal, Tălmaciu, Cugir
- din Carpaţii Occidentali: Abrud, Baia de Arieş, Câmpeni, Zlatna
În cadrul oraşelor carpatice se remarcă Braşov (peste 250.000 de locuitori), Sfântu Gheorghe
(peste 60.000 de locuitori) şi Miercurea Ciuc (peste 40.000 de locuitori).
Fig. 3.1 Reţeaua de oraşe din Regiunea Centru cu rol de: pol de creştere, pol de dezvoltare
urbană, centru urban
Așezările rurale
Particularitățile geografice (în special accesibilitate reliefului, resursele naturale, resursele

hidrografice și condiții bio-pedo-climatice) au influențat direct umanizarea și dezvoltarea
așezărilor rurale, formându-se în timp anumite tipuri morfostructurale de sate. Astfel, în
Regiunea Centru distingem următoarele tipuri de sate:
- sate risipite sau împrăștiate, cu gospodării dispersate pe versanți: Munții Apuseni,
Munții Șureanu, Mărginimea Sibiului, etc.
- sate răsfirate, condiționate mai puțin de modul de organizare interioară, de relief și
ocupația locuitorilor: Subcarpații Transilvaniei, Depresiunea Colinară a Transilvaniei
(Câmpia Transilvaniei și Podișul Transilvaniei). În funcție de condițiile topografice
locale aceste sate pot prezenta o răsfirare lineară (de vale, de drum, de culme),
răsfirare areolară (de versant, de contact, de culme, de vale), o răsfirare polinucleară
(formate din mai multe nuclee de răsfirare, mai ales în zonele deluroase și de podiș)
- sate adunate, cu tendințe de grupare, adunare a gospodăriilor între limitele unei vetre
bine conturate: Podișul Transilvaniei, depresiunile intramontane din Carpații Orientali
25
și Meridionali, depresiunile submontane sau intracolinare. Există mai multe tipuri de
sate adunate: sate compacte, sate aglomerate, sate adunate propriu-zis
În ceea ce privește tipologia așezărilor rurale din Regiunea Centru având criteriu funcțiile
așezărilor rurale, aceasta a fost în detaliu prezentată în cadrul Capitolului 9 Agricultura și
dezvoltarea rurală în secțiunea privind delimitarea geografică a mediului rural din regiune.
3.2. Gradul de polarizare a principalelor localități și dezvoltarea policentrică
Conceptul de dezvoltare policentrică marchează o schimbare în paradigma privind structura

dezvoltării economice și spațiale. European Spatial Development Perspective pledează pentru
crearea de “zone dinamice ale integrării economice, distribuite echilibrat pe teritoriul UE și
care cuprind rețeaua regiunilor metropolitane și a hinterlandului acestora, accesibile
internațional” (orașe, municipii și zonele rurale aferente de diverse dimensiuni) [ESDP
publicat de Comisia Europeană, 1999 ]. Conceptul de dezvoltare policentrică nu se limitează la
zonele metropolitane de mari dimensiuni, ci se referă la un sistem ierarhizat care să exprime
potențialul așezărilor de pe suprafața întregii Europe.
Considerate jucători cheie într-o economie competitivă bazată pe cunoaştere şi crearea de
prosperitate, oraşele prin funcţiile sale sunt centre de polarizare pentru localităţile rurale din
vecinătate. Astfel, la nivelul Regiunii Centru reţeaua de localităţi urbane este echilibrată,
excepţie făcând judeţul Covasna (5 orașe). Trei județe, Alba, Mureş şi Sibiu, au un număr
maxim de 11 oraşe.
La nivelul Regiunii Centru ierarhia polilor urbani de importanță națională, regională sau locală
este prezentată prin tabelul de mai jos:
Tabel 3.3 Clasificarea orașelor Regiunii Centru pe baza CSDTR 2030 și a cercetărilor ESPON
Localitate Populația totală În acord cu În acord cu Legea 351/2001, CSDTR
(Recensământul cercetările 2030
2011) teritoriale ESPON
Municipiul Brașov 253200 Poli naționali OPUS (Orizont
poli de importanţă Potențial Urban Strategic) cu
naţională potențial de Arii Funcționale Urbane
și potențial MEGA pe termen lung
Municipiul Sibiu 147245
Municipiul Târgu 134290
Mureș Poli supraregionali OPUS (Orizont
poli de importanţă
Municipiul Alba Iulia 63536 Potențial Urban Strategic) (cu
regională
potențial de Arii Funcționale Urbane
Municipiul Sfântu 56006
Gheorghe
Municipiul Mediaș 47204
Municipiul Miercurea 38966 poli de importanţă Poli subregionali, intre 30 000 – 50
Ciuc locală 000 loc
Municipiul Odorheiu 34257
26
Localitate Populația totală În acord cu În acord cu Legea 351/2001, CSDTR
(Recensământul cercetările 2030
2011) teritoriale ESPON
Secuiesc
Municipiul Reghin 33281
Municipiul Săcele 30798
Municipiul Făgăraș 30714
Municipiul Sighișoara 28102
Municipiul Sebeș 27019
Oraș Zărnești 23476
Municipiul Aiud 22876
Municipiul Târnăveni 22075 Poli locali intre 20 000 – 30 000 loc
Municipiul Codlea 21708
Oraș Cugir 21376
Municipiul Blaj 20630
27
Fig. 3.2 Modelarea spațială a gradului de polarizare teritorială la nivelul Regiunii Centru a
polilor urbani de importanță națională, regională și locală pe baza clasificării ESPON
Pornind de la cele amintite, la nivelul Regiunii Centru procesul de dezvoltare policentrică și

identificarea politicilor regionale ar putea avea ca punct de plecare diferite abordări:
- observarea empirică a structurii urbane existente
- analiza relaţiilor funcţionale între diferitele așezări urbane în contextul spațial atât la
nivel regional cât și național
- identificarea sectoarelor de drumuri rutiere în vederea modernizării pentru a asigura
accesibilitatea impusă de procesul de creștere economică la nivel regional
- o țintă politică în măsura în care ea tinde să îmbunătăţească funcţiile urbane
- planificarea alocării de resurse pentru regenerarea orașelor cu rol de polarizare la
nivel local
Încurajarea, susținerea și dezvoltarea de politicii de dezvoltare policentrică la nivelul Regiunii

Centru este o oportunitate, aceasta reprezentând un element esențial în creștea coeziunii
teritoriale. În plus, dezvoltarea policentrică contribuie și la creșterea socio-economică, atât
prin extinderea gradului de influență a orașelor mari, cât și prin dezvoltarea orașelor mici și a
zonelor rurale ( în special prin proiecte integrate implementate în parteneriat). Atunci când
cele mai dezvoltate orașe cooperează ca părți ale unui model policentric, ele generează
valoare adăugată și acționează ca centre, contribuind atât la dezvoltarea zonelor mai extinse
28
din care fac parte cât și la diminuarea disparităților teritoriale și socio-economice. În același
timp, politica teritorială de dezvoltare policentrică ar putea sprijini considerabil
competitivitatea Regiunii Centru.
3.3. Zone metropolitane
Pe teritoriul Regiunii Centru au fost delimitate două zone metropolitane având ca centre
polarizatoare polul de creștere Brașov și polul de dezvoltare urbană Târgu Mureș. Definirea
actuală a zonelor metropolitane au avut ca obiectiv principal asigurarea cadrului unitar pentru
dezvoltarea spaţială a teritoriului municipiile Braşov și Târgu Mureș, plecând de la premisa că
acesta reprezintă, împreună cu localităţile înconjurătoare un sistem funcţional coerent,
structurat în urma unui lung proces istoric. În acest fel s-ar putea asigura suportul spaţial
pentru dezvoltările strategice multisectoriale din aceste teritorii şi facilitarea accesului la
resursele europene de finanţare.
Zona Metropolitană Brașov
Zona metropolitană Braşov reprezintă un spaţiu geografic compact fiind format din
următoarele unităţi administrativ - teritoriale: Brașov, Bod, Hălchiu, Sânpetru, Cristian,
Vulcan, Codlea, Ghimbav, Râşnov, Predeal , Săcele, Hărman, Prejmer și Tărlungeni. Format din
centrul polarizator Braşov şi 13 localităţi înconjurătoare, zona metropolitană formează un
teritoriu urban-rural cu o suprafaţă de 136101 ha şi o populaţie de 403867 de locuitori.
Fig. 3.3 Localizarea geografică a Zonei Metropolitane Brașov
29
Braşovul, prin potenţial şi tradiţie, accede la tendinţele dezvoltării urbane europene, prin
politici publice de dezvoltare spaţială care să ţină cont de interesele complexe ale întregului
teritoriu înconjurător.
Prezenţa unui mare centru urban, alături de două municipii şi trei oraşe de mici dimensiuni
oferă condiţii pentru o dezvoltare economică echilibrată a zonei metropolitane. Un rol
important în procesul de dezvoltare economică îl au comunităţile rurale pe teritoriul cărora se
găsesc majoritatea resurselor naturale. Îmbinarea armonioasă a avantajelor pe care le oferă
mediul urban şi mediul rural pun bazele unei microregiuni de dezvoltare cu impact la nivel
regional şi naţional.
Zona Metropolitană Târgu Mureș
Zona Metropolitană Târgu Mureș este o microregiune cu o evoluție dinamică, înființat cu

scopul principal de a asigura dezvoltarea social-economică a zonei. Zona metropolitană este
formată din municipiul Târgu Mureș, orașul Ungheni și 12 comune: Acăţari, Ceuaşu de
Câmpie, Corunca, Crăciuneşti, Cristeşti, Ernei, Gheorghe Doja, Livezeni, Pănet, Sâncraiu de
Mureş, Sângeorgiu de Mureş şi Sânpaul. Populația totală a zonei metropolitane este de
211408 locuitori.
Fig. 3.4 Localizarea geografică a Zonei Metropolitane Târgu Mureș
30
Prin diversitatea și complexitate funcțiilor sale, municipiul Târgu Mureș este centrul
administrativ al județului Mureș și un important centru cultural, industrial și servicii (financiar,
comercial, etc.) cu grad ridicat de polarizare a zonei metropolitane delimitate. Acest fapt
poate crea și facilita o serie de direcții integrate de dezvoltare durabilă a zonei.
Principalele direcții de dezvoltare pentru Zona Metropolitană Târgu Mureș sunt: creșterea
competitivității economice, protejarea grupurilor vulnerabile cu accent pe necesități și
drepturile acestora conform legii, protejarea ecosistemelor și a mediului înconjurător,
reducerea consumului de energie, al nivelului de poluare și managementul deșeurilor.
Atingerea acestor obiective nu poate fi realizată decât prin participarea tuturor factorilor de
acțiune la nivel local, regional și național, prin cooperare și parteneriate între grupurile de
interes sociale și economice și instituțiile publice.
În altă ordine de idei, la nivelul Regiunii Centru este încurajată și sprijinită cooperarea între
diverși actori și comunități rurale în cadrul unor acțiuni integrate vizând dezvoltare teritorială,
în special prin proiecte de tip ”Leader”. Astfel, la nivel regional există un număr mare de
Grupuri de Acțiune Locală (GAL-uri) ce vizează în special dezvoltarea rurală integrată a
unităților administrativ - teritoriale prin parteneriate de dezvoltare intercomunitară. (detalii
se găsesc în Capitolul 6 Agricultura și dezvoltarea rurală. O listă cu Asociațiile de dezvoltare
intercomunitară, Grupurile de Acțiune Locală și diferite parteneriate sau asociații la nivel de
unitate/unități administrativ-teritoriale din Regiunea Centru poate fi consultată accesând
versiunea online a studiului regional ”Agricultura și Dezvoltarea Rurală în Regiunea Centru,
elaborat în cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru.2
Cu privire la gradul de sărăcie atât la nivel de oraș cât și comună, în funcție de datele și
informațiile de care s-a dispus, s-a prezentat succint în cadrul Capitolului 5.5. ”Infrastructura
socială. Incluziunea socială. Comunități defavorizate” aspecte privind cele mai dezvoltare și
cele mai sărace unități administrativ - teritoriale (UAT) din Regiunea Centru. Având la bază
datele statistice ale unui indicator sintetic (Indicele de dezvoltare socială locală - IDSL) s-a
elaborat o hartă reprezentativă la nivel de UAT din Regiunea Centru.
SUMAR
 Dinamica și configurația rețelei de localități sunt factori care au influențat în mod

direct nivelul de dezvoltare socială și economică a Regiunii Centru
 Rețeaua de localități din Regiunea Centru este formată din 57 de orașe (dintre care
20 sunt municipii), 357 de comune și 1788 de sate
 La nivelul Regiunii Centru rețeaua de localități este una echilibrată
 În Regiunea Centru este un oraș cu peste 200.000 de locuitori (Brașov, considerat și
pol de creștere), 2 orașe cu populație cuprinsă între 100.000 și 200.000 de locuitori
2
Agenția petnru Dezvoltare Regională Centru, studiul regional ” Agricultura și Dezvoltarea Rurală în Regiunea
Centru”, 2011, http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=ADStudiiRegionale&eID=1262
31
(Târgu Mureș și Sibiu, considerate poli de dezvoltare urbană), 3 orașe cu populație
cuprinsă între 50.000 și 100.000 de locuitori (Alba Iulia, Mediaș și Sfântu Gheorghe,
restul orașelor având o populație sub 50.000 de locuitori
 Cele mai multe comune sunt în Mureș (91), iar cele mai puține în Covasna (40) și
Brașov (48)
 Particularităților geografice au influențat direct dezvoltarea și repartiția spațială a
așezărilor rurale. Cele mai multe sate sunt în județul Alba (656), majoritatea fiind mici
și foarte mici (foarte multe cătune în Munții Apuseni cunoscute sub numele de
crânguri), la polul opus fiind județul Covasna având de 5 ori mai puține sate față de
Alba (122).
 Susținerea și dezvoltarea de politicii de dezvoltare policentrică reprezintă o
oportunitate la nivelul Regiunii Centru, contribuind la creșterea atât a coeziunii
teritoriale cât și a competitivității regiunii
 În Regiunea Centru există două zone metropolitane având ca centre polarizatoare
polul de creștere Brașov (Zona Metropolitană Brașov) și polul de dezvoltare urbană
Târgu Mureș (Zona Metropolitană Târgu Mureș)
 La nivelul Regiunii Centru există un număr mare de Grupuri de Acțiune Locală (GAL-
uri) ce vizează în special dezvoltarea rurală integrată a unităților administrativ -
teritoriale prin parteneriate de dezvoltare intercomunitară
4. Structura socio-demografică a populației
4.1. Evoluția principalilor indicatori demografici
Cu o populație totală de 2,36 milioane locuitori în 2011, Regiunea Centru se situează pe

poziția a 5-a în rândul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României. Densitatea populației este
scăzută (69 locuitori/kmp), sub cea înregistrată la nivel național. Densități reduse ale
populației se găsesc în județele Harghita, Alba și Covasna, județe cu relief predominant
montan și fără orașe cu peste 100 000 locuitori .
În ultimii 20 ani, populația regiunii s-a redus cu 12,6%, înregistrând unul din cele mai severe
ritmuri de declin, iar până în anul 2050, potrivit prognozelor demografilor, Regiunea Centru ar
mai putea pierde alte 25% din populația actuală (vezi tab. nr. 4.2.). Această prognoză este
întărită de datele definitive obținute la Recensământul populației din octombrie 2011, care au
pus în evidență amploarea declinului demografic din ultimii ani. Astfel, conform datelor
centralizate ale recensământului, populația stabilă a regiunii, la data de 20 octombrie 2011
număra doar 2 360 805 locuitori (vezi tab. nr.4.1 ).
Diferențele semnificative între numărul populației conform statisticii curente și numărul

populației înregistrat la recensământ sunt cauzate de faptul că pentru perioada 2003-2011
32
populația a fost calculată prin metoda componentelor, folosind surse administrative pentru
migrația externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen al migrației, mai ales în ce
privește emigrația. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o
supraevaluare a populației României.
Tabel 4.1 Populația stabilă a Regiunii Centru înregistrată la ultimele 3 recensăminte
1992 2002 2011 2011/1992 2011/2002

(%) (%)
Total 2701700 2523021 2360805 -12,6 -6,4
Urban 1619095 1473641 1368308 -15,5 -7,1
Rural 1082605 1049380 992497 -8,3 -5,4
Deși nu există date cuprinzătoare privind migrația externă din România și implicit privind
migrația din Regiunea Centru, putem considera estimarea neoficială de 3 milioane de cetățeni
români stabiliți în străinătate ca fiind suficient de credibilă3. Datele publicate de Eurostat4
privind numărul imigranților din statele Uniunii Europene arată că numărul românilor stabiliți
în cele mai importante 2 țări de destinație ale cetățenilor români – Italia și Spania – depășea
în 2010 cifra de 1,7 milioane.
Astfel, din cei aproximativ 3 milioane de cetățeni români stabiliți în străinătate, estimăm că
numărul celor originari din Regiunea Centru se situează în jurul cifrei de 300 mii, astfel că
migrația este prima cauză a declinului demografic. Majoritatea celor stabiliți în străinătate
fac parte din grupa de vârstă 20-44 ani, acest lucru accentuând dezechilibrele demografice și
sociale deja înregistrate la nivel regional.
Un prim val migrațional a atins Regiunea Centru la începutul anilor 90, odată cu declinul
economic al regiunii și a afectat în special Brașovul, oraș care concentra o bună parte din
marile întreprinderi industriale. Dispariția a numeroase locuri de muncă a generat un proces
de relocare a populației atrase din alte zone ale României în perioada industrializării
accelerate a Brașovului.
O altă categorie de emigranți ce a părăsit Regiunea Centru în ultimii 20-25 ani este constituită
din populația de etnie germană. În decurs de doar câțiva ani, cea mai mare parte a
persoanelor de etnie germană au emigrat din România, fapt reflectat și în declinul numărului
total al populației din Regiunea Centru (județul Sibiu fiind afectat cu precădere).
În prezent, asistăm la al doilea val migrațional ce cuprinde în special populația tânără din
mediul rural și centrele urbane mai mici.
3
Aceste estimări sunt în concordanță cu date statistice oficiale din Italia (997 mii români la 1 ian. 2011
http://www3.istat.it/salastampa/comunicati/in_calendario/inddemo/20110124_00/testointegrale20110124.pdf
) și Spania (798 mii români la recensământul din 2011 http://www.ine.es/en/prensa/np756_en.pdf ).
4
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-11-034/EN/KS-SF-11-034-EN.PDF
33
Tabel 4.2 Evoluția numărului populației din Regiunea Centru, pe medii rezidențiale și sexe,
inclusiv proiecții pentru anii 2025 și 2050
-nr.-
1990 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20115 2025 2050
Total 2.860.490 2.644.115 2.533.421 2.534.378 2.524.176 2.524.628 2.526.062 2.524.418 2.360.805 2.305.400 1.906.800
Densitatea 83,9 77,5 74,3 74,3 74,0 74,0 74,1 74,0 69,2 67,6 55,9
Urban 1.729.260 1.600.172 1.519.058 1.518.050 1.508.179 1.505.423 1.502.514 1.499.280 1.368.308 … …
Rural 1.131.230 1.043.943 1.014.363 1.016.328 1.015.997 1.019.205 1.023.548 1.025.138 992.497 … …
Masculin 1.426.463 1.298.215 1.242.353 1.242.060 1.236.300 1.236.452 1.236.474 1.235.205 1.154.483 1.114.100 …
Feminin 1.434.027 1.345.900 1.291.068 1.292.318 1.287.876 1.288.176 1.289.588 1.289.213 1.206.322 1.191.300 …

… date nedisponibile
Tabel 4.3 Variația numărului populației din Regiunea Centru în perioada 1990-2050
(previziuni)
Date absolute (pers.) Date relative (%)

2011/2005 2011/2000 2011/1990 2025/2011 2050/2011 2011/2005 2011/2000 2011/1990 2025/2011 2050/2011
Total
-172.616 -283.310 -499.685 -55.405 -454.005 -6,8 -10,7 -17,5 -2,3 -19,2
Masculin
-87.870 -143.732 -271.980 -40.383 .. -7,1 -11,1 -19,1 -3,5 …
Feminin
-84.746 -139.578 -227.705 -15.022 … -6,6 -10,4 -15,9 -1,2 …
Evolutia numarului populatiei Regiunii Centru

Recensamant Proiectii
3000 2860,1
2644,1
2524,4
2600 2360,8
mii persoane
2305,4
2200 1906,8
1800
1400
1000
1990 2000 2010 2011 2025 2050
Fig. 4.1
Cea de-a doua cauză a scăderii numărului populației din Regiunea Centru a fost scăderea
rapidă a natalității după anul 1990 (de la 13,1‰ în 1990 la 9,9‰ în 1995, urmată de o
5
Date definitive ale Recensământului Populației și locuințelor din 2011
34
stabilizare în anii următori în jurul valorii de 10,5-11‰). Ca urmare a sporului natural negativ,
populația Regiunea Centru a scăzut cu peste 23 mii persoane in perioada 1990 - 2011, partea
cea mai mare a declinului datorându-se însă soldului puternic negativ al migrației interne și
externe. Județele Alba și Mureș au înregistrat cele mai scăzute valori ale sporului natural de-a
lungul perioadei 1990-2011 (cu aproape 16 mii respectiv 14 mii persoane), celelalte județe
înregistrând scăderi mult mai mici sau chiar având valori pozitive ale sporului natural.
Conform prognozei populaţiei elaborată de către Institutul Naţional de Statistică că declinul

demografic al Regiunii Centru va continua și se va accentua în următorii ani, efectivul
populaţiei Regiunii Centru scăzând până în anul 2050, în varianta medie, cu peste 454 mii
locuitori. Cauzele acestor evoluţii sunt, înainte de toate, nivelul scăzut al fertilităţii, din cauza
căreia generaţia de părinţi este înlocuită doar parţial, şi migraţia, mai ales cea externă care
afectează îndeosebi tinerii cu un grad de profesionalizare înalt. La nivel județean, cea mai
nefavorabilă evoluție demografică se va înregistra în județul Alba, acesta putând pierde până
în 2050 alte 30,3% din numărul populației actuale. Scăderile demografice pentru celelalte 5
județe ale regiunii, chiar dacă sunt mai mici față de cea a județului Alba, rămân importante,
fiind cuprinse între 25,8% ( în județul Harghita) și 7,3% (în județul Sibiu) (vezi tab. nr.4.4 ).
Tabel 4.4 Prognoza numărului populației din județele Regiunii Centru, varianta medie6
2011 2015 2020 2025 2050 Variația 2050/2011
Mii pers. %
Reg. Centru 2360,8 2460,7 2391,6 2305,4 1906,8 -454 -19,2
Alba 342,4 357,6 341,7 323,6 238,5 -103,9 -30,3
Brașov 549,2 584,8 570,6 551,1 468,3 -80,9 -14,7
Covasna 210,2 216,8 210,5 202,7 164,6 -45,6 -21,7
Harghita 310,9 314,8 305,0 293,2 230,6 -80,3 -25,8
Mureş 550,8 570,7 557,2 540,7 436,6 -114,2 -20,7
Sibiu 397,3 416,0 406,6 394,1 368,2 -29,1 -7,3
Structura populației pe grupe de vârstă. Accentuarea procesului de îmbătrânire

demografică
Alături de evoluția numerică a populației, evoluția structurii pe grupe de vârstă pune în

evidență un accentuat proces de îmbătrânire demografică, ponderea vârstnicilor mărindu-se
de la 9,7% în 1990 la 15,4% în anul 2011, prognoza pentru 2050 fiind de 31,1%. În același
timp, ponderea populației de 0-14 ani a scăzut de la 23,8% la 16,4%, preconizându-se la
orizontul anului 2050 o reducere a acesteia la doar 10% din totalul populației. Îmbătrânirea
demografică se va acutiza după 2025, an ce marchează începutul diminuării ponderii grupei
de vârstă 15-64 ani. Astfel, îmbătrânirea populației va deveni într-un interval de doar 15-20
6
Cf. metodologiei utilizate de INS la realizarea proiecției demografice în cazul variantei medii se presupune că se
păstrează constantă media valorilor principalelor fenomene demografice înregistrate în perioada 2004-2007
35
ani una din problemele majore cu care se va confrunta Regiunea Centru, consecințele
acesteia în plan economic și social fiind greu de contracarat.
Tabel 4.5 Structura populației pe grupe mari de vârstă și evoluția raportului de dependență
demografică și a ratei de îmbătrânire în perioada 1990-2050
-%-
1990 2000 2005 2011 2025 2050
0-14 23,8 18,2 15,7 16,4 13,0 10
15-64 66,5 69,4 70,6 68,2 69,4 58,6
65+ 9,7 12,4 13,7 15,4 17,6 31,1
Raportul de dependență 50,2 44 41,6 46,6 44 71
demografică
Raportul de dependență 14,5 17,8 19,4 22,6 25 53
demografică a vârstnicilor
Rata îmbătrânirii (‰) 407 679 871 940 1358 3161
Speranța de viață (ani) 70,63 71,70 72,48 74,25 … …
Evolutia structurii pe grupe de varsta a populatiei din Reg. Centru

110
100
90
80
70
60
%
50
40
30
20
10
0
1990 2000 2011 2025 2050
65 ani si peste 9,7 12,4 15,4 17,6 31,1
15-64 ani 66,5 69,4 68,2 69,4 58,6
0-14 ani 23,8 18,2 16,4 13,1 10
Fig. 4.2
Ca urmare a scăderii ponderii populației tinere (0-14 ani), raportul de dependență

demografică s-a redus în ultimii 20 ani de la 50,2% la 46,6%, însă tendința se va inversa,
valoarea indicatorului ajungând până în anul 2050 la 71% datorită creșterii accentuate a
ponderii populației vârstnice. Ca efect al acelorași modificări ale structurii pe vârste, rata
36
îmbătrânirii demografice a crescut de 407‰ la 940‰ în 2011 (vezi tab. nr.4.5 ), valoarea
acestui indicator putându-se tripla până în anul 2050. Aceste valori plasează Regiunea Centru
între regiunile cu cel mai accelerat ritm prognozat de îmbătrânire demografică din România.
În perioada 1990-2011 s-a înregistrat și o creștere moderată a speranței de viață, aceasta
ajungând în prezent la 74,25 ani (70,58 ani pentru bărbați și 78,03 ani pentru femei).
Analizate în profil teritorial, evoluțiile demografice mai sus amintite se desfășoară în mod
diferit. Există areale cu un puternic dinamism economic și social precum zonele metropolitane
Brașov și Târgu Mureș sau municipiile Sibiu și Alba Iulia cu zonele adiacente, în care numărul
populației crește și se menține o structură echilibrată pe grupe de vârstă, în timp ce o serie
de comune din zona montană, din Podișul Secașelor și din Câmpia Transilvaniei ca și unele
orășele cu un nivel economic redus, în general monoindustriale, afectate de restructurarea
industrială suferă un proces accelerat de îmbătrânire și depopulare.
Tabel 4.6 Evoluția raportului de dependență demografică, a ratei de îmbătrânire și a speranței medii
de viață în profil teritorial
1990 2000 2011 2025 2050
Raportul de dependenta
53 47 48 45 78
demografica (%)
Alba Rata îmbătrânirii
455 753 1110 1556 4268
demografice (‰)
Speranța de viață (ani) 70,36 71,55 74,23 … …
44 39 43 44 68
demografica (%)
Brașov Rata îmbătrânirii
346 636 926 1529 3251
demografice (‰)
57 45 48 45 73
demografica (%)
Covasna Rata îmbătrânirii
399 617 862 1282 3199
demografice (‰)
54 46 48 45 74
demografica (%)
Harghita Rata îmbătrânirii
420 661 902 1291 3122
demografice (‰)
52 47 50 45 71
demografica (%)
Mureș Rata îmbătrânirii
470 754 977 1232 2801
demografice (‰)
50 44 44 42 66
demografica (%)
Sibiu Rata îmbătrânirii
365 619 843 1265 2651
demografice (‰)
… date nedisponibile
37
Procesul de îmbătrânire demografică afectează cu precădere mediul rural, prognozele
demografice indicând o accentuare a acestui fenomen în următorii ani, iar la nivel județean,
situația cea mai nefavorabilă se înregistrează în județul Alba. Ca urmare a scăderii ponderii
populației tinere (0-14 ani), raportul de dependență demografică în acest județ s-a redus în
ultimii 20 ani de la 53% la 48%, însă va ajunge până în anul 2050 la 78% datorită creșterii
ponderii populației vârstnice (vezi tab. nr. 4.6). Ca efect al acelorași modificări ale structurii pe
vârste, rata îmbătrânirii demografice a crescut de la 455‰ la 1110‰ în 2011, valoarea
acestui indicator putând crește de 4 ori până în anul 2050. Aceste valori plasează județul Alba
printre județele cu cel mai accelerat ritm prognozat de îmbătrânire demografică din
România.
Populația urbană
Rata de urbanizare la nivelul Regiunii Centru era în 2011 de 58%, fiind superioară celei
înregistrate la nivel național. Rețeaua localităților urbane cuprinde 20 municipii și 37 orașe.
Dintre acestea, un municipiu depășește 200 000 locuitori, două municipii au între 100 000 și
200 000 locuitori, 2 municipii au între 50 000 și 100 000 locuitori, 6 orașe au 30 000 și 50 000
locuitori iar 8 orașe au între 20 000 și 30 000 locuitori. Majoritatea localităților urbane (38
orașe și municipii) se încadrează în categoria orașelor mici, cu o populație sub 20 000
locuitori.
Tabel 4.7 Populația localităților urbane din Regiunea Centru cu peste 20 000 locuitori 7
-persoane-
Municipiul Brașov 253200

Municipiul Sibiu 147245
Municipiul Târgu Mureș 134290
Municipiul Alba Iulia 63536
Municipiul Sfântu Gheorghe 56006
Municipiul Mediaș 47204
Municipiul Miercurea Ciuc 38966
Municipiul Odorheiu Secuiesc 34257
Municipiul Reghin 33281
Municipiul Săcele 30798
Municipiul Făgăraș 30714
Municipiul Sighișoara 28102
Municipiul Sebeș 27019
Orașul Zărnești 23476
Municipiul Aiud 22876
Municipiul Târnăveni 22075
Orașul Cugir 21376
Municipiul Codlea 21708
Municipiul Blaj 20630
7
la recensământul populației din 2011
38
Județul cu cel mai mare grad de urbanizare este Brașovul (72,3%), aici fiind localizat
municipiul Brașov , cel mai important oraș al regiunii, în jurul căruia s-a constituit o zonă
metropolitană cu specific urban cuprinzând alte 2 municipii, 3 orașe și 10 comune. Populația
totală a acestei zone metropolitane însumează cca 400 mii locuitori, reprezentând
aproximativ 70% din populația județului Brașov. Județul Sibiu are a doua rată de urbanizare
din regiune (66,2%), principalele centre urbane fiind municipiul Sibiu (al doilea oraș al Regiunii
Centru) și municipiul Mediaș (localitate cu aproape 50000 locuitori), celelalte centre urbane
încadrându-se în categoria orașelor mici. Ponderea populației urbane înregistrează valori sub
50% în județele Harghita (42,6%) și Covasna (48%).
Se constată în ultimii ani un interesant fenomen de ,,re-ruralizare” a României și, implicit, a

Regiunii Centru, determinat de migrația dinspre mediul urban spre mediul rural. Acest
fenomen are atât cauze economice (creșterea costului vieții în orașe și pierderea locurilor de
muncă) au determinat un număr important de persoane - șomeri pe termen lung, pensionari
cu pensii mici, persoane active rămase fără un loc de muncă - să se mute în mediul rural cât
și cauze sociale (tendința tinerelor familii de a se stabili în zonele periurbane, în localități
formal rurale, dar care dispun de o bună infrastructură edilitară). Trebuie menționat faptul că
acest fenomen nu vizează întregul spațiu rural, prognoza demografică pentru mediul rural
rămânând în continuare pesimistă.
Structura populației după nivelul instituției de învățământ absolvite
Conform datelor recensământului populației din anul 2011, 13,7% din totalul populației de
peste 10 ani avea o diplomă universitară, 3,7 % au studii postliceale sau de maiștri, 25,7% au
absolvit liceul, iar 15,9% sunt absolvenți ai școlii profesionale, restul populației cu vârsta mai
mare de 10 ani având un nivel scăzut de pregătire școlară (vezi tab. nr.4.8). Rata
analfabetismului depășește ușor 1% , fiind apropiată de media națională.
Se constată modificări notabile față de recensământul precedent în ce privește structura

populației după studiile absolvite. Astfel, ponderea absolvenților de studii superioare sdublat
(de la 6,6% la 13,7%), în timp ce ponderea persoanelor fără o școală absolvită s-a redus de
aproape 3 ori iar a ponderea analfabeților a scăzut de la 2% la 1,2%.
Tabel 4.8 Structura populației de peste 10 ani după nivelul instituției de învățământ
absolvite
- %-
Sup. de Sup. de Postli- Liceal Profe- Gimna- Primar Fără Anal-
lungă scurtă ceal, de sional zial şcoală fabeţi8
durată durată maiştri absolv.
Reg. Centru 2002 6,1 0,5 3,3 22,4 18,0 27,9 17,2 4,6 2,0
2011 12,0 1,7 3,7 25,7 15,9 26,1 12,0 1,6 1,2
Alba 2002 5,5 0,5 3,2 21,4 17,6 27,2 19,4 5,1 2,2
2011 11,2 1,6 3,4 25,3 16,3 25,8 13,7 1,7 1,0
Brașov 2002 8,8 0,5 3,8 25,7 18,1 25,6 14,0 3,5 1,3
8 Persoană care nu este capabilă să scrie și să citească
39
Sup. de Sup. de Postli- Liceal Profe- Gimna- Primar Fără Anal-
lungă scurtă ceal, de sional zial şcoală fabeţi8
durată durată maiştri absolv.
2011 16,4 1,9 4,2 27,7 16,2 22,2 9,1 1,6 0,7
Covasna 2002 3,8 0,4 2,6 20,6 16,0 32,3 18,4 5,8 3,0
2011 8,6 1,2 3,0 24,7 14,3 30,8 13,6 1,7 2,2
Harghita 2002 3,6 0,4 2,8 21,4 18,1 30,9 18,0 4,8 1,9
2011 8,5 1,1 3,2 29,2 14,1 29,7 11,6 1,5 1,2
Mureș 2002 5,2 0,5 3,1 20,6 18,3 27,5 19,5 5,2 2,6
2011 10,3 1,5 3,9 23,4 16,3 26,9 14,2 1,6 1,7
Sibiu 2002 7,1 0,5 3,8 22,7 18,7 27,7 15,3 4,1 1,8
2011 13,4 2,5 4,0 24,3 16,6 25,7 11,0 1,6 0,8
Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul populației și al locuințelor din anul 2011
Structura populatiei Reg. Centru dupa nivelul scolii absolvite (%)

2,8
Superior
3,7
12,0 13,7
Postliceal si de maistri
Liceal
Profesional
26,1
25,7
Gimnazial
15,9 Primar
Fig. 4.3
Județele Brașov și Sibiu au cele mai ridicate ponderi ale populației cu studii superioare (18,3%
respectiv 15,9% din totalul populației de peste 10 ani), în timp ce ponderi de peste 50% ale
populației cu un nivel scăzut de studii (primar, gimnazial sau fără școală absolvită) se
înregistrează în județele Covasna, Harghita, Mureș (procentaje cuprinse între 44% și 48% din
totalul persoanelor de peste 10 ani). Comparativ cu majoritatea statelor europene ponderea
persoanelor cu studii superioare în totalul populației, la nivelul Regiunii Centru, este sensibil
mai mică, decalajul fiind chiar mai mare în cazul populației din mediul rural.
40
Structura populației de 10 ani și peste după nivelul instituției de
învățământ absolvite
Sibiu 15,9 4 24,3 16,6 25,7 11 2,4
Mures 11,8 3,9 23,4 16,3 26,9 14,2 3,4
Harghita 9,6 3,2 29,2 14,1 29,7 11,6 2,7
Covasna 9,8 3 24,7 14,3 30,8 13,6 3,9
Brasov 18,3 4,2 27,7 16,2 22,2 9,1 2,3
Alba 12,9 3,4 25,3 16,3 25,8 13,7 2,7
Reg. Centru 13,7 3,7 25,7 15,9 26,1 12 2,8
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Superior Postliceal, maistri Liceal Profesional Gimnazial Primar Fara scoala
Fig. 4.4
Tabel 4.9 Evoluția structura populației din grupa de vârstă 25-64 ani, după nivelul studiilor absolvite
%
2008 2009 2010 2011 2012
Gimnazial 21,8 22,6 23,4 23,1 22,0
Liceal, profesional 66,8 65,6 65,0 63,9 64,0
Universitar 11,4 11,8 11,7 13,0 14,0
Sursa: Eurostat
Caracteristici etno-culturale ale Regiunii Centru
Regiunea Centru se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă.

Datele preliminare ale recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2011 arată că în Regiunea
Centru locuiesc cele mai multe persoane aparţinând minorităţilor etnice şi religioase,
comparativ cu celelalte regiuni. Românii formează majoritatea absolută a populaţiei din
Regiunea Centru (61,22%), fiind însă minoritari în 2 judeţe – Harghita (12,61%) şi Covasna
(21,42%). Sunt urmaţi în ordine de maghiari – 28,57% din totalul populaţiei (6,5% la nivelul
naţional), romi – 4,71% din populaţie (3,3% la nivelul naţional) şi germani – 0,4% (0,2% la
nivelul ţării).
Maghiarii se concentrează în trei judeţe – Harghita, Covasna şi Mureş – în două dintre acestea
constituind majoritatea populaţiei. Romii deţin ponderi însemnate în judeţele Mureş (8,52%),
Sibiu (4,52%) și Alba (4,17%) iar germanii sunt mai numeroşi în judeţul Sibiu (1,07%).
Ponderea cea mai mare a românilor se înregistrează în judeţul Sibiu (85,2%), iar cea mai
scăzută în judeţul Harghita (12,61%).
41
Numărul persoanelor de etnie romă a crescut față de recensămintele anterioare, ajungând la
cca 111 mii conform datelor centralizate ale Recensământului populației din 2011. O serie de
experți în sociologie și membri ai ONG-urilor care militează pentru îmbunătățirea condițiilor
de viață în rândul comunităților de romi apreciază însă că acest număr este puternic
subevaluat, mulți etnici romi refuzând să-și declare la recensământ apartenența etnică reală
din cauza conotațiilor negative pe care le are termenul de rom sau din cauza nivelului scăzut
de educație al respondenților. Județele cu ponderi ridicate ale populației de etnie romă sunt
Mureșul (8,5% din populația județului), Sibiul (4,5%) și Alba (4,2%). Localitățile din Regiunea
Centru cu cele mai ridicate ponderi ale etnicilor romi sunt Petelea, Bahnea, Sânpaul,
Vânători, Band, Crăciunești, Mica (jud. Mureș), Brateiu, Iacobeni, Târnava, Laslea, Bazna (jud.
Sibiu), Augustin, Ormeniș, Măieruș, Tărlungeni, Racoș (jud. Brașov), Cetatea de Baltă, Câlnic,
Jidvei (jud. Alba), Vâlcele, Belin, Ojdula, Hăghig (jud. Covasna), Secuieni, Săcel (jud. Harghita).
Numărul oficial al romilor – conform autodeclarării la recensământ - a crescut și la nivel
național, ajungând la 621 573 persoane (3,1% din totalul populației României).
Tabel 4.10 Structura etnică a Regiunii Centru și a județelor componente conform datelor
recensământul din 2011
-%-
Romani Maghiari Romi Germani Alte etnii, etnie
nedeclarată
Regiunea Centru 61,22 28,57 4,71 0,40 5,09
Alba 85,24 4,34 4,17 0,21 6,03
Brașov 82,54 7,22 3,37 0,53 6,33
Covasna 21,42 71,59 3,93 0,05 3,00
Harghita 12,61 82,90 1,71 0,02 2,76
Mureș 50,35 36,46 8,52 0,27 4,39
Sibiu 85,20 2,74 4,52 1,07 6,48
Structura etnica a Regiunii Centru la recensamantul din 2011

0,4 (%)
4,7
5,1
Romani
Maghiari
28,6 Romi
61,2 Germani
Alte etnii,
nedecl.
Fig. 4.5
42
Privind retrospectiv, se constată modificări semnificative în ce privește structura etnică a
Regiunii Centru. Astfel, ponderea populaţiei de etnie română a crescut de la 50,6% la
recensământul din 1930 la 61,2% la recensământul din 2011, iar ponderea populaţiei de etnie
romă de la 2,5% la 4,7%. În acelaşi timp, ponderea populaţiei de etnie maghiară s-a redus de
la 35,5% la 28,6%, iar cea a germanilor de la 11,6% la 0,4 %, în cel din urmă caz, cauza
descreşterii constituind-o emigrarea masivă.
Tabel 4.11 Evoluția populației Regiunii Centru, după etnia declarată la recensăminte
1930 1992 2002 2011 Dinamica

2011/2002 2011/1992
Pers. %
Total 1.747.458 2.701.700 2.523.021 2.360.805 -6,4 -12,6
Romani 88.4996 1.744.332 1.649.316 1.445.269 -12,4 -17,1
Maghiari 619.786 830.889 755.455 674.436 -10,7 -18,8
Romi 44.023 88.269 99.977 111.297 11,3 26,1
Germani 203.422 35.463 14.666 9.557 -34,8 -73,1
Alte etnii 32.467 2.747 3.607 120.246 3.233,7 4.277,4
Multiculturalismul este una din cele mai importante trăsături ale Regiunii Centru fiind
totodată unul din atuurile acesteia. De la un trecut adesea conflictual s-a ajuns, în zilele
noastre, la un mod exemplar de conviețuire și colaborare interetnică. Remarcabil este faptul
că fiecare din cele trei comunități etnice ,,istorice” (românii, maghiarii, germanii) a știut să-și
păstreze identitatea sa culturală, interferențele dintre cele 3 culturi îmbogățindu-le reciproc.
4.2. Indicatorii mișcării naturale a populației
Cu toate că sporul natural rămâne negativ ( -0,9‰ în anul 2011), Regiunea Centru ocupa în
2011, împreună cu Regiunea București-Ilfov, primul loc în ceea ce privește valoarea acestui
indicator. După scăderea accentuată înregistrată în perioada 1990-1999, sporul natural al
populaţiei din regiune cunoaşte o uşoară ameliorare în deceniul următor, rămânând însă în
ansamblu negativ. Spre deosebire de mediul urban unde sporul natural este uşor negativ
(-0,4‰ în anul 2011), în mediul rural se înregistrează un spor natural pronunțat negativ (-
1,6‰), consecinţă a îmbătrânirii demografice mai accentuate la sate. Discrepanțe majore se
constată şi între judeţele regiunii. Astfel, rate ușor pozitive se regăsesc în judeţul Brașov
(0,6‰ în anul 2011), în timp ce ratele cele mai scăzute se înregistrează în Alba (-3,1‰),
Mureş (-1,8‰) și Harghita (-0,9‰) (vezi tab. nr. 4.12).
43
Evolutia miscarii naturale a populatiei
14
spor natural pozitiv
13
spor natural negativ
12
‰
11
10
9
1990 1995 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Rata natalitatii Rata mortalitatii
Fig. 4.6
Tabel 4.12 Principalii indicatori ai mișcării naturale în Regiunea Centru (date absolute)
-pers.-
1990 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Natalitate 36.946 27.416 27.430 27.123 26.182 27.823 27.752 26.552 25.097
Mortalitate 27.620 27.738 28.805 28.950 27.517 28.049 28.329 28.266 27.465
Spor natural 9.326 -322 -1.375 -1.827 -1.335 -226 -577 -1.714 -2.368
Mortalitate
760 441 384 341 328 292 277 230 254
infantilă
În anul 2011, în Regiunea Centru s-au născut 25.097 copii, media anuală pentru perioada
1990-2011 fiind de 27.665. Peste jumătate (54,7%) din aceşti copii s-au născut în mediul
urban, judeţul Braşov având cel mai mare procentaj de copii născuţi la oraş (66,2% din total)
în timp ce în judeţele Harghita şi Covasna se înregistrează cele mai mari ponderi ale născuţilor
din mediul rural (60,6% respectiv 58,1%).
Rata natalității a avut o evoluţie descendentă după 1990, cu valori ce nu au mai depășit la
nivelul Regiunii Centru valoarea de 11‰ începând cu anul 1993. Una dintre cauzele creșterii
ratei mortalității o constituie modificarea structurii pe vârste a populației regiunii. Cele mai
ridicate rate ale natalităţii în anul 2011 s-au înregistrat în judeţele Brașov și Covasna (10,4‰
respectiv 10,2‰), iar cea mai scăzută în Alba (8,8‰). Disparități semnificative între mediile
de rezidență în ce privește rata natalității se înregistrează atât la nivel regional: 9,3‰ în
mediul urban şi 11‰ în mediul rural, cât și în 5 din cele 6 județe ale regiunii (excepție jud.
Alba).
44
Rata fertilităţii9 în Regiunea Centru se situează peste media naţională (39,8‰ comparativ cu
36,6‰, în anul 2011), în scădere vizibilă față nivelul înregistrat în 1990 (52,3‰). La nivel
județean, cea mai ridicată valoare a ratei fertilităţii s-a înregistrat în judeţul Mureș 41,2‰), iar
cea mai redusă în judeţul Alba (35,6‰). Valorile acestui indicator pentru cele două medii
rezidențiale (38‰ pentru mediul urban și 48‰ pentru mediul rural, la nivelul anului 2010)
pun în evidență diferențele între medii în ce privește comportamentul reproductiv. Cea mai
înaltă rată a fertilităţii se înregistrează la grupa de vârstă 25-29 ani (78,3‰) , urmată de
grupele de vârstă 30-34 ani (60,8‰) și 20-24 ani (59,9‰).
Rata mortalităţii a cunoscut o evoluţie ușor ascendentă după 1990, crescând de la 9,7‰ în
1990 la 10,9‰ în 2011, cu un maxim de 11,7‰ în 2002, media indicatorului pentru perioada
1990-2011 fiind de 10,9‰. Se menţin atât discrepanţele între mediile de rezidenţă (9,7‰ în
mediul urban şi 12,6‰ în mediul rural din Regiunea Centru la nivelul anului 2011), cât şi între
judeţele regiunii (11,9‰ în judeţul Alba şi 9,8‰ în judeţul Braşov). Rata mortalității generale
înregistrate la nivel național în anul 2011 a fost de 11,8‰.
Principala cauză a deceselor atât la nivel regional cât şi la nivel naţional sunt bolile sistemului
circulator (57,7% din totalul cauzelor de deces în 2011). Celelalte cauze mai importante de
deces sunt tumorile (20,7%), bolile aparatului digestiv (4,9%), ale aparatului respirator (4,9%),
leziunile şi otrăvirile 4,8%).
Tabel 4.13 Principalii indicatori ai mișcării naturale în Regiunea Centru (date relative)
-‰-
1990 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Natalitate 13,1 10,4 10,8 10,7 10,4 11,0 11,0 10,5 10,0
Mortalitate 9,8 10,5 11,4 11,4 10,9 11,1 11,2 11,2 10,9
Spor natural 3,3 -0,1 -0,6 -0,7 -0,5 -0,1 -0,2 -0,7 -0,9
Fertilitate 52,3 38,8 41,0 41,0 40,1 43,0 43,3 41,8 39,8
Mortalitate
20,6 16,1 14,0 12,6 12,5 10,5 10,0 8,7 10,1
infantilă
Rata nupţialităţii înregistrează un trend descendent, scăzând de la 7,6‰ în 1990 la 4,9‰ în

2011, disparităţile geografice fiind destul de pronunțate (3,9‰ în Covasna şi 5,5‰ respectiv
5,6‰ în Sibiu și Brașov).
Vârsta medie a soţilor la data încheierii căsătoriei se situează la valori apropiate de media
naţională, fiind, în anul 2011, de 31,7 ani în cazul soţului şi de 28,4 ani în cazul soţiei. Vârsta
medie a soţilor la data încheierii căsătoriei a crescut în ultimii ani, înregistrându-se diferenţe
semnificative între cele 2 medii de rezidenţă, în special în cazul femeilor (29 ani în mediul
urban, faţă de 27 ani în mediul rural). Cel mai devreme se căsătoresc locuitorii din Covasna
(31,4 ani – bărbaţii şi 27,9 ani –femeile), iar cel mai târziu cei din Braşov (32,3 ani – bărbaţii şi
29 ani – femeile).
9indicator ce măsoară frecvența născuților vii in raport cu numărul femeilor de vârstă fertilă (15-49 ani) în cursul unei
perioade de timp determinate
45
Rata divorţialităţii a cunoscut o evoluţie fluctuantă, cu un minim de 1,22‰ înregistrat în
1992 şi o valoare maximă înregistrată în 1998 (1,92‰). Se remarcă puternica discrepanţă
între mediile rezidenţiale (2,31‰ în mediul urban, în anul 2011 faţă de doar 0,99‰ în mediul
rural) ca şi polarizarea geografică (2,35 ‰ în judeţul Brașov, faţă de 1,25‰ în judeţul
Harghita).
Numărul divorţurilor la 100 căsătorii era, în 2011, de 36,2 în Regiunea Centru şi de 33,9 la
nivelul întregii ţări, mai mare faţă de raportul înregistrat în 1990 (17,1 divorţuri la 100
căsătorii, atât la nivel regional cât şi naţional). Cele mai ridicate valori ale acestui raport se
întâlnesc în judeţele Brașov (41,9) și Alba (38,9).
Unul din indicatorii demografici care au cunoscut o ameliorare semnificativă în ultimele 2

decenii este mortalitatea infantilă care s-a redus de la 20,6‰ în 1990 la 10,1‰ în 2011
(9,8‰ la nivel naţional). Cu toate acestea, rata mortalității infantile rămâne ridicată
comparativ cu majoritatea statelor europene.
Există diferenţe notabile între cele două medii, în mediul rural înregistrându-se cele mai mari
valori ale mortalităţii infantile (12,8‰ în anul 2011, faţă de 7,9‰ în mediul urban). La nivelul
județelor, ratele cele mai scăzute ale mortalității infantile se înregistrează în Sibiu și Mureș
(8 ‰ respectiv 9,1‰). Judeţul Harghita se remarcă prin rata ridicată a mortalităţii infantile
(13,7‰), în mediul urban aceasta atingând 17‰.
Durata medie a vieţii10 (speranța de viață) a populației din Regiunea Centru în 2011 a fost de
74,25 ani (70,58 ani –masculin şi 78,03 ani – feminin), Regiunea Centru ocupând locul al 2-lea
între regiunile de dezvoltare. Diferenţele dintre cele două medii de rezidenţă se mențin
semnificative (74,96 ani – în mediul urban, față de 73,20 ani în mediul rural). La nivel
judeţean, cea mai mare durată medie a vieţii se înregistrează în judeţul Braşov (75,27 ani) iar
cea mai redusă în judeţele Mureş și Covasna (73,57 ani respectiv 73,82 ani). Durata medie de
viață a crescut în ultimii ani în ambele medii rezidențiale atât pentru bărbați cât și pentru
femei.
Starea de sănătate a populației
Datele statistice ale Ministerului Sănătății privind starea de sănătate a populației arată că la
nivelul Regiunii Centru s-au înregistrat în perioada 2010 -2011 ușoare ameliorări în ce privește
morbiditatea11. Astfel, în majoritatea județelor regiunii a scăzut numărul cazurilor noi de
tuberculoză la adulți și copii precum și numărul cazurilor de noi bolnavi de diabet zaharat. De
asemenea, numărul cazurilor noi de cancer la nivelul Regiunii Centru s-a redus în semestrul I
2011 comparativ cu semestrul I 2010.
10 Durata medie a vieţii reprezintă numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou-născut, dacă ar trăi tot restul vieţii în
condiţiile mortalităţii pe vârste din perioada de referinţă (indicator definit conform INS)
11
Morbiditatea reprezintă raportul dintre numărul bolnavilor și numărul total al populației într-o perioadă de referință
46
Tabel 4.14 Incidența tuberculozei pe semestrul I 2011 comparativ cu semestrul I 2010
în Regiunea Centru
Județ Număr de cazuri Indici la 100.000 Număr de cazuri de
de tuberculoză de locuitori tuberculoză la copii
2010 2011 2010 2011 2010 2011
Alba 127 98 68,5 53,1 7 4
Brașov 175 147 59,1 49,5 14 8
Covasna 44 59 39,8 53,5 2 1
Harghita 48 55 29,8 34,1 5 8
Mureș 295 230 102,4 79,9 19 24
Sibiu 116 107 55 50,7 5 2
Sursa: Ministerul Sănătății
Tabel 4.15 Evidența bolnavilor cu cancer pe semestrul I 2011 comparativ cu semestrul I 2010
în Regiunea Centru
Județ Număr de cazuri de Indici la 100.000 de Număr de persoane cu
noi de cancer locuitori cancer rămase în evidență
2010 2011 2010 2011 2010 2011

Alba 527 590 284,8 320,1 7095 7431
Brașov 758 721 256,3 243,4 8490 8988
Covasna 343 318 311,1 288,8 4293 4474
Harghita 444 380 276,3 236,3 5472 5273
Mureș 924 938 321,4 326,6 13965 14398
Sibiu 810 626 384,9 297,3 10823 11170
Numărul total al bolnavilor de cancer pe semestrul I 2011

comparativ cu semestrul I 2010 în Regiunea Centru
16000
14000
12000
10000
număr
8000
6000
4000
2000
0
Alba Brașov Covasna Harghita Mureș Sibiu
2010 7622 9248 4636 5916 14889 11633
2011 8021 9709 4792 5653 15336 11796
Fig. 4.7
47
Tabel 4.16 Evidența bolnavilor cu diabet zaharat pe semestrul I 2011 comparativ cu
semestrul I 2010 în Regiunea Centru
Număr de noi cazuri de Indici la Număr de persoane cu
diabet zaharat 100.000 de diabet zaharat rămase în
locuitori evidență
2010 2011 2010 2011 2010 2011

Alba 575 390 310,8 211,6 13781 14368
Brașov 833 680 281,6 229,6 25540 26464
Covasna 267 244 242,2 221,6 5907 6008
Harghita 402 491 250,1 305,3 8329 8978
Mureș 989 606 344 211 24014 24582
Sibiu 952 925 452,3 439,3 17504 18731
4.3. Resursele de muncă. Piața forței de muncă
Transformările socio-economice care au urmat anului 1989 şi evoluţiile în plan demografic au

influenţat în mod decisiv evoluţia şi structura forţei de muncă din Regiunea Centru. Evoluţia
numerică atât a populaţiei active cât şi a populaţiei ocupate a urmat o tendinţă negativă de-a
lungul întregii perioade 1990-2011. Trendul descendent s-a menţinut chiar și în perioadele de
reviriment economic, cauzele principale fiind migraţia masivă a populației în vârstă de muncă
spre ţările din vestul Europei şi scăderea efectivului populaţiei în vârstă de muncă.
Rata globală de activitate și rata de activitate a populației în vârstă de muncă12 sunt relativ
reduse (42,5% respectiv 58,9%), înregistrând chiar scăderi importante față de anii precedenți.
Se mențin discrepanțele între mediile rezidențiale (mediul rural avea în 2011 o rată de
activitate la nivelul populației în vârstă de muncă de 50,4% comparativ cu 64,2% cât se
înregistra în mediul urban) precum și între cele 2 sexe (rate sensibil mai scăzute se
înregistrează în rândul femeilor). Nivelul ocupării este sub media europeană, rata ocupării
având de asemenea o tendință descendentă în ultimele 2 decenii.
Structura pe sectoare economice a forţei de muncă a suferit modificări semnificative,

principalele direcţii fiind restrângerea sectorului primar şi a celui secundar, concomitent cu
dezvoltarea sectorului serviciilor şi al construcţiilor. Ponderea populaţiei ocupate în
agricultură rămâne foarte ridicată (24,2% în anul 2011), în ciuda unei uşoare descreşteri
înregistrate în ultimii 10 ani.
Disparităţile intra-regionale în ce privește ocuparea s-au accentuat în ultima perioadă punând

în evidenţă procesul de concentrare a forţei de muncă, în special a celei înalt calificate, în
12 Conform definiției Organizației Internaționale a Muncii și Eurostat, se consideră că populația în vârstă de muncă cuprinde
toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 ani.
48
marile centre urbane şi în zonele adiacente – zone cu un dinamism economic ridicat care au
reuşit atragerea de investiţii semnificative în ultimii ani.
Participarea populației la activitatea economică
Din cele 2520,5 mii persoane, reprezentând populația totală a Regiunii Centru la 31
decembrie 201113, populația activă numără 1071,8 mii persoane (42,5% din total), în timp ce
resursele de muncă însumează 1667,4 mii persoane, reprezentând 66% din populația regiunii
(aici fiind incluse toate persoanele în vârstă de muncă, apte de lucru precum și persoanele în
afara vârstei de muncă, aflate în activitate). Diferența de 595,6 mii persoane este constituită
din studenții și elevii în vârstă de muncă care frecventează cursuri de zi, femeile casnice și alte
categorii de persoane neocupate.
Populația inactivă numără 1448,7 mii persoane (57,5% din total), fiind alcătuită din elevi și
studenți, pensionarii care nu realizează alte venituri în afara pensiei, femei casnice, copiii și
adulții care nu au statut de elev, respectiv pensionar și care sunt întreținuți de familie, stat
sau organizații private. Ponderea populației inactive este în creștere atât datorită creșterii
numărului de pensionari cât și tendinței de prelungire a duratei studiilor și implicit întârzierii
intrării tinerilor pe piața muncii (57,5% în anul 2011 comparativ cu 52,5% în 2000).
Tabel 4.17 Componentele populației Regiunii Centru după participarea la viața economică
la 31 decembrie 2011
- mii persoane -
Populația totală, din care: 2520,5
 Resurse de muncă 1667,4
A. Populația activă civilă 1071,8
 Populația ocupată civilă 1006,8
 Șomeri 65,0
B. Populația inactivă, din care: 1448,7
 Populația în pregătire profesională și alte
categorii de populație în vârstă de muncă 595,6
Sursa: Institutul Național de Statistică, Balanța forței de muncă 2012
13
Conform precizărilor I.N.S. datele prezentate au caracter provizoriu, urmând ca numărul populației stabile sa fie recalculat
după stabilirea rezultatelor definitive ale Recensământului Populației și Locuințelor 2011
49
Principale componente ale populatiei dupa participarea la
activitatea economica, in anul 2011
65 1448,7 Pop. ocupata

1006,8
Someri
Pop. inactiva
0 500 1000 1500 2000 2500 3000
mii
Fig. 4.8
Doi dintre cei mai importanți indicatori statistici ce caracterizează piața muncii sunt mărimea
populației active și rata de activitate a populației în vârstă de muncă. Ambii indicatori au
evoluat pe un trend descendent, pe fondul întârzierii intrării tinerilor pe piața muncii și a
ieșirilor timpurii prin pensionarea anticipată sau prin alte căi. Populația activă a Regiunii
Centru a înregistrat o scădere de circa 200 mii persoane între 1990 și 2012, rata de activitate
reducându-se în aceeași perioadă cu 8 puncte procentuale.
Tabel 4.18 Resursele de muncă și rata de activitate a resurselor de muncă
-mii persoane -
1990 1995 2000 2005 2012 2012/1990
Reg. Centru 1648,2 1597,4 1611,2 1652,8 1662,9 14,7

Resursele de muncă
Alba 246,1 238,5 238 246,1 242,0 -4,1

(mii (persoane)
Brașov 423,7 399,7 403,4 411,8 410,9 -12,8

Covasna 137,5 139,4 142 146,4 144,6 7,1
Harghita 208 204,6 206,6 209,2 210,3 2,3
Mureș 340 352,5 352,9 364,2 372,3 32,3
Sibiu 292,9 262,7 268,3 275,1 282,8 -10,1
Reg. Centru 79,5 80,6 73,6 65,8 66,7 -12,8 pp
Rata de activitate (%)
Alba 83,5 84,9 85,8 74,7 73,7 -9,8 pp

Brașov 76,6 73,9 66,7 60,4 60,8 -15,8 pp
Covasna 78 88 71,4 63,9 63,2 -14,8 pp
Harghita 81,8 82,7 78,5 65,9 69,2 -12,6 pp
Mureș 83,1 84,4 75 68 67,3 -15,8 pp
Sibiu 75,2 76,4 69 63,8 68,5 -6,7 pp
50
Rata de activitate a resurselor de muncă, în anul 2012 (%)
Alba
75
70
Sibiu 65 Brasov
60
55
Mures Covasna
Harghita
Fig. 4.9
Perioada 1990-2012 a fost marcată de reducerea numărului populaţiei active civile din
Regiunea Centru de la 1310,5 mii persoane în 1990 la 1109,4 mii persoane în 2012, în timp ce
rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă a scăzut de la 69,1% în 1990 la 60,5% în
201114. Se remarcă diferenţe semnificative între judeţele din Regiunea Centru, rata cea mai
ridicată de activitate fiind înregistrată în judeţul Alba (65,8% în 2011), iar cea mai redusă în
judeţul Brașov (55,5%) (vezi tab. nr.4.3.a). Trendul descendent s-a menţinut în toate judeţele
regiunii, în întreaga perioadă analizată. Cauzele principale care au determinat această
evoluţie sunt reducerea vârstei medii de pensionare (prin pensionarea anticipată) si creşterea
numărului persoanelor care urmând o instituţie de învăţământ superior îşi prelungesc,
implicit, perioada de inactivitate.
Rata globală de activitate15 a fost în 2011 de 41,9% la nivelul Regiunii Centru, cu diferențe
însemnate între cele două medii (34,5% faţă de 46,9% în mediul urban).
Tabel 4.19 Rata de activitate, rata de ocupare și rata șomajului în Regiunea Centru,
în perioada 1997-2012 (medii anuale)
-%-
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Rata de activitate a populației în vârstă de muncă

Total 67,0 65,2 64,9 64,7 64,0 61,2 59,6 59,7 59,2 61,6 60,4 61,9 61,8 59,8 58,9 59,3
Urban 65,1 63,7 64,0 62,6 62,0 61,2 61,0 62,1 60,8 63,7 61,7 64,2 64,9 64,2 64,2 64,8
Rural 70,0 67,7 66,3 68,2 67,3 61,1 57,2 55,7 56,6 58,2 58,2 58,2 56,6 52,7 50,4 50,6
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă
Total 62,9 61,1 60,0 59,8 59,6 55,9 55,2 53,9 54,2 56,0 55,1 56,6 55,1 53,5 52,3 53,4
Urban 60,6 58,7 57,6 56,1 56,5 54,5 55,4 56,8 55,8 58,3 56,5 58,8 58,1 60,8 56,6 58,3
Rural 66,6 65,0 63,8 66,0 64,8 58,1 54,9 49,0 51,4 52,1 52,7 53,0 50,2 46,2 45,4 45,8
Rata șomajului BIM
14
Datele pt. anul 2012 privind populația vor fi recalculate după publicarea rezultatelor definitive ale recensământului 2011
15 numărul persoanelor active, inclusiv personalul militar şi cel asimilat acestuia ce revine la 100 locuitori
51
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Total 5,7 5,9 7,1 7,0 6,4 8,4 7,1 9,6 8,4 9,0 8,5 8,5 10,7 10,5 11,1 9,9
Urban 6,8 7,7 10,0 10,2 8,8 10,9 9,1 8,5 8,2 8,4 8,2 8,5 10,5 10,9 11,8 10,1
Rural 4,3 3,5 3,2 2,8 3,2 4,5 3,8 11,5 8,8 10,0 9,0 8,6 11,0 10,0 9,6 9,5
Evoluţii similare cu cele ale populaţiei active şi ratei de activitate au înregistrat şi populaţia
ocupată civilă si rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă. Populația ocupată la nivel
regional a înregistrat de asemenea o scădere importantă între 1990 și 2012, ajungând la
1040,7 mii persoane la finele anului 2012. Corespunzător acestei scăderi, rata de ocupare a
populației în vârstă de muncă s-a diminuat de la 62,9% în 1990 la 53,4% în 2012. În cadrul
Regiunii Centru cea mai ridicată rată de ocupare s-a înregistrat în judeţul Alba (60,7%), iar cele
mai reduse în judeţele Braşov (52,7%) și Covasna (53,4%) (vezi tab. nr.4.4.a).
În ce privește structura pe vârste, ponderea cea mai mare o deţin persoanele din grupa de
vârstă 35-44 ani (31,4%), urmată de urmată de ponderea persoanelor din grupa 25-34 ani
(28,3%) (vezi tab. nr.4.21). Mediul urban deține, la nivel regional 66% din totalul populației
ocupate, consecință a ratei superioare de ocupare a populației în rândul populației urbane.
Sectorul serviciilor deţinea în 2011 cea mai mare pondere din populaţia ocupată (42,1%), fiind
urmat de industrie (27%) şi agricultură (24,2%). Faţă de anii anteriori ponderea populaţiei
ocupate în sectorul serviciilor a crescut simțitor, scăderi notabile înregistrându-se în ce
privește ponderea populaţiei ocupate în industrie și în sectorul agricol.
În plan teritorial, se remarcă diferenţe notabile între judeţele din Regiunea Centru în ce
privește structura ocupării. Astfel, cele mai ridicate ponderi ale persoanelor ocupate în
agricultură se înregistrează în judeţele Harghita (32,3%) şi Alba (30,7%), iar cele mai scăzute în
Braşov (13,5%) și în Sibiu (16%). Ponderea populaţiei ocupate în activităţi industriale este mai
mare în judeţele Sibiu (31,5 %) şi Covasna (28%) şi mai scăzută în Harghita (24,7%) şi Mureş
(24,5%). În domeniul comerțului lucrează 14,6% din populația ocupată a regiunii, ponderea la
nivelul județului Brașov fiind chiar mai mare (16,7%) (vezi tab. nr.4.20).
Tabel 4.20 Populația ocupată în profil teritorial, pe principalele activități ale economiei
naționale, la finele anului 2011
- mii persoane -
Regiunea Alba Brașov Covasna Harghita Mureș Sibiu
Centru
Total 1006,8 158,1 229,2 81,9 132,0 229,0 176,6
Agricultură,
244,0 48,5 30,9 23,8 42,6 69,9 28,3
silvicultură, pescuit
Industrie total 272,3 44,7 60,4 22,9 32,6 56,1 55,6
- Ind. extractivă 7,6 0,9 0,9 0,2 0,6 2,9 2,1
- Ind. prelucrătoare 243,2 40,9 54,1 20,9 29,6 48,1 49,6
- En. electrică,
6,9 1,0 1,6 0,3 0,7 2,1 1,2
termică, apă caldă
- Apă, salubritate, 14,6 1,9 3,8 1,5 1,7 3,0 2,7
52
Regiunea Alba Brașov Covasna Harghita Mureș Sibiu
Centru
gestionarea deșeurilor
Construcții 66,4 6,9 24,4 3,3 6,3 13,0 12,5
Comerț 147,1 22,2 38,3 12,1 18,3 31,4 24,8
Transporturi 57,3 8,9 14,9 3,5 6,1 12,8 11,1
Hoteluri, restaurante 22,5 2,1 7,8 1,9 2,5 3,7 4,5
Comunicații 9,9 0,5 4,2 0,4 1,2 1,6 2,0
Intermedieri
10,0 1,1 2,5 0,7 1,1 1,9 2,7
financiare, asigurări
Tranz. imobiliare 2,6 0,2 1,3 0,1 0,1 0,5 0,4
Activități profesionale,
13,9 2,2 4,9 1,2 1,6 2,4 1,6
științifice și tehnice
Servicii administrative
23,3 1,6 7,4 1,3 2,3 3,7 7,0
și servicii suport
Administrație publică și
21,4 3,6 5,0 2,0 2,8 4,5 3,5
apărare
Învățământ 49,1 6,1 11,1 4,3 7,4 11,1 9,1
Sănătate 44,8 6,6 10,1 3,2 5,1 11,3 8,5
Activități culturale 6,9 0,6 1,9 0,5 0,7 1,6 1,6
Alte activități de
15,3 2,3 4,1 0,7 1,3 3,5 3,4
servicii
Populația ocupată din Regiunea Centru, pe principalele activități

ale economiei naționale, în anul 2011 (mii persoane)
137,5
244 Agricultura, silvicultura
139,5 Industrie
Constructii
Comert
147,1
Servicii pentru piata
272,3
Servicii sociale
66,4
Fig. 4.10
Şi în privinţa structurii populaţiei ocupate după nivelul de instruire se remarcă diferenţe

notabile între Regiunea Centru şi ţară. La nivel regional, ponderea cea mai însemnată o deţin
absolvenţii de învăţământ liceal (40,3%), fiind urmate de persoanele care au absolvit o
instituţie de învăţământ profesional sau de ucenici (25,2%) (vezi tab. nr.4.21). La nivelul ţării
ordinea aceeași, ponderile fiind însă diferite: absolvenţii de studii liceale deţin o pondere de
33,5%, iar persoanele care au absolvit școli profesionale reprezintă 21,6% din populația
ocupată. Ponderea persoanelor ocupate din Regiunea Centru care au absolvit o instituţie de
53
învăţământ superior a fost de 17,4% în anul 2011, valoare apropiată de cea înregistrată la
nivel naţional (17,6%). În cazul femeilor, ponderea persoanelor cu studii superioare a fost de
20% în Regiunea Centru şi de 19,7% la nivel naţional. Ponderea forţei de muncă cu studii
superioare a crescut semnificativ în ultimii ani, aceste tendințe fiind de aşteptat să continue în
perioada următoare. Conform datelor I.N.S., ponderea persoanelor ocupate cu studii
superioare la nivelul Regiunii Centru a crescut cu 4,2 p.p. în perioada 2006-2011 (vezi tab.
4.21 și 4.22), în timp ce ponderea populației ocupate feminine a urcat în aceeași perioadă cu
6,3pp.
Tabel 4.21 Structura populației ocupate din Regiunea Centru pe medii rezidențiale, nivele
de instruire și grupe de vârstă, în anul 2011
-%-
Total 15-64 Grupa de vârstă 65 și
populație ani peste
ocupată 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64
(mii pers.)
Total
Total 938 98,7 6,4 28,3 31,4 21,7 10,9 1,3
Superior 163 99,6 3,9 41,4 28,2 15,2 10,9 0,4
Mediu 657 99,7 6,7 26,2 34,0 23,4 9,4 0,3
Postliceal de specialitate
sau tehnic de maiştri 43 99,0 2,3 34,2 25,1 21,3 16,1 1,0
Liceal 378 99,8 7,8 25,4 37,1 23,2 6,3 0,2
Profesional 236 99,5 5,6 26,2 30,6 24,1 13,0 0,5
Scăzut 118 92,4 8,4 21,6 21,6 21,4 19,4 7,6
Gimnazial 99 94,4 7,9 21,2 22,9 21,6 20,8 5,6
Primar sau fără şcoală
19 81,7 10,8 24,0 15,1 19,9 11,9 18,3
absolvită
Urban
Total 617 99,8 5,0 29,4 31,6 23,3 10,5 0,2
Superior 139 99,7 3,5 40,7 29,3 15,6 10,6 0,3
Mediu 445 99,9 5,3 26,3 33,1 25,4 9,8 0,1
Liceal 282 99,9 6,5 26,7 35,1 24,6 7,0 0,1
Profesional 128 100,0 3,6 24,1 30,8 27,7 13,8 -
Scăzut 33 100,0 7,4 23,5 20,6 28,1 20,4 -
Gimnazial 30 100,0 7,0 22,1 21,7 28,2 21,0 -
Primar sau fără şcoală 1) 100,0 10,9 35,8 10,7 27,9 14,7 -
absolvită
Rural
Total 321 96,6 9,1 26,1 31,2 18,6 11,6 3,4
Superior 24 99,3 6,2 45,8 22,0 12,6 12,7 0,7
Mediu 212 99,2 9,6 25,9 35,9 19,3 8,5 0,8
54
Liceal 96 99,7 11,5 21,5 43,1 19,3 4,3 0,3
Profesional 108 99,0 8,1 28,6 30,4 19,9 12,0 1,0
Scăzut 85 89,3 8,7 20,9 22,0 18,7 19,0 10,7
Gimnazial 69 92,0 8,3 20,8 23,4 18,8 20,7 8,0
16 77,8 10,8 21,5 16,0 18,2 11,3 22,2
absolvită
Tabel 4.22 Structura populației ocupate din Regiunea Centru pe medii rezidențiale, nivele
de instruire și grupe de vârstă, în anul 2006
-%-
Total 15-64 Grupa de vârstă 65 și
populație ani peste
ocupată 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64
(mii pers.)
Total
Total 1019 98,3 9,1 29,2 26,8 24,8 8,4 1,7
Superior 134 98,9 4,6 37,4 22,8 23,2 10,9 1,1
Mediu 725 99,6 8,7 29,2 29,8 25,6 6,3 0,4
Liceal 331 99,9 9,2 31,5 34,4 20,7 4,1 0,1
Profesional 334 99,6 9,3 26,2 26,7 30,1 7,3 0,4
Scăzut 160 91,6 14,6 22,6 16,4 22,6 15,4 8,4
Gimnazial 120 95,4 14,0 22,6 18,1 25,4 15,3 4,6
40 79,8 16,4 22,4 11,5 13,8 15,7 20,2
absolvită
Urban
Total 658 99.4 6.9 29.6 27.9 27.3 7.7 0.6
Superior 119 99,1 4,5 38,8 23,1 22,0 10,7 0,9
Mediu 496 99,7 6,9 28,3 29,8 28,1 6,6 0,3
Liceal 249 99,9 7,8 31,2 33,9 22,7 4,3 0,1
Profesional 194 99,7 6,9 23,1 26,9 35,2 7,6 0,3
Scăzut 43 97,4 13,9 19,9 18,8 33,0 11,8 2,6
Gimnazial 38 97,5 12,2 19,8 18,6 34,9 12,0 2,5
Primar sau fără şcoală 1) 96,7 27,1 20,1 20,0 19,1 10,4 3,3
absolvită
Rural
Total 361 96,2 13,1 28,5 24,8 20,2 9,6 3,8
Superior 15 97,7 5,9 26,3 21,0 32,3 12,2 2,3
Mediu 229 99,5 12,7 31,2 29,8 20,0 5,8 0,5
55
Liceal 82 99,8 13,6 32,2 36,0 14,6 3,4 0,2
Profesional 140 99,4 12,5 30,5 26,5 23,1 6,8 0,6
Scăzut 117 89,4 14,8 23,6 15,6 18,7 16,7 10,6
Gimnazial 82 94,5 14,8 23,9 17,9 21,1 16,8 5,5
35 77,4 14,9 22,7 10,2 13,1 16,5 22,6
absolvită
Forța de muncă salariată
În perioada 1990-2012 numărul mediu al salariaţilor din Regiunea Centru s-a înjumătățit,
ajungând la 568 mii în anul 2012. În același timp s-au produs mutații importante și în ce
privește structura pe activități ale economiei naționale a forței de muncă salariate. Câteva din
sectoarele economice dominante în trecut precum agricultura, industria și transporturile au
fost afectate de reduceri masive ale numărului de salariați în timp ce numărul salariaților din
sectorul terțiar, îndeosebi în domenii precum comerțul, serviciile prestate întreprinderilor și
administrația a crescut față de anii anteriori. Este de remarcat faptul ca scăderea numărului
de salariaţi din agricultură are o amploare sensibil mai mare decât scăderea populaţiei
ocupate în aceeaşi ramură, cauza principală fiind restrângerea sectorului de stat ca urmare a
încetării activităţii unor societăţi sau reducerii efectivelor de salariaţi ale acestora.
Aceste evoluţii au produs modificări semnificative la nivelul structurii sectoriale a forţei de
munca salariate. Astfel, ponderea salariaţilor din industrie a coborât la 36%, iar cea a
salariaţilor din agricultura si silvicultura la 2%, crescând, în schimb, ponderea salariaţilor din
unele ramuri ale sectorului terţiar: comerţ 16%, administrație publică și apărare 3,8%, servicii
suport și servicii administrative (3,8 %) (vezi tab. nr.4.24). Județele cu cel mai mare număr de
salariați sunt Brașovul, Mureșul și Sibiul, în timp ce Covasna înregistrează cel mai scăzut
număr de salariați.
Ponderea salariaților în totalul populației ocupată a regiunii s-a redus continuu în ultimele 2
decenii, ajungând la 54,6% în 2012, consecință a modificărilor structurale survenite în plan
economic și social.
Tabel 4.23 Evoluția numărului mediu de salariați din Regiunea Centru
în perioada 1990-2012
-mii persoane-
1990 1995 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2012
Reg. Centru 1063 798 627 576 591 613 633 586 544 568
Alba 149 116 90 85 87 90 92 84 75 77
Brașov 296 226 168 157 158 164 169 151 145 151
Covasna 82 62 52 48 48 50 51 48 41 45
Harghita 122 91 75 58 62 65 67 63 59 63
Mureș 217 164 129 124 126 128 131 124 115 116
Sibiu 197 139 113 104 110 116 123 116 109 116
56
Evoluția numărului de salariați din Regiunea Centru
1200
1000
mii persoane
800
600
400
200
0
1990 1995 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2012
Fig. 4.11
Tabel 4.24 Numărul mediu de salariați în profil teritorial, pe principalele activități ale economiei
naționale, în anul 2011
-pers.-
Reg. Centru Alba Brașov Covasna Harghita Mureș Sibiu
Total 546445 73983 145274 41964 59506 114551 111167
Agricultură,
11177 2698 2770 1166 1205 1871 1467
silvicultură, pescuit
Industrie total 196787 29650 46420 16916 21598 40079 42124
- Ind. extractivă 7262 862 811 175 538 2862 2014
- Ind. prelucrătoare 170950 26320 40650 15320 19098 32771 36791
- En. electrică,
6907 946 1762 278 688 1998 1235
termică, apă caldă
- Apă, salubritate,
11668 1522 3197 1143 1274 2448 2084
gestionarea deșeurilor
Construcții 39225 4639 12343 2370 3108 8356 8409
Comerț 87280 10732 25923 6238 8995 19279 16113
Transporturi 31769 3796 9968 1784 2689 6768 6764
Hoteluri, restaurante 16227 1393 5315 1337 1866 2829 3487
Comunicații 7482 453 3265 390 711 1293 1370
Intermedieri
9285 1032 2313 646 976 1768 2550
financiare, asigurări
Tranz. imobiliare 2125 135 1039 74 118 352 407
Activități profesionale,
10367 1581 4319 624 949 1776 1118
științifice și tehnice
Servicii administrative
20721 1376 6284 905 2209 3028 6919
și servicii suport
Administrație publică și
20735 3495 4920 1884 2690 4295 3451
apărare
Învățământ 45597 6046 9752 4027 6746 10560 8466
Sănătate 38226 5975 8112 2980 4708 10260 6191
Activități culturale 6152 522 1766 489 606 1311 1458
Alte activități de
3290 460 765 134 332 726 873
servicii
57
Situația ocupării în mediul rural din Regiunea Centru
Conform datelor Institutului Național de Statistică16, rata de activitate a populației în vârstă

de muncă din mediul rural din Regiunea Centru a coborât de la 70,8% în anul 1996 la 50,6% în
anul 2012, sensibil mai redusă decât cea înregistrată în mediul urban – 64,8% (vezi tab.
nr.4.25). Această evoluție a fost determinată de creșterea rapidă a unor categorii de persoane
inactive (pensionarii).
Rata de ocupare a populației în vârstă de 15-64 ani din mediul rural din Regiunea Centru s-a
redus în perioada 1996-2012 de la 66,2% la 45,8%, fiind de asemenea vizibil inferioară celei
înregistrate în mediul urban – 58,3%. Aceste valori sunt departe de rata - țintă de ocupare
(75% din populația de 20-64 ani), stabilită prin Strategia Europa 2020.
Tabel 4.25 Evoluția ratei de activitate în Regiunea Centru17

-%-
Grupa de Mediul 1996 2000 2005 2011 2012
vârstă rezidențial
15-64 ani Total 68 64,7 59,2 58,9 59,3
Urban 66,2 62,6 60,8 64,2 64,8
Rural 70,8 68,2 56,6 50,4 50,6
15 ani și peste Total 60,8 58,0 50,5 49,6 49,8
Urban 57,8 55,4 52,8 54,8 55,1
Rural 64,9 61,7 47 41,8 41,9
Tabel 4.26 Evoluția ratei de ocupare în Regiunea Centru

(Ancheta forței de muncă în gospodării – AMIGO)
-%-
Grupa de Mediul 1996 2000 2005 2011 2012
vârstă rezidențial
15-64 ani Total 63,2 59,8 54,2 52,3 53,4
Urban 61,3 56,1 55,8 56,6 58,3
Rural 66,2 66,0 51,4 45,4 45,8
15 ani și peste Total 56,7 53,9 46,3 44,1 44,9
Urban 53,6 49,8 48,5 48,3 49,5
Rural 61,2 60,0 42,8 37,8 38,0
16
Ancheta forței de muncă în gospodării - AMIGO
17
Conform Anchetei privind forța de muncă în gospodării (AMIGO) realizate de INS
58
Situația șomajului în Regiunea Centru
Fenomen nerecunoscut şi cvasinecunoscut în România în perioada regimului comunist,

şomajul a izbucnit imediat după 1990, ajungându-se într-o perioadă scurtă de timp la un nivel
ridicat al ratei şomajului. Mutaţiile socioeconomice radicale declanşate în decembrie 1989,
pornind de la schimbarea fundamentelor societăţii româneşti, au impus modificări structurale
de substanţă ale economiei româneşti într-o perioadă istorică relativ scurtă. O consecinţă
firească a acestor transformări a fost apariţia unui număr important de şomeri.
Rata şomajului la nivel regional a avut o evoluţie oscilantă în perioada 1993-2012, cea mai
scăzută rată înregistrându-se în anul 2007 (4,8%), iar cea mai ridicată în 1999 (11%). La
sfârşitul anului 2012 rata şomajului în Regiunea Centru era de 6,4% (5,6% la nivel naţional),
cea mai înaltă valoare înregistrându-se în judeţul Alba (8,7%), iar cea mai redusă în judeţele
Sibiu și Brașov (4,8% respectiv 5,1%). În rândul femeilor rata şomajului a fost mai scăzută
(5,6%), aceeaşi situaţie întâlnindu-se la nivelul ţării (5,7%).
Numărul şomerilor din regiune a scăzut în fiecare an, începând cu 2001, pe măsură ce
procesele de restructurare economică începute în perioada 1997-2000 s-au încheiat.
Restructurările au afectat ramuri economice cu o pondere importantă, precum industria
construcţiilor de maşini, industria chimică, industria de apărare, industria minieră,
consecinţele cele mai puternice resimţindu-se în judeţele Braşov, Alba, Harghita şi Mureş. La
reducerea şomajului a contribuit şi migraţia masivă din ultimii ani a forţei de muncă spre
ţările Europei Occidentale.
Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul fiecărui an din perioada analizată a avut o evoluţie
asemănătoare ratei şomajului. Numărul cel mai scăzut de şomeri s-a înregistrat în 2007
(53425 persoane), iar cel mai mare în 1999 (130 941 persoane). Se remarcă apariţia după anul
1996 a două categorii noi de şomeri - beneficiarii de ajutor de integrare profesională şi
beneficiarii de plăţi compensatorii. Ponderea şomerilor neindemnizați este în continuă
creştere, ajungând la sfârşitul anului 2012 la 61,4% la nivel regional si la 60,6% la nivelul
întregii ţări.
Tabel 4.27 Numărul șomerilor la sfârșitul anului
- persoane -
1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2009 2010 2012
România 657.564 1.025.056 1.007.131 760.623 557.892 460.495 403.441 709.383 626.960 493.775
Reg. Centru 76.098 123.417 122.426 103.282 85.184 66.988 56.949 105.439 87.504 68.656
Alba 9.511 25.077 26.415 21.480 18.597 13.011 12.827 22.767 17.506 14.924
Brașov 11.335 24.867 30.693 32.407 27.405 15.097 10.655 21.825 17.742 12.255
Covasna 4.423 10.539 11.321 8.865 7.682 6.561 6.786 10.408 8.959 6.981
Harghita 13.232 16.724 16.102 10.944 9.511 10.069 9.280 15.125 12.777 10.567
Mureș 23.528 25.830 18.887 16.554 10.736 13.082 11.607 19.999 19.740 15.144
Sibiu 14.069 20.380 19.008 13.032 11.253 9.168 5.794 15.315 10.780 8.785
59
Anul 2009 a adus o creștere semnificativă a ratei șomajului din Regiunea Centru care la finele
anului a ajuns la 9,6% (105.439 persoane aflându-se în evidențele ANOFM). Toate cele șase
județe au înregistrat rate ale șomajului mai mari decât rata medie la nivel național, în 3 județe
– Alba, Covasna și Harghita - depășindu-se pragul de 10%. În 2010 s-a înregistrat o scădere
moderată a șomajului atât la nivel regional cât și la nivel național, tendința menținându-se și
în cursul anului 2011, când rata șomajului a coborât la sfârșitul anului la 6%, apoi a urcat ușor
la 6,4% (68.656 persoane înregistrate în evidențele ANOFM) la 31 decembrie 2012 (vezi tab.
nr.4.28). Șomajul afectează într-o măsură mai mare bărbații decât femeile (57,5% din șomeri
sunt bărbați).
Rata șomajului18 în rândul tinerilor de 15-24 ani din Regiunea Centru a scăzut în 2012 față de
anul anterior, menținându-se însă la un nivel ridicat (31,7% în 2012 comparativ cu 36,3% în
2011 – date medii anuale19). Cele mai afectate de șomaj sunt persoanele cu un nivel redus de
educație (19,2%, rata medie a șomajului în 2012), rezidente în mediul urban (24% rata medie
a șomajului în rândul persoanelor cu o educație redusă din mediul urban)20.
Tabel 4.28 Rata șomajului la sfârșitul anului
-%-
România Reg. Centru Alba Brașov Covasna Harghita Mureș Sibiu
1993 10,4 9,0 8,2 6,7 9,6 12,1 9,6 9,9

1994 10,9 10,0 8,1 7,3 9,1 10,5 12,6 12,6
1995 9,5 9,1 6,8 6,7 7,0 10,8 12,5 9,6
1996 6,6 6,1 4,5 4,1 4,3 8,0 8,2 7,0
1997 8,9 8,7 8,9 8,1 6,8 8,8 10,2 8,2
1998 10,4 10,2 12,7 8,7 9,8 10,4 9,6 10,8
1999 11,8 11,0 11,8 11,1 12,6 10,8 8,8 12,1
2000 10,5 10,3 12,9 11,4 11,2 9,9 7,1 10,3
2001 8,8 8,6 10,4 9,6 9,7 8,5 6,1 8,3
2002 8,4 9,0 10,8 11,9 9,2 7,7 6,4 7,3
2003 7,4 8,3 9,2 10,6 7,7 7,8 6,7 7,1
2004 6,3 7,8 10,0 10,7 8,1 7,2 4,4 6,3
2005 5,9 7,3 8,3 8,7 8,8 8,5 4,6 6,0
2006 5,2 6,1 7,1 6,1 7,1 7,2 5,2 5,1
2007 4,0 4,8 5,7 5,0 7,0 5,1 4,3 3,1
2008 4,4 5,2 7,1 4,3 7,2 6,5 4,7 3,1
2009 7,8 9,6 12,6 8,7 11,1 10,6 8,1 8,2
2010 7,0 8,0 10,0 7,2 10,0 8,8 8,0 5,8
2011 5,1 6,0 7,6 5,0 8,6 6,3 5,9 4,3
2012 5,6 6,4 8,7 5,1 7,8 7,5 6,2 4,8
Sursa: ANOFM, Institutul Național de Statistică
18
Cf. definiției Biroului Internațional al Muncii
19
Institutul Național de Statistică, Forța de muncă în România – Ocupare și șomaj, anul 2012
20
Institutul Național de Statistică, Forța de muncă în România – Ocupare și șomaj, anul 2012
60
Rata somajului la nivel national si regional in perioada 1993-2012
(sfarsitul anului)
12
11
10
9
8
7
6
5
4
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Romania Reg. Centru
Fig. 4.12
Particularități ale pieței muncii în Regiunea Centru. Evoluții în perioada 1993-2011
Cu o economie cu un marcat specific industrial, având al doilea centru industrial al ţării

(Braşovul) şi o veche zonă minieră în partea sa de vest (Munţii Apuseni), Regiunea Centru a
suferit transformări importante în ultimii 20 ani, cu consecinţe majore pe piaţa muncii. Dacă
în primii 9 ani ai perioadei analizate (1993-2001) rata şomajului la nivel regional a fost
inferioară celei înregistrate la nivel naţional, începând cu anul 2002 situaţia s-a modificat, rata
şomajului regional depăşind rata la nivel naţional. Este perioada când în Regiunea Centru
procesele de restructurare economică s-au accelerat, subvenţiile directe sau indirecte
acordate unor ramuri industriale precum industria extractivă, industria de armament,
industria metalurgică, industria chimică și unor mari societăţi comerciale, considerate
strategice, s-au redus progresiv. Aceste măsuri au determinat reducerea drastică a
sectoarelor menţionate, reorganizarea sau dispariţia unor mari întreprinderi industriale,
generând creşterea semnificativă a şomajului în zonele afectate de restructurările industriale.
Datele statistice privind evoluţia numărului de salariaţi în perioada 1999-2011 oferă o imagine
relevantă pentru amploarea procesului de restructurare. Astfel, în decursul acestui deceniu,
numărul de salariaţi din industria Regiunii Centru s-a redus cu 42,2% ajungând la 196.787
persoane la sfârşitul anului 2011, ceea ce reprezintă 36% din numărul total de salariaţi. La
nivel judeţean, cele mai accentuate scăderi ale efectivelor din industrie s-au înregistrat în
Braşov (cu 61.685 persoane, -57,1%) şi Alba (25.688 persoane, -46,4%) (vezi tab. nr.4.5.a).
Șomajul în profil teritorial. Zone cu ofertă scăzută de locuri de muncă
Dacă în Braşov şocul disponibilizărilor masive de personal a fost atenuat prin reconversia
profesională a şomerilor şi atragerea lor spre activităţile economice aflate în expansiune, în
61
Alba disponibilizările din industriile aflate în declin constituie şi în prezent o problemă
importantă. Disponibilizările din judeţul Braşov au afectat cu precădere zona municipiului
Braşov, zonă cu o economie puternică şi diversificată şi un potenţial deosebit de atragere a
investiţiilor, în timp ce în Alba, harta restructurărilor şi harta investiţiilor economice
importante nu se suprapun decât parţial.
Investiţiile din judeţul Alba s-au concentrat în partea sa centrală – municipiile Alba Iulia şi
Sebeş şi comunele Galda de Jos, Sântimbru, Ciugud şi Vinţu de Jos – precum şi în oraşele Blaj
şi Cugir, ocolind zona cea mai afectată de restructurare – zona munţilor Apuseni. Oraşul Cugir,
localitate monoindustrială, în care în urmă cu 2 decenii funcţiona o mare întreprindere care
oferea majoritatea locurilor de muncă pentru populația din oraş şi din zonele învecinate, a
atras o serie de investiţii importante în industria auto (componente și subansamble auto) şi în
industria alimentară, diminuându-se astfel semnificativ presiunea şomajului în zonă. De
asemenea, investiţiile localizate în municipiul Blaj au contribuit la menţinerea unei rate mai
scăzute a şomajului în această zonă. În schimb , alături de zona Munţilor Apuseni, alte 2 zone
ale judeţului Alba se confruntă cu problemele cauzate de declinul industrial: Aiudul, oraş în
care funcţiona o mare întreprindere metalurgică şi Ocna Mureş, localitate în care industria
chimică oferea cel mai mare număr de locuri de muncă din zonă.
În judeţul Braşov, restructurarea industriei chimice şi de armament a afectat în special zona

Făgăraş – Victoria şi a determinat pierderea mai multor mii de locuri de muncă, forţa de
muncă disponibilizată fiind absorbită doar parţial de activităţile nou dezvoltate.
Cu toate că rata şomajului la nivel judeţean este mai redusă decât ratele înregistrate în
celelalte judeţe din Regiunea Centru, judeţul Mureş nu este ocolit de problema şomajului.
Cea mai gravă situaţie se înregistrează în zona municipiului Târnăveni, a cărui economie s-a
axat în trecut pe industria chimică. Din cauza instalaţiilor vechi şi poluante, cu consumuri
energetice mari, a lipsei de comenzi suficiente şi a problemelor de mediu generate, cele 2
mari firme din domeniu şi-au redus treptat activitatea iar în prezent se află în lichidare
judiciară.
O situaţie asemănătoare cu cea din Mureș se întâlneşte în judeţul Sibiu, judeţ cu o economie
care a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare economică remarcabilă, însă cu o serie de localităţi
afectate de problemele generate de declinul unor ramuri economice şi în care se înregistrează
rate ridicate de şomaj (Copşa Mică, Dumbrăveni).
Disponibilizările din localităţile miniere Bălan şi Baraolt constituie cea mai acută problemă cu
care se confruntă judeţele Harghita şi Covasna. După închiderea unităţilor miniere din cele 2
localităţi, din cauza atractivităţii scăzute a acestora (izolare geografică, nivel scăzut de
pregătire a forţei de muncă) nu s-a reuşit dezvoltarea unor activităţi economice alternative
viabile care să preia forţa de muncă devenită redundantă.
62
Raportul de dependență economică
Un indicator important ce cuantifică relația între partea activă și partea inactivă a unei
comunități este raportul de dependență economică, exprimând numărul de persoane
inactive sau aflate în șomaj ce revine la 1000 persoane ocupate. Acest indicator arată practic
,,sarcina socială” ce revine, în medie, pe umerii persoanelor aflate în activitate.
Pentru Regiunea Centru, raportul de dependență, în anul 2011, este de 1504‰, ceea ce
înseamnă că fiecare persoană în activitate susține 1,5 persoane inactive sau în șomaj. În
mediul rural acest raport este sensibil mai mare, valoarea calculată pentru Regiunea Centru
fiind de 2058‰, adică la fiecare persoană ocupată revin 2 persoane inactive sau în șomaj.
Există un grad ridicat de corelație între evoluția raportului de dependență demografică și
evoluția raportului de dependență economică, cel din urmă indicator fiind influențat de
primul21. La nivel județean, cele mai mari valori ale raportului de dependență economică se
întâlnesc în Covasna și Brașov, iar cea mai scăzută valoare se înregistrează în Alba.
Tabel 4.29 Raportul de dependență economică22

-‰-
1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2009 2010 2011
România 1411 1553 1600 1614 1631 1549 1458 1556 1560 1553
Reg. Centru 1293 1440 1484 1444 1521 1469 1414 1520 1519 1504
Alba 1006 1317 1228 1186 1282 1215 1221 1332 1374 1345
Brașov 1425 1421 1637 1474 1603 1580 1491 1607 1623 1613
Covasna 1373 1384 1559 1582 1582 1626 1561 1677 1756 1708
Harghita 1274 1370 1340 1521 1663 1520 1428 1509 1454 1454
Mureș 1293 1476 1448 1444 1492 1469 1456 1531 1543 1528
Sibiu 1389 1637 1675 1543 1551 1457 1354 1437 1422 1413
21
Rap. dep demografica= (Pop 0-14 ani+Pop 64 ani si peste)/Pop15-64 ani*100; Rap. dep. econ.=( Pop. Inactiva+Somerii)/ Pop. Ocupata *100
Exista o suprapunere partiala intre numaratorul primului raport si numaratorul celui de-al 2-lea raport , la fel cum exista o
suprapunere consistenta intre numitorul primului si celui de-al 2 –lea raport (populatia ocupata se incadreaza in grupa de
varsta 15-64 ani)
22
Valorile din tabel au fost calculate pe baza datelor statistice oficiale publicate de INS
63
Evoluția raportului de dependență economică
1700
1600
1500
‰
1400
1300
1200
1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2009 2010 2011
Romania Reg. Centru Liniar (Reg. Centru)
Fig. 4.13
SUMAR
 Populația Regiunii Centru: 2,36 milioane persoane, conform datelor Recensământului

populației și locuințelor din octombrie 2011 (poziția a 5-a în rândul celor 8 regiuni de
dezvoltare ale României)
 Densitatea scăzută a populației (69 locuitori/kmp), sub cea înregistrată la nivel național.
 Rata de urbanizare la nivelul Regiunii Centru era în 2011 de 58%, fiind superioară celei
înregistrate la nivel național
 Populația regiunii s-a redus cu 12,6% în ultimii 20 ani, iar până în anul 2050, potrivit
prognozelor demografilor, Regiunea Centru ar mai putea pierde alte 25% din populația
actuală
 Cauzele principale ale scăderii numărului populației: migrația externă și sporul natural
negativ determinat de reducerea rapidă a natalității după anul 1990
 Regiunea Centru se confruntă cu un accentuat proces de îmbătrânire demografică,
ponderea vârstnicilor ajungând la 15,4% în anul 2011, prognoza pentru 2050 fiind de
31,1%
 Durata medie a vieţii a populației din Regiunea Centru în 2011 a fost de 74,25 ani (locul al
2-lea între regiunile de dezvoltare), înregistrând o creștere moderată în ultimele 2 decenii
 Cu toate că sporul natural rămâne negativ ( -0,9‰ în anul 2011), Regiunea Centru ocupa
în 2011, împreună cu Regiunea București-Ilfov, primul loc în ceea ce privește valoarea
acestui indicator. În mediul rural se înregistrează un spor natural pronunțat negativ,
consecinţă a îmbătrânirii demografice mai accentuate la sate
 Mortalitatea infantilă s-a redus de la 20,6‰ în 1990 la 10,1‰ în 2011, nivel încă ridicat
față de media europeană
64
 Regiunea Centru se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică şi
religioasă. Românii formează majoritatea absolută a populaţiei din Regiunea Centru
(61,2%), fiind urmaţi de maghiari (28,6% din totalul populaţiei), romi ( 4,7% din
 Populația activă formează 42,5% din totalul populației regiunii, pondere în scădere în
ultimii ani ca urmare a creșterii numărului de pensionari și a întârzierii intrării tinerilor pe
piața muncii
 Rata de activitate și rata de ocupare a populației în vârstă de muncă s-au redus
semnificativ în ultimii 22 ani, ajungând la 60,5% respectiv 53,4% în anul 2012. Mediul
urban deține, la nivel regional, 66% din totalul populației ocupate, consecință a ratei
superioare de ocupare a populației în rândul populației urbane.
 Ponderea forţei de muncă cu studii superioare a crescut semnificativ în ultimii ani, aceste
tendințe fiind de aşteptat să continue în perioada următoare.
 Sectorul serviciilor deţinea în 2011 cea mai mare pondere din populaţia ocupată (42,1%),
fiind urmat de industrie (27%) şi agricultură (24,2%). Faţă de anii anteriori ponderea
populaţiei ocupate în sectorul serviciilor a crescut simțitor, scăderi notabile
înregistrându-se în ce privește ponderea populaţiei ocupate în industrie și în sectorul
agricol.
 La sfârşitul anului 2012 rata şomajului în Regiunea Centru era de 6,4% (în rândul femeilor
fiind de 5,6%), cu 0,8 p.p. peste rata la nivel naţional. Se constată disparități
intraregionale semnificative: cea mai înaltă valoare se înregistrează în judeţul Alba
(8,7%), iar cea mai redusă în judeţele Sibiu și Brașov (4,8% respectiv 5,1%).
5. Infrastructura
5.1. Infrastructura de transport
5.1.1 Accesibilitatea și tipurile de transport
5.1.1.1. Accesibilitatea și principalele căi de transport
Indicator de măsurare a accesibilității, densitatea drumurilor este un indicator relevant de

urbanizare, fiind astfel considerate zone foarte accesibile cele care au un procent ridicat al
densității drumurilor. O rețea de drumuri mai dezvoltată facilitează reducerea timpului de
deplasare spre diferite destinații, sporind accesibilitatea în regiune. Cu toate acestea,
construirea de drumuri este costisitoare, iar cei mai mulți beneficiari de noi investiții în
infrastructura de transport sunt de obicei în zonele unde densitatea populației este ridicată,
astfel că factorii de decizie în planificare sunt nevoiți sa recurgă la un compromis între
eficiența economică și dezvoltarea regională pe termen lung.
65
La nivelul Regiunii Centru, cele mai mari densități ale rețelei rutiere de transport sunt în
Culoarul Alba Iulia - Aiud, Depresiunea Sibiului, Făgărașului, Brașovului, Podișul Târnavelor,
depresiunile intramontane, etc. La polul opus se află partea centrală și vestică a Grupei
Centrale a Carpaților Orientali, Munții Făgăraș, Munții Șureanu, Munții Cindrel, părți
semnificative din Munții Apuseni.
La nivel de județ, cea mai mare densitate a drumurilor publice pe 100 km2 este în județul Alba
(43,8 km2), urmat de județele Harghita (31,8 km2) și Mureș (31,5 km2), la popul opus fiind
județul Covasna (23,4 km2). La niveul întregii Regiunii Centru densitatea drumurilor publice
este de 32,4 km2, sub media la nivelul României (35,1 km2). La nivel național, județele cu cea
mai mare desnitate a drumurior, peste 50 km2, sunt Argeș (50,9 km2) și Ilfov (50,5 km2), la
polul opus, cu mai puțin de 25 km2, fiind Tulcea (15,6 km2), Caraș-Severin (22,9 km2), Covasna
(23,4 km2) și Brăila (24,9 km2). Județul Alba este singurul județ din Regiunea Centru care se
află în primele 10 județe din România cu cele mai mari densități ale drumurilor publice,
ocupând locul 9. Comparativ cu media la nivelul Uniunii Europene (131.4 km2) 23 , densitatea
drumurilor publice la nivelul Regiunii Centru este de 4 ori mai mică.
Tabel 5.1.1 Densitatea drumurilor publice la nivelul județelor Regiunii Centru în 2011
Densitatea drumurilor
Județ/ Regiune
publice pe 100 km2
Alba 43,8
Braşov 29,9
Covasna 23,4
Harghita 31,8
Mureş 31,5
Sibiu 29,9
Reg. CENTRU 32,4
23
European Union - Road density (km of road per 100 sq. km of land area),
http://www.indexmundi.com/facts/european-union/road-density
66
Fig. 5.1.1
Autostrăzi și drumuri europene
Datorită situării sale în centrul României, Regiunea Centru se bucură de o poziție privilegiată
în ce privește accesibilitatea și conexiunile rutiere cu restul țării și cu Europa. Regiunea
Centru este străbătută de cinci drumuri europene, a căror lungime însumează 951 km. Patru
dintre ele formează un mare inel rutier ce traversează sudul, vestul, nordul și estul regiunii,
iar al cincilea drum european (E60) străbate centrul regiunii, pe direcția SE -NV. Astfel, toate
cele 6 reședințe de județ precum și cele mai importante orașe ale regiunii se află fie pe
traseul fie în imediata apropiere a unei șosele europene.
Din punct de vedere economic, al legăturilor comerciale, cele mai importante drumuri
europene din Regiunea Centru sunt șoseaua E68, ce formează cea mai scurtă legătură între
județele din sudul regiunii și principalii parteneri economici din Europa, fiind totodată una
din rutele care asigură conexiunea, prin valea Oltului, cu sudul țării și cu Capitala, șoseaua
E81, prin care se realizează legături directe cu Capitala și cu Regiunea Nord-Vest și șoseaua
E60, care face legătura între Brașov și Cluj prin Târgu Mureș, apoi, mai departe, cu țările
Europei Centrale și de Vest.
Estul regiunii este traversat de E574 și E578 ( DN11 respectiv DN12), șosele incluse în
categoria drumurilor europene din clasa B), primul făcând legătura dintre Regiunea Centru și
Moldova, iar al doilea conectând orașele din estul regiunii (Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc,
67
Gheorgheni, Toplița, Reghin) la rețeaua de drumuri europene și întregind, astfel, inelul rutier
de nivel european al Regiunii Centru.
Sud-vestul regiunii este traversat de Coridorul IV pan-european de transport, rută ce va

asigura o legătură rapidă între extremitatea sud-estică a Europei (Istanbul, Salonic) și Europa
Centrală (Dresda, Nuremberg), via Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Austria,
Cehia. În prezent, pe teritoriul Regiunii Centru, pe acest traseu se găsește DN7 care, alături
de DN1, se numără printre drumurile cu cel mai intens trafic din România, având totodată
rang de drumuri europene din clasa A (E68, respectiv E81). Planul de amenajare a
teritoriului național prevede realizarea pe cele două trasee a autostrăzilor Pitești-Nădlac și
Sebeș - Turda - șosea ce va asigura legătura între autostrada Pitești – Nădlac și autostrada
Transilvania. De altfel, conform angajamentelor asumate de țara noastră în procesul de
aderare la Uniunea Europeană, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport pe
traseul Coridorului Pan-European de transport IV este considerată o prioritate absolută. Ca
urmare, după mai mulți ani de întârziere, în prezent a început execuția tronsonului de
autostradă Sibiu-Orăștie. La nivelul Regiunii Centru există în prezent în județul Sibiu 17
kilometri de autostradă realizată prin Programul Operațional Sectorial Transport.
De o mare importanță pentru Regiunea Centru este continuarea lucrărilor la Autostrada

Transilvania, a cărei construcţie a început în 2003 și care, în final, va asigura legătura între
Braşov şi Oradea, traversând regiunea de la sud-est la nord-vest. Un alt tronson de
autostradă posibil de realizat în următorii ani este cel aferent autostrăzii Brașov – Comarnic -
București.
În plus față de aceste autostrăzi, Planul de amenajare a teritoriului național prevede

realizarea următoarelor autostrăzi ce traversează Regiunea Centru: Sibiu - Făgăraș - Brașov -
București, Zalău - Cluj Napoca – Turda - Alba Iulia - Sebeș, Turda - Târgu Mureș - Sighișoara -
Făgăraș, Târgu Mureș - Piatra Neamț - Iași – Sculeni, Bistrița – Reghin – Târgu Mureș.
O prioritate pentru următorii ani vizează dezvoltarea rețelelor trans-europene de transport

(TEN-T) (în special a rețelei trans-europene de transport rutier, TEN-R). Rețeaua trans-
europeană de transport (TEN-T) joacă un rol esențial în asigurarea libertății de mișcare a
pasagerilor și bunurilor în Uniunea Europeană, aceasta incluzând toate modurile de transport
și suportând aproape jumătate din traficul de pasageri și marfă. Dezvoltarea TEN-T presupune
interconectarea și interoperabilitatea rețelelor naționale de transport precum și accesul la
aceasta.
Construcţia reţelei trans-europene de transport (TEN-T) este un proiect major al Uniunii

Europene ce reprezintă un factor important pentru stimularea competitivităţii economice şi
dezvoltării durabile a spațiului european. Primele planuri privind dezvoltarea rețelelor
transeuropene datează din 1990, iar prin Tratatul de la Maastricht s-au pus bazele legale de
funcționare ale acestora. TEN-T presupune interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor
naţionale de transport precum şi accesul la acestea. În 2020, TEN-T va include 89500 Km de
68
drumuri şi 94000 Km de cale ferată, incluzând aproximativ 20000 Km de linii de mare viteză.
Reţeaua TEN-T va include, de asemenea, un număr de peste 500 porturi maritime și fluviale şi
366 de aeroporturi. Finalizarea reţelei TEN-T va avea un impact major în reducerea timpului
călătoriei pentru pasageri şi bunuri şi în acelaşi timp va duce la diminuarea poluării.
Privite și prin prisma accesului la finanțare, rețelele trans-europene de transport se constituie

ca un interes major pentru România și Regiunea Centru, deoarece în afara surselor de
finanţare provenite din Instrumentele Structurale acordate de Comisia Europeană,
dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport a reţelei TEN-T beneficiază și de
sprijinul fondurilor europene alocate în cadrul Programului TEN-T.
5.1.1.2. Conectivitatea Regiunii Centru la rețeaua TEN-T
a. Rețeaua trans-europenă de transport rutier:

 Sector de drum funcțional:
 Sebeș - Alba Iulia - Turda (E68 - E81)
 Pitești - Brașov - Bacău (E574)
 Sector de drum care va fi reabilitat/modernizat:
 Sebeș - Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești - București (E81-E68-DN7)
 Turda - Târgu Mureș - Iași (E60, DN13, DN13A, DN13B, DN12C)
 Sibiu - Mediaș - Sighișoara - Târgu Mureș (DN14 - E60)
 Sibiu - Făgăraș - Brașov (DN1 - E81)
 Brașov - Sinaia - Ploiești (E60)
 Sector de drum planificat:
 Deva - Orăștie - Sebeș (în construcție)
 Făgăraș - Sighișoara
Pentru sectoarele de drumuri europene și naționale din Regiunea Centru incluse în rețeaua
trans-europeană de transport rutier, conectivitatea cu drumurile naționale și județene este
următoarea:
Tabel 5.1.2. Conectivitatea rețelei trans-europene (TEN-T) cu drumurile naționale și

județene la nivelul Regiunii Centru
Sectorul de drum rutier din
Conectivitate cu drumuri
rețeaua trans-europeană Conectivitate cu drumuri naționale
județene
TEN-T24 (pe teritoriul (DN)
(DJ)
Regiunii Centru)
Sebeș - Vințu de Jos - Deva Județul Alba: DJ106K,
 DN67C: Sebeș - Petrești - Novaci
(E68, DN7) DJ704A, DJ705B, DJ705B,
(Core) DJ107C, DJ705E, DJ704
Sebeș - Alba Iulia - Turda  DN7: Nădlac - Arad - Deva - Orăștie - Județul Alba: DJ107,
24Drumuri rutiere din rețeaua trans-europeană TEN-T pentru sectoarele de drumuri rutiere funcționale sau cele care au
nevoie de reabilitare/modernizare (fără sectoarele de drumuri rutiere planificate)
69
județene
(DJ)
Regiunii Centru)
(E68 - E81) Sebeș DJ107A, DJ107B, DJ107C,
(Core)  DN1: Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov DJ107I DJ105M, DJ107H,
- București DJ750C, DJ107E, DJ107M,
 DN74: Brad - Abrud - Zlatna - Alba DJ107F, DJ103G
Iulia
 DN75: Câmpeni - Baia de Arieș -
Turda
 DN14B: Teiuș - Blaj - Copșa Mică
 DN10: Prejmer - Întorsura Buzăului -
Buzău Județul Brașov: DJ112G,
DJ112F, DJ112H, DJ112B,
 DN11B: Târgu Secuiesc-Tușnad
DJ12A, DJ12, DJ112D,
 DN12: Chichiș-Sfântu Gheorghe-
DJ103, DJ103A
Pitești - Brașov - Bacău Tușnad
Județul Covasna: DJ103B,
(E574)  DN13 (E60): Târgu Mureș -
DJ121A, DJ121F, DJ121
(Comprehensive) Sighișoara - Brașov
DJ114, DJ113, DJ122 și DJ
 DN13E: Brașov - Sfântu Gheorghe -
122B
Covasna
Județul Harghita: DJ113A
 DN14: Brașov - Săcele - Ploiești și DJ113B
 DN73A: Zărnești - Râșnov
Sebeș - Sibiu - Râmnicu Județul Alba: DJ670C,
DJ106K, DJ141D, DJ106E
Vâlcea - Pitești - București
 DN67C: Novaci - Petrești - Sebeș Județul Sibiu: DJ106F,
(E81-E68-DN7) DJ106G, DJ106E, DJ106D,
(Core) DJ106C, DJ106B, DJ105G,
Turda - Târgu Mureș - Iași:
 E60: Turda - Târgu Mureș
 DN75: Câmpeni - Baia de Arieș -
 DN13: Târgu Mureș -
Turda
Bălăușeri  DN14A: Iernut - Târnăveni - Mediaș
 DN113A: Bălăușeri -  DN13: Târgu Mureș - Bălăușeri -
Sângeorgiu de Pădure - Județul Mureș: DJ151,
Nadeș - Sighișoara
Praid DJ153E, DJ152A, DJ151B,
 D13A: Reghin - Praid - Corund -
DJ151D, DJ1142, DJ151D,
 DN13B: Praid - Odorheiu Secuiesc
DJ142, DJ153A, DJ135,
Gheorgheni  DN15E: Târgu Mureș - Sântana de
DJ153,
 DN12C: Gheorgheni - Mureș - Râciu - Sânpetru de Câmpie
Județul Harghita: DJ126,
Bicaz Chei - Bicaz  DN15: Târgu Mureș - Sângeorgiu de DJ137, DJ128
(continuare cu DN15: Mureș - Reghin - Toplița - Borsec -
Bicaz - Piatra Neamț, Lacul Izvorul Muntelui
DN15D: Piatra Neamț -  DN12 (E578): Toplița - Gheorgheni -
Mădăraș - Miercurea Ciuc - Băile
Roman, DN2B: Roman -
Tușnad - Sfântu Gheorghe - Chichiș
Izvoarele - Târgu Frumos
- Iași)
(Core)
Sibiu - Mediaș - Sighișoara -  DN14A: Mediaș - Târnăveni - Iernut Județul Sibiu: DJ143A,
Târgu Mureș (DN14 - E60)  DN14B: Teiuș - Blaj - Copșa Mică DJ142E, DJ141B, DJ142F,
70
județene
(DJ)
Regiunii Centru)
(Comprehensive)  DN15: Luduș - Iernut - Târgu Mureș - DJ141, DJ142A, DJ142G,
Reghin - Piatra Neamț DJ141A, DJ142J, DJ107B,
 DN13A: Bălăușeri - Sângeorgiu de DJ143B, DJ141E
Pădure - Sovata - Praid - Odorheiu Județul Mureș: DJ143,
Secuiesc DJ106
 DN13C: Sighișoara - Albești - Cristuru
Secuiesc
 DN7: Râmnicu Vâlcea - Călimănești -
Tălmaciu - Avrig
 DN7C: Cârța - Curtea de Argeș Județul Sibiu: DJ106,
(Transfăgărășanul) DJ106A, DJ106C, DJ106D,
 DN73A: Șercaia - Șinca Veche - DJ106R, DJ105D, DJ105G,
Zărnești - Râșnov DJ105J, DJ105F, DJ105H,
 DN73B: Ghimbav - Cristian DJ104G, DJ104F, DJ105P,
Sibiu - Făgăraș - Brașov
 DN1A: Brașov - Săcele - Cheia - DJ104E
(DN1 - E81)
Vălenii de Munte - Ploiești Județul Brașov: DJ107B,
(Comprehensive)  DN1F: Brașov - Poiana Brașov DJ105C, DJ103D, DJ102A,
 DN1J: Șercaia - Hoghiz DJ105, DJ105B, DJ103F,
 DN11 Brașov - Hărman - Ozun - DJ109, DJ109A, DJ104D,
Târgu Secuiesc DJ104C, DJ107D, DJ131P,
 DN13: Brașov - Feldioara - Măieruș - DJ104A, DJ103B, DJ112J,
Hoghiz - Rupea - Saschiz - Sighișoara DJ112C, DJ112A, DJ103C
- Târgu Mureș
 Toate sectoarele de drum național
care trec înspre/dinspre Brașov și au
Brașov - Sinaia - Ploiești fost menționate în paragraful
(E60) anterior Județul Brașov: DJ102P
(Comprehensive)  DN1A: Săcele - Cheia - Vălenii de
Munte - Ploiești
 DN73A: Predeal - Râșnov
Făgăraș - Sighișoara
Sector TEN-T planificat a se construi
(Comprehensive)
Pentru următoarea perioadă de programare au fost prevăzute împreună cu consiliile județene

câteva drumuri prioritare pentru reabilitare și modernizare în 2014-2020:
 județul Alba: DJ704, DJ107A, DJ762, DJ107I, DJ705, DJ107K, DJ142K
 județul Brașov: DJ112, DJ112F, DJ105A, DJ105C, DJ105, DJ104A, DJ131B, DJ102I, DJ101
 județul Covasna: DJ122, DJ 122B, DJ112, DJ131, SJ113, DJ113A
 județul Harghita: DJ131, DJ133, DJ137, DJ 137A, DJ153C, DJ125 - DJ125A, DJ128,
DJ113A, DJ113B, DJ127A
 județul Mureș: DJ151, DJ152A, DJ151D, DJ142, DJ106, DJ151A, DJ151B
 județul Sibiu: DJ106E, DJ106B, DJ141, DJ107B, DJ106
71
b. Rețeaua trans-europenă de transport feroviar:
 Cale ferată care va fi reabilitată/modernizată:
 Magistrala feroviară 200: Curtici - Arad - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov
- Ploiești - București
 Sectorul de cale ferată: Alba Iulia - Cluj Napoca - Suceava
c. Rețeaua trans-europenă de transport aerian:
 Sibiu (aeroport internațional)
d. Rețeaua trans-europenă de transport intermodal:
 Brașov
5.1.1.3. O privire sintetică a infrastructurii de transport a Regiunii Centru în date statistice
La sfârșitul anului 2011, rețeaua de drumuri publice din Regiunea Centru măsura 11057 km,
reprezentând 13,2% din lungimea totală a rețelei rutiere din România. Din totalul drumurilor
din regiune, 20,7% sunt drumuri naționale, iar 79,3% sunt drumuri județene și comunale.
Densitatea rutieră este mai scăzută la nivel regional decât la nivel național (32,4 km/100 kmp
față de 35,1 km/100 kmp).
Tabel 5.1.3 Lungimea căilor de transport și densitatea acestora la nivelul județelor

Regiunii Centru în 2011
-km-
Drumuri (km) Căi ferate (km) Aeroporturi

Județ/ Regiune
Total Modernizate Cu IUR* Total Electrificate (nr)
Alba 2732 1278 12 230 136 -

Braşov 1604 716 305 353 184 -
Covasna 869 353 270 116 44 -
Harghita 2112 508 510 209 174 -
Mureş 2116 455 844 279 87 1
Sibiu 1624 337 558 145 44 1
Reg. CENTRU 11057 3647 2499 1332 669 2
Din totalul drumurilor naționale din Regiunea Centru 96,5% erau modernizate25 în anul 2011,
dintre care în procent de 100% în județul Sibiu. Rețeaua de drumuri județene și comunale din
regiune avea în anul 2011 o lungime totală de 8763 de km dintre care 16,3 % modernizată, iar
27,9% cu îmbrăcăminți ușoare rutiere. La nivel de județ cea mai mică rețea de drumuri
județene și comunale modernizată a fost în județul Mureș (50 km), urmat de județul Sibiu (55
km), la polul opus fiind județele Alba (857 km) și Brașov (309 km).
25
Drumul modernizat reprezintă drumul care are partea carosabilă acoperită cu una din următoarele categorii de
îmbrăcăminţi: beton-ciment, asfaltice de tip greu şi mijlociu şi pavaje din piatră cioplită
72
Față de anul anterior, la nivelul Regiunii Centru lungimea totală a drumurilor naționale
modernizate a crescut în 2011 cu 39 de km, iar a drumurilor județene și comunale
modernizate cu 33 km.
Tabel 5.1.4 Lungimea drumurilor naționale, județene și comunale modernizate și cu

îmbrăcăminți ușoare rutiere din județele Regiunii Centru în 2011
-km-
Drumuri din care: din care:
Drumuri județene și
Județ/ Regiune naționale- Cu Cu
Modernizate comunale- total Modernizate
total IUR IUR
Alba 448 421 12 2284 857 0
Braşov 436 407 23 1168 309 282
Covasna 269 258 0 600 95 270
Harghita 446 441 5 1666 67 505
Mureş 413 405 8 1703 50 836
Sibiu 282 282 0 1342 55 558
Regiunea Centru 2294 2214 48 8763 1433 2451
Comparativ cu drumurile rutiere, lungimea totală a căilor ferate din Regiunea Centru este
jumătate din lungimea totală a drumurilor naționale, aceasta fiind de 1332 km dintre care
jumătate electrificată (669 km). La nivel de județ, cea mai mare rețea de căi ferate
electrificate este în județul Brașov (184 km), urmat de județul Harghita (174 km), la polul opus
fiind județele Sibiu și Covasna (44 km). Densitatea liniilor de cale ferată în Regiunea Centru
este de 39,1 km/1000 km2, cele mai mari densități fiind în județele Brașov (65,8) și Mureș
(42,2), iar cele mai mici în județele Sibiu (26,7), Covasna (31,3) și Harghita (31,5).
Față de anul anterior, la nivelul Regiunii Centru lungimea totală a liniilor de cale ferată s-a
diminuat în 2011 cu 4 km, acest sector de cale ferată scos din folosință fiind pe teritoriul
județului Mureș.
Tabel 5.1.5 Lungimea liniilor de cale ferată în exploatare la finalul anului 2011 în
Regiunea Centru
-km-
dintre care cu Densitatea liniilor

din care
Regiune/ Județ Total ecartament pe 1000 km2
electrificate:
normal: teritoriu
Regiunea Centru 1332 669 1332 39,1

Alba 230 136 230 36,8
Braşov 353 184 353 65,8
Covasna 116 44 116 31,3
Harghita 209 174 209 31,5
73
Mureş 279 87 279 41,6
Sibiu 145 44 145 26,7
Urmare a descreșterii transportului feroviar și a stării precare a unor sectoare de cale ferată în
ultimii 20 de ani lungimea totală a căilor ferate în exploatare a scăzut din 1990 și până în 2011
cu 430 de kilometri, de la 1762 de kilometri la 1332 de kilometri. În ultimele două decenii, la
nivel de județ cele mai mari sectoare de cale ferată scoasă din folosință a fost în Mureș (198
km) și Sibiu (164 km), la polul opus fiind Harghita (4 km). Cu toate acestea, există și două
excepții în care lungimea căilor ferate în exploatare a crescut: cu 20 km în județul Alba și cu 1
km în județul Covasna.
Lungimea căilor ferate in exploatare în perioada 1990 - 2011 în Regiunea

Centru
1800
1600
1400
km
1200
1000
800
600
400
200
0
1990 1995 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total 1762 1764 1470 1420 1346 1333 1337 1336 1336 1332
Electrificată 659 622 621 674 678 669 669 669 669 669
Fig. 5.1.2
Tabel 5.1.6 Lungimea totală a căilor ferate in exploatare în perioada 1990 - 2011 în
Regiunea Centru
-km-
1990 1995 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Regiunea
1762 1764 1470 1420 1346 1333 1337 1336 1336 1332
Centru
Alba 315 317 250 230 230 230 230 230 230 230
Brașov 333 333 333 363 363 354 354 353 353 353
Covasna 115 115 115 116 116 116 116 116 116 116
Harghita 213 213 212 209 209 209 209 209 209 209
Mureș 477 477 325 305 283 279 283 283 283 279
Sibiu 309 309 235 197 145 145 145 145 145 145
74
La nivelul Regiunii Centru în perioada 1990-2011 lungimea totală a căii ferate electrificate a
crescut cu 10 km, existând decalaje la nivelul județelor regiunii. Astfel, în județul Brașov
lungimea căii ferate electrificate a crescut cu 18 km, în schimb ce în județul Alba aceasta s-a
diminuat cu 12 km. Creșteri ale lungimii căilor ferate electrificate au fost și în județele
Harghita (9 km) și Mureș (1 km).
Tabel 5.1.7 Lungimea căilor ferate electrificate in exploatare în perioada 1990 - 2011
în Regiunea Centru
-km-
1990 1995 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Regiunea Centru 659 622 621 674 678 669 669 669 669 669
Alba 148 148 148 131 131 136 136 136 136 136
Brașov 166 166 165 182 182 184 184 184 184 184
Covasna 46 46 46 44 44 44 44 44 44 44
Harghita 165 165 165 174 174 174 174 174 174 174
Mureș 86 86 86 99 103 87 87 87 87 87
Sibiu 48 11 11 44 44 44 44 44 44 44
5.1.1.4. Transportul rutier
 Drumurile naționale secundare
Rețeaua drumurilor naționale secundare întregește sistemul de transport rutier de

importanță supraregională, asigurând, prin multiple legături, conectarea Regiunii Centru cu
celelalte regiuni ale României.
Tabel 5.1.8 Lungimea drumurilor naționale la 31 decembrie 2011

-Km-
Drumuri naționale Drumuri Drumuri cu IUR* Drumuri
modernizate pietruite
Cu durată Cu durată sau de
Drumuri pământ
de de
Total europene Total Total
serviciu serviciu
depășită depășită
România 16690 6188 15379 9378 1035 1000 276
Reg. Centru 2294 955 2214 1190 48 48 32
Alba 448 107 421 376 12 12 15
Brașov 436 269 407 149 23 23 6
75
Covasna 269 112 258 98 - - 11
Harghita 446 135 441 91 5 5 -
Mureș 413 221 405 292 8 8 -
Sibiu 282 111 282 184 - - -
*îmbrăcăminte ușoară rutieră
Regiunea Centru are bune conexiuni rutiere cu toate regiunile învecinate prin următoarele
drumuri naționale:
o cu Regiunea Sud: spre Ploiești pe Valea Prahovei, prin DN1 (E60), sau pe valea
Teleajenului, prin DN1A; spre Pitești, pe DN73 (E574), prin culoarul Rucăr-Bran via
Câmpulung sau pe DN7C (Transfăgărășanul) via Curtea de Argeș.
o cu Regiunea Sud-Vest: spre Râmnicu Vâlcea, pe valea Oltului, prin DN7 (E81); spre
Târgu Jiu, pe Valea Sebeșului și peste Munții Parâng, prin DN 67C (Șoseaua
Transalpina) .
o cu Regiunea Vest: spre Deva, Arad, Timișoara, pe Valea Mureșului, prin DN 7 (E68),
sau, prin pasul Buceș, via Abrud, Brad, pe DN74 .
o cu Regiunea Nord-Vest: spre Cluj Napoca, prin DN1 (E81) sau, via Târgu Mureș, prin
DN15 (E60) sau, pe Valea Arieșului, prin DN 75, sau din Reghin, prin zona Câmpiei
Transilvaniei, pe DN16. În afara rutelor spre Cluj Napoca, mai există legături directe cu
Oradea, pe Valea Arieșului, prin DN75 și cu Bistrița, via Reghin, pe DN 15A (E578).
o cu Regiunea Nord-Est: spre Bacău, prin DN11 (E574), sau pe valea Trotușului, via
Comănești și Onești, prin DN 12A; spre Piatra Neamț, prin Cheile Bicazului, pe DN12C;
spre Târgu Neamț, via Borsec, pe DN15.
o cu Regiunea Sud-Est: spre Buzău, pe Valea Buzăului, prin DN10; spre Focșani, via
Târgu Secuiesc, pe DN2D.
76
Fig. 5.1.3
 Drumurile județene
Drumurile județene sunt drumurile aflate în proprietatea publică a județului și care asigură în
principal legăturile între municipiile, orașele și centrele de comună din interiorul unui județ.
Infrastructura de drumuri județene alături de cea de drumuri comunale reprezintă aproape
80% din lungimea rețelei rutiere a Regiunii Centru, având o importanță majoră pentru
dezvoltarea locală și regională.
Deși suficient de extinsă și acoperind întreaga rețea de comune și orașe, infrastructura de

drumuri județene suferă în ce privește calitatea și starea tehnică. Din cei 4696 km de drumuri
județene din Regiunea Centru, 25% sunt drumuri modernizate, aproximativ jumătate au
îmbrăcăminți ușoare rutiere (42% ), iar o treime, 33%, sunt drumuri pietruite sau din pământ.
64% din lungimea drumurilor județene cu îmbrăcăminți ușoare rutiere (1276 km) și 3,5% din
drumurile județene modernizate (40 km) aveau la sfârșitul anului 2011 durata de serviciu
depășită, necesitând lucrări de reabilitare și modernizare.
77
Tabel 5.1.9 Lungimea drumurilor județene la 31 decembrie 2011
-Km-
Total Drumuri modernizate Drumuri cu IUR* Drumuri
pietruite
Cu durată Cu durată
sau de
Total de serviciu Total de serviciu
pământ
depășită depășită
România 35374 9212 2969 15910 9324 10252
Regiunea 4696 1155 40 1991 1276 1550
Centru
Alba 1025 647 - - - 378
Brașov 807 298 0 247 30 262
Covasna 296 76 23 177 124 43
Harghita 850 66 7 437 308 347
Mureș 775 13 10 626 310 136
Sibiu 943 55 - 504 504 384
Sursa: Institutul Național de Statistică, Lungimea căilor de transport la sfârșitul anului 2011
Harghita, Alba și Sibiul sunt județele cu ponderi mari ale drumurilor județene pietruite sau de
pământ. Dificultățile de construcție, determinate de relieful muntos, dar și insuficiența
investițiilor în infrastructură sunt cauzele principale ale acestei situații. În plus, în județul
Alba sunt peste 1000 km de drumuri județene, formând cea mai extinsă rețea de drumuri
județene din Regiunea Centru. Drumurile nemodernizate pot deveni greu practicabile în
anumite perioade, în special în anotimpul rece, ducând la cvasi-izolarea localităților pe care le
deservesc (ex: DJ 107H Noșlac –Captalan, DJ 107I Aiud - Bucium, DJ 107K, tronsonul Poiana
Galdei - Ghioncani, DJ 107 U, Băcăinți - Bulbuc, DJ 704 Cugir-Șureanu - Valea Mare, DJ 705F
Cabana Prislop –Cugir, DJ 750 Gârda de Sus - Ordâncușa - Ghețar, DJ 750D Arieșeni - Buciniș,
DJ 104F Săcădate - Nou Român, DJ 104G Săcădate - Roșia Nou, DJ 143B Rusciori –Apoldu de
Jos).
De o importanță deosebită sunt drumurile județene care asigură legătura cu rețeaua de

drumuri naționale pentru acele orașe care nu sunt intersectate de o șosea națională. În toate
județele regiunii există asemenea orașe care nu sunt traversate de drumuri naționale,
drumurile județene preluând rolul acestora:
o în județul Alba : Cugir (DJ 704), Ocna Mureș (DJ 107)

o în județul Mureș: Sărmașu (DJ 151), Miercurea Nirajului (DJ 135)
o în județul Harghita: Cristuru Secuiesc (DJ 134A, DJ137), Bălan (DJ 125).
o în județul Covasna : Covasna (DJ 121), Baraolt (DJ 131)
o în județul Brașov : Victoria (DJ 105C)
o în județul Sibiu: Agnita (DJ 106, DJ 141), Cisnădie (DJ 106C, DJ 106D), Ocna Sibiului ( DJ
106B)
O altă categorie importantă este cea a drumurilor județene care fac legătura între două
drumuri naționale sau scurtează semnificativ distanța rutieră între diferite orașe (ex: DJ 107
78
între Blaj și Târnăveni, DJ 153 între Reghin și Sovata, DJ 137 asigură legătura eficientă între
DN13A și E60, DJ 132 între DN13A și E60, etc.
 Drumurile comunale
Legătura dintre comune sau dintre centrul de comună și sate este asigurată prin drumurile
comunale care la nivelul Regiunii Centru au o lungime totală de 4067 km. Din întreaga rețea
de drumuri comunale doar 7% sunt modernizate, cea mai mare lungime a acesteia fiind în
județul Alba (210 km), urmat la mare distanță de județul Mureș (37 km). Puțin peste 10% din
drumurile comunale sunt cu îmbrăcăminți ușoare rutiere dintre care jumătate sunt cu durată
de serviciu depășită. Cea mai mare pondere a drumurilor comunale, peste 80% sunt drumuri
pietruite sau de pământ, o treime din acestea fiind în județul Alba (1049 km).
Tabel 5.1.10 Lungimea drumurilor comunale la 31 decembrie 2011
-Km-
Drumuri modernizate Drumuri cu IUR* Drumuri
Cu durată Cu durată pietruite
Total
Total de serviciu Total de serviciu sau de
depășită depășită pământ
România 31639 2200 453 5004 2018 24435
Regiunea 4067 278 3 460 207 3329
Centru
Alba 1259 210 - - - 1049
Brașov 361 11 - 35 8 315
Covasna 304 19 - 93 50 192
Harghita 816 1 - 68 - 747
Mureș 928 37 3 210 95 681
Sibiu 399 - - 54 54 345
Sursa: Institutul Național de Statistică, Lungimea căilor de transport la sfârșitul anului 2011
5.1.1.5. Transportul feroviar
Regiunea Centru este străbătută de trei magistrale feroviare din cele opt la nivelul întregii
țări:
- magistrala 200: București - Ploiești - Brașov - Sibiu - Alba Iulia - Ilia - Arad - Curtici
- magistrala 300: București - Ploiești - Brașov - Sighișoara - Blaj - Cluj Napoca - Oradea -
Episcopia Bihorului
- magistrala 400: București - Ploiești - Brașov - Miercurea Ciuc - Târgu Mureș - Satu
Mare - Halmeu
Căile feroviare de importanță județeană și locală sunt:
- Războieni - Târgu Mureș - Deda (jud. Mureș)
- Alba Iulia - Zlatna (jud. Alba)
- Șibot - Cugir (jud. Alba)
79
- Brașov - Zărnești (jud. Brașov)
- Brașov - Sfântu Gheorghe (jud. Covasna)
- Brașov - Întorsura Buzăului (jud. Covasna)
- Brețcu - Covasna - Sfântu Gheorghe - Brașov (jud. Brașov)
- Întorsura Buzăului - Brașov (jud. Brașov)
- Odorheiu Secuiesc – Vânători (lângă Sighișoara, jud. Mureș)
- Miercurea Ciuc – Moinești (jud. Bacău)
- Vânători (lângă Sighișoara) - Odorheiu Secuiesc (jud. Harghita)
- Blaj (jud. Alba) - Sovata - Praid (jud. Harghita)
- Târgu Mureș - Praid (jud. Harghita)
- Luduș - Beclean (jud. Bistrița Năsăud)
- Sibiu - Agnita - Sighișoara (jud. Mureș)
- Sibiu - Copșa Mică (jud. Sibiu)
Există în cadrul regiunii zone izolate din punct de vedere al transportului feroviar, cum este de
pildă zona Munților Apuseni din județul Alba și zona dintre Miercurea Ciuc și Odorheiu
Secuiesc.
În ansamblu, sub aspectul infrastructurii de transport feroviar, Regiunea Centru este
avantajată de poziția geografică, fiind localizate câteva noduri de cale ferată de importanță
regională (Brașov, Sibiu, Teiuș, etc.) prin care se realizează legătura României cu Europa
centrală și de Vest.
În ultimii 20 de ani transportul feroviar la nivel național și regional a înregistrat un declin atât
sub aspectul stării infrastructurii de transport cât și al traficului (de pildă număr foarte mare
de întârzieri). În prezent sistemul feroviar suferă o lipsă în ce privește întreținerea, evidențiată
de mulți ani și reabilitarea ce va fi necesară pentru a ajunge în situația de a obține nivele
acceptabile de siguranță în condiții de viteză este greu de cuantificat cu un oarecare grad de
acuratețe. La nivel național, în urmă cu 10 ani 4000 de km de cale ferată, ceea ce reprezintă
30% din rețea, necesitau lucrări de reabilitare. Neefectuarea acestor lucrări a condus la o
creștere la 307 a punctelor negre (periculoase) pe calea ferată și la o creștere cu 44% a
lungimii căii ferate afectate de restricții de viteză în detrimentul calității serviciilor oferite.
În vederea dezvoltării durabile a transportului feroviar, prin Programul Operațional Sectorial
Transport se finanțează prin Fondul de Coeziune modernizarea și dezvoltarea infrastructurii
feroviare de transport de pe axa prioritară TEN-T 22 (Curtici - Constanța) care trece prin
Regiunea Centru, iar prin FEDR modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de cale ferată
națională și a serviciilor pentru pasageri. Unul din obiectivele de finanțare ale axei TEN-T 22
urmărește ameliorarea calității serviciilor de cale ferată prin modernizarea infrastructurii de
cale ferată și creșterea vitezei maxime operaționale la 160 km/h pentru trenurile de pasageri
și la 120 km/h pentru trenurile de marfă.
La nivelul Regiunii Centru sunt Propuse prin POS Transport proiecte majore pentru
reabilitarea căii ferate pe sectoarele: Simeria - Brașov și Brașov - Predeal. În 2012, în Regiunea
80
Centru au fost contractate prin POS Transport proiecte ce vizează modernizarea de stații de
cale ferată în Sfântu Gheorghe și Târgu Mureș.
5.1.1.6. Transportul aerian
Pe teritoriul Regiunii Centru există două aeroporturi internaționale la Sibiu și Ungheni

(localizat la o distanță de 15 km față de nord-estul municipiului Târgu Mureș).
Prin Aeroportul Internațional Sibiu, accesibilitatea pe teritoriul Europei este asigurată prin
zboruri directe și indirecte de către companii naționale și internaționale de transport aerian.
Legăturile directe din Sibiu sunt asigurate spre Timișoara și București, dar și spre țări precum:
Spania (Madrid), Turcia (Antalya), Germania (Stuttgart, Munchen). Prin zboruri indirecte se
asigură legătura spre: Italia (Verona, Milano, Veneția, Bologna, Florența, Roma, Bari, Ancona),
Germania (Stuttgart, Munchen, Duesseldorf), Grecia (Atena), Republica Moldova (Chișinău),
Ucraina (Cernăuți, Odessa).
Prin Aeroportul Internațional Transilvania Târgu Mureș zborurile directe sunt asigurate sper
București (Otopeni) și țări din Europa precum: Marea Britanie (Londra, Luton), Spania
(Madrid, Barcelona), Italia (Bergamo, Roma), Franța (Beauvais), Ungaria (Budapesta),
Germania (Dortmund).
În ultimii ani transportul internațional și intern de pasageri al aeroporturilor din Regiunea

Centru a crescut foarte mult, ajungând în 2012 la 431932 de pasageri. Analizând ultimii 5 ani,
față de 2008 în anul 2012 numărul total al pasagerilor la cele două aeroporturi din Regiunea
Centru a crescut peste jumătate (55,8%) (cu peste trei sferturi (76,7%) la Aeroportul
Transilvania Târgu Mureș și cu peste o cincime (20,4% la Aeroportul Internațional Sibiu)
Transportul internațional și intern de pasageri al aeroorturilor din

Regiunea Centru în 2008-2012
500000
400000
număr pasageri
300000
200000
100000
0
2008 2009 2010 2011 2012
Regiunea Centru 210042 238111 273453 431932 475580
Târgu Mureș 69795 83955 74710 255056 299317
Sibiu 140247 154156 198743 176876 176263
Fig. 5.1.4
81
Potrivit datelor statistice din 2012, la nivelul Regiunii Centru au fost transportați internațional
și intern un număr de 475580 de pasageri, cu 9,2% mai mult decât în 2011 și cu aproape
jumătate (42,5%) mai mult față de 2010. Analizând datele din ultimii 3 ani, s-a observat că
numărul pasagerilor transportați internațional și intern a crescut foarte mult la Aeroportul
Transilvania Târgu Mureș și a scăzut la Aeroportul Internațional Sibiu.
În ultimii ani, numărul pasagerilor îmbarcați pentru a efectua curse internaționale este mai
mare decât numărul celor debarcați, la nivel regional, în anul 2012 din total pasageri 47,5% au
fost îmbarcați, iar 46,5% debarcați (diferența fiind de mai puțin de 5000 de pasageri). Acest
lucru ne indică faptul că la nivelul Regiunii Centru nu este o diferență semnificativă între
ponderea persoanelor care fie emigrează fie pleacă temporar spre diferite țări în diverse
scopuri (turistic, de afaceri, etc.) și cele care sosesc pe teritoriul regiunii. Tot la nivel regional,
față de anul anterior, în anul 2012 numărul pasagerilor care au ales curse interne a scăzut cu
6346. Ponderea totală a pasagerilor îmbarcați și debarcați care au ales cursele interne este
mai la aeroportul din municipiul Sibiu decât la cel de lângă municipiul Târgu Mureș.
Tabel 5.1.11 Transportul internațional și intern de pasageri al aeroporturilor din

Regiunea Centru în perioada 2010 - 2012
-nr. pasageri-
Îmbarcați Debarcați
Regiune/
An Total Transport Transport Transport Transport
Aeroport
internațional intern internațional intern
Regiunea 273453 124553 15028 117642 16230
Centru
2010
Târgu Mureș 74710 33839 4590 31512 4769
Sibiu 198743 90714 10438 86130 11461
Regiunea 431932 201427 16578 195474 18453
Centru
2011
Târgu Mureș 255056 125855 3839 120616 4746
Sibiu 176876 75572 12739 74858 13707
Regiunea 475580 225891 14714 221004 13971
Centru
2012
Târgu Mureș 299317 146490 6152 141358 5317
Sibiu 176263 79401 8562 79646 8654
Pe calea aerului, conform datelor centralizate și existente, cea mai mare cantitate de mărfuri
(inclusiv poștă) a fost transportată prin Aeroportul Internațional Sibiu, reprezentând peste
95% din cea transportată la nivelul Regiunii Centru. Datele statistice din utlimii ani scot în
evidență situații interesante privind cantitatea totală de mărfuri (inclusiv poștă) transportată
prin aeroportul din municipiul Sibiu, peste 25 de tone în anii 2008, 2010 și 2011 și sub 10 tone
în 2012 (2 tone) și 2009 (9 tone).
82
Tabel 5.1.12 Transportul internațional și intern de mărfuri (inclusiv poștă) al aeroporturilor
din Regiunea Centru în 2008-2012
-tone-
Încărcate Descărcate
Aeroportul Anul Total Transport Transport Transport Transport
internațional intern internațional intern
Târgu Mureș 2012 * * * * *
Sibiu 2 2 * * *
Târgu Mureș 2011 * * * * *
Sibiu 39 32 * 7 *
Târgu Mureș 2010 * * * * *
Sibiu 29 13 1 15 *
Târgu Mureș 2009 1 * * * 1
Sibiu 9 3 * 5 1
Târgu Mureș 2008 2 * * * 2
Sibiu 26 5 14 5 2
* volum nesemnificativ de mărfuri
La nivel național sunt 16 aeroporturi funcționale dintre care cele mai multe sunt în Regiunea
Nord Vest (4), urmate de Regiunea Nord Est (3), la polul opus fiind Regiunea Sud Muntenia
unde nu este niciun aeroport. Din acest punct de vedere Regiunea Centru ocupă un loc
intermediar privind infrastructura de transport aerian, existând necesitatea extinderii
acesteia.
În prezent, pentru următorii ani există un proiect de construcție a Aeroportului Internațional

Brașov - Ghimbav cu finanțare din investiții private, credite, fonduri județene și
guvernamentale. În realizarea acestui proiect sunt implicate cinci autorități publice: Consiliul
Județean Brașov, Consiliul Local Ghimbav, Consiliul Local Brașov și Consiliile Județene Covasna
și Harghita. Construcția viitorului aeroport la Ghimbav va duce la extinderea infrastructurii de
transport în zona Brașov - Ghimbav - Râșnov.26 Potrivit celor mai recente informații, în 2012,
autoritățile din Brașov vor aloca 17,7 milioane de euro fără TVA (circa 21,5 milioane de euro
inclusiv TVA) pentru proiectarea şi executarea suprafeţelor de mişcare aeroportuare a
Aeroportului Internaţional Braşov. Pista de decolare - aterizare va avea o lungime de 2820 de
metri, o lățime de 45 de metri, iar lăţimea acostamentelor pe lungimea pistei va fi de 7,5
metri.
26
http://www.brasovcity.ro/documente/public/constructii-urbanism/planul-integrat-de-dezvoltare-urbana.pdf,
pag. 51
83
Un alt proiect care vizează organizarea transportului aerian este cel al Aeroportului Brașov -
Ghimbav, pentru care Primăria Municipiului Brașov a început demersurile. Aeroportul va avea
o pistă cu o lungime de 2800 m și va fi proiectat pentru avioane din categoria D maxim.
Construirea unui aeroport în zona municipiului Brașov reprezintă o problemă stringentă,

avantajele/beneficiile fiind atât convergente cât și divergente. Fiind singurul pol național de
creștere și cel mai mare oraș din Regiunea Centru (cu peste 200.000 de locuitori), aspecte
legate de mobilitate și accesibilitate sunt prioritare. În același timp, municipiul Brașov este
localizat în centrul țării, la intersecția unor importante rute ce traversează teritoriul României
de la est-vest sau nord-sud. Existența unui aeroport la Brașov va impulsiona dezvoltarea
socio-economică a întregii zone prin existența unor legături directe parcurse în timp foarte
scurt atât cu capitala București cât și a altor mari centre urbane din țară (Cluj Napoca,
Timișoara, Iași, Constanța, etc.)
5.1.1.7. Transportul urban
O caracteristică a Regiunii Centru este dezvoltarea transportului urban specific asigurării de

servicii pentru transportul pasagerilor pe distanțe scurte și cu o capacitate medie de
transport. La nivelul regional transportul urban este asigurat în principal de autobuze și
microbuze la care se adaugă în mediul urban și troleibuze, tramvaie și taxi. Transportul urban
asigurat prin tramvaie este doar în județul Sibiu, fiind 3 tramvaie care își desfășoară
activitatea pe o distanță de 11 km. La nivel regional există 53 de troleibuze în județele Brașov
(45) și Sibiu (8) care sunt destinate transportului de pasageri pe o distanță totală de 32,7 de
km.
În Regiunea Centru, în 2011 erau 647 de autobuze și microbuze, cu 38 mai multe față de anul
2005, cele mai multe fiind în 2007, an de creștere economică (757) după care numărul
acestora scade treptat. La nivel de județ, în 2011 cele mai multe autobuze și microbuze au
fost în județele Brașov (265), Mureș (138) și Sibiu (129), la polul opus fiind județul Harghita cu
doar 6. Față de anul 2005, la nivel de județ, numărul de autobuze și microbuze în 2011 a
crescut doar în două județe: Brașov (cu 127) și Alba (cu 3), în timp ce în restul județelor s-a
diminuat, cea mai mare scădere a numărului acestora fiind în Covasna (-43).
84
Numărul de autobuze și microbuze în Regiunea Centru în
perioada 2005-2011
800
700
600
număr
500
400
300
200
100
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Autobuze și microbuze 609 642 757 705 716 658 647
Fig. 5.1.5
Tabel 5.1.13 Numărul de autobuze și microbuze în Regiunea Centru în perioada 2005-2011
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Regiunea Centru 609 642 757 705 716 658 647
Alba 80 113 155 138 166 90 83
Braşov 138 228 256 253 253 265 265
Covasna 69 44 28 29 22 26 26
Harghita 42 21 13 10 11 8 6
Mureş 151 107 143 142 152 147 138
Sibiu 129 129 162 133 112 122 129
În ultimii ani, la nivel regional numărul de pasageri transportați cu autobuze și microbuze a

crescut continuu ajungând în 2011 la 145143.6 mii de persoane. Dacă în județele Harghita și
Alba numărul pasagerilor transportați cu autobuze și microbuze s-a înjumătățit în 2011 față
de 2005, în două județe din regiune numărul acestora s-a dublat: Sibiu (cu 63%) și Mureș (cu
58%).
85
Numărul de pasageri transportați cu autobuze și microbuze în Regiunea Centru
160000,0
140000,0
120000,0
100000,0
mii
80000,0
60000,0
40000,0
20000,0
0,0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
număr pasageri 108189,1 117939,3 124927,3 127517,7 131444,3 157104,8 145143,6
Fig. 5.1.6
Tabel 5.1.14 Numărul de pasageri transportați cu autobuze și microbuze în Regiunea Centru

-mii-
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Regiunea Centru 108189,1 117939,3 124927,3 127517,7 131444,3 157104,8 145143,6
Alba 34252,1 20001,1 19767,7 8004,3 7874,6 20801,3 21556,6
Braşov 42711,7 52962,8 56216,3 55564,2 49943,8 51180,0 47994,2
Covasna 1463,4 2330,1 2119,4 1305,7 1442,7 2004,5 1325,6
Harghita 667,6 586,9 276,3 232,6 290,1 355,8 404,2
Mureş 15397,7 20444,4 19481,6 33230,9 33125,1 33341,2 36808,0
Sibiu 13696,6 21614,0 27066,0 29180,0 38768,0 49422,0 37055,0
La nivelul Regiunii transportul comun este mediu dezvoltat, înregistrând o ușoară

îmbunătățire față de acum câțiva ani. Există orașe precum Alba Iulia, Brașov, Sibiu, etc. în care
parcul de autobuze s-a înnoit, însă există și foarte multe orașe în care calitatea serviciilor
prestate populației sunt necorespunzătoare, mijloacele de transport utilizate fiind învechite și
uzate, iar investițiile realizate în domeniu fiind destul de modeste în ultimii ani. Nu există o
rețea regională propriu-zisă de transport în comun, doar rețele ce deservesc mai multe
județe.
În regiune, în special la Sibiu, s-au dezvoltat firme care asigură transportul persoanelor atât
între județele regiunii cât și intraregional (SC Transmixt SA, SC Atlasib SA). Fiind o regiune de
86
tranzit, Regiunea Centru este deservită și de firme de transport din alte regiuni. În schimb,
serviciile de taximetrie s-au dezvoltat mult în ultimii ani la nivelul tuturor județelor.
În ultimii ani, se pune din ce în ce mai mare accentul pe oportunitatea de dezvoltare a
rețelelor metropolitane de transport, în special în zonele metropolitane Brașov și Târgu
Mureș. De pildă, se intenționează ca dinspre Brașov sa fie trasee directe spre Predeal,
Prejmer, Cristian, Râșnov, Zărnești, etc. De asemenea, tot în Brașov se intenționează
dezvoltarea unui sistem de transport integrat, prin subvenționarea de către primăria de
municipiu și a celor din localitățile învecinate, a biletelor și abonamentelor care vor avea tarife
unice.
Pentru atingerea standardelor de mediu impuse de Uniunea Europeană, este necesară
crearea de centre metropolitane de monitorizare a traficului și a unui centru regional pentru
calitatea vieții și realizarea și extinderea pistelor pentru biciclete în interiorul localităților
urbane.
De asemenea, utilizarea mijloacelor de transport ecologice trebuie încurajată atât în rândul
operatorilor privați cât și a celor publici.
5.1.2 Dezvoltarea sustenabilă a infrastructurii de transport
Pentru perioada de programare 2007-2013, la nivelul Regiunii Centru se preconizează că se

vor realiza următoarele proiecte de infrastructură finanțate din Programul Operațional
Sectorial Transport (POS Transport) și Programul Operațional Regional (POR)
 POS Transport:
– 1 proiect finanțat din Fondul de Coeziune și contractat pe POS Transport
care vizează construcția de autostradă pe tronsonul Orăștie - Sibiu,
inclusiv varianta de ocolire a municipiului Sebeș. În prezent (2012), acest
proiect este în faza de execuție a lucrărilor
– 4 proiecte finanțate din FEDR dintre care:
o 2 proiecte contractate pe POS T vizând pregătirea documentaţiilor
pentru variantele de ocolire alea oraşelor: Gheorgheni, Miercurea
Ciuc, Tuşnad, Sighişoara şi Făgăraş
o 2 proiecte care se află în evaluare la AM POST ce prevăd
modernizarea infrastructurii privind siguranţa circulaţiei pe DN 1
şi construcţie variantă de ocolire municipiul Braşov
 POR:
– 17 proiecte finanţate prin FEDR pe DMI 2.1 prin care se reabilitează:
o 10 drumuri judeţene (1 - Alba, 1 - Covasna, 2 - Harghita, 2 - Mureș,
3 - Sibiu şi 1 - Sibiu și Alba) în lungime totală de 228,40 km
o 29,015 km de străzi urbane din 6 localităţi urbane: Tg. Mureş, Blaj,
Agnita, Zlatna, Covasna şi Sângeorgiu de Pădure
o 1 şosea de centură ocolitoare la Braşov construită
87
Pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020 finanțată prin FEDR se propun:
– sprijinirea unui spațiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiții
în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T)
– stimularea mobilității regionale prin conectarea legăturilor rutiere secundare și terțiare
la infrastructura TEN-T
– dezvoltarea unor sisteme de transport care respectă mediul și cu emisii scăzute de
dioxid de carbon și promovarea unei mobilități urbane durabile
În prezent există în portofoliul regional 45 de proiecte care fac referire la infrastructura de
transport dintre care 17 proiecte de reabilitare de drumuri județene, 27 de proiecte de
reabilitare străzi urbane și 1 proiect de construcție centură ocolitoare.
Fig. 5.1.7
O necesitate la nivel regional o constituie elaborarea de Planuri de Mobilitate Urbană

Durabilă pentru orașele Regiunii Centru. Acest document de planificare vizează crearea unui
sistem de transport urban durabil prin:
 Facilitarea accesului tuturor persoanelor la locurile de muncă și la servicii

 Îmbunătățirea siguranței și securității
 Reducerea poluării, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie
 Creșterea eficienței și eficacității costurilor pentru transportul de persoane și mărfuri
 Creșterea atractivității și a calității mediului urban
88
În esență, un plan de mobilitate urbană durabilă este un plan strategic care are la bază
practicile de planificare existentă, acordând o atenție deosebită principiilor de integrare,
participare și evaluare pentru a satisface nevoile de mobilitate ale oamenilor, atât în prezent
cât și în viitor, pentru o mai bună calitate a vieții din orașe și împrejurimi. Politicile și măsurile
definite într-un astfel de plan trebuie să se adreseze tuturor modurilor și formelor de
transport din întreaga zonă urbană (transportul public și privat, de pasageri și de mărfuri).
Caracteristicile de bază ale unui plan de mobilitate urbană sunt: abordarea participativă,
pledoarie pentru durabilitate, abordare integrată, viziune clară, obiective și ținte măsurabile,
dar și revizuirea costurilor și beneficiilor transportului.
Uniunea Europene se acordă o atenție sporită elaborării planurilor de mobilitate urbană

durabilă, încurajând și sprijinind politicile și acțiunile în acest sens. Astfel, în martie 2011,
Comisia Europeană a emis ”Carta Albă a Transporturilor - Foaie de Parcurs pentru un spațiu
European Unic al Transporturilor - Către un sistem de transport competitiv și eficient din
punct de vedere al resurselor” Acest document oficial propune spre examinare posibilitatea
transformării Planurilor de Mobilitate Durabilă într-un proces de elaborare obligatoriu pentru
orașe de o anumită dimensiune, în conformitate cu standardele naționale bazate pe linii
directoare ale Uniunii Europene. De asemenea, Comisia Europeană sugerează exploatarea
unei legături între dezvoltarea regională și fondurile de coeziune și orașe și regiuni care au
prezentat un certificat de Audit al Performanței și Durabilității Mobilității Urbane. Nu în
ultimul rând, Carta Alba a Transporturilor propune spre examinare posibilitatea creării unui
cadru suport european pentru o implementare progresivă a Planurilor de Mobilitate Urbană
în orașele europene.
La nivelul Regiunii Centru, cel mai modern și eficient sistem de transport urban este în
municipiul Alba Iulia. În cadrul unui eveniment la nivel național, Societatea de Transport
Public Alba Iulia a primit premiul pentru ”Cel mai bun transport public de călători din România
2013”. Principalele avantaje ale sistemului de transport public din Alba Iulia sunt: servicii
publice integrate de transport călători în zona AIDA27, scăderea emisiilor de gaze cu efect de
seră prin utilizarea biocarburanților, existența în stații de autobuz de panouri de afisaj în
sistem de anunț vocal, acces la carduri de mobilitate urbană ușor de utilizat pentru toți
călătorii, etc. În plus, se dorește în viitor creșterea calității serviciilor de transport public
pentru călători, folosindu-se pentru identificarea nevoilor în acest sens metoda ENERQI
(metodă nouă în Uniunea Europeană de măsurare a satisfacției clienților și de îmbunătățire a
serviciilor oferite).
 Infrastructura de transport rutier la orizontul anului 2020
Transportul rutier din Regiunea Centru va trebui să beneficieze până în anul 2020 de o
infrastructură modernă, capabilă să preia un trafic în creștere rapidă, să asigure premisele
27Zona AIDA curpinde teritoriile administrativ-teritoriale din: reședința de județ (Alba Iulia), municipiul Sebeș, orașul Teiuș și
8 comune: Berghin, Ciugud, Cricău, Galda de Jos, Ighiu, Meteș, Sântimbru și Vințu de Jos
89
pentru dezvoltarea economică și socială a tuturor zonelor regiunii și să contribuie la
diminuarea efectelor negative ale transportului asupra mediului înconjurător. Atingerea
acestor obiective implică realizarea de investiții semnificative în următorul deceniu atât în
extinderea rețelei rutiere cât și în reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere actuale.
Pentru a ține pasul cu evoluțiile preconizate în ce privește transportul rutier și pentru a

asigura îmbunătățirea condițiilor actuale de transport considerăm necesară realizarea în
următorii 10 ani a cel puțin 6 autostrăzi și drumuri expres care să traverseze Regiunea Centru:
o Autostrada Nădlac – Arad – Timișoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Pitești

o Autostrada Turda – Târgu Mureș - Sighișoara – Făgăraș - Brașov
o Autostrada Brașov – Comarnic - Ploiești – București
o Autostrada Brașov - Bacău
o Autostrada (drumul expres) Turda - Alba Iulia - Sebeș
o Autostrada (drumul expres) Sibiu – Făgăraș - Brașov
Fig. 5.1.8
În ce privește rețeaua actuală de drumuri, este necesar ca în perioada următoare să se

reabiliteze aproximativ 1000 km de drumuri naționale care, în prezent, au durata de serviciu
depășită sau care, în următorii ani, își vor depăși durata de serviciu. De asemenea, cei 36 km
de drumuri naționale pietruite din județele Alba, Covasna și Brașov vor trebui aduși la
standardele cerute unui drum național.
90
O altă direcție de intervenție constă în îmbunătățirea condițiilor de transport pe drumurile
județene. În acest sens, este necesar ca în următorii ani să fie asfaltați cel puțin 500 km din cei
peste 1700 km de drumuri județene pietruite sau de pământ și să se reabiliteze cel puțin
jumătate din lungimea drumurilor județene cu durata de serviciu depășită. Considerăm ca
fiind prioritară modernizarea drumurilor județene care asigură conectarea localităților urbane
la rețeaua drumurilor naționale și a celor ce permit accesul spre zonele turistice intens
frecventate sau spre zonele cu un real potențial turistic dar insuficient exploatat.
O altă prioritate de dezvoltare a infrastructurii de transport vizează construirea de centuri

ocolitoare pentru orașele mari traversate de drumuri europene sau de drumuri naționale
principale precum și extinderea celor actuale (ex: Brașov, Sibiu, Târgu Mureș, Alba Iulia - nord,
Sebeș, Aiud, Mediaș, Sighișoara, Făgăraș etc. )
Nu în ultimul rând, este necesară punerea bazelor transportului intermodal în regiunea

noastră prin realizarea, într-o primă etapă, la Brașov a unei platforme intermodale pentru
transportul mărfurilor, ca parte a unui sistem național de platforme intermodale. Principalele
avantaje ale zonei Brașov în perspectiva dezvoltării transportului intermodal sunt: amplasarea
în centru țării și pe coridorul Pan-European IV (pe secțiunea București - Ploiești - Brașov -
Sibiu), zonă cu grad ridicat de dezvoltare, zona este propusă pentru extinderea rețelei TEN-T
pe secțiunea Craiova - Pitești - Brașov - Bacău.
În cadrul Strategiei de Transport Intermodal în România 202028 s-au identificat pe baza

analizei rutelor și fluxurilor de tranzit câteva zone cheie pentru construirea și/sau
modernizarea a cel puțin unui terminal intermodal, pe termen scurt, una din zone fiind în
Regiunea Centru: zone municipiului Brașov (alături de zona municipiului București (partea de
Vest), zona Timișoara (posibil Recaș), zona Constanța, zona bazinului fluvial Giurgiu/Oltenița,
zona Suceava și zona Iași).
5.1.3. Infrastructura de transport și dezvoltarea economică
Între infrastructura de transport a unei regiuni şi dezvoltarea sa economică există o relaţie

biunivocă. Din cele mai vechi timpuri, regiunile cele mai prospere s-au situat fie de-a lungul
căilor importante de comunicaţie fie la întretăierea lor. Potenţialul de dezvoltare al unei
regiuni este cu atât mai mare cu cât acea regiune dispune de o infrastructură de transport mai
dezvoltată. Fără îndoială, infrastructura de transport se numără printre factorii cei mai
importanţi ai competitivităţii economice naționale sau regionale, alături de regimul fiscal,
infrastructura tehnologică şi de cercetare sau de nivelul de pregătire a forţei de muncă.
Reciproca relației este de asemenea valabilă. Creșterea economică determină o creștere a
nevoilor de transport chiar mai accentuată, creând o presiune suplimentară asupra
infrastructurii existente. La nivel european se estimează că până în anul 2020 traficul se va
28 Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Strategia de Transport Intermodal în România 2020, document oficial publicat
în 2011, http://www.mt.ro/nou/_img/documente/strategie_de_transport_intermodal_text.pdf
91
dubla, impunându-se investiții în extinderea și modernizarea rețelelor transeuropene de
transport de cca 500 miliarde de euro în perioada 2007-202029. `
În mod simetric, lipsa unei infrastructuri de transport adecvate poate sufoca dezvoltarea, iar
economia regională stagnează sau chiar înregistrează un regres. Accesul dificil (măsurat în
timp şi cost) spre arealele cu funcţiuni economice, rezidenţiale sau de agrement ale unei
regiuni, face ca acea regiune să fie mai puţin atractivă atât pentru mediul de afaceri cât şi
pentru populaţie. Costurile mari de transport al mărfurilor (fie că vorbim de materii prime,
semifabricate sau de produse finite) şi deplasarea în condiții dificile a persoanelor dintr-o
anumită zonă sunt factori ce descurajează investițiile economice și conduc la precarizarea
treptată a acelei zone. De aceea, reducerea izolării cauzate de factori geografici (în cazul
regiunilor preponderent montane sau insulare), de factori demografici (în cazul regiunilor cu
populaţie dispersată) sau în zonele frontaliere constituie o preocupare constantă a Uniunii
Europene. Dimensiunea teritorială a politicii europene de coeziune se regăsește ca principiu
director în însuși noul tratat constitutiv al Uniunii Europene, adoptat de șefii de state la
Lisabona la finele anului 2007 și intrat în vigoare la 1 decembrie 200930.
Pe de altă parte, construirea şi întreţinerea infrastructurii de transport sunt activităţi cu un

puternic efect multiplicator, ce creează numeroase locuri de muncă şi impulsionează
dezvoltarea economică pe orizontală. Sectorul construcţiilor, industria materialelor de
construcţii, industria metalurgică, industria maşinilor şi utilajelor de construcţii și serviciile de
proiectare sunt domeniile economice care au cel mai mult de câştigat în urma investiţiilor în
infrastructură. De aceea creşterea investiţiilor publice în infrastructură este o metodă
binecunoscută, devenită deja ,,clasică”, de stimulare a creşterii economice. Politicile
economice de tip ,,New Deal” au fost aplicate cu succes de guvernele mai multor state în
perioadele de recesiune economică.
29 Comisia Europeană, Directoratul General pentru Energie și Transport

http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/index_en.htm
30 VERSIUNEA CONSOLIDATĂ A TRATATULUI PRIVIND FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE, art. 174-178; http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:083:0047:0200:RO:PDF
92
Fig. 5.1.9
Nivelul de dezvoltare şi starea infrastructurii de transport au, de asemenea, o puternică

influenţă asupra activităţii turistice. Numeroase studii au pus în evidență legătura strânsă
între dezvoltarea transporturilor și dezvoltarea turismului. Asigurarea accesului spre zonele
turistice şi crearea unor conexiuni rapide între infrastructura regională de transport pe de o
parte şi magistralele naţionale şi europene de transport pe de altă parte sunt condiţii
indispensabile pentru dezvoltarea la nivelul potenţialului a turismului național și regional.31
Plecând de la considerentele mai sus amintite, dezvoltarea unei infrastructuri de transport în

concordanţă cu necesităţile de transport în creştere trebuie să rămână în permanenţă una din
priorităţile autorităţilor naţionale şi locale, indiferent de constrângerile economice sau
bugetare. România, deşi are o poziţie geografică avantajoasă, este din păcate un exemplu
relevant de ţară în care dezvoltarea economică este frânată de infrastructura de transport
deficitară. Starea deplorabilă a şoselelor şi a căilor ferate, întârzierea istorică în ce priveşte
dezvoltarea sistemelor moderne de transport (vezi situaţia autostrăzilor) descurajează
investiţiile străine strategice, cu impact național sau regional, anulând practic atuurile de
ordin fiscal sau cele legate de costul forţei de muncă pe care le are România.
31
Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, Studiul regional ”Infrastructura rutieră - factor cheie în
dezvoltarea durabilă a Regiunii Centru”, 2011,
http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=ADStudiiRegionale&eID=1071
93
Indicatorii statistici privind activitatea de transport arată o creștere semnificativă în ultimii ani
și este de așteptat ca în următoarea perioadă, tendința de creștere să se păstreze și chiar să
se accentueze pe măsură ce economia se va dezvolta și obișnuințele privind modalitatea de
deplasare ale locuitorilor se vor modifica. Concomitent, vor crește frecvența deplasărilor și
numărul de kilometri parcurși de autovehiculele de persoane sau de marfă. Toate aceste
evoluții vor crea presiuni suplimentare asupra rețelei actuale de drumuri și vor duce la o
suprasolicitare a acesteia. Aceste concluzii au fost formulate în urma discuțiilor din cadrul
întâlnirilor organizate cu rețeaua partenerială. Astfel, pentru soluționarea unor asemenea
situații complexe sunt necesare abordări la diferite niveluri:
 abordarea la nivel național vizează asigurarea legăturii între capitală și regiunile țării,
conectarea rețelei naționale la rețeaua europeană de transport (TEN-T), asigurarea
legăturilor cu magistralele europene de transport (coridoarele pan-europene),
asigurarea legăturilor între toate regiunile țării.
 abordarea la nivel regional vizează asigurarea conexiunilor între regiunea noastră și
celelalte regiuni, între județele regiunii și între orașele principale ale regiunii.
 abordarea la nivel local vizează drumurile de importanță locală, decongestionarea și
fluidizarea traficului în jurul marilor orașe, devierea în afara localităților a traficului
greu și a traficului de tranzit.
 în privința rețelei de căi ferate sunt necesare investiții substanțiale în reabilitarea și
modernizarea infrastructurii care să permită un grad ridicat de mobilitate (atât a
pasagerilor cât și a mărfurilor) atât la nivel local, regional cât și național. În prezent
există un singur tronson de cale ferată aflată în modernizare: Brașov - Sighișoara -
Coșlariu - Simeria (prin POS Transport). În momentul în care va fi finalizat masterplanul
în domeniul transportului vor putea fi identificate tronsoanele de cale ferată care sunt
considerate o prioritate pentru executarea de lucrări de reabilitare și modernizare
În cadrul ultimei abordări se integrează și arealele puternic urbanizate, de tipul zonelor

metropolitane care impun o abordare specifică a infrastructurii de transport. Ariile
metropolitane sunt zone cu un număr mare de locuitori, având funcțiuni economice
diversificate, predominant industriale și de servicii și cu zone rezidențiale de tip predominant
urban. Cel mai adesea, aceste zone înregistrează și un flux turistic semnificativ.
La nivelul Regiunii Centru s-au constituit până în prezent două zone metropolitane și există
încă cel puțin alte două areale urbane de acest tip.
o Zona metropolitană Brașov, constituită din 14 localități (3 municipii, 3 orașe și 8

comune), având o populație totală de peste 400 000 locuitori. Zona are, de asemenea,
multiple legături funcționale cu municipiul Sfântu Gheorghe. Economia zonei este de
diversificată, de la industrie și agricultură la servicii (sectorul predominant al zonei), cu
un nivel relativ ridicat de integrare pe verticală. Aria metropolitană Brașov este în
același timp una din cele mai frecventate zone turistice din România. Rețeaua rutieră
94
de nivel european și național din zona metropolitană are o dezvoltare radială. Trei
șosele europene ( E60, E68, E574) și trei drumuri naționale (DN 1A, DN 10, DN 73 A)
se îndreaptă spre toate direcțiile. Alături de acestea, o densă rețea de drumuri
județene asigură bune legături între localitățile zonei. În următorii ani, aici se
preconizează construirea celui de-al 3-lea aeroport al regiunii.
o Zona metropolitană Târgu Mureș, formată din municipiul Târgu Mureș și orașul
Ungheni precum și din 12 comune învecinate, cu o populație totală de aproximativ
200 000 locuitori. Zona este traversată de drumul european E60 și se află pe traseul
viitoarei autostrăzi Transilvania. Dispune de asemenea de unul din cele mai active
aeroporturi ale țării.
o Arealul urban Sibiu-Cisnădie - Ocna Sibiului, (cu posibile extinderi spre Avrig și
Tălmaciu). Arealul, cu o populație de peste 200 000 locuitori, a cărui dezvoltare
economică a fost potențată de valorificarea moștenirii culturale și a tradițiilor
industriale. Arealul se află pe traseul coridorului pan-european de transport IV și al
viitoarei autostrăzi Pitești - Nădlac. Zona este străbătută de asemenea, de o rețea
densă de drumuri județene. Aeroportul din Sibiu s-a clasat în anul 2006 pe poziția a 6-
a la nivel național în ce privește traficul de pasageri și a 5-a în ce privește traficul de
mărfuri.
o Arealul urban Alba Iulia – Sebeș, format din cele 2 municipii de talie medie și din 5-6
comune cu un nivel ridicat de dezvoltare economică și cu o infrastructură edilitară
relativ dezvoltată. Zona are peste 100 000 locuitori și o poziție geografică avantajoasă,
la întretăierea a 2 mari axe de transport ( E68 și E81). Economia zonei are o structură
diversificată, bazându-se pe industriile alimentară, textilă și de prelucrare a lemnului și
pe servicii. Turismul dispune de un potențial de dezvoltare deosebit (reprezentat de
patrimoniul istoric și cultural al celor 2 orașe precum și de cel natural al zonelor
învecinate).
Infrastructura rutieră şi dezvoltarea turismului
Una din premisele esențiale pentru dezvoltarea turismului este asigurarea accesului spre
obiectivele și zonele de importanță turistică. Arealele cu cea mai mare intensitate a turismului
sunt marile orașe ale regiunii, stațiunile turistice din zonele montane și stațiunile balneare,
zonele cu agroturism (Mărginimea Sibiului, zona Bran-Moeciu, valea Arieșului, anumite
localități din Secuime), majoritatea zonelor montane precum și zonele cu obiective turistice și
culturale dispersate (bisericile fortificate săsești, cetățile țărănești etc)
95
Dacă accesul spre marile orașe este asigurat prin rețeaua de drumuri europene sau naționale
modernizate, infrastructura rutieră din celelalte zone turistice este reprezentată
preponderent de drumurile județene sau de cele naționale secundare.
Principalele zone turistice din Regiunea Centru (cu excepția orașelor de importanță turistică)
și infrastructura rutieră aferentă32:
o zona Munților Apuseni, zonă turistică din județul Alba cu resurse turistice variate
(fenomene carstice deosebite, stațiune de schi, agroturism, turism cultural). Drumuri
principale: DN74, DN75, DJ762, DJ750 DJ108, DJ107K, DJ 750C, DJ107M
o Podișul și văile Târnavelor (zonă cu obiective turistice de ordin cultural - bisericile
fortificate și cetățile țărănești, castele, regiune cu vititurism, stațiune balneară: Bazna).
Drumuri principale: DN 14B, DN14 și DJ 107.
o Zona montană din sudul județului Alba (turism montan, în principal, stațiune de iarnă
în curs de realizare). Drumuri principale: DN67C (Sebeș - Novaci – Transalpina, șoseaua
care urcă la cea mai mare altitudine din țară -2145 m, DJ 704, DJ 705F
o Zona adiacentă Sibiului: Mărginimea Sibiului, zona Cisnădiei (agroturism de tradiție,
turism montan, stațiune pentru sporturi de iarnă, turism cultural). Drumuri principale:
DJ106A, DJ106C DJ106D, DJ106G DJ106M DJ106N, DJ106A DJ105G; spre stațiunea
Ocna Sibiului: DJ 106B
o Zona Munților Făgăraș (turism montan, stațiuni de iarnă: Bâlea, Sâmbăta de Sus).
Drumuri principale: DJ 105B, DN7C – Transfăgărășanul - cel mai spectaculos traseu
rutier din România.
o Masivul Piatra Craiului, Culoarul Rucăr-Bran, Munții Bucegi (turism montan, stațiuni de
iarnă, agroturism). Drumuri principale: DN 73, DN73A, DJ112A, DN1.
o Masivul Ciucaș și Munții Întorsurii (turism montan). Drumuri principale: DN1A, DN10.
o Zona montană estică (turism montan, parcuri naționale – Cheile Bicazului - Hășmaș,
Defileul Mureșului, Călimani, stațiuni balneare și pentru sporturi de iarnă). Drumuri
principale: DN 12, DN12C, DN15, DN70, DJ 121, DJ123, DJ125, DJ127
o Zona de sud-vest a județului Harghita (turism de sănătate - Praid, agroturism – Corund
etc.). Drumuri principale: DN13A, DN13B, DJ132, DJ 138.
În vederea creșterii accesibilității spre multe zone turistice amintite, care la rândul ei se va
resimți în dezvoltarea economică, este nevoie de dezvoltarea și implementarea de proiecte
de investiții pentru reabilitarea și modernizarea unor sectoare de drumuri (în special drumuri
județene). În urma discuțiilor din cadrul întâlnirilor cu rețeaua partenerială și alți actori locali
și regionali s-a ajuns la concluzia că la nivelul Regiunii Centru există un număr relativ mare de
sectoare de drumuri care asigură accesibilitatea spre zone sau obiective turistice și care
necesită lucrări de reabilitare, modernizare sau extindere.
32
Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, Studiul regional ”Infrastructura rutieră - factor cheie în
dezvoltarea durabilă a Regiunii Centru”, 2011,
http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=ADStudiiRegionale&eID=1071
96
5.2. Infrastructura de utilități
Activitățile privind utilitatea publică de interes local au o importantă dimensiune socială și un

rol esențial în consolidarea dezvoltării durabile a localităților și îmbunătățire a condițiilor de
viață. Principalele obiective ale dezvoltării serviciilor publice de gospodărire comunală, în
conformitate cu prevederile directivelor europene sunt: alimentarea cu apă, canalizarea,
alimentarea cu energie termică, alimentarea cu gaze naturale, administrarea domeniului
public.
În ceea ce privește infrastructura de utilități publice și serviciile aferente la nivelul României
amintim câteva aspecte punctuale aferente anului 2011:
o Numărul locuitorilor deserviți de sistemul public de alimentare cu apă a fost de
12089562 persoane, reprezentând 56% din populația României, cu 126612 persoane
mai mult decât în 2010. La nivel regional, ponderea cea mai mare a populației
deservite de o are Regiunea București-Ilfov (79,3%), urmată de Regiunea Vest (64,9%)
o Volumul total de ape uzate colectat prin sistemul de canalizare publică din România a
fost de 5264 mil m3, dintre care 77,9% au provenit din activitățile industriale, iar 22,1%
din activitățile menajere. Cea mai mare pondere la generarea apelor uzate industriale
au avut-o următoarele activități industriale: producerea și distribuția energiei electrice
(86,2%), industria metalurgică (3,3%) și industria chimică și petrochimică (2,3%)
o Din numărul total de localități33 din România (3181) în 2011, doar 876 de localități s-a
distribuit gaze naturale, ceea ce reprezintă mai puțin de o treime, 27,5%. La nivel
urban, din numărul total de 320 de municipii și orașe, în proporție de trei sferturi din
numărul acestora s-a distribuit gaze naturale, 75,3% (241 municipii și orașe)
o Din numărul total de locuințe în 2011, doar în 102 locuințe s-a distribuit energia
termică, ceea ce reprezintă un procent extrem de mic, de 3,2%. La nivel urban, din
numărul total de 320 de municipii și orașe, în aproape o treime s-a distribuit gaze
naturale, 29,0% (93 municipii și orașe)
 Infrastructura tehnico-edilitară din Regiunea Centru
Potrivit datelor statistice, în anul 2011 în Regiunea Centru erau 309 de localități34 cu instalații
de alimentare cu apă potabilă (cu 48 de localități mai multe față de 2005), dintre care 253 de
localități din mediul rural. La nivel de județ, în anul 2011 cele mai multe localități cu instalații
de alimentare cu apă potabilă au fost în Mureș (77), iar cele mai puține în Covasna (31). Față
de anul 2005, în anul 2011 la nivelul Regiunii Centru ponderea localităților cu instalații de
alimentară cu apă potabilă a crescut cu 11,4% (de la 63,2% la 74,6%), peste media regională
situându-se județele: Covasna (cu 17,8%), Mureș (cu 13,7%) și Harghita (cu 10,4%), la polul
opus fiind județul Brașov (cu 8,6%).
33
Municipii, orașe și comune
34Prin localități se înțeleg unități administrativ teritoriale (UAT). În cadrul unei UAT pot exista sate neracordate la rețeaua de
utilități
97
Tabel 5.2.1 Ponderea localităților cu instalații de alimentare cu apă potabilă în județele
Regiunii Centru în perioada 2005-2011
%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Regiunea Centru 63,2 64,5 68,6 70,0 71,0 72,0 74,6
Alba 66,2 64,1 66,7 67,9 70,5 74,4 75,6
Braşov 77,6 81,0 82,8 82,8 84,5 86,2 86,2
Covasna 51,1 53,3 68,9 68,9 68,9 66,7 68,9
Harghita 71,6 70,1 76,1 77,6 77,6 79,1 82,1
Mureş 61,8 65,7 65,7 74,5 75,5 75,5 75,5
Sibiu 48,4 50,0 54,7 46,9 46,9 46,9 57,8
Sursa: Institutul Național de Statistică (calcule proprii)
La nivelul României, în anul 2011 un număr de 2030 de localități aveau instalații de alimentare
cu apă potabilă, dintre care 13,4% erau pe teritoriul Regiunii Centru. Analizând acest
indicator, cea mai mare pondere a localităților cu instalații de alimentare potabilă din totalul
celor din România erau în regiunile Sud Muntenia (16,7%) și Nord Vest (16,3%), la polul opus
fiind regiunile București Ilfov (1,2%) și Vest (10,9%).
La nivelul Regiunii Centru în 2011 a fost distribuit consumatorilor un volum de apă potabilă
de 113490 mii m3, cu aproape o treime mai puțin față de 2005 (28,1%). Din volumul total de
apă potabilă distribuită în 2011 la nivel regional un sfert a fost în județul Brașov (26,1%), o
cincime în județele Alba (20,5%) și Sibiu (19,9%), iar cel mai puțin în județele Covasna (6,8%) și
Harghita (9,5%).
În ceea ce privește populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă la nivelul

Regiunii Centru, în anul 2011 au beneficiat 1.555.589 de locuitori cu 56.210 mai mulți față de
anul anterior.
În 2011 în Regiunea Centru 61,7% din total populație a fost deservită de sistemul public de
alimentară cu apă, cu 2,3% mai mult față de anul anterior. Din acest punct de vedere, datele
statistice din 2011 au pus în evidență accentuate disparități la nivel de județ: 81.9% în Brașov,
69,4% în Sibiu, 55,8% în Alba, 55,4% în Mureș, 48,2% în Harghita și doar 38,0% în Covasna.
Localitățile rurale se caracterizează print-un grad redus de echipare cu rețele de alimentare în
sistem centralizat, majoritatea rețelelor existente de distribuție fiind subdezvoltate.
Comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare, Regiunea Centru ocupa în 2011 locul al 3-lea în
ceea ce privește ponderea populației deservită de sistemul public de alimentare cu apă din
total populație (61,7%), după regiunile București Ilfov (79,3%) și Vest (64,9%), media națională
fiind de 56,5%. Un an mai târziu, în 2012, Regiunea Centru ocupa locul 4, după regiunile
București Ilfov, Vest și Sud-Est.
În 2011 față de în urmă cu 3 ani, ponderea populației deservită de sistemul public de

alimentare cu apă din total populație a crescut în toate regiunile. Cele mai mari creșteri ale
ponderii locuitorilor care au beneficiat de sistemul public de alimentare cu apă au fost în
98
regiunile Sud Muntenia (cu +5,9%) și Sud Vest Oltenia (cu +3,0%), la polul opus fiind regiunile
Sud-Est (cu +0,2%) și București Ilfov (cu 1,0%). La nivelul Regiunii Centru, în ultimii 3 ani rata
de creștere a fost de +1,7%.
Tabel 5.2.2 Populația deservită de sistemul de alimentare cu apă pe regiuni de dezvoltare în

perioada 2010 - 2011
Populația deservită de sitemul

Procent în total populație din
Țară/Regiuni de public de alimentare cu apă
regiune (%)
dezvoltare (număr locuitori)
2010 2011 2012 2010 2011 2012

România 11962950 12089562 12103555 55.8 56.5 56.8
R. Nord Vest 1591467 1632031 1610125 58.6 60.1 59.5
R. Centru 1499379 1555589 1518949 59.4 61.7 60.4
R. Nord Est 1471864 1472048 1494286 39.7 39.7 40.4
R. Sud Est 1743618 1688664 1699277 61.1 60.3 61.2
R. Sud Muntenia 1649250 1706732 1726829 50.6 52.5 53.6
R. București Ilfov 1792012 1799149 1819794 79.2 79.3 80.0
R. Sud Vest Oltenia 980126 993519 994474 43.8 44.5 45.1
R. Vest 1235234 1241830 1239821 64.4 64.9 65.2
Potrivit datelor statistice la finele anului 2011 un număr de 162 de localități erau dotate cu
instalații de canalizare publică, dintre care 56 erau municipii și orașe, iar 106 comune. În
perioada 2005-2011 la nivelul Regiunii Centru ponderea localităților cu instalații de canalizare
publică din total localități a crescut continuu de la 28,3% la 36,5%. În anul 2011 județul cu cea
mai mare pondere a localităților cu instalații de canalizare publică este Harghita (peste
jumătate, 53,7%), la polul opus fiind județul Alba (21,8%).
Tabel 5.2.3 Ponderea localităților dotate cu instalații de canalizare publică în județele

%
Județ/ Regiune 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Alba 20,8 21,8 21,8 23,1 21,8 21,8 21,8
Braşov 27,6 27,6 31,0 32,8 36,2 37,9 37,9
Covasna 35,6 37,8 42,2 42,2 44,4 44,4 44,4
Harghita 28,4 32,8 43,3 49,3 50,7 53,7 53,7
Mureş 34,3 34,3 34,3 37,3 37,3 38,2 38,2
Sibiu 23,4 23,4 25,0 26,6 26,6 26,6 26,6
Regiunea Centru 28,3 29,5 32,4 34,8 35,5 36,5 36,5
La nivelul României din numărul total de localități 861 erau dotate cu instalații de canalizare
publică, cea mai mare pondere, aproape o cincime (18,8%) fiind în Regiunea Centru, urmată
99
de regiunea Nord Est (17,2%), iar cele mai mici ponderi în regiunile București Ilfov (2,7%) și
Sud vest Oltenia (10,3%).
La finele anului 2011, rețeaua de canalizare publică din Regiunea Centru era formată din
3920 km de conducte de canalizare dintre care 73 % în mediul urban și 27 % în mediul rural.
La nivel județean cea mai mare lungime simplă a conductelor de canalizare publică a fost în
județul Mureș, aproape 1000 km (949,1 km), iar cea mai mică în Covasna (325,1 km). Față de
anul anterior, în 2011 la nivel regional erau cu 384 mai mulți kilometri din lungimea totală
simplă a conductelor de canalizare publică, adică cu 10,9% mai mult, peste media regională
fiind județele Covasna (mai mult cu jumătate, 51,9%) și Sibiu (cu 17,7%).
La nivel de județ cele mai mari ponderi din lungimea totală de canalizare din mediul urban era
în județele Alba (87%) și Brașov (84%), iar cele mai mici în Harghita (41%) și Sibiu (69%).
La nivel național, în 2011 din lungimea totală simplă a conductelor de canalizare publică
(23137,2 km) cea mai mare pondere se află pe teritoriul Regiunii Centru (16,9%), urmată de
Regiunea Nord Vest (15,7%), la polul opus fiind regiunile Sud Vest Oltenia (8,5%) și București
Ilfov și Sud Muntenia (cu câte 10,3%).
La nivelul Regiunii Centru, numărul localităților în care se distribuie gaze naturale a crescut
continuu din 2005 de la 227 de localități la 242 de localități în 2011. Județele cu cel mai mare
număr de localități în care se distribuie gaze naturale sunt Mureș (82), urmat la mare distanță
de Sibiu (49) și Brașov (40), la polul opus fiind județele Covasna (13) și Harghita (26).
Tabel 5.2.4 Numărul localităților în care se distribuie gaze naturale la nivelul județelor
Regiunii Centru în perioada 2005 - 2011
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Regiunea Centru 227 236 241 239 241 242 242
Alba 29 30 31 31 32 32 32
Braşov 35 40 41 39 39 40 40
Covasna 14 14 14 12 12 12 13
Harghita 20 22 24 26 26 26 26
Mureş 82 83 83 83 83 83 82
Sibiu 47 47 48 48 49 49 49
La nivelul Regiunii Centru, la finele anului 2001 în peste jumătate din localități se distribuia gaze
naturale (58,5%), cu 3,5% mai multe localități față de 2005. La nivel de județ, în anul 2011, în județul
Mureș în peste 80% din localități se distribuiau gaze naturale, urmat de județul Sibiu (peste trei
sferturi din localități), la polul opus fiind Covasna (o treime din localități).
100
Tabel 5.2.5 Ponderea localităților în care se distribuie gaze naturale în județele Regiunii
Centru în perioada 2005 - 2011
Județ/ Regiune 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Alba 37,7 38,5 39,7 39,7 41,0 41,0 41,0
Braşov 60,3 69,0 70,7 67,2 67,2 69,0 69,0
Covasna 31,1 31,1 31,1 26,7 26,7 26,7 28,9
Harghita 29,9 32,8 35,8 38,8 38,8 38,8 38,8
Mureş 80,4 81,4 81,4 81,4 81,4 81,4 80,4
Sibiu 73,4 73,4 75,0 75,0 76,6 76,6 76,6
Regiunea Centru 55,0 57,0 58,2 57,7 58,2 58,5 58,5
La nivel național, în anul 2011 s-a distribuit gaze naturale în 876 de localități, dintre care cele
mai multe, o treime fiind în Regiunea Centru (27,6%), urmată la mare distanță de Regiunea
Sud Muntenia (18%), la polul opus fiind Regiunile București Ilfov (4,3%) și Sud Est (6,4%).
În perioada 2005 - 2011 numărul localităților în care se distribuie energie termică a scăzut
continuu de la 22 de localități (20 de municipii și orașe și 2 localități rurale din județul Mureș)
la 17 de localități (toate municipii și orașe). La nivelul Regiunii Centru, în anul 2011 o treime
din localitățile din mediul urban beneficiau de distribuție de energie termică (29,8%, 17 din 57
de orașe), peste media regională fiind județele Harghita (66,7%) și Brașov (30%), iar cele mai
mici ponderi fiind în județele Alba și Sibiu (câte 18,2%).
Numărul mic al localităților și scăderea continuă a acestora în ultimii ani este datorată
numărul mare a locuitorilor care optează pentru instalații proprii de energie termică. Numărul
dublu de localități în care se distribuie energia termică în sistem centralizat în județul Harghita
comparativ cu celelalte județe este pusă în evidență de investițiile pentru reabilitarea și
modernizarea sistemului de energie termică și a optării pentru centrale care folosesc biomasa
(de exemplu Miercurea Ciuc).
Tabel 5.2.6 Numărul localităților în care se distribuie energie termică la nivelul județelor
Regiunii Centru în perioada 2005 - 2011
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Regiunea Centru 22 21 19 19 16 17 17
Alba 2 2 2 2 2 2 2
Braşov 3 3 4 3 3 3 3
Covasna 3 3 3 3 2 2 1
Harghita 6 6 5 5 5 6 6
Mureş 6 5 4 4 3 3 3
Sibiu 2 2 1 2 1 1 2
101
La nivelul Regiunii Centru, față de anul 2005 în 2011 ponderea localităților în care se distribuia energia
termică a scăzut continuu de la 5,3% la 4,1%. În anul 2011 județul cu cea mai mare pondere a
localităților în care se distribuie energie termică este Harghita (9%), la polul opus fiind județele
Covasna (2,2%) și Alba (2,6%).
Tabel 5.2.7 Ponderea localităților în care se distribuie energie termică la nivelul județelor
Regiunii Centru în perioada 2005 - 2011 (%)
Județ/ Regiune 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Alba 2,6 2,6 2,6 2,6 2,6 2,6 2,6
Braşov 5,2 5,2 6,9 5,2 5,2 5,2 5,2
Covasna 6,7 6,7 6,7 6,7 4,4 4,4 2,2
Harghita 9,0 9,0 7,5 7,5 7,5 9,0 9,0
Mureş 5,9 4,9 3,9 3,9 2,9 2,9 2,9
Sibiu 3,1 3,1 1,6 3,1 1,6 1,6 3,1
Regiunea 5,3 5,1 4,6 4,6 3,9 4,1 4,1
Centru
La nivel național, în 2011 în 102 localități se distribuia energia termică, regiunile cu cele mai
mari ponderi ale localităților fiind Sud - Est (18,6%, 19 localități) și Centru (16,7%, 17
localități), iar regiunile cu cele mai mici ponderi fiind București Ilfov (2%, 2 localități) și Nord
Vest (6,9%, 7 localități).
În ultimii ani, în Regiunea Centru s-a înregistrat o scădere a volumului gazelor naturale
distribuite, acesta fiind de 1.927.887 mii m3 în anul 2011, cu o jumătate de milion de mii m3
mai puțin față de 2005 (506.317 mii m3). Potrivit datelor statistice din 2011, din volumul total
al gazelor naturale distribuite în Regiunea Centru peste jumătate din acesta se distribuie în
județul Mureș (53,7%), urmat de județul Brașov (cu aproximativ 20%), la polul opus fiind
județele Covasna și Harghita (sub 5% fiecare județ).
Analizând în profil teritorial regional, din volumul total de gaze naturale distribuite în 2011 în
România (10.269.684 mii m3), cea mai mare pondere o ocupă Regiunea București Ilfov cu
aproape o treime (27,3%), urmată de Regiunea Centru (18,8%), la polul opus fiind regiunile
Sud Vest Oltenia ( 5,6%), Vest (6,7%) și Nord Vest (7,8%).
102
Volumul gazelor naturale distribuite în județele Regiunii Centru în
perioada 2005 - 2011 (mii m3)
1200000
1000000
800000
600000
400000
200000
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu
Fig. 5.2.2
În anul 2011, lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor era în Regiunea Centru
de 8281,2 km cu aproape 70 km mai mult față de anul anterior (69,6 km). Din lungimea totală
a conductelor de distribuție a gazelor din Regiunea Centru 45,3 % erau în mediul urban
(3750,2 km), iar 54,7% în mediul rural (4531 km). La nivel de județ cea mai mare lungime a
conductelor de distribuție a gazelor în 2011 era în Mureș, 3222,8 km dintre care o treime în
mediul urban. Acest fapt este datorat prezenței pe teritoriul județului Mureș a domurilor
gazeifere și a numărului mare de localități în care se extrage gazul metan.
În concluzie, în anul 2011 în funcție de dotarea tehnico-edilitară, din numărul total de

localități de la nivelul Regiunii Centru:
- trei sferturi (74,6%) o dețineau localitățile cu instalații de alimentară cu apă potabilă

- jumătate (58,5%) o dețineau localitățile în care se distribuie gaze naturale
- peste o treime (36,5%) o dețineau localitățile cu instalații de canalizare publică
- sub 5 % (4,1%) o dețineau localitățile în care se distribuie energie termică
O situație asemănătoare este și la nivelul comunelor din Regiunea Centru.
103
Ponderea localităților din Regiunea Centru în funcție de dotarea tehnico-edilitară
în perioada 2005 - 2011
80,0
70,0
60,0
50,0
%
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
cu instalaţii de canalizare publică 28,3 29,5 32,4 34,8 35,5 36,5 36,5
în care se distribuie gaze naturale 55,0 57,0 58,2 57,7 58,2 58,5 58,5
în care se distribuie energie termică 5,3 5,1 4,6 4,6 3,9 4,1 4,1
cu instalatii de alimentare cu apa potabila 63,2 64,5 68,6 70,0 71,0 72,0 74,6
Fig. 5.2.3
La nivel național unul din punctele slabe privind gradul de dezvoltare a infrastructurii de
utilități este accesul redus al comunităților la infrastructura de apă și apă uzată (52%),
calitatea necorespunzătoare a apei potabile și lipsa facilităților de canalizare și epurare a
apelor uzate în anumite zone. România este considerabil în urmă în ceea ce privește
furnizarea serviciilor de tratare a apei potabile și de colectare și epurare a celei uzate.
Calitatea cursurilor de apă depinde în mare măsură de capacitățile și calitatea epurării apei
uzate rezultate din activitățile umane.
Prin Programul Operațional Sectorial Mediu, Axa prioritară 1 ”Extinderea și modernizarea

sistemelor de apă/apă uzată”, până la data de 1 mai 2012 au fost aprobate proiecte majore
de reabilitare și extindere a sistemelor de apă și canalizare la nivelul celor 6 județe din
Regiunea Centru având o valoare totală de 751.884.213 Euro (fără TVA).
 Infrastructura tehnico - edilitară din mediul rural din Regiunea Centru
Particularitățile din mediul rural din Regiunea Centru, dar și o serie de fenomene și situații,
pun în evidență o serie de disparități la nivel de județ în ceea ce privește infrastructura
tehnico - edilitară din mediul rural. Având la bază date statistice, prezentăm pe scurt
principalele aspecte privind infrastructura de utilități din mediul rural al Regiunii Centru.
În ceea ce privește alimentarea cu apă potabilă, în anul 2011 la nivel regional 253 de comune
erau dotate cu instalații de alimentare cu apă potabilă (71% din numărul total de comune),
cele mai multe comune fiind în județul Mureș (66), iar cele mai puține în județul Covasna (26).
Față de anul 2005, la nivelul Regiunii Centru în anul 2011 ponderea comunelor cu instalații de
apă potabilă a crescut cu 13% (48 de comune). La nivel de regiuni, în 2011, Regiunea Centru
104
era pe locul al 6-lea, pe primul loc fiind Regiunea Sud Muntenia (337 comune), iar pe ultimul
loc Regiunea București Ilfov (19 comune).
La nivelul Regiunii Centru în anul 2011 un număr de 106 de comune erau dotate cu instalații
de canalizare publică (o treime, 29,7% din comune), cele mai multe comune fiind în județele
Mureș (29) și Harghita (28), iar cele mai puține în județele Alba (8) și Sibiu (12). Din acest
punct de vedere, la nivel național, Regiunea Centru ocupă primul loc, urmată de Regiunea
Nord Est (104 comune), la polul opus situându-se regiunile București Ilfov (14 comune) și Sud
Vest Oltenia (50 de comune). Față de 2005, în anul 2011 la nivelul Regiunii Centru ponderea
comunelor dotate cu instalații de canalizare publică a crescut cu 12,6% (de la 17,1% în 2005 la
29,7%, adică de la 61 de comune în 2005 la 106 comune în 2011).
În ceea ce privește rețeaua de canalizare publică, în anul 2011, din lungimea simplă a
conductelor de canalizare din Regiunea Centru (3920 km) o treime se aflau în mediul rural
(27%, adică 1044,9 km). Din lungimea totală a rețelei de canalizare publică din mediul rural al
Regiunii Centru, cele mai mari ponderi erau în județele Harghita (peste o treime, 36,2% adică
378 km) și Sibiu (aproape un sfert, 23%, adică 239,9 km), la polul opus fiind județele Alba
(5,8% adică 60,5 km) și Covasna (7,5% adică 78,1 km).
Potrivit datelor statistice din 2011, în mediul rural din Regiunea Centru, în peste jumătate din
comune (53,5% adică 191 de comune) se distribuiau gaze naturale, cu 13,% mai multe
comune față de anul 2005 (179 comune). În 2011, la nivel de județ cele mai multe comune în
care se distribuiau gaze naturale erau localizate în județele Mureș (71 comune), urmat la
mare distanță de Sibiu (38 comune), la polul opus fiind județele Covasna (9 comune) și Alba
(24 comune). La nivel național, din punct de vedere al numărului de comune în care se
distribuiau gaze naturale în 2011, Regiunea Centru ocupă primul loc, urmată de Regiunea Sud
Muntenia (114 comune), la polul opus fiind regiunile București Ilfov (29 comune) și Sud Est
(37 comune).
În ceea ce privește lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor din Regiunea

Centru, există un echilibru la nivel de mediu de rezidență, în 2011 aceasta fiind doar cu 10%
mai mare în mediul rural față de cel urban (55% adică 4531 km în mediul rural și 45% adică
3750,2 km în mediul urban). Din lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor din
mediul rural al Regiunii Centru, în anul 2011, jumătate a fost în județul Mureș (49,9% adică
2259,3 km), urmat la mare distanță de județele Brașov și Sibiu (câte 14,1%), la polul opus fiind
județele Covasna (1,8%) și Harghita (6,5%).
Potrivit datelor statistice din anul 2011, în Regiunea Centru în nicio comună nu se distribuia
energie termică, situație similară fiind și în regiunile Sud Vest Oltenia și București Ilfov. La
nivel național, în 2011 doar în 9 comune se distribuia energia termică, cele mai multe fiind în
regiunile Vest și Sud Muntenia (câte 3 comune).
În concluzie, asemeni mediului urban și în mediul rural cea mai mare pondere a localităților o
dețin cele dotate cu instalații de alimentare potabilă (aproape două treimi: 70,9% în 20011,
105
fiind cu 13,3% mai multe față de 2005), urmată de cele în care se distribuie gaze naturale
(peste jumătate: 53,5%), iar o treime din localități fiind dotate cu instalații de canalizare
publică (29,7% în 2011, cu 12,6% mai multe comune față de 2005).
Ponderea comunelor din total comune din Regiunea Centru cu acces la

infrastructura tehnico-edilitară în perioada 2005 - 2011
%
80,0
70,0
60,0
50,0
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Ponderea comunelor cu instalații de
17,1 18,5 21,8 24,6 25,5 26,6 29,7
canalizare
Ponderea comunelor în care se
50,3 52,4 53,5 52,9 53,2 53,5 53,5
distribuie gaze naturale
Ponderea comunelor cu instalații de
57,6 59,1 63,6 65,5 66,7 67,8 70,9
alimentare cu apă potabilă
Fig. 5.2.4
În prezent nu sunt racordate la rețeaua de utilități (energie electrică, energie termică sau
canalizare, etc.): localități rurale din zona montană (Munții Apuseni, Munții Călimani, Munții
Giurgeului, Munții Întorsurii, Munții Cindrel, Munții Baraolt, Munții Bodoc, Munții Persani,
Munții Bârsei etc.), 3 orașe din județul Alba și Harghita și un oraș din județul Covasna,
localități rurale din depresiuni intramontane. Neracordarea unor localități la infrastructura de
utilități publice este un factor restrictiv în atragerea de potențiali investitori și investiții în
localitățile respective.
La nivelul Regiunii Centru infrastructura de utilități publice este insuficienta, iar in cele mai
multe cazuri aceasta este învechită. Infrastructura de utilități publice existentă necesită
investiții în reabilitarea, extinderea sau modernizarea acesteia. Concluziile au fost formulate
în urma discuțiilor din cadrul întâlnirilor organizate cu rețeaua partenerială (grupul de lucru în
domeniul infrastructurii). Pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020 este util
acordarea de sprijin financiar în modernizarea și aducerea la standardele Uniunii Europene a
infrastructurii tehnico-edilitare la nivelul Regiunii Centru.
106
5.3. Infrastructura de telecomunicații
5.3.1. Accesul la internet si utilizarea acestuia
Comunicaţiile electronice în bandă largă au devenit o prioritate la nivel mondial în a doua

jumătate a anilor 1990, ca rezultat al faptului că societatea bazată pe cunoaştere are un
impact semnificativ asupra competitivităţii, dezvoltării rapide a comunicaţiilor şi a
tehnologiilor IT, precum şi asupra liberalizării pieţelor telecom.
La nivel național 42% dintre gospodării au conexiune la internet şi 23% au conexiune

broadband35. Această rată nesatisfăcătoare de penetrare şi de utilizare se datorează în
principal populaţiei din mediul rural (45% din populaţia României) care se caracterizează prin
venituri mici, rată scăzută a calculatoarelor disponibile la nivelul gospodăriilor, condiţiile
precare de acoperire DSL36.
În Regiunea Centru, la nivel de județ, ponderea populației fără acces la conexiuni în banda
largă sunt cuprinse între: 50% - 80% în județul Covasna; 40% - 50% în județul Alba și 20% -
40% în județele Brașov, Harghita, Sibiu și Mureș. 37
Localităţile din Regiunea Centru care nu beneficiază de conexiune broadband sunt

următoarele:
- județul Alba: zona Munţilor Apuseni şi unele sate din comunele Blandiana, Bucerdea
Grânoasă, Cenade, Ceru Băcăinţi, Galda de Jos, Galda se Sus, Întregalde, Jidvei,
Livezile, Lopadea Noua, Mirăslău, Rimetea, Râmeţ, Rădeşti, Sâncel, Sântimbru,
Săsciori, Stremţ, Şibot, Şona, Şpring, Vinţu de Jos
- judeţul Braşov: unele sate din comunele Beclean, Buneşti, Cincu, Crizbav, Fundata,
Hârseni, Hărman, Homorod, Jibert, Măieruş, Moieciu, Racoş, Şinca Nouă, Ticuşu,
Ungra, Viştea
- judeţul Covasna: unele sate din comunele Băţani, Bodoc, Cernat, Estelnic, Malnaş,
Ojdula, Ozun, Reci, Sita Buzăului, Turia, Vâlcele, Valea Crişului, Zăbala
- judeţul Harghita: unele sate din comunele Atid, Avrămeşti, Ciucsângeorgiu, Feliceni,
Gălăuţaş, Lunca de Jos, Lupeni, Mărtiniş, Plăieşii de Jos, Praid, Remetea, Săcel,
Şimoneşti, Ulieş, Zetea
- judeţul Mureş: unele sate din comunele Albeşti, Bahnea, Cheţani, Cozma, Fărăgău,
Ghindari, Gorneşti, Iclănzel, Pogăceaua, Râciu, etc.
- judeţul Sibiu: unele sate din comunele Bârghiş, Boiţa, Chirpăr, Iacobeni, Micăsasa,
Slimnic, Şeica Mare, etc.
35 Broadband-ul, dincolo de definiţia sa lexicală sau cea tehnică, indiferent de mediul de transmisie (cablu, unde radio, fibră
optică) sau de viteza pe care i-o atribuim, defineşte gradul de conectare în reţea pe care îl folosim şi, implicit, cantitatea de
informaţii la care avem acces la un moment dat.
36 DSL (Digital Subscriber Line) se referă la tehnologii și echipamente utilizate în rețelele telefonice pentru a asigura acces la o
rețea digitală de viteză mare pe fire de cupru torsadate

37 Aceste date statistice au fost preluate din Strategia guvernamentală de dezvoltare a comunicaţiilor electronice în bandă
largă în România pentru perioada 2009 – 2015, pagina 6
107
Din totalul gospodăriilor din România, mai mult de jumătate (52,0%) au avut în 2012 un
calculator acasă, proporție superioară celei din anul 2011 (46,8%). Dintre gospodăriile care
dețin calculator acasă, aproape trei sferturi locuiesc în mediul urban (74,7%). La nivelul
regiunilor de dezvoltare, diferențele nu sunt foarte mari, ponderea acestora situându-se între
43% și 58% din totalul fiecărei regiuni, cu excepția regiunii București - Ilfov, unde aproape 3
din 4 gospodării au în dotare calculatoare (71,3%). Proporțiile cele mai mici s-au înregistrat în
regiunile: Nord Est (43,4%), Centru (46,7%) și Sud vest Oltenia (47,3%). La nivelul Regiunii
Centru, ponderea gospodăriilor care dețin un calculator a crescut în 2012 (46,7%) cu mai
puțin de 1% față de 2011 (46%).
În ceea ce privește accesul gospodăriilor la internet acasă, la nivelul României în proporție de

jumătate din gospodării (49,3%) au acces la rețeaua de internet, majoritatea (76,7%) dintre
acestea concentrându-se în mediul urban. La nivel național, față de 2011, în 2012 ponderea
gospodăriilor cu acces la internet a crescut cu 6%. La nivel regional, în anul 2012 conectarea la
internet a fost mai răspândită printre gospodăriile din regiunea București Ilfov (peste 2
gospodării din 3 aveau acces la internet de acasă), urmată la mare distanță de regiunile Vest,
Nord Vest și Sud Est (aproximativ 1 din 2 gospodării), urmate apoi de regiunile Sud Muntenia
și Sud Vest Oltenia ( peste 2 gospodării din 5). La nivelul regiunii Centru mai puțin de jumătate
din gospodării erau conectate la internet de acasă, ponderea acestora fiind mai mare în 2012
(43,4%) cu 2,3% față de anul anterior (41,1%). Din acest punct de vedere, regiunea centru se
situează pe locul al 6-lea între regiunile României.
Un alt indicator relevant este ponderea persoanelor din totalul persoanelor cu vârste cuprinse
între 16 și 74 de ani care au folosit cel puțin o dată un calculator. La nivel național, în anul
2012 acest indicator atingea valori de 56,6% cu 5,8% mai mult față de anul anterior (50,8%).
Precizăm faptul că incidența utilizării calculatoarelor prezintă diferențieri, adesea importante,
sub influența caracteristicilor persoanelor, în principal sexul, vârsta, nivelul de instruire,
ocupația și mediul de rezidență. În același timp, deosebirile din punct de vedere al ponderii
utilizatorilor de calculatoare sunt destul de bine conturate între regiunile de dezvoltare.
Proporții relativ reduse ale utilizării calculatoarelor se înregistrează între persoanele de 16-74
ani din regiunile Nord vest (55,3%), Centru (55,2%), Nord Est (52,4%), Sud Muntenia (51,8%) și
Sud Vest Oltenia (51,5%), iar proporțiile cele mai ridicate în regiunile București Ilfov (71,8%) și
Sud Est (55,6%).
Analizând tipurile de activități efectuate la internet în anul 2011, ponderea cea mai mare o au
cele legate de utilizarea unui motor de căutare a informațiilor, la nivel național fiind de 90,7%,
Regiunea Centru fiind pe ultimul loc între regiunile de dezvoltare cu 88,7%. Ponderi foarte
mari le dețin și activitățile legate de trimiterea de email-uri cu fișiere atașate, Regiunea
Centru fiind pe locul al 2-lea (83,5%), după Regiunea Sud Vest Oltenia (88,3%), la polul opus
fiind regiunile Vest (67,3%) și Nord Est (75,4%).
108
Tabel 5.3.1 Structurarea persoanelor care folosesc Internetul, după tipul de activități
efectuate la nivelul regiunilor de dezvoltare în 2011
(% în total persoane de 16-74 ani care au folosit Internetul)
R.
R. R. R. Sud R. Sud R.
România/Regiune de R. R. Bucur
România Nord - Sud - Munte Vest Nord
dezvoltare Vest Centru ești-
Est Est nia Oltenia Vest
Ilfov
Utilizarea unui
motor de
90.7 91.4 94.1 90.2 88.9 90.0 91.7 88.7 90.2
căutare a
informațiilor
Trimiterea de
e-mail-uri cu 79.1 75.4 77.4 76.7 88.3 67.3 82.9 83.5 81.9
fișiere atașate
Postarea de
mesaje pe
chat-uri,
grupuri de știri 49.0 49.3 44.6 45.0 45.7 35.9 50.8 51.8 62.9
sau forumuri
de discuții
online
Utilizarea
internetului
32.0 30.8 29.1 22.9 22.7 30.4 35.5 33.5 46.9
pentru apeluri
Activități telefonice
efectuate Utilizarea
la tehnicii ”peer
Internet: to peer” de
schimb de 18.5 15.4 16.0 13.4 19.9 14.0 16.9 21.3 30.0
fișiere între
utilizatorii unei
rețele
Crearea unei
15.6 13.7 14.1 10.2 13.6 9.8 21.2 14.2 25.9
pagini web
Încărcarea de
texte, jocuri,
imagini, filme 42.2 44.9 42.7 40.9 46.4 32.5 39.2 37.0 50.6
sau muzică pe
site-uri
Modificarea
setărilor de
securitate ale 10.9 10.1 8.4 6.9 9.8 6.3 10.5 12.7 20.5
browserelor de
Internet
Alte activități 1.8 3.8 0.9 2.4 0.1 2.2 0.9 2.4 0.9
Analizând motivele pentru care o parte însemnată a populației nu are acces la internet de
acasă, s-a observat că în anul 2012, la nivelul Regiunii Centru cea mai mare pondere a
populației consideră că internetul este inutil (36,4%, media națională fiind de 37,6%),
109
echipamentul costă prea mult (29,9%, media națională fiind de 36%) sau costurile accesării
internetului costă prea mult (28,7%, media națională fiind de 30,1%).
Tabel 5.3.2 Proporția gospodăriilor care nu au acces la Internet acasă, după motive, la nivelul
regiunilor de dezvoltare în 2012
(% în total gospodării care nu au acces la Internet)
R.
R. R. R. Sud R. R.Bucur
România/Regiune de Sud R. R.
România Nord Sud Vest Nord ești
dezvoltare Mun Vest Centru
Est Est Oltenia Vest Ilfov
tenia
Accesează
nternetul în altă 7.7 8.2 6.1 7.1 6.6 3.7 5.4 13.9 7.8
parte
Nu îl consideră
37.6 33.9 37.6 38.7 42.4 25.9 43.0 36.4 42.9
util, interesant
Echipamentul
36.0 45.2 44.9 34.7 36.1 32.7 32.1 29.9 18.4
costă prea mult
Costurile
accesării costă 30.1 34.3 39.0 30.2 36.4 20.3 22.3 28.7 17.7
Motive prea mult
pentru Lipsa
34.5 38.1 43.4 34.2 36.9 35.3 31.6 23.2 31.3
care nu îndemânării
au Termeni legați
acces la de siguranța și
Internet confidențialitat 1.0 0.0 0.0 1.7 3.4 0.0 1.1 0.0 0.0
acasă: ea datelor pe
Internet
Conectarea
broadband la
Internet nu este 1.3 2.7 0.0 1.5 2.2 0.0 1.8 0.0 0.0
disponibilă în
zonă
Existența unor
1.7 1.1 0.4 1.2 0.7 1.0 3.3 0.0 9.2
dizabilități fizice
Alt motiv 11.1 8.2 7.3 12.2 1.5 22.9 16.5 13.7 13.0
5.3.2. Activitățile de telefonie
În ceea ce privește activitățile de telefonie la nivelul Regiunii Centru la finele anului 2011 s-au
înregistrat 597.5 de mii de conexiuni de telefonie ceea ce reprezintă 12,7 % din cele la nivel
național. La nivel de județ cele mai mari ponderi privind numărul total de conexiuni de
telefonie din cele la nivel regional sunt în județul Brașov (29,3%, aproape o treime), urmate
de județele Mureș (23,2%) și Sibiu (21,8%) la polul opus fiind județele Covasna (6,3%) și
Harghita (7,3%).
110
În anul 2011 la nivelul Regiunii Centru s-au înregistrat 390,5 milioane de minute de convorbiri
telefonice interne și internaționale, cele internaționale înregistrând un procent sub 10% din
numărul total de convorbiri telefonice (9,6%).
Tabel 5.3.1 Activitățile de telefonie în județele Regiunii Centru la finele anului 2011
Numărul Convorbiri telefonice (milioane minute)

total de
conexiuni Interne Trafic de
Fix-
(mii) Interurbane Locale Internaționale Fix-Fix acces
Mobil
Internet
România 4686.9 729.0 2151.5 279.8 1149.4 998.9 5.0
R. Centru 597.5 91.3 261.4 37.8 88.4 108.9 0.8
Alba 72.5 14.3 46.5 3.5 11.6 14.7 0.1
Braşov 175.1 28.9 62.7 11.6 29.7 43.5 0.2
Covasna 37.9 4.4 12.7 1.7 5.8 4.9 0.05
Harghita 43.4 7.0 19.5 2.2 4.8 4.8 0.1
Mureş 138.4 15.9 55.2 7.2 18.5 16.8 0.2
Sibiu 130.2 20.8 64.8 11.6 18.0 24.2 0.2
5.4. Infrastructura de sănătate
5.4.1. Infrastructura de sănătate în cifre statistice
Potrivit datelor statistice din anul 2011, Regiunea Centru dispunea de o rețea de unități
sanitare compusă dintr-un număr de 58 de spitale, 61 de policlinici, 23 de dispensare, 1488 de
cabinete de medicină generală și de familie, 1404 de cabinete stomatologice, 1014 de
cabinete de specialitate, 963 de farmacii și puncte farmaceutice și 394 de laboratoare
medicale. La nivel de județ cele mai multe unități sanitare sunt în Brașov și Mureș, iar cele mai
puține în Covasna și Harghita.
În Regiunea Centru cel mai important spital este cel din Târgu Mureș fiind atât un centru
medical cât și un centru universitar. De asemenea, importante centre medicale sunt si
spitalele din Brașov și Sibiu.
În anul 2011, la inițiativa Guvernului României, din motive de reducere a cheltuielilor, au fost
desființate în România 67 de spitale dintre care 8 în Regiunea Centru: câte 3 spitale în
județele Alba și Brașov și câte un spital în județele Mureș și Sibiu. Față de anul anterior, în
2011 la nivelul Regiunii Centru a scăzut nu numai numărul spitalelor, ci și a altor unități
medicale: policlinicile cu 27, dispensarele medicale cu 2, cabinetele de medicină generală cu
35, iar cabinetele medicale de familie cu 18. În schimb, a crescut numărul cabinetelor
stomatologice cu 62, a farmaciilor și punctelor farmaceutice cu 29 și cabinetele medicale de
specialitate cu 22.
111
Tabel 5.4.1 Unități medicale în județele Regiunii Centru în 2011
nr.
Cabinete Cabine Cabinete Farmaci
Dispen Laborat
medicale te Cabinete medicale i şi
Județ/ Spital Policlin sare oare
de medica stomatol de puncte
Regiune e ici medica medical
medicină le de ogice specialit farmace
le e
generală familie ate utice
Alba 9 0 6 9 228 168 104 160 54
Braşov 17 12 2 5 338 337 193 238 81
Covasna 5 0 2 0 106 72 92 58 34
Harghita 5 0 5 1 161 142 166 122 39
Mureş 13 40 6 1 314 331 294 220 154
Sibiu 9 9 2 49 276 354 165 165 32
Regiunea
58 61 23 65 1423 1404 1014 963 394
Centru
Tabel 5.4.2 Unități medicale în județele Regiunii Centru în 2005

nr
Spitale Policli Dispen Cabinete Cabinete Cabinete Cabinete Farmacii Laborato
nici sare medicale medicale stomatol medicale de şi puncte are
medica de de familie ogice specialitate farmace medicale
le medicină utice
generală
Regiunea 51 58 23 152 1345 1035 785 686 38
Centru
Alba 10 0 7 3 224 133 72 136 12
Braşov 14 4 2 6 352 287 146 150 9
Covasna 6 0 2 0 115 67 79 38 1
Harghita 5 0 5 0 171 89 138 94 7
Mureş 6 45 5 92 258 228 216 157 7
Sibiu 10 9 2 51 225 231 134 111 2
În Regiunea Centru, față de anul 2005, în anul 2011 s-a înregistrat o creștere a unităților
sanitare cu excepția cabinetelor medicale de medicină generale (în județele Brașov, Mureș și
Sibiu). Astfel, a crescut numărul spitalelor cu 7, al policlinicilor cu 3, al cabinetelor medicale de
familie cu 78, al cabinetelor stomatologice cu 369 și a cabinetelor medicale de specialitate cu
229. De asemenea, față de acum 7 ani numărul farmaciilor și a punctelor farmaceutice a
crescut cu 277, iar cel al laboratoarelor medicale cu 356. La nivel de județ cele mai mari
creșteri a numărului de unități sanitare s-a înregistrat în Brașov, Mureș și Sibiu, iar cele mai
mici în Harghita și Covasna (cu excepția laboratoarelor medicale). Există județe în care
numărul de laboratoare medicale a crescut în 2011 față de 2005 și de 15-20 ori în Mureș și
112
Sibiu, sau de 8 ori cum este cazul județului Brașov. La nivel de regiune numărul laboratoarelor
medicale a crescut de 9 ori de la 38 de laboratoare în 2005 la 394 de laboratoare în 2011.
Față de acum 7 ani, în 2011 în multe județe din Regiunea Centru s-a diminuat numărul
spitalelor, cu excepția județului Mureș în care s-au dublat. Situații în care numărul de unități
medicale a crescut de 2 ori s-a observat în județele Brașov (policlinici) și Alba (cabinete
medicale de medicină generală).
Tabel 5.4.3 Rata de creștere/descreștere a numărului de unități medicale în județele

Regiunii Centru în 2011 față de 2005
-%-
Cabinete
Cabinete Farmacii şi Laborat
Dispensa medicale Cabinete Cabinete
Policlinic medicale puncte oare
Județ/ Regiune Spitale re de medicale stomatolog
i de farmaceuti medical
medicale medicină de familie ice
specialitate ce e
generală
Alba -10.0 0.0 -14.3 200.0 1.8 26.3 44.4 17.6 350.0
Braşov 21.4 200.0 0.0 -16.7 -4.0 17.4 32.2 58.7 800.0
Covasna -16.7 0.0 0.0 0.0 -7.8 7.5 16.5 52.6 3300.0
Harghita 0.0 0.0 0.0 0.0 -5.8 59.6 20.3 29.8 457.1
Mureş 116.7 -11.1 20.0 -98.9 21.7 45.2 36.1 40.1 2100.0
Sibiu -10.0 0.0 0.0 -3.9 22.7 53.2 23.1 48.6 1500.0
Regiunea
13.7 5.2 0.0 -57.2 5.8 35.7 29.2 40.4 936.8
Centru
În prezent, la nivelul Regiunii Centru infrastructura de sănătate este destul de deficitară.

Pentru multe unități sanitare sunt necesare lucrări de reabilitare a clădirilor, precum și lucrări
de înnoire a echipamentelor existente și de achiziționare de noi echipamente medicale
performant și utile derulării activităților specifice.
Până în prezent, prin Programul Operațional Regional , Axa 3 ”Îmbunătățirea infrastructurii

sociale”, Domeniul Major de Intervenție 3.1 ”Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea
infrastructurii serviciilor de sănătate” s-au dezvoltat la nivelul Regiunii Centru 6 proiecte de
îmbunătățire a infrastructurii de sănătate.
Tabel 5.4.4 Numărul și ponderea spitalelor și cabinetelor medicale de familie la nivelul

regiunilor de dezvoltare la finele anului 2011
Ponderea unităților medicale din

Număr de unități medicale
totalul celor la nivel național
Tara/ Regiune
Cabinete medicale Cabinete medicale
Spitale Spitale
de familie de familie
Romania 464 990 100 100
R. Nord - Vest 69 108 14.9 10.9
R. Centru 58 65 12.5 6.6
113
R. Nord - Est 64 83 13.8 8.4
R. Sud - Est 49 342 10.6 34.5
R. Sud Muntenia 57 175 12.3 17.7
R. București - Ilfov 84 11 18.1 1.1
R. Sud Vest -
39 125 8.4 12.6
Oltenia
R. Vest 44 81 9.5 8.2
În 2011 numărul total de medici în Regiunea Centru a fost de 6039, dintre care cei mai mulți,
o treime, fiind în județul Mureș (2107 medici), iar cei mai puțini în județele Covasna (368
medici) și Harghita (455 medici). La nivel regional, față de anul 2005 în 2011 s-a înregistrat o
creștere a numărului de medici cu 11.6%, a numărului de stomatologi cu aproape jumătate
(41,9%)%, a numărului de farmaciști cu o treime (29,8%). În schimb, față de 2005, în anul
2011 s-a înregistrat o scădere cu 3,1% a personalului sanitar mediu. La nivel județean, în
ultimii ani numărul personalului sanitar mediu din județul Brașov a scăzut cu aproximativ un
sfert (-24,3%). Din totalul personalului medical, cele mai mari creșteri față de anul 2005 s-au
înregistrat în 2011 rândul stomatologilor, numărul acestora dublându-se în județele Brașov,
Harghita și Mureș.
Tabel 5.4.5 Personalul medical în județele Regiunii Centru în 2011

nr. persoane
Personal sanitar
Județ/ Regiune Medici Stomatologi Farmaciști
mediu
Alba 644 200 219 2216
Braşov 1350 356 472 2410
Covasna 368 78 78 1170
Harghita 455 144 181 1970
Mureş 2107 401 391 4025
Sibiu 1115 353 234 2423
Regiunea Centru 6039 1532 1575 14214
114
Rata de creștere/descreștere a personalului medical în 2011 față de 2005 în
Regiunea Centru
100,0
80,0
60,0 Medici
40,0
20,0 Stomatologi
0,0
Alba Braşov Mureş Sibiu
-20,0 Covasna Harghita Regiunea
-40,0 Centru
Fig. 5.4.1
Potrivit Hotărârii Guvernului nr.1388/2010 privind aprobarea programelor naţionale de

sănătate pentru anii 2011 şi 2012, se derulează la nivelul fiecărui județ din Regiunea Centru
următoarele programe de sănătate finanţate de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale
Ministerului Sănătăţii:
- Programele naţionale privind bolile transmisibile

- Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi
muncă
- Programul naţional de hematologie şi securitate transfuzională
- Programele naţionale privind bolile netransmisibile
- Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate
- Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului
- Programul naţional de tratament în străinătate
- Programul pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor.
În urma discuțiilor din cadrul întâlnirilor cu rețeaua partenerială (în special grupul din
domeniul infrastructurii) s-a ajuns la concluzia că pentru cele mai multe unități sanitare sunt
necesare lucrări de reabilitare a clădirilor, precum și lucrări de înnoire a echipamentelor
existente și de achiziționare de noi echipamente medicale performante și utile derulării
activităților specifice. În plus, multe sate din Regiunea Centru (în special mediul rural din
zonele montane izolate) se confruntă cu o lipsă a infrastructurii de sănătate și a dotărilor din
sistemul sanitar. Pentru următoarea perioadă de finanțare sunt necesare alocări financiare în
sistemul de sănătate, atât pentru reabilitarea, modernizarea și amenajarea unităților sanitare
din regiune. De asemenea, în aceste zone s-a observat o deficiență în ceea ce privește
asistența medicală primară și nevoia creării unor centre medicale permanente la care să fie
arondate una sau mai multe comune. Totodată, se consideră necesară stimularea cadrelor
medicale în vederea perfecționării acestora și asigurării de servicii medicale de calitate.
115
Per ansamblu, s-a ajuns la concluzia că la nivelul Regiunii Centru, în cele mai multe situații,
infrastructura din domeniul sănătății este necorespunzătoare, existând o serie de neajunsuri
în ceea ce privește atât accesul populației la servicii medicale cât și calitatea acestora.
5.4.2. Principalii indicatori privind starea de sănătate a populației din Regiunea Centru38
O stare bună de sănătate este un element esențial al bunăstării umane, reprezentând atât o
valoare în sine, cât și un element cheie al capitalului uman, care la rândul său influențează
direct procesul de creștere a competitivității economice.
La nivel național, în ultimii 20 de ani durata medie de viață a crescut de la 69,79 de ani în 1990
la 73,77 de ani în 2011. La nivelul Regiunii Centru, în 2011 durata medie a vieții a fost de 74,25
de ani, cu 0,5 ani mai mult față de cea la nivel național. La nivel regional, durata medie a vieții
în mediul rural este cu 1,76 ani mai mică față de cea din mediul urban. La nivel județean cea
mai mare durata medie a vieții a fost în județele Brașov (75,27 ani), Alba și Sibiu (74,23 ani),
iar cea mai mică în județele Mureș (73,57 ani) și Covasna (73,82 ani).
Durata medie de viață în România în perioada 1990 - 2011

75
74
73
72
71
ani
70
69
68
67
66
Fig. 48
Formarea unei prime imagini cu privire la starea de sănătate a populației Regiunii Centru are
la bază analiza sintetică a principalilor indicatori referitori la numărul persoanelor bolnave de
diferite afecțiuni și numărul de întreruperi de sarcini.
Afectând natalitatea, în 2011 în perioada ianuarie - iunie la nivelul Regiunii Centru au avut loc
8305 întreruperi de sarcină, cu 706 mai multe față de anul anterior și în aceeași perioadă. Cele
38
http://www.ccss.ro/public_html/sites/default/files//Principalii%20indicatori%20SEM%202011.pdf
116
mai multe întreruperi de sarcini au fost în 2011 în județele Brașov (2041) și Mureș (1926), iar
cele mai puține în județul Alba (676).
Cu excepția județelor Brașov și Covasna, în 2011, în Regiunea Centru s-a înregistrat o creștere
față de anul anterior privind întreruperile de sarcină, o situație aparte întâlnindu-se în județul
Sibiu, în care s-a dublat numărul de avorturi.
Tabel 68 Întreruperea cursului sarcinii pe semestrul I 2011 comparativ cu semestrul I 2010 în

Regiunea Centru
Județ Număr de Indici la 1000 Indici la 1000 de
întreruperi de femei din grupa de născuți vii
sarcină vârstă 15-49 de ani
2010 2011 2010 2011 2010 2011
Alba 662 676 14.5 15 414 445.3
Brașov 2194 2041 28.2 26.6 698.5 688.8
Covasna 1359 1192 49 43.3 1051 1081.7
Harghita 1050 1115 26.4 28.2 577.6 698.2
Mureș 1544 1926 21.9 27.4 512.3 689.6
Sibiu 790 1355 14.5 25 341.5 668.5
Numărul de întreuperi a cursului sarcinii pe semestrul I 2011 comparativ cu

semestrul I 2010 în Regiunea Centru
3000
număr
2000
1000
0
2010 662 2194 1359 1050 1544 790
2011 676 2041 1192 1115 1926 1355
Fig. 49
Incidența cazurilor de tuberculoză din Regiunea Centru a înregistrat o ușoară scădere în 2011
față de anul anterior de la 805 la 696 de cazuri. În semestrul I al anului 2011, cele mai multe
cazuri de tuberculoză s-au înregistrat în județele Mureș (230) și Brașov (147), iar cele mai
puține Harghita (55) și Covasna (59). În ceea ce privește numărul de cazuri de tuberculoză în
rândul copiilor cele mai multe sunt în județul Sibiu (24), iar cele mai puține în Covasna (1) și
Sibiu (2).
117
Tabel 69 Incidența tuberculozei pe semestrul I 2011 comparativ cu semestrul I 2010
în Regiunea Centru
Județ Număr de Indici la 100.000 Număr de cazuri

cazuri de de locuitori de tuberculoză la
tuberculoză copii
2010 2011 2010 2011 2010 2011
Alba 127 98 68.5 53.1 7 4

Brașov 175 147 59.1 49.5 14 8
Covasna 44 59 39.8 53.5 2 1
Harghita 48 55 29.8 34.1 5 8
Mureș 295 230 102.4 79.9 19 24
Sibiu 116 107 55 50.7 5 2
Una dintre cele mai grave boli, cancerul, ucide anual mii de români. Potrivit datelor statistice,
în anul 2011, în semestrul I (ianuarie - iunie) în Regiunea Centru erau luate în evidență 51.734
de persoane cu cancer la care se adaugă 3.573 de noi cazuri de cancer. Fața de anul anterior,
numărul de noi cazuri de cancer a scăzut la nivel de regiune cu 233 de persoane, în 2010 fiind
3806 de bolnavi de cancer. La nivel de județ, în 2011 numărul bolnavilor de cancer a crescut
față de anul anterior, cele mai multe cazuri înregistrându-se în județul Mureș (15.336 de
bolnavi) și Sibiu (11.796 de bolnavi), iar cele mai puține în Covasna (4.792 de bolnavi) și
Harghita ( 5.653 de bolnavi).
Tabel 70 Evidența bolnavilor cu cancer pe semestrul I 2011 comparativ cu semestrul I 2010

în Regiunea Centru
Județ Număr de cazuri Indici la 100.000 Număr de persoane cu
de noi de cancer de locuitori cancer rămase în
evidență
2010 2011 2010 2011 2010 2011
Alba 527 590 284.8 320.1 7095 7431
Brașov 758 721 256.3 243.4 8490 8988
Covasna 343 318 311.1 288.8 4293 4474
Harghita 444 380 276.3 236.3 5472 5273
Mureș 924 938 321.4 326.6 13965 14398
Sibiu 810 626 384.9 297.3 10823 11170
118
Numărul total al bolnavilor de cancer pe semestrul I 2011
comparativ cu semestrul I 2010 în Regiunea Centru
16000
14000
12000
număr
10000
8000
6000
4000
2000
0
2010 7622 9248 4636 5916 14889 11633
2011 8021 9709 4792 5653 15336 11796
Fig. 50
Un alt indicator care scoate în evidență starea de sănătate a populației este numărul de
bolnavi cu diabet zaharat care la nivelul Regiunii Centru, în anul 2011, semestrul I erau luați în
evidență 99.131 de bolnavi la care se mai adaugă 3.363 de noi cazuri. Cele mai multe cazuri
de persoane cu diabet zaharat au fost în județele Brașov și Mureș, iar cele mai puține în
județele Covasna și Harghita. Față de anul anterior, în toate județele Regiunii Centru, cu
excepția județului Harghita, numărul de noi cazuri de diabet zaharat a scăzut destul de mult,
cea mai mare scădere fiind în județul Mureș cu 383 cazuri.
Tabel 71 Evidența bolnavilor cu diabet zaharat pe semestrul I 2011 comparativ cu semestrul

I 2010 în Regiunea Centru
Județ Număr de noi cazuri Indici la Număr de persoane cu
de diabet zaharat 100.000 de diabet zaharat rămase în
locuitori evidență
2010 2011 2010 2011 2010 2011
Alba 575 390 310.8 211.6 13781 14368
Brașov 833 680 281.6 229.6 25540 26464
Covasna 267 244 242.2 221.6 5907 6008
Harghita 402 491 250.1 305.3 8329 8978
Mureș 989 606 344 211 24014 24582
Sibiu 952 925 452.3 439.3 17504 18731
119
Tabel 72 Evidența bolnavilor psihici pe semestrul I 2011 comparativ cu semestrul I 2010 în
Regiunea Centru
Județ Număr de cazuri Indici la 100.000 Număr de persoane
de noi de bolnavi de locuitori bolnave psihic rămase
psihici în evidență
2010 2011 2010 2011 2010 2011
Alba 112 126 60.5 68.4 5032 5234
Brașov 199 284 67.3 95.9 11833 12359
Covasna 195 245 176.9 222.5 1206 1282
Harghita 1 1 0.6 0.6 385 387
Mureș 375 964 130.4 335.6 6054 8378
Sibiu 507 356 240.9 169.1 3756 3886
În anul 2011, în perioada ianuarie - iunie, în Regiunea centru erau luate în evidență 419 de
bolnavi cu infecții interioare, dintre care jumătate din județul Sibiu (217). Din totalul
persoanelor bolnave cu infecții interioare (septimie, respiratorii, digestive, urinare,
ginecologice, cutanate, etc.) cele mai puține sunt în județele Covasna (3) și Harghita (20).
5.5. Infrastructura socială. Incluziunea socială. Comunități defavorizate
Construirea Europei sociale, întărirea coeziunii sociale a continentului se află în centrul

politicii comune europene, constituind unul din principiile directoare statuate în noul tratat al
Uniunii Europene adoptat la finele anului 2007.
Dezvoltarea capitalului uman, amplificarea rolului cunoașterii în toate domeniile economice și
sociale, alături de sprijinirea categoriilor și grupurilor de persoane vulnerabile se numără, în
mod firesc, printre prioritățile politicilor comunitare în perioada următoare. Astfel, în cadrul
Strategiei Europa 2020, documentul programatic al Uniunii Europene pentru următorii 10 ani,
sunt incluse trei priorități strategice pentru statele Uniunii, dintre care una vizează în mod
direct sfera socialului: creșterea favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată
ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
În vederea atingerii obiectivului strategic privind creșterea favorabilă incluziunii, la nivel
european au fost propuse un set de acțiuni - cheie finanțabile din Fondul European de
Dezvoltare Regională, în viitoarea perioadă de programare 2014-2020, respectiv:
- investiţii în infrastructura sanitară şi socială pentru îmbunătăţirea accesului la aceste

servicii şi reducerea inegalităților în materie de sănătate (grupuri marginalizate, romii,
persoanele expuse riscului sărăciei etc.)
- investiţii în infrastructură, care contribuie la modernizarea, transformarea structurală
şi viabilitatea sistemelor de sănătate
120
- investiţii specifice în infrastructura pentru sprijinirea tranziţiei de la asistenţa
instituţională la cea de proximitate;
- sprijin pentru investițiile în infrastructura pentru îngrijirea copiilor, a persoanelor în
vârstă și pentru îngrijirea de lungă durată
- sprijin pentru regenerarea fizică și economică a comunităților urbane si rurale
defavorizate, inclusiv romii, ceea ce reduce concentrația spațială a sărăciei
(promovarea unor planuri integrate în care locuințele sociale sunt însoțite în special de
intervenții în domeniul educației, sănătății și ocupării forței de muncă)
- sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale, prin dezvoltarea unor noi modele
comerciale și a unei soluții inovatoare de abordare a provocărilor societale
- sprijin pentru anumite investiţii vizând să elimine şi să prevină barierele care stau în
calea accesibilităţii
- promovarea strategiilor de dezvoltare locală desfăşurate de comunitatea locală prin
acordarea de sprijin pentru dezvoltarea capacităților grupurilor de acțiune locală,
precum și prin pregătirea strategiilor locale și prin acordarea de sprijin pentru
activităţile concepute, în domeniile care intră în sfera de aplicare a FEDER din
domeniul incluziunii sociale şi al regenerării fizice și economice
O contribuție importantă la realizarea obiectivelor strategice la nivel național o vor avea

fondurile structurale. Dintre cele 6 programe sectoriale, unul - Programul Operațional
Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - este dedicat în întregime
priorităților ce vizează creșterea inteligentă și creșterea favorabilă incluziunii, iar în cadrul
Programului Operațional Regional, una dintre axe (Axa prioritară 3) vizează finanțarea
acțiunilor regionale în domeniul îmbunătățirii infrastructurii sociale. Implementarea Axei
prioritare 3 a POR în Regiunea Centru se va traduce în termeni economici printr-un efort
investițional de circa 222 milioane lei, iar ca rezultate obținute la finalul perioadei actuale de
programare sunt prevăzute extinderea, modernizarea și echiparea a 13 centre de servicii
sociale. Astfel, prin Domeniul Major de Intervenție 3.2 ”Reabilitarea/modernizarea/
dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale” au dezvoltate în Regiunea Centru
proiecte care vizează extindere, modernizare și dotare de cămine pentru persoane vârstnice
(Alba Iulia, Târgu Mureș, Sfântu Gheorghe, Măgherani, etc.), servicii integrate pentru
persoane cu nevoi speciale din județul Alba (Alba Iulia, Aiud, Abrud, Blaj, Cugir, Zlatna),
extindere și dotare de centre pentru recuperare și reabilitare neuropsihiatrică (Brâncovenești,
Luduș, Tulgheș), reabilitare clădire pentru centre de zi pentru copii aflați în situații de risc
(Săcele), etc.
121
Aspecte teritoriale privind infrastructura socială în Regiunea Centru
O prioritate la nivelul Regiunii Centru o reprezintă îmbunătățirea infrastructurii sociale care

presupune crearea premiselor necesare pentru asigurarea populației cu servicii esențiale,
contribuind astfel la atingerea obiectivului european al coeziunii economice și sociale.
Serviciile sociale au drept scop sprijinirea persoanelor vulnerabile pentru depășirea situațiilor
de dificultate, prevenirea și combaterea riscului de excluziune socială, creșterea calității vieții
și promovarea incluziunii sociale a acestora. Serviciile sociale constituie un răspuns adaptat la
diferitele nevoi sociale sau situații vulnerabile. Serviciile sociale sunt asigurate atât de
furnizori publici (direcții generale de asistență socială și protecția copilului și servicii publice
de asistență socială), cât și de furnizori privați (asociații, fundații, culte religioase, persoane
fizice autorizate, organizații cu scop lucrativ, alte entități în condițiile legii).
Principalele probleme sociale actuale la nivelul Regiunii Centru sunt: îmbătrânirea populației,
extinderea fenomenului de sărăcie, șomaj pe termen lung ridicat, rata ridicată a șomajului în
rândul tinerilor, incluziune redusă pe piața muncii, rată ridicată a abandonului școlar, procent
ridicat de populație romă afectată de sărăcie, etc. Astfel, cele mai importante trei consecințe
ale problemelor sociale la nivel regional sunt: diminuarea calității vieții, scăderea siguranței și
securității sociale și reducerea coeziunii sociale.
La nivelul Regiunii Centru serviciile sociale acoperă o gamă largă și diversă de servicii care sunt
accesibile cetățenilor, pe bază necontributivă. Astfel, la nivel regional există o serie de servicii
sociale care se adresează persoanelor aflate în următoarele situații: dizabilități/handicap
(mintal, psihic, senzorial, fizic, neuromotor, etc.), victime ale violenței în familie, dependențe
(alcool, droguri, alte adicții), boală cronică, boală incurabilă, șomaj de lungă durată, lipsa unei
locuințe, persoane care trăiesc în stradă, delicvență, urgență socială, lipsă de acces la
drepturile sociale, imigrare, repatriere, etc.
În 2012, la nivel național figurau în baza de date a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției
Sociale un număr de 3229 de furnizori acreditați de servicii sociale, dintre care cei mai mulți,
puțin peste o cincime, fiind din Regiunea Centru (21,3%, reprezentând 690 de furnizori
acreditați), urmată de Regiunea Nord - Est (607 furnizori acreditați). Cel mai mic număr de
furnizori acreditați de servicii sociale s-a înregistrat în regiunile Sud - Vest Oltenia (128),
București - Ilfov (213) și Vest (275).
Tabel 5.5.1 Numărul total de furnizori acreditați de servicii sociale la nivelul României și
regiunilor de dezvoltare în 2012
Tară/Regiune de Numărul de furnizori acreditați de

Dezvoltare servicii sociale în 2012
România 3229
R. Nord - Vest 338
122
R. Centru 690
R. Nord - Est 607
R. Sud - Est 484
R. Sud Muntenia 494
R. București-Ilfov 213
R. Sud - Vest Oltenia 128
R. Vest 275
Sursa datelor: Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale - Politici familiale, incluziune
și asistență socială. Registrul electronic unic al serviciilor sociale.39 (calcule proprii)
Înainte de a contura o imagine cu privire la numărul de furnizori acreditați de servicii sociale

pe categorii de beneficiari în funcție de vârstă la nivelul Regiunii Centru, trebuie sa precizăm
un aspect pentru a evita eventuale confuzii sau neclarități cu privire la datele statistice. Există
foarte multe situații în care un furnizor acreditat de servicii sociale deține licență de
funcționare pentru mai multe tipuri de servicii sociale și care sunt destinate simultan mai
multor categorii de beneficiari (copii (0-6 ani, 7-16 ani, 17-18 ani), tineri (18-26 ani), adulți,
persoane vârstnice, diferite grupuri vulnerabile, comunități sau familii aflate în diferite situații
sociale).
În anul 2012, la nivelul Regiunii Centru, numărul total de furnizori acreditați de servicii sociale
pe categorii de beneficiari, a fost următorul în ordine descrescătoare:
- copii între 7 și 16 ani (300), cele mai multe în Sibiu (129), iar cele mai puține în Covasna (7)
- persoane vârstnice (291), cele mai multe în Sibiu (126), iar cele mai puține în Alba și
Covasna (câte 20)
- comunități în situații sociale (263), cele mai multe fiind în Mureș (100), iar cele mai puține
în Alba (2)
- adulți (262), cele mai multe în Sibiu (131), iar cele mai puține în Covasna (7)
- familii în situații sociale (251),cele mai multe în Sibiu (105), iar cele mai puține în Alba (11)
- tineri între 18 și 26 ani (245), cele mai multe în Sibiu (130), iar cele mai puține în Covasna
(3)
- grupuri vulnerabile (176), cele mai multe în Sibiu (75), iar cele mai puține în Alba și Brașov
(câte un furnizor)
39
http://www.mmuncii.ro/sas/index
123
Tabel 5.5.2 Numărul de furnizori acreditați de servicii sociale pe categorii de beneficiari în
funcție de vârstă la nivelul Regiunii Centru în 2012
Număr de furnizori acreditați pentru servicii sociale pentru:
Copii Copii Adulți

Țară/Regiune/Județ
Copii Persoane
7-16 17-18
0-6 ani Total din care tineri vârstnice
ani ani
adulți (18-26 de ani)
România 1288 1738 1384 1630 1243 1580
Regiunea Centru 223 300 267 262 245 291
Alba 18 21 12 22 20 20
Braşov 48 60 55 36 34 38
Covasna 4 7 2 7 3 20
Harghita 20 31 29 30 30 37
Mureş 30 52 45 36 28 50
Sibiu 103 129 124 131 130 126
Sursa datelor: Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale - Politici familiale, incluziune
și asistență socială. Registrul electronic unic al serviciilor sociale.40 (calcule proprii)
Analizând ponderea furnizorilor acreditați de servicii sociale din Regiunea Centru din totalul
celor din România, valorile procentuale în ordine descrescătoare, sunt următoarele în funcție
de beneficiari: 19,7% pentru tineri (vârste cuprinse între 18 și 26 de ani), 19,3 % pentru copii
cu vârste între 17 și 18 ani, 18,4 % pentru persoane vârstnice, 17,3% pentru copii (atât cu
vârste între 0 și 6 ani cât și între 7 și 16 ani) și 16,1% pentru adulți.
Pentru a evidenția importante aspecte teritoriale privind infrastructura socială a Regiunii

Centru, s-a acordat o atenție deosebită analizei acesteia pe tipuri de beneficiari. Astfel, în
funcție de disponibilitatea datelor statistice și cele mai relevante informații existente s-a făcut
o selecție, analiza fiind focusată pe aspecte ale infrastructurii sociale pentru trei categorii de
beneficiari: copii, persoane cu dizabilități și persoane vârstnice.
 Infrastructura de servicii sociale având ca beneficiari copii
În anul 2011, în Regiunea Centru funcționau 200 de centre rezidențiale pentru protecția
copilului, cele mai multe fiind în Mureș (cele 77 de centre rezidențiale reprezentând
aproximativ un sfert din cele la nivel regional), la polul opus fiind județele Sibiu (18) și
Covasna (19).
Amintim faptul că serviciile de tip rezidențial au rolul de a asigura protecția, creșterea sau
îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de părinții săi, ca urmare a stabilirii, în
condiții legale, a măsurii plasamentului. Din categoria serviciilor de tip rezidențial fac parte:
40
http://www.mmuncii.ro/sas/index
124
centrele de plasament care includ și casele de tip familial, centrele de primire a copilului în
regim de urgență și centrele maternale. Serviciile de tip rezidențial pot avea caracter
specializat în funcție de nevoile și caracteristicile copiilor protejați (de exemplu centre
rezidențiale pentru copii cu deficiențe neuropsihice, cele mai multe fiind în județul Mureș, în
număr de 10).
Tabel 5.5.3 Număr de centre rezidențiale pentru protecția copilului în Regiunea Centru în
2011
Județ/Regiune Total
Alba 47
Brașov 26
Covasna 19
Harghita 13
Mureș 77
Sibiu 18
Regiunea Centru 200
Sursa datelor: Consiliile Județene din Regiunea Centru
Potrivit datelor statistice din 2011, numărul total al copiilor (0-14 ani) din Regiunea Centru era
de 390.634, aceștia reprezentând 15,5 % din populația totală. Din numărul total de copii la
nivel regional, 3559 de copii erau protejați în sistemul rezidențial, ponderea acestora fiind de
0,9%. La nivel județean, cele mai mari ponderi ale copiilor protejați în sistem rezidențial din
numărul total de copii erau în Harghita (1,2%) și Alba (1,1%), la polul opus fiind Mureș (0,7%)
și Covasna (0,8%). Numeric, cei mai mulți copii protejați în sistem rezidențial au fost în 2011 în
județul Mureș (685), iar cei mai puțini în județul Covasna (290).
Cei mai mulți copii aflați în îngrijire rezidențială se află în centre de plasament clasice. La nivel
național, județul Brașov se află pe locul al 2-lea la cei mai mulți copii aflați în centrele de
plasament (454 de copii), primul loc fiind ocupat de Iași (1.278 de copii). La nivel național,
printre județele cu cel mai mic număr de copii instituționalizați în centre de plasament se află
județul Alba (39 de copii), urmat de Vrancea (34 de copii), Maramureș (30 de copii) și
Dâmbovița (21 de copii). În ceea ce privește distribuția pe regiuni de dezvoltare a numărului
de centre de plasament clasice, cele mai multe sunt în regiunile Centru și Nord-Est (câte 27),
regiunea Nord-Est adăpostind în aceste centre 2.541 de copii, dublu comparativ cu Regiunea
Centru (1.234 de copii).41
41 http://www.monitorulsv.ro/Ultima-ora/2012-04-04/Peste-jumatate-dintre-copiii-aflati-in-ingrijire-rezidentiala-sunt-in-
centre-de-plasament-clasice
125
Tabel 5.5.4 Număr de copii care sunt protejați în sistemul rezidențial în județele Regiunii
Centru în 2011
Alba 580
Brașov 769
Covasna 290
Harghita 653
Mureș 685
Sibiu 582
Regiunea Centru 3559
 Infrastructura de servicii sociale având ca beneficiari persoane cu dizabilități
Până în 1989, datele oficiale cu privire la persoanele cu dizabilităţi lipseau cu desăvârşire sau
puteau fi accesate doar de către cei care lucrau în sistemul instituţional de îngrijire. Existenţa
acestor persoane era cunoscută doar de către familie, vecini, prieteni ori de către specialiştii
care ofereau servicii acestor persoane.42 Recunoaşterea publică a persoanelor cu handicap
de către sistemul de protecţie socială din România a început în 1990 prin crearea
Secretariatului de Stat pentru Handicapaţi (prin H.G. nr. 1100 din 13 octombrie 1990) şi prin
adoptarea unor legi privind protecţia specială a persoanelor cu handicap.
La finele anului 2012, ponderea persoanelor cu handicap din total populație era în Regiunea
Centru de 3,6%, sub media la nivel național (3,7%). La nivel de județ cele mai mari ponderi a
persoanelor cu handicap din total populație s-a înregistrat în județele Alba (5,2%) și Sibiu
(4,7%), la polul opus fiind județele Covasna (2,2%) și Harghita (2,7%).
Tabel 5.5.5 Numărul și ponderea persoanelor cu handicap (dizabilități) la

nivelul Regiunii Centru la finele anului 2012
Ponderea Număr de persoane cu handicap în 2012

Populația persoanelor
Țară/Regiune/Județ (Recensământ cu handicap
2011) din total Copii Adulți Total
populație
România 19,042,936 3.7 60,859 636,310 697,169
Regiunea Centru 2,251,268 3.6 6,882 73,885 80,767
Alba 327,224 5.2 1,783 15,115 16,898
Braşov 505,442 3.0 1,184 13,817 15,001
Covasna 206,261 2.2 546 4,050 4,596
Harghita 304,969 2.7 1,340 6,790 8,130
42
Raportul de ţară privind dizabilitatea (handicapul) în România, 2011, Consiliul Național al Dizabilității din
România
126
Mureş 531,380 3.5 1,246 17,334 18,580
Sibiu 375,992 4.7 783 16,779 17,562
Sursa datelor: Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Direcția Generală Protecția
Persoanelor cu Handicap. Statistici 201243
La nivelul României, la finele anului 2012, numărul persoanelor cu handicap

neinstituționalizate este de 40 ori mai mare fața de cele instituționalizate, comparativ cu
Regiunea Centru unde este de 25 ori mai mare. Din numărul total al persoanelor cu handicap
neinstituționalizate din Regiunea Centru, cele mai mari ponderi (aproape câte o cincime) s-au
înregistrat în 2012 în județele: Mureș (22,9%), Sibiu (21,5%) și Alba (20,9%), la polul opus fiind
județul Covasna (5,6%).
Tabel 5.5.6 Numărul persoanelor cu handicap instituționalizate și neinstituționalizate din

Regiunea Centru la finele anului 2012
Total neinstituționalizat Total instituționalizat
Țară/Regiune/Județ
Copii Adulți Total Copii Adulți Total
România 60,844 618,921 679,765 15 17,389 17,404
Regiunea Centru 6,870 71,141 78,011 12 2,744 2,756
Alba 1,782 14,522 16,304 1 593 594
Braşov 1,173 13,638 14,811 11 179 190
Covasna 546 4,015 4,561 0 35 35
Harghita 1,340 6,618 7,958 0 172 172
Mureş 1,246 16,322 17,568 0 1,012 1,012
Sibiu 783 16,026 16,809 0 753 753
În funcție de gradul de severitate al handicapului, la nivelul Regiunii Centru la finele anului

2012, din numărul total de persoane cu handicap (80.767 persoane), cea mai mare pondere o
ocupă persoanele cu handicap accentuat (53,8%, peste jumătate), iar o treime cele cu
handicap grav (30,2%). Cele mai mari ponderi ale persoanelor cu handicap accentuat, peste
media regională, s-a înregistrat în județele Sibiu (58,4%), Alba (58,7%) și Brașov (57,5%).
Comparativ tot cu media regională, cele mai mari ponderi ale persoanelor cu handicap grav
au fost în județele Mureș (36,2%), Covasna (34,6%) și Brașov (30,5%).
43
http://www.anph.ro/tematica.php?idt=13&idss=41
44
127
Tabel 5.5.7 Numărul de persoane cu handicap în funcție de gradul de severitate în Regiunea
Centru la finele anului 2012
Total Număr de persoane cu handicap în funcție gradul de

Regiune/Judeţ persoane cu severitate
handicap Grav Accentuat Mediu Ușor
Centru 80.767 24.385 43.475 10.97 1.937
Alba 16.898 4.278 9.917 2.138 565
Braşov 15.001 4.57 8.620 1.742 69
Covasna 4.596 1.591 2.092 776 137
Harghita 8.13 2.222 3.911 1.687 310
Mureş 18.58 6.734 8.684 2.729 433
Sibiu 17.562 4.99 10.251 1.898 423
Având în vedere faptul că la nivelul Regiunii Centru peste 80% din persoanele cu handicap
prezintă un grad de severitate accentuat (peste jumătate) și grav (o treime), ponderea
persoanelor cu dizabilități care beneficiază de asistenți personali din total persoane cu
dizabilități este extrem de mic la finalul anului 2012, de 5,8% (reprezentând 4687 de
persoane). Din acest punct de vedere, cele mai mari ponderi, peste media regională, a
persoanelor cu dizabilități asistate de personal specializat s-a înregistrat în județele Covasna
(13%), Harghita (10%) și Brașov (8,8%).
Tabel 5.5.8 Numărul și ponderea persoanelor cu dizabilități care beneficiază de

asistenți personali în Regiunea Centru la finele anului 2012
Ponderea persoanelor cu
Număr de Număr de persoane cu
dizabilități asistate de asistenți
Județ/Regiune persoane cu dizabilități asistate de
personali din total persoane cu
dizabilități asistenți personali
dizabilități
Alba 16898 942 5,6
Brașov 15001 1320 8,8
Covasna 4596 599 13,0
Harghita 8130 812 10,0
Mureș 18580 672 3,6
Sibiu 17562 342 1,9
Regiunea Centru 80767 4687 5,8
45
128
O atenție deosebită ar trebui acordat aspectului privind gradul de ocupare în muncă a
persoanelor cu dizabilități. Acest subiect este unul destul de sensibil datorită în special
reticenței potențialilor angajatori cu privire la valorificarea competențelor persoanelor cu
handicap, acest lucru contribuind și la marginalizarea și discriminarea acestora.
În ultimul deceniu, la nivel național numărul persoanelor cu dizabilități angajate a crescut

progresiv și evident până în anul 2009 când s-a înregistrat o ușoară descreștere, acest fapt
datorându-se și contextului economic actual destul de vulnerabil. Din 2003 și până în 2009
numărul persoanelor cu dizabilități încadrate în muncă s-a triplat.
Evoluția numărului de persoane cu dizabilități angajate în

România 2003-2011
30000
25000
20000
nr.persoane
15000
10000
5000
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Fig. 5.5.1 Evoluția numărului de persoane cu dizabilități angajate în România 2003-2011
La nivelul Regiunii Centru ponderea persoanelor cu dizabilități încadrate în muncă din total
populației adulte cu dizabilități la finele anului 2012 era de 5,2% (3.850 de persoane). Cele
mari ponderi ale persoanelor cu dizabilități angajate din numărul total al persoanelor adulte
cu dizabilități, peste media regională, s-a înregistrat în județele Sibiu (7,3%), Alba (7,1%) și
Brașov (6,5%).
Tabel 5.5.9 Numărul și ponderea persoanelor cu dizabilități încadrate în muncă în Regiunea

Centru la finele anului 2012
Numărul
Numărul Ponderea persoanelor cu
persoanelor cu
Județ/Regiune adulților cu dizabilități încadrate în muncă
dizabilități din total adulți cu dizabilități
handicap
încadrate în muncă
Alba 15,115 1076 7.1
Brașov 13,817 894 6.5
Covasna 4,050 174 4.3
Harghita 6,790 297 4.4
129
Mureș 17,334 179 1.0
Sibiu 16,779 1230 7.3
Regiunea Centru 73,885 3850 5.2
Sursa datelor: Consiliile Județene din Regiunea Centru și Ministerul Muncii, Familiei și
Protecției Sociale. Direcția Generală Protecția Persoanelor cu Handicap
(parțial calcule proprii)
Din scurta analiză referitoare la populația cu dizabilități a Regiunii Centru privită prin prisma
mai multor unghiuri de vedere putem concluziona faptul că există o serie de probleme,
printre care amintim: ponderea extrem de mică a persoanelor cu dizabilități încadrate în
muncă, peste 80% din persoanele cu handicap au un grad de severitate grav și accentuat, etc.
Pentru acestea este nevoie de o infrastructură specifică diversă, suficientă și accesibilă
persoanelor cu dizabilități pentru a soluționa cât mai multe din problemele cu care se
confruntă. Cu toate acestea, potrivit datelor statistice, infrastructura dedicată persoanelor cu
aceste nevoi speciale este insuficientă și dispune de o gamă restrânsă de servicii. Fără a intra
în detalii, amintim că la finele anului 2011 în Regiunea Centru funcționau 70 de centre
rezidențiale pentru persoane cu dizabilități, dintre care cele mai multe în județele Mureș (22)
și Alba (20), iar cele mai puține în județele Covasna (2) și Brașov (4).
Tabel 5.5.10 Număr de centre rezidențiale pentru persoane cu dizabilități în județele

Alba 20
Brașov 4
Covasna 2
Harghita 7
Mureș 22
Sibiu 15
Regiunea Centru 70
 Infrastructura de servicii sociale având ca beneficiari persoane vârstnice
Într-o societate aflată în proces accelerat de îmbătrânire, calitatea vieţii înseamnă din ce în ce
mai mult calitatea vieţii celor aflaţi în cea de-a treia perioadă a vieţii. Integrarea lor socială şi o
viaţă demnă presupune servicii sociale specifice care, în multe cazuri, sunt deficitare în
România. Una dintre deficienţele care pot fi imputate ca sistematice în cazul serviciilor pentru
vârstnici este superficialitatea cu care sunt identificate şi evaluate nevoile acestei categorii,
având în vedere particularităţile contextului socio-cultural românesc, importanţa cantitativă a
ruralului şi decalajele de care suferă acesta în raport cu mediul urban, acestea fiind doar două
argumente în acest sens.
130
Un alt aspect deosebit de important privind populația vârstnică este vulnerabilitatea. O dată
cu înaintarea în vârstă, o persoană se poate confrunta cu 3 tipuri de îmbătrâniri: biologică,
psihologică și socială. În România bătrânețea a ajuns să fie asociată de către cei din jur cu
boala, neputința, conservatorismul, dependența, sărăcia, inutilitatea, izolare socială, etc.
Pentru a veni în sprijinul persoanelor vârstnice la nivel național s-au elaborat o serie legi și
politici. Reglementată prin Legea 17/2000, asistența socială a persoanelor vârstnice vizează
servicii sociale asigurate vârstnicilor la domiciliu, în instituții rezidențiale, centre de zi, cluburi
pentru vârstnici, apartamente și locuințe sociale. Cu toate acestea, la nivel regional, ca de
altfel la nivelul întregii țări, serviciile de asistență socială oferite persoanelor de vârsta a treia
sunt insuficiente în raport cu nevoile societății.
Potrivit datelor statistice din 2011, la nivelul Regiunii Centru funcționau 49 de centre
rezidențiale pentru persoane vârstnice, reprezentând 15,2% din cele la nivel național (322 de
centre). În profil teritorial regional, cele mai multe centre rezidențiale (cămine) pentru
vârstnici au fost identificate în județele Mureș (14), Sibiu (13) și Alba (11), la polul opus fiind
județul Brașov (2).
Tabel 5.5.11 Număr de centre rezidențiale (cămine) pentru persoane vârstnice în județele
Alba 11
Brașov 2
Covasna 5
Harghita 4
Mureș 14
Sibiu 13
Regiunea Centru 49
La nivelul Regiunii Centru, dar în special la nivelul României se întâlnește o situație particulară
și anume solicitările unui mare număr de persoane vârstnice pentru a fi îngrijite în instituții
de asistență socială, deoarece veniturile personale sunt insuficiente pentru acoperirea
costurilor vieții de zi cu zi privind medicamentele, alimentația și cheltuielile de întreținere a
locuinței și pentru că au rămas singure. În prezent nu există îngrijitori și un sistem național de
îngrijire la domiciliu care să le asigure serviciile de care au nevoie fără a mai fi
instituționalizate.
La nivelul Regiunii Centru, în 2011, ponderea populației de 60 de ani și peste din totalul
populației era de 19,4% la egalitate cu Regiunea Nord - Vest. analizând datele pentru acest
indicator, la nivel național, cele mai mari ponderi sunt în Regiunea Sud-Muntenia (22,3%), iar
cele mai mici în Regiunea Nord - Est (19,2%).
131
Analizând scenariile cu privire la ponderea populației vârstnice (65 de ani și peste) din totalul
populației la orizontul anului 2025, în Regiunea Centru prognoza se prezintă astfel: varianta
constantă (18,4%), varianta medie (19,1%), varianta optimistă (18,8%), iar varianta pesimistă
(18,9%).46
Menționăm faptul ca populația de 60 de ani și peste nu este sinonimă cu populația

pensionarilor. La nivelul Regiunii Centru, ponderea pensionarilor din total populație era în
2011 de 25,8% (reprezentând 580.474 persoane), fiind mai mare decât cea la nivelul României
(24,9%). La nivel de județ, peste media regională, cele mai mari ponderi a pensionarilor din
total populație s-a înregistrat în Brașov (27,5%) și Mureș (26,3%), la popul opus fiind Covasna
(21,5%).
Tabel 5.5.12 Numărul pensionarilor și pensia medie lunară din sistemul asigurărilor sociale
de stat în Regiunea Centru în anul 2011
Ponderea
Populația Nr. mediu Pensia
pensionarilor
Țară/Regiune/Județ (Recensământ de medie
din total
2011) pensionari lei/persoană
populație
România 19042936 4744973 24.9 773
Regiunea Centru 2251268 580474 25.8 801
Alba 327224 84930 26.0 769
Braşov 505442 139194 27.5 935
Covasna 206261 44393 21.5 743
Harghita 304969 73688 24.2 745
Mureş 531380 139565 26.3 736
Sibiu 375992 98704 26.3 802
Sursa datelor: Consiliul Național al persoanelor vârstnice
Un indicator indirect, dar util în a contura o imagine cu privire la nivelul de trai a pensionarilor
care, în funcție de acesta sunt nevoite a solicita asistență și servicii sociale, este pensia medie.
Valoric, în România și comparativ cu țări din Uniunea Europeană, pensia medie este mult sub
limita asigurării unui trai decent. Cu toate acestea, pensia medie (lei/persoană) a fost în 2011
în Regiunea Centru peste media la nivel național (801 lei/persoană în Regiunea Centru și 773
lei/persoană în România). La nivel județean, peste media regională, cele mai mari pensii medii
(lei/persoană) au fost în județele Brașov (935) și Sibiu (802), iar cele mai mici în Mureș (736) și
Covasna (743).
Există la nivelul Regiunii Centru și mai ales la cel național un număr foarte mare de persoane
vârstnice care se confruntă cu o serie de probleme dintre cele mai diverse, ei fiind în situația
de a avea nevoie de servicii de asistență socială. În realitate, un număr foarte mic de astfel de
persoane beneficiază de acest lucru. Acest fapt este pus în evidență de date statistice. Pentru
46
Consiliul Național al persoanelor vârstnice, 2012, ”Îmbătrânirea populației în context european și în România și
perspective de evoluție”, http://www.cnpv.ro/pdf/analize2012/populatia-varstnica-fen-imbatranire.pdf, pag. 45
132
relevanță, este important să știm ponderea persoanelor vârstnice care beneficiază de servicii
de asistență socială din numărul total de persoane vârstnice. Prin prisma acestui indicator, în
Regiunea Centru, în anul 2011, ponderea acestora se situa mult sub valoarea de 10 %
(exceptând județul Brașov pentru care nu au fost disponibile date). La nivel de județ cea mai
mare pondere s-a înregistrat în Sibiu (5,2%) și Mureș (4,8%), iar valori sub 1% s-au înregistrat
în: Alba (0,9%) și Covasna (0,6%).
Tabel 5.5.13 Număr de persoane vârstnice care beneficiază de servicii de asistență socială
în județele Regiunii Centru în 2011
% Vârstnicilor care
Populația de Vârstnici care
beneficiază de asistență
Județ 65 de ani și beneficiază de
socială din total persoanelor
peste asistență socială
de 65 de ani și peste
Alba 56998 511 0.9
Braşov 77679 nu sunt date nu sunt date
Covasna 31389 203 0.6
Harghita 47567 1020 2.1
Mureş 89758 4337 4.8
Sibiu 55177 2873 5.2
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică și Consiliile Județene din Regiunea Centru
Prognozele statistice afirmă că numărul persoanelor vârstnice este într-o continuă creștere,
de asemenea și a celor care au nevoie de servicii sociale. Având în vedere acest aspect, este
necesară îmbunătățirea infrastructurii sociale și mai ales o diversificare a serviciilor și o
creștere a calității acestora la nivelul Regiunii Centru.
Amintim doar că tendința de îmbătrânire demografica este un fenomen nu doar la nivelul
Regiunii Centru și a României, ci un fenomen care se întâmplă la nivel mondial și european.
Pentru o simplă conturare a acestui aspect, amintim că la nivel mondial ponderea persoanelor
de 60 de ani și peste din total populație, va creștere mai rapid decât ponderea oricărui
segment de vârstă. La nivelul Uniunii Europene, în anul 2011, ponderea persoanelor vârstnice
ocupa un procent de 23,6% din totalul populației, estimându-se ca acesta va crește astfel:
26,7% (2020), 33,2% (2040), 33,1% (2060), 33,3% (2080) și 33,5% (2100). 47
 Alte aspecte privind infrastructura socială
Fără a intra foarte mult în detalii, prezentăm foarte pe scurt analiza a doar 2 indicatori privind
infrastructura socială, considerând că aceștia sunt suficient de relevanți pentru a completa o
parte din aspectele analizate anterior.
47
Consiliul Național al persoanelor vârstnice, 2012, ”Îmbătrânirea populației în context european și în România și
perspective de evoluție”, http://www.cnpv.ro/pdf/analize2012/populatia-varstnica-fen-imbatranire.pdf
133
Potrivit datelor statistice, la finele anului 2011 în Regiunea Centru erau 22 cantine de ajutor
social48, având în total o capacitate de 2600 de locuri și asigurând hrana pentru 1648 de
persoane49. Din numărul total de cantine de ajutor social din România, Regiunea Centru
deține o cincime din acestea (20,5%), ocupând primul loc, fiind urmată de Regiunea Nord - Est
(17 cantine), la polul opus fiind regiunile București - Ilfov (6 cantine) și Sud - Muntenia (9
cantine). La nivelul Regiunii Centru, județele cu cel mai mare număr de cantine de ajutor
social sunt Alba și Brașov (cu câte 5 cantine), la polul opus fiind județul Covasna (2 cantine).
Analizând ponderea beneficiarilor ai cantinelor de ajutor social la nivelul Regiunii Centru,
peste o treime sunt în județul Mureș (36,2%), iar un sfert în județul Sibiu (24,6%), cele mai
mici ponderi, sub 5% fiind în județele Covasna (1,1%) și Harghita (4,2%).
Tabel 5.5.14 Cantine de ajutor social la nivelul Regiunii Centru în anul 2011
Cantine (secții)
Beneficiari
Țară/Regiune/Județ Capacitate
Număr (persoane)
(locuri)
România 107 23864 16530
Regiunea Centru 22 2600 1648
Alba 5 335 188
Braşov 5 475 370
Covasna 2 130 18
Harghita 3 450 70
Mureş 4 640 597
Sibiu 3 570 405
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică
La nivelul Regiunii Centru, valoarea totală a cheltuielilor cu protecția socială a șomerilor în

anul 2011 s-a ridicat la 302.405.771de lei, cu aproximativ jumătate mai puțin față de anul
precedent (-47,2%). Din totalul cheltuielilor cu protecția socială a șomerilor la nivelul
României, cele de la nivelul Regiunii Centru ocupă 13,9%, regiunea ocupând poziția a 3-a
după Regiunea Sud - Muntenia (15,5%) și Regiunea Nord - Est (14,2%).
Tabel 5.5.15 Cheltuielile totale cu protecția socială a șomerilor la nivelul regiunilor de

dezvoltare la finele anului 2011 (lei)
Cheltuielile totale Ponderea regiunii de
România/Regiune de
cu protecția socială dezvoltare din total la
dezvoltare
a șomerilor (lei) nivelul României (%)
România 2170786674 100
Nord - Vest 262590529 12.1
48Finanţate de la bugetul local

49Număr mediu zilnic de beneficiari (persoane)
134
Centru 302405771 13.9
Nord - Est 307980202 14.2
Sud - Est 242881858 11.2
Sud - Muntenia 336224161 15.5
Bucureşti - Ilfov 247582254 11.4
Sud - Vest Oltenia 261145436 12.0
Vest 209976463 9.7
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică
Raportat la Regiunea Centru, cele mai mari cheltuieli cu protecția socială a șomerilor s-au
înregistrat în județele Alba (aproximativ un sfert, 23,8%) și Brașov (21,4%), la polul opus
situându-se județul Covasna (7,4%).
Ponderea cheltuielilor cu protecția socială în Regiunea Centru
12.7 % Alba
23.8 %
Braşov
18.4 % Covasna
Harghita
Mureş
21.4 %
16.3 % Sibiu
7.4 %
Fig. 5.5.2 Ponderea cheltuielilor cu protecția șomerilor la nivel de județ din totalul celor de
la nivelul Regiunii Centru în 2011 (Sursa datelor: Institutul Național de Statistică)
Din analiza structurii cheltuielilor cu protecția socială a șomerilor în funcție de destinația

acestora, reiese că cele mai mari cheltuieli la nivelul tuturor județelor s-au realizat pentru
indemnizaţii de şomaj (şomeri cu sau fără experienţă în muncă), urmate la distanță de
cheltuielile pentru plata absolvenţilor, plăţile pentru stimularea angajatorilor care încadrează
şomeri din categoria defavorizaţi, plăţile compensatorii efectuate în cadrul programelor de
restructurare, privatizare şi lichidare și alte cheltuieli.
Aspecte teritoriale ale sărăciei în Regiunea Centru
 Definirea noțiunii de sărăcie. Termeni asociați. Cauze posibile ale sărăciei.
135
Sărăcia poate fi definită în termeni absoluți drept lipsa resurselor necesare pentru
satisfacerea nevoilor de subzistență. Definită în termeni relativi, sărăcia apare ca o situație de
deprivare relativă multiplă din punct de vedere: materială, socială, culturală, educațională,
politică, de mediu fizic de viață, etc. Prin acumularea sau persistența dezavantajelor, indivizii
ajung să fie excluși din societatea în care trăiesc.
În Uniunea Europeană se utilizează o definiție relativă a sărăciei: ”considerăm ca sunt sărace

acele persoane, familii sau grupuri ale căror resurse (materiale, culturale sau sociale) sunt atât
de limitate încât îi exclud de la standardele minime de viață considerate acceptabile în
societățile în care trăiesc” (Consiliul European, 1984).
Conform operaționalizării utilizate de agenția statistică a Comisiei Europene (Eurostat), sunt

considerate în situație de risc de sărăcie persoanele care trăiesc în gospodării unde venitul pe
membru echivalent de gospodărie este sub 60% din venitul median din țara respectivă.
Măsurarea sărăciei are la bază stabilirea unui prag al sărăciei care este fie absolut (în funcție
de nevoile umane de bază), fie relativ (n funcție de standardul de viață din societatea
respectivă și care delimitează populația săracă de restul populației).
La nivel de politică naţională, definirea grupurilor sărace şi, implicit, vulnerabile a variat de la
identificarea, în cadrul acestor grupuri, a diferitelor categorii de persoane care, în mod
tradiţional, se confruntă cu risc ridicat de sărăcie şi excluziune socială, precum: o parte
importantă a populaţiei de etnie romă, familiile cu mulţi copii, familiile dezorganizate,
familiile monoparentale și familiile cu persoane aflate în şomaj de lungă durată50. În ceea ce
privește definirea grupurilor/comunităților marginalizate nu există la nivel național o definire
coerentă și consistentă a acestora, existând multe acte normative care definesc aceste
comunități.
În general, cauzele sărăciei au o natură structurală (evoluția și caracteristicile economiei la

nivel regional și local, politicile economice și sociale, etc.) și individuală sau familială. Cele mai
frecvente cauze sunt: șomaj, nivel scăzut de educație și/sau calificare profesională, salarii
insuficient remunerate, numărul mare de copii, dizabilitatea sau diferite boli, bătrânețea,
etnia (în special cea romă), creșterea costului vieții, etc.
 Indicatori privind sărăcia la nivel european
Obiectivul european major privind sărăcia și excluziunea socială a fost stabilit pe baza corelării
a 3 indicatori: numărul de persoane expuse riscului de sărăcie, nivelul de precaritate
materială severă (deprivare materială severă) și numărul de persoane care locuiesc în
gospodării în care gradul extrem de scăzut de ocupare a forței de muncă reprezintă un
element primordial. Acești 3 indicatori abordează caracteristicile variate ale sărăciei și ale
excluziunii în Europa precum și situațiile și prioritățile diferite în rândul statelor membre.
50
Conform HG 829/2002, privind aprobarea Planului naţional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale,
secţiunea „condiţii de locuit”.
136
Împreună, cei 3 indicatori reflectă obiectivul Strategiei Europa 2020 de garantare a faptului că
beneficiile creșterii economice sunt larg distribuite și că persoanele aflate în prezent la
marginea societății pot juca un rol activ în cadrul acesteia.
La nivelul Uniunii Europene, în anul 2011, 24% din populație s-a încadrat în risc de sărăcie sau
de excluziune socială (aproximativ 120 de milioane de persoane). Cele mai mari ponderi ale
persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială s-au înregistrat în Bulgaria (49%),
România și Letonia (ambele 40%), Lituania (33%), Grecia și Ungaria (ambele 31%), la polul
opus fiind Olanda și Suedia (ambele 16%), Luxemburg și Austria (ambele 17%).
Pentru a contura o imagine sintetică cu privire la gradul de sărăcie la nivelul Uniunii Europene
în anul 2011, amintim valorile a trei indicatori reprezentativi: 17% din populație se află în risc
de sărăcie din punct de vedere al veniturilor, 9% din populație se află în precaritate materială
severă, iar 10% din populație locuiește în gospodării cu grad scăzut de intensitate a muncii.
 Indicatori privind sărăcia la nivelul Regiunii Centru comparativ cu celelalte regiuni de

dezvoltare și România
La nivelul României ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziunii sociale
din total populație a scăzut gradual în ultimii 5 ani (2007 - 2011), de la 45,9% la 40,3%.
Această tendință se poate observa și la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare. În 2011, valori
care indicau peste jumătate din populație expusă riscului de sărăcie sau excluziunii sociale, s-a
înregistrat în Regiunile Nord - Est (51,2%) și Sud - Est (50,0%). Analizând prin prisma acestui
indicator, situația la nivelul Regiunii Centru este îmbucurătoare, aceasta ocupând a
penultimul loc (28,5%), după București - Ilfov (28,4%).
Tabel 5.5.16 Persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziunii sociale în România și
regiunile de dezvoltare în 2011 (% din total populație)
Regiunea de Dezvoltare 2007 2008 2009 2010 2011

România 45,9 44,2 43,1 41,4 40,3
R. Nord-Vest 38,3 33,7 35,2 30,8 34,3
R. Centru 37,6 37,2 33,2 30,3 28,5
R. Nord-Est 55,1 54,5 52,9 51,0 51,2
R. Sud-Est 51,0 48,6 42,4 51,8 50,0
R. Sud-Muntenia 50,3 45,6 48,1 42,7 43,1
R. București-Ilfov 35,1 36,2 41,9 34,4 28,4
R. Sud-Vest Oltenia 55,4 56,5 52,9 48,0 44,8
R. Vest 34,2 33,4 30,1 35,5 33,1
Sursa datelor: Eurostat
În ceea ce privește rata riscului de sărăcie, acesta a scăzut gradual în ultimii 5 ani (2007-2011)
în România, de la 24,8% la 22,2%. La nivelul regiunilor de dezvoltare, la finele anului 2011,
cele mai mari rate ale riscului de sărăcie, peste media națională, erau în Regiunile Nord - Est
137
(32,4%), Sud Vest - Oltenia (28,9%) și Sud - Est (28,0%), la polul opus fiind București - Ilfov
(3,4%), Regiunea centru ocupând poziția a 6-a (18 %).
Tabel 5.5.17 Rata riscului de sărăcie în România și regiunile de dezvoltare în 2011 (% din
total populație)

România 24,8 23,4 22,4 21,1 22,2
R. Nord-Vest 21,3 18,9 18,7 14,6 20
R. Centru 17,8 19,9 19,4 19,4 18
R. Nord-Est 36,5 32,4 31,5 29,5 32,4
R. Sud-Est 29,3 28,2 22,5 26,3 28
R. Sud-Muntenia 26,6 22,3 23,0 22,2 21,6
R. Vest 11,1 15,9 15,4 17,6 18,8
Un indicator foarte relevant care completează cele mai importante aspecte cu privire la
gradul de sărăcie este ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării cu intensitate redusă a
muncii. Ca și în cazul indicatorilor analizați anterior, și acest indicator înregistrează valori care
descresc anual atât la nivelul României cât și la nivelul regiunilor de dezvoltare. Astfel, la nivel
național, ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării cu intensitate redusă a muncii a
scăzut de la 8,4% în 2007 la 6,7% în 2011. La finele anului 2011, peste media națională, cele
mai mari valori ale acestui indicator s-a înregistrat în Regiunile Sud - Est (9,5%), Sud Vest -
Oltenia (9,4%), Sud - Muntenia (8,1%), Vest (8,0%) și Nord - Vest (7,3%). La polul opus se află
Regiunile București - Ilfov (2,9%), Nord - Est (4,1%) și Centru (5,1%). Ușoare fluctuații ale
valorilor acestui indicator, cu creșteri și descreșteri, s-a înregistrat în perioada 2007 -2011 în
Regiunile Nord - Vest, Nord - Est, Sud Muntenia și Vest.
Tabel 5.5.18 Persoanele care trăiesc în gospodării cu intensitate redusă a muncii în România
și regiunile de dezvoltare în 2011 (% din total populație)

România 8,4 8,2 7,7 6,8 6,7
R. Nord-Vest 9,4 10,4 9,9 5,9 7,3
R. Centru 7,5 7,1 5,7 5,9 5,1
R. Nord-Est 4,4 5,5 5,2 4,7 4,1
R. Sud-Est 9,8 10,5 10,6 10,7 9,5
R. Sud-Muntenia 10,8 9,6 10,7 8,7 8,1
R. Vest 8,3 6,7 6,4 8,5 8,0
138
La finele anului 2011, o treime din populația României se afla în situația de sărăcie materială
accentuată (29,4%), peste media națională fiind Regiunile Nord - Est (38,1%), Sud - Est
(37,0%), Sud - Muntenia (33,4%) și Sud Vest - Oltenia (30,2%). Din acest punct de vedre,
Regiunea Centru ocupă primul loc privind cea mai mică pondere a populației aflate în sărăcie
materială accentuată (17,4%). Amintim faptul că atât la nivel național cât și la nivelul
regiunilor de dezvoltare valorile acestui indicator au scăzut din 2007 până în 20111, existând
regiuni care aveau în 2007 aproape jumătate din populație aflată în sărăcie materială
accentuată (44,1%, Regiunea Sud - Vest Oltenia) și care în decurs de 5 ani ponderea acestora
au scăzut, ajungând la o treime (30,2%, Regiunea Sud - vest Oltenia).
Tabel 5.5.19 Sărăcie materială accentuată în România și regiunile de dezvoltare în perioada

2007-2011 (% din total populație)
România 36,5 32,9 32,2 31,0 29,4
R. Nord-Vest 28,8 24,6 23,3 21,4 23,9
R. Centru 27,2 26,2 20,5 19,4 17,4
R. Nord-Est 42,0 39,7 42,0 39,1 38,1
R. Sud-Est 42,3 36,0 30,8 40,0 37
R. Sud-Muntenia 42,0 36,6 38,1 33,0 33,4
R. Vest 25,2 21,8 19,3 23,4 19,7
 Principalele comunități defavorizate și grupuri vulnerabile din Regiunea Centru
La nivelul Regiunii Centru principalele tipologii de persoane/grupuri vulnerabile care în

general alcătuiesc comunități defavorizate, iar în foarte multe situații acestea se află în risc de
sărăcie, sunt: persoane cu dizabilități (fizice, psihice, etc.), persoane vârstnice fără posibilități
de a se întreține, persoane dependente (alcool, droguri, alte adicții), copii aflaţi în situaţii de
risc (copii abandonaţi în spitale, copii ai străzii, copii – victime ale violenţei în familie etc.),
șomeri de lungă durată, victime ale violenței în familie, victime ale traficului de persoane,
persoane din comunități izolate geografic, persoane de etnie romă, persoane fără calificare,
etc.
Caz particular. Comunitățile de romi
Potrivit datelor de la Recensământul din 2011, ponderea populației de etnie romă ocupă
4,9% din populația la nivelul Regiunii Centru (3,3% la nivel național). La nivel de județ, cea mai
mare pondere a populației romă este în județul Mureș (8,8%), urmat de județele Sibiu (4,8%)
și Alba (4,7%), la polul opus fiind județele Harghita (1,8%), Brașov (3,7%) și Covasna (4%).
Amintim faptul că în Regiunea Centru se găsește cea mai mare pondere a populației de etnie
139
romă din totalul populației din România, urmată fiind de Regiunea Nord-Vest, iar la polul opus
situându-se Regiunea Nord-Est.
În prezent, la nivelul Regiunii Centru, situația socio-economică a romilor pune în evidență: un

grad de ocupare extrem de redus, participare redusă la procesul de educație, probleme de
sănătate la vârste tinere, grad de morbiditate și mortalitate ridicat, condiții de locuire precare
( spații și utilități publice), procent mare de populație care se încadrează sub pragul sărăciei,
marginalizare și discriminare și infracționalitate ridicată.
 Gradul de dezvoltare socială locală din Regiunea Centru
Un Indicator relevant în identificarea principalelor disparități în dezvoltarea socială este

Indicele de Dezvoltare Socială Locală (IDSL)51a cărui valoare numerică medie este de 76
pentru Regiunea Centru, indicând un nivel mediu superior de dezvoltare comparativ cu media
națională. Este firesc să existe o diferență a valorii acestui indicator între mediul urban și cel
rural. Din acest punct de vedere cele mai mari valori ale IDSL în mediul urban, la nivelul
Regiunii Centru, sunt în județele Sibiu (94) și Brașov (93). La nivelul României cea mai mare
valoare a IDSL în mediul urban a fost de e 99 în județul Cluj, iar cea mai mică de 72 în județul
Giurgiu. La nivelul Regiunii Centru, cele mai mari valori ale IDSL în mediul rural sunt, ca și în
mediul urban, tot în județele Brașov (61) și Sibiu (60). Analizând la nivel național, valorile IDSL
la nivelul mediului rural sunt între 71 în județul Ilfov și 38 în județele Teleorman și Vaslui.
Cu toate că nu există statistici oficiale la nivel european, atât Regiunea Centru cât și celelalte
regiuni de dezvoltare din România au grad de dezvoltare socială foarte redus în comparație cu
alte regiuni din Uniunea Europeană.
Tabel 5.5.20 Dezvoltarea socială a județelor componente Regiunii Centru în 2008 pe medii
rezidențial în comparație cu valorile maxime și minime la nivel național
Dezvoltarea socială a județelor pe medii rezidențiale
Valoarea IDS 2008

Mediul urban Mediul rural
Jud. Alba 80 54
Jud. Brașov 93 61
Jud. Covasna 85 51
Jud. Harghita 83 55
Jud. Mureș 88 59
Jud. Sibiu 94 60
IDS maxim
IDS 99 71
Nume județ Cluj Ilfov
51
Dumitru Sandu, ”Disparități sociale în dezvoltarea și în politica regională din România, Universitatea
București”, 2010, proiect de cercetare ”Dezvoltarea capitalului comunitar din România”, cod CNCSIS-ID 2068
140
IDS minim
IDS 72 38
Nume județ Giurgiu Teleorman și Vaslui
Sursa datelor: Dumitru Sandu, 2010
Analizând clasificarea satelor după nivelul de dezvoltare a acestora, potrivit datelor statistice,
cea mai mare pondere a populației rurale din Regiunea Centru trăiește în sate cu nivel maxim
de dezvoltare, acest fapt se reflectându-se pe mai multe nivele de dezvoltare privind
condițiile de trai și calitatea vieții. La nivelul județelor Regiunii Centru există disparități în ceea
ce privește ponderea satelor cu nivel maxim de dezvoltare din numărul total de sate, astfel
există județe în care sunt peste jumătate din sate cu nivel maxim de dezvoltare (61,3% în
Brașov, 52,9% în Harghita și 51,3% în Sibiu) și altele în care sunt doar o treime (30,5% în
Mureș și 29,3% în Alba). În ceea ce privește ponderea satelor foarte sărace din totalul satelor,
cele mai ridicate valori au fost în județele Alba (19,4%) și Mureș (15%), cele mai mici ponderi
fiind înregistrate în județele Covasna (3,9%), Harghita (4,7%) și Brașov (4,8%).
Tabel 5.5.21 Gradul mediu de dezvoltare a satelor52 din județele Regiunii Centru
Denumire Sate foarte Sate sărace Sate mediu Sate Sate cu nivel maxim de
județ sărace (%) (%) dezvoltate (%) dezvoltate dezvoltare (%)
(%)
Alba 19,5 13,4 21,6 16,2 29,3
Brașov 4,8 8,1 9 16,8 61,3
Covasna 3,9 11,9 19,1 22 43,1
Harghita 4,7 9,6 10,9 21,9 52,9
Mureș 15 14,4 16,6 23,4 30,5
Sibiu 9,4 9,7 13,6 16 51,3
Sursa datelor: Dumitru Sandu, 2010
Pe baza datelor statistice calculate la nivelul unităților administrativ - teritoriale privind

Indicele de Dezvoltare Socială Locală (IDSL), s-a realizat harta nivelului de dezvoltare socială la
nivelul Regiunii Centru, distingându-se: câte 3 tipologii specifice atât mediului urban (orașe
sărace, orașe mediu dezvoltare și orașe dezvoltate), cât și mediului rural (comune sărace,
comune mediu dezvoltate și comune dezvoltate).
52
Dumitru Sandu, Indicele dezvoltării satului DEVSAT
141
Fig. 5.5.3 Harta localizării geografice a unităților administrativ - teritoriale în funcție de ISDL
La nivelul Regiunii Centru primele 5 orașe și primele 10 comune cele mai dezvoltate din punct
de vedere social sunt:
 orașe cele mai dezvoltate: Predeal, Sibiu, Brașov, Ghimbav și Târgu Mureș
 comune cele mai dezvoltate: Bahnea, Bistra, Brețcu, Căpâlnița, Cârța, Cernat, Mereni,
Sâncrăieni, Sânzieni și Zăbala (comunele au fost enumerate în odine alfabetică, ele
având accesași valoare a IDSL)
La polul opus, primele 5 orașe și primele 10 comune cele mai sărace din Regiunea Centru din
punct de vedere social sunt:
 orașe cele mai sărace: Săliște, Borsec, Zlatna, Sângeorgiu de Pădure și Toplița
 comune cele mai sărace: Ceru Băcăinți, Ponor, Mogoș, Măgherani, Râmeț, Întregalde,
Ocoliș, Cozma, Dârju și Hopârta
Pentru a completa această imagine, prezentăm în tabelul de mai jos cele mai sărace unități
administrativ - teritoriale la nivel de județ analizate prin prisma indicelui de dezvoltare socială:
142
Tabel 5.5.22 Cele mai sărace orașe și comune din județele Regiunii Centru
Județ Primele două orașe cele mai sărace Primele 5 comune cele mai sărace
Alba Zlatna, Baia de Arieș Ceru Băcăinți, Ponor, Mogoș, Râmeț, Ohaba
Augustin, Ormeniș, Holbav (doar 3 comune sunt
Brașov Zărnești, Rupea
încadrate in categoria comunelor sărace)
Covasna Întorsura Buzăului, Baraolt Hăghig, Micfalău, Bixad, Lemnia, Belin
Harghita Borsec, Toplița Dârjiu, Atid, Săcel, Ulieș, Ocland
Mureș Sângeorgiu de Pădure, Sărmașu Măgherani, Cozma, Fărăgău, Chieru de Jos, Vețca
Ludoș, Brădeni, Vurpăr, Mihăileni (doar 4 comune sunt
Sibiu Săliște, Miercurea Sibiului
încadrate in categoria comunelor sărace)
Sursa informațiilor: Valorile Indicelui de Dezvoltare Socială Locală dezvoltat de Dumitru
Sandu (prelucrarea bazei de date)
5.6. Infrastructura de situații de urgență
La nivelul Regiunii Centru implementarea sistemului de intervenţie integrat, în conformitate

cu principiile moderne, a început în judeţul Mureş încă din anul 1990, punându-se bazele
Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare, Descarcerare Mureş (SMURD). Un an mai târziu
echipajul Serviciului Mobil de Urgenţă şi Reanimare a fost pus sub coordonarea operativă a
Grupului de Pompieri Militari Mureş, care urma să asigure conducătorii auto pentru
ambulanţa de reanimare şi spaţii de cazare şi instruire pentru personalul medical al SMURD-
ului. În timp, această activitate a devenit permanentă, fiind bazată pe modelele aflate în
multe ţări din lume unde pompierii sunt direct implicaţi în acordarea asistenţei medicale de
urgenţă şi a primului ajutor.
Prin strategia adoptată, politica de personal, prin serviciile oferite de ameliorare a asistenţei
medicale de urgenţă prespitalicească a bolnavului critic, SMURD Mureş, a devenit unul dintre
cele mai eficiente servicii de acest gen din România. La ora actuală, acest model s-a extins şi
în judeţele limitrofe, încercându-se extinderea la nivelul întregii ţări, prin implementarea
„Strategiei Sistemului Integrat de Asistenţă Medicală şi Tehnică de Urgenţă Prespitalicească şi
Intervenţie ia Incidentele Majore, după modelul SMURD”.
La nivelul Regiunii Centru infrastructura pentru situații de urgență era formată în anul 2011
din 171 de autospeciale și ambulanțe cu 52 mai multe față de anul 2005. La nivel de județ cele
mai multe autospeciale pentru intervenții de urgență erau în 2011 în județul Brașov (40) și
Mureș (35), iar cele mai puține în Covasna (17) și Alba (23). Din totalul autospecialelor la nivel
de județ cele mai multe sunt autospeciale pentru lucrul cu apă și spuma și ambulanțe pentru
prim ajutor.
143
Numărul total de autospeciale din cadrul Inspectoratelor de Situații
de Urgență din județele Regiunii Centru
40
35
30
număr
25
20
15
10
5
0
ALBA BRAȘOV COVASNA HARGHITA MUREȘ SIBIU
2005 13 32 9 18 27 20
2011 23 40 17 24 35 32
Fig. 5.6.1
Echipamentele specifice din dotarea bazelor operaționale din cadrul Inspectoratelor de

Situații de Urgență au un grad ridicat de uzură, în momentul actual, majoritatea acestora
având norma de utilizare depăşită. Gradul de uzură mediu la nivelul Regiunii Centru este, cu
aproximaţie, 61%, iar norma de utilizare este depăşită la mai mult de 50% dintre
autospecialele aflate în dotarea inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, acestea având în
dotare şi autospeciale care depăşesc vechimea de 30 de ani.
În sprijinul implementării „Strategiei Sistemului Integrat de Asistenţă Medicală şi Tehnică de

Urgenţă Prespitalicească şi Intervenţie la Incidentele Majore, după modelul SMURD”, în
perioada 2008-2009 a fost derulat de către Ministerul Sănătăţii un program cu Banca
Mondială prin care au fost achiziţionate ambulanţe, inspectoratele judeţene pentru situaţii de
urgenţă din Regiunea Centru primind un număr de 20 de ambulanţe.
Totodată, în vederea sprijinirii realizării strategiei menţionate, precum şi în vederea asigurării

criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste
pentru situaţii de urgenţă, aprobate prin OMAI 360/2004, în perioada decembrie 2008 - mai
2010, judeţele Regiunii Centru prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Centrul
Transilvaniei, au implementat un proiect finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-
2013, prin care a dotate inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă cu 39 de
echipamente specifice. Al doilea proiect depus în cadrul POR 2007-2013 a fost contractat în
28 martie 2012 şi prevede achiziţia a 44 de echipamente specifice.
144
Echipamentele achiziţionate sunt utilizate în îmbunătăţirea acoperirii următoarelor tipuri de
riscuri:
- Riscuri naturale: inundaţii, incendii de pădure, secetă, furtuni, tornade, cutremure,

alunecări de teren;
- Riscuri tehnologice: accidente rutiere, feroviare şi aeriene, accidente industriale,
explozii, avarii, eşecul serviciilor de utilităţi publice, accidente nucleare, accidente
chimice, urgenţe radiologice;
- Riscuri biologice: accidente biologice;
- Riscuri de incendii: incendii;
- Riscuri sociale: evenimente publice de amploare
În prezent, la nivelul Regiunii Centru sunt necesare următoarele tipuri de investiții privind
infrastructura de situații de urgență:
- Consolidarea capacităţii de management a situaţiilor de urgenţă. În prezent, nu sunt
evaluate riscurile naturale, tehnologice şi biologice. Nu există normative care să
permită evaluări sistematice şi în mod unitar a riscurilor, ele fiind făcute mai mult sau
mai puţin empiric. De asemenea, nu sunt întocmite hărţi de risc care să conţină atât
hazardele cât şi vulnerabilitatea la aceste hazarde.
- Programe de modernizare a serviciilor suport de tehnologia informaţiei pentru
realizarea înştiinţării, avertizării şi alarmării în situaţii de protecţie civilă. Nu există un
sistem integrat, care să răspundă cerinţelor necesare înştiinţării, avertizării şi
alarmării. De exemplu, în localităţile judeţului Alba se folosesc sisteme de înştiinţare
vechi de peste 20 ani şi sisteme de alarmare de 30-40 de ani.
- Îmbunătăţirea dotării cu mijloace de intervenţie în situaţii de urgenţă. Sunt necesare
achiziționarea de tehnică specifică pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii
sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă, pentru intervenţii şi salvări.
- Perfecţionarea pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă a factorilor implicaţi în
gestionarea situaţiilor de urgenţă din Regiunea Centru
5.7. Infrastructura de învățământ
La nivelul Regiunii Centru, infrastructura de învățământ este bine dezvoltată, numărul total de
unități preșcolare, școlare, liceale, postliceale, profesionale și de învățământ superior a fost de
1087, în anul 2011. Cele mai multe unități preșcolare, școlare și de învățământ superior au
fost înregistrate în județele Brașov, Mureș și Sibiu, la polul opus situându-se județele Covasna
și Harghita. În anul școlar 2010/2011, la nivelul întregii regiuni funcționau 279 de grădinițe
pentru copii, 563 de școli primare și gimnaziale, 218 de licee, 14 unități postliceale și 13
instituții de învățământ superior. De remarcat este faptul că în anul școlar 2010/2011 nu
funcționa nicio școala profesională comparativ cu anul anterior în care existau 3 școli
profesionale, în județele Brașov, Mureș și Sibiu. Datorită modificărilor din legea
145
învățământului școlile profesionale s-au desființat, formarea tehnică și profesională
realizându-se prin liceele tehnologice.
Analizând comparativ cu anul școlar anterior, numărul total de unități școlare a scăzut cu 53 la
nivelul Regiunii Centru, desființându-se 23 de grădinițe pentru copii și 25 de școli primare și
gimnaziale, majoritatea în mediul rural datorită scăderii numărul de copii. De asemenea s-au
față de anul școlar anterior, în Regiunea Centru s-au închis 2 licee, în județele Brașov și Sibiu.
Densitățile cele mai mari ale școlilor primare și gimnaziale se înregistrează în județele Alba și
Mureș, acest fapt datorându-se numărului mare de localități rurale din cele două județe, la
polul opus fiind județul Brașov, cel mai urbanizat județ al Regiunii Centru.
La nivelul Regiunii Centru în anul școlar 2010/2011 personalul didactic din grădinițe pentru
copii, școli primare și gimnaziale, licee, școli profesionale, unități postliceale și instituții de
învățământ superior număra 27797 de cadre didactice dintre care un sfert în județul Mureș.
Fața de ultimii ani s-a înregistrat la nivelul județelor Regiunii centru o scădere a numărului
cadrelor didactice datorită în principal scăderii numărului de copii, salariilor mici, dar și
închiderii unor unități școlare în special în mediul rural. Față de anul școlar 2005/2006 în
Regiunea Centru personalul didactic a scăzut cu 6565 de cadre didactice în 2010/2011. Cele
mai semnificative scăderi a numărul de cadre didactice sunt cele din școlile primare și
gimnaziale, în special în județele Mureș, Brașov și Alba.
Personalul didactic în principalele unități școlare din Regiunea Centru în anul

20000
școlar 2010/2011 comparativ cu 2005/2006
18000
16000
14000
nr. persoane
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
Grădiniţe Şcoli primar Licee Școli Unități Instituții de
de copii şi profesional postliceale învățământ
gimnaziale e superior
2010/2011 5359 12297 7334 11 97 2699
2005/2006 5222 18158 7562 564 152 2704
Fig. 5.7.1
La nivelul Regiunii Centru, în anul școlar 2011/2012 ponderea personalului calificat în total
personal didactic în învățământul preșcolar a fost de 97,3%, dintre care 98,3% în mediul
urban, iar 96,4% în mediul rural. La nivel județean, peste media regională, ponderea
personalului calificat în total personal didactic în învățământul preșcolar a fost de 99,5% în
146
județul Mureș, urmat de județele Alba (98,3%), Brașov (97,7%), Harghita (97,6%), la polul
opus fiind județul Covasna (93,9%).
În ceea ce privește ponderea personalului calificat în total personal didactic din învățământul
primar și gimnazial, în anul școlar 2011/2012, la nivelul Regiunii Centru aceasta a fost de 98%
(98.6% în mediul urban și 97,3% în mediul rural), la nivel național cea mai mare pondere fiind
în Regiunea Nord Vest (99,1%), iar cea mai mică în Regiunea București Ilfov (97,8%).
La nivelul Regiunii Centru, în anul școlar 2011/2012 ponderea personalului calificat în total
personal didactic în învățământul liceal a fost de 99,3% (99,4% în mediul urban și 98,4% în
mediul rural), peste media regională fiind județele Covasna (99,9%), Brașov (99,8%), Alba,
Harghita și Mureș (99,4%). La nivel național, ponderea personalului calificat în total personal
didactic în învățământul liceal a fost de 99,3%, cea mai mare pondere fiind în Regiunea Sud
Vest Oltenia (99,9%), iar cea mai mică în Regiunea Vest (98,1%).
La nivelul Regiunii Centru numărul de elevi ce revin unui cadru didactic este de 18, cel mai
puțin fiind în învățământul liceal (13), iar cel mai mult în învățământul superior (32). La nivel
de județ, peste media regională, cel mai mare număr de elevi ce revin unui cadru didactic sunt
în Brașov (22) și Sibiu (19). În învățământul preșcolar, la nivelul Regiunii Centru numărul de
copii ce revin unui cadru didactic este de 17, peste media regională fiind doar județul Brașov
(19).
Tabel 5.7.1 Numărul de elevi ce revin unui cadru didactic în Regiunea Centru
în anul școlar 2010/2011
Grădiniţe Şcoli primar şi Instituții de

Regiune/Județ Total Licee
de copii gimnaziale învățământ superior
Regiunea Centru 18 17 16 13 32
Alba 16 17 15 14 28
Braşov 22 19 17 13 50
Covasna 15 16 15 12 -
Harghita 16 16 16 12 -
Mureş 16 16 16 13 16
Sibiu 19 17 17 15 26
În anul școlar 2011/2012 la nivelul Regiunii Centru numărul de elevi ce revin unui cadru
didactic în învățământul preșcolar a fost de 17 elevi (16 elevi/cadru didactic în mediul urban și
19 elevi/cadru didactic în mediul rural), peste media regională fiind județul Brașov (18), la
polul opus Harghita și Mureș (cu câte 16 elevi/cadru didactic). În mediul rural, peste media
regională sunt județele Sibiu (22 elevi/cadru didactic) și Brașov (21 elevi/cadru didactic), cel
mai mic număr de elevi/cadru didactic fiind în județele Harghita și Mureș (18).
147
În ceea ce privește învățământul primar și gimnazial, la nivelul Regiunii Centru în anul școlar
2011/2012 numărul de elevi ce revine unui cadru didactic a fost de 13 (14 elevi/cadru didactic
în mediul urban și 11 elevi/cadru didactic în mediul rural), peste media regională fiind județul
Brașov (15), iar cel mai mic număr de elevi la un cadru didactic fiind în județele Alba, Covasna,
Harghita și Mureș (cu câte 12 elevi/cadru didactic). Amintim faptul ca valoarea acestui
indicator la nivelul Regiunii Centru coincide cu cel la nivel național, regiunile cu cel mai mare
număr de elevi ce revine unui cadru didactic fiind Nord Est și București Ilfov (15), iar regiunile
cu cel mai mic număr fiind Sud Vest Oltenia și Nord Vest (12).
Referitor la învățământul liceal, la nivelul Regiunii Centru în anul școlar 2011/2012 numărul de
elevi ce au revenit unui cadru didactic a fost de 15 (15 elevi/cadru didactic în meidul urban și
13 elevi/ cadru didactic în mediul rural), peste media regională fiind județele Alba, Mureș și
Sibiu (cu câte 16 elevi/cadru didactic). La nivel național media este de 16 elevi/ cadru didacitc
(la fel și în mediul urban și rural), regiunea cu cel mai mare număr de elevi ce a revenit unui
cadru didactic fiind București Ilfov (18), iar cu cel mai mic număr a fost Regiunea Centru (15)
Atât la nivelul Regiunii Centru cât și la nivel național există diferențe foarte mari între
învățământul din mediul urban și cel rural. Față de mediul rural, infrastructura de învățământ
din mediul urban este bine dezvoltată, elevii având acces la educație și informație de calitate.
Cu excepţia unor măsuri specifice la nivel național (de exemplu reabilitarea de şcoli, facilitarea
transportului pentru elevii din satele îndepărtate, comasarea unor şcoli, dotarea bibliotecilor
şcolare etc.), nu există programe de dezvoltare de ansamblu şi prioritare pentru învăţământul
rural, acest aspect accentuând diferențele dintre învățământul din mediul rural și cel urban. În
satele mici există numai școli elementare, în multe situații clasele I-IV fiind simultane, iar la
sfârșitul clasei a IV-a foarte mulți părinți sunt confruntați cu probleme de ordin financiar ce
sunt un obstacol în trimiterea copiilor mai departe la școală. În mediul rural cadrele didactice
joacă un rol dublu, nu numai că instruiesc acești elevi, dar sunt și un factor activ în a-i
convinge pe copii și părinții acestora de importanța educației și de a-i sprijini în găsirea
soluțiilor pentru continuarea pregătirii școlare a elevilor.
Datorita caracterului multilingvist al Regiunii Centru, învățământul este în cea mai mare parte
în limba română, dar existe zone precum județele Harghita și Covasna în care învățământul
este în limba maghiară. În județele Sibiu și Mureș există școli în care se studiază în limba
germană, cum este de pildă Colegiul Brukenthal din Sibiu sau Liceul Teoretic "Joseph Haltrich"
din Sighișoara.
Există la nivelul Regiunii Centru foarte multe unități școlare care necesită reabilitări, dotări
sau modernizări, atât în mediul urban cât și rural. Prin Programul Operațional Regional, Axa
prioritară 3 ”Îmbunătățirea infrastructurii sociale”, Domeniul Major de Intervenție 3.4
”Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale
preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă” s-au
dezvoltat la nivelul întregii regiuni proiecte în valoare de 131.800.028,69 de lei. Astfel, au fost
reabilitate, modernizate, extinse, dotate școli atât în mediul urban (Miercurea Ciuc, Avrig,
148
Borsec, Sfântu Gheorghe, Aiud, Gheorgheni, Brașov, Miercurea Nirajului, Ghimbav, Sibiu,
Râșnov, Întorsura Buzăului) cât și în mediul rural (Turnu Roșu, Livezeni, Zăgon, Râciu, Hodac,
Joseni, Remetea, Solovăstru, Șimonești).
Aspecte privind populația școlară din Regiunea Centru
La nivelul Regiunii Centru, în anul școlar 2010/2011, populația școlară totală a fost de
489346, cel mai mare număr fiind în județele Brașov, Mureș și Sibiu, aceste județe fiind în
același timp și cele importante din punct de vedere demografic. La nivel regional, cele mai
mari ponderi ale populației școlare s-au înregistrat în învățământul primar și gimnazial
(40,7%), urmate de cele din învățământul liceal (19,8%) și superior (17,9%). La nivel de județ,
aproape jumătate din populația școlară este cuprinsă în învățământul primar și gimnazial în
județele Harghita și Covasna, la polul opus fiind județul Brașov (aproape o treime). Cele mai
mari ponderi ale liceenilor s-au înregistrat în județul Alba, iar cele mai mici în județul Brașov.
Atât la nivelul Regiunii Centru cât și la nivel de județ, populația școlară din învățământul
profesional și de ucenici și cel din postliceal și de maiștri a înregistrat o pondere sub 4% din
populația totală școlară. Cea mai mare pondere a studenților s-a înregistrat în județul Brașov,
peste 35% din numărul de studenți la nivel regional, datorită existenței Universității
Transilvania, centru universitar cu tradiție. Lipsa unor universități în județele Covasna și
Harghita (cu excepția unor extensii ale unor universități și facultăți) a determinat ca ponderea
studenților să fie sub 3%.
Tabel 5.7.2 Numărul populației școlare pe niveluri de educație la nivelul județelor Regiunii
Centru în anul școlar 2010/2011
Profesional Postliceal
Primar şi
Regiune/Județ Total Preșcolar Liceal şi de şi de Superior
gimnazial
ucenici maiştri
Regiunea 489346 90799 199139 96664 6391 8728 87625
Centru
Alba 64366 12197 28665 16139 1069 948 5348
Braşov 130121 18258 41172 21273 1173 2253 45992
Covasna 39075 9002 19250 8427 482 910 1004
Harghita 57562 13782 27323 13356 834 781 1486
Mureş 108018 22141 48584 21734 1333 2508 11718
Sibiu 90204 15419 34145 15735 1500 1328 22077
Analizând numărul populației din anul școlar 2010/2011 comparativ cu cel în urmă cu 10 ani
(2000/2001), se pot enunța câteva concluzii:
- în anul școlar 2010/2011 s-a înregistrat o rată de descreștere a populației școlare față
de anul școlar 2000/2001 de -9,5% la nivelul întregii regiuni
149
- interesantă este rata de creștere a populației preșcolare din anul școlar 2010/2011
față de 2000/2001 cu peste 9% , în comparație cu rata de descreștere a populației din
învățământul primar și gimnazial care atinge valori negative foarte mari, -28,6%.
- datorită desființării unor școli/clase de profil tehnic și profesional, populația școlară
din acest domeniu a înregistrat în anul 2010/2011 o rată de descreștere de peste trei
sferturi față de acum 10 ani (-78,5%)
- datorită diversificării specializărilor, dar și a creșterii numărului de locuri la facultăți,
fie în sistem subvenționat, fie în regim cu taxă, numărul studenților a crescut cu peste
jumătate (65,2%)
80,0 65,2
60,0
40,0
15,8
20,0 9,3
-9,5
0,0
-20,0 Total Preșcolar Primar şi Liceal Profesional şi Postliceal şi de Superior
-40,0 Regiunea gimnazial de ucenici maiştri
Centru -28,6 -28,1
-60,0
-80,0
-100,0 -78,5
Rata de Creșterea/Descreșterea față de anul școlar 2000/2001
Fig. 5.7.2 Rata de creștere/descreștere a populației școlare din Regiunea Centru,

în anul școlar 2010/2011 față de anul școlar 2000/2001
Numărul de preșcolari, elevi și studenți din Regiunea Centru
Superior
Postliceal şi de maiştri
Profesional şi de ucenici
2010/2011
Liceal 2000/2001
Primar şi gimnazial
Preșcolar
0 50000 100000 150000 200000 250000 300000
Fig. 5.7.3 Numărul de preșcolari, elevi și studenți din Regiunea Centru în anul școlar 2010/2011 în
comparație cu cel în urmă cu 10 ani
150
În ceea ce privește populația școlară în învățământ în anul școlar 2011/2012 la nivelul Regiunii
Centru aceasta era de 455781 dintre care aproape un jumătate în județele Brașov și Mureș
(23,9% respectiv 23,1%), ponderea cea mai mică fiind în județul Covasna (8,4%). Din populația
școlară totală de la nivelul regiunii două treimi se regăsește în mediul urban (71,5%), iar o
treime în mediul rural (28,5%). La nivel de județ cea mai semnificativă diferență procentuală
privind populația școlară pe medii de rezidență a fost în județul Brașov: 81,7% în mediul urban
și 18,3% în mediul rural.
La nivel regional există un echilibru în ceea ce privește populația școlară feminină și
masculină, cea din urmă fiind cu 0,8% mai mare (49,6 % populație școlară feminină și 50,4%
populație școlară masculină).
Tabel 5.7.3 Populația școlară în învățământ la nivelul județelor Regiunii Centru în anul școlar
2011/2012
nr.
Total Feminin Masculin Urban Rural
Regiunea Centru 455781 226219 229562 325983 129798
Alba 61925 29989 31936 45355 16570
Braşov 108967 53685 55282 89050 19917
Covasna 38304 18989 19315 23891 14413
Harghita 56450 28103 28347 31659 24791
Mureş 105119 52730 52389 69812 35307
Sibiu 85016 42723 42293 66216 18800
Sursa: PRAI Regiunea Centru
Comparând ponderile populației școlare pe medii de rezidență și sexe de la nivelul Regiunii

Centru cu mediile la nivelul României s-a constatat că există similitudini. Astfel, la nivel
național ponderea populației școlare feminine este de 49,5%, cu 1% mai mică decât cea
masculină (50,5%). În mediul urban populația școlară este de două ori mai mare (69,2%) decât
cea în mediul rural (30,8%).
Din populația școlară totală din anul școlar 2011/2012 la nivel național (3.823.515 persoane)
cea mai mare pondere, aproape o cincime se află în Regiunea Nord Est (18%), urmată d
eregiunile Nord vest (13,5%) și Sud Muntenia (13,2%), la polul opus fiind regiunile Vest (9,1%)
și Sud Vest Oltenia (10,0%). Din acest punct de vedere Regiunea Centru ocupă locul al 6 -lea
între cele 8 regiuni de dezvoltare.
Tabel 5.7.4 Populația școlară în învățământ la nivelul regiunilor de dezvoltare din România în anul
școlar 2011/2012
nr.
Țară/Regiune Total Feminin Masculin Urban Rural
România 3823515 1894184 1929331 2646827 1176688
R. Nord - Est 686369 341617 344752 399915 286454
R. Sud - Est 466122 227602 238520 312187 153935
R. Sud - Muntenia 505704 247246 258458 291370 214334
151
R. Sud - Vest - Oltenia 381465 185999 195466 251594 129871
R. Vest 347800 172031 175769 267885 79915
R. Nord - Vest 516575 258487 258088 359860 156715
R. Centru 455781 226219 229562 325983 129798
R. Bucureşti - Ilfov 463699 234983 228716 438033 25666
Sursa: PRAI-uri la nivel de regiuni de dezvoltare
La nivelul Regiunii Centru, în anul școlar 2010/2011 rata abandonului școlar în învățământul
primar și gimnazial a fost de 2,2%, peste media regională fiind județele Brașov (2,9 %),
Covasna (2,5 %) și Mureș (2,3 %), cea mai mică rată fiind în județul Harghita (1,1 %). La nivel
regional, rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial este în mediul rural de
2,6%, cu 0,8% mai mare față de cea din mediul urban (1,8%). Și la nivel de județ, ratele
abandonului școlar sunt mai mari în mediul rural comparativ cu cel rural, o situație aparte
fiind în județul Brașov unde rata abandonului școlar în mediul rural este dublă față de cea din
mediul urban (4,4% comparativ cu 2,2%).
Tabel 5.7.5 Rata abandonului şcolar în învăţământul primar şi gimnazial în anul şcolar 2010-2011 la
nivelul Regiunii Centru
%
Regiune/Județ Total Feminin Masculin Urban Rural
Regiunea Centru 2,2 2,1 2,3 1,8 2,6
Alba 1,5 1,6 1,4 1 2,2
Braşov 2,9 2,7 3,1 2,2 4,4
Covasna 2,5 2,8 2,3 2,4 2,7
Harghita 1,1 1,1 1,2 0,8 1,4
Mureş 2,3 2,1 2,5 2,1 2,5
Sibiu 2,2 2,2 2,3 1,9 2,7
La nivel național, în funcție de rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial,

Regiunea Centru ocupă locul 2, după Regiunea Vest (2,5%). La nivel național, rata abandonului
școlar a fost de 1,8%, cele mai mici valori înregistrându-se în regiunile Nord Est și Sud Vest
Oltenia (câte 1,5%) și Sud Muntenia și Nord vest (câte 1,6%).
Față de învățământul primar și gimnazial în cel liceal și profesional valorile ratei abandonului
școlar la nivelul Regiunii Centru sunt duble (4,3% comparativ 2,2%). Peste media regională,
cele mai mari rate ale abandonului școlar în învățământul liceal și profesional sunt în județele
Covasna (5,3%) și Sibiu (4,9%), iar cele mai mici în județul Mureș (3,9%).
Ratele abandonului școlar în învățământul liceal și profesional la nivel regional sunt mai mari
în rândul populației masculine (5,2% masculin, comparativ cu 3,4% feminin) și în mediul rural
(4,8% în mediul rural comparativ cu 4,3% în mediul urban). La nivel de județ cele mai mari
discrepanțe în ceea ce privește rata abandonului școlar pe medii de rezidență sunt în județele
152
Harghita (8,2% în mediul rural, de două ori și jumătate mai mare față de mediul urban) și Sibiu
(4,9% în mediul urban, de două ori mai mare ca și în mediul rural (2,5%)).
Tabel 5.7.6 Rata abandonului şcolar în învăţământul liceal şi profesional în anul şcolar 2010-2011 la

Regiunea Centru 4,3 3,4 5,2 4,3 4,8
Alba 4,2 3,5 4,8 4,1 8,2
Braşov 4,3 3,3 5,1 4,6 *
Covasna 5,3 4,5 6,2 5,3 0
Harghita 4 2,6 5,5 3,4 8,2
Mureş 3,9 2,8 5 3,8 5,4
Sibiu 4,9 4,3 5,4 4,9 2,5
* creşterea numărului de elevi la sfârşitul anului şcolar comparativ cu începutul anului şcolar
La nivelul regiunilor de dezvoltare, în ceea ce privește rata abandonului școlar în învățământul

liceal și profesional, Regiunea Centru ocupă locul al 4-lea, după regiunile Sud Est (4,5%), Nord
Est (4,5%) și Vest (4,4%). La nivel național valorile acestui indicator sunt de 4,2%, cele mai mici
rate fiind în regiunile Sud Muntenia (3,7%) și București Ilfov (3,8%).
Un indicator deosebit de relevant este gradul de cuprindere în învățământ (rata specifică de

cuprindere), definit ca procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinși în sistemul de
educație, indiferent de nivelul de educație din totalul populației de aceeași vârstă.
Analizând evoluţia indicatorului în perioada 2002/2003 – 2011/2012 s-a observat o creştere

graduală a gradului de cuprindere pentru totalul grupei de vârstă 3-23 ani atât la nivelul
Regiunii Centru cât şi în toate judeţele regiunii până în anul școlar 2007/2008 după care până
în anul școlar 2011/2012 o ușoară scădere. Cele mai semnificative creșteri ale gradului de
cuprindere în învățământ s-au observat pentru grupa de vârstă 19-23 de ani (nivelul superior
de învățământ) de la 37,2% în 2002 la 60,8% în 2008.
În anul școlar 2011/2012 gradul de cuprindere în învățământ a populației din grupa de vârstă
3 - 23 de ani a fost în Regiunea Centru de 75,3%, existând o diferență semnificativă la nivel de
medii de rezidență: 98,0% în mediul urban și 47,6% în mediul rural. Valorile acestui indicator
ating valorile cele mai mari în județele Sibiu (80,9%) și Brașov (79,7%), iar cele mai mici în
județele Covasna (69,3%) și Harghita (70,7%). În ceea ce privește disparitățile la nivel de
mediu de rezidență cele mai accentuate sunt în județele Sibiu (104,9% în mediul urban și
44,8% în mediul rural) și Mureș (102,2% în mediul urban și 48,1% în mediul rural).
153
Tabel 5.7.7 Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei din grupa de vârstă 3-23 ani în anul
şcolar/universitar 2011-2012 în Regiunea Centru
%
Regiunea Centru 75,3 76,7 74 98 47,6
Alba 71,4 71,9 71 91,6 44,6
Braşov 79,7 80,4 78,9 96,3 45
Covasna 69,3 70 68,7 94,1 48,3
Harghita 70,7 72,1 69,3 93,4 53,9
Mureş 74,1 76,2 72,1 102,2 48,1
Sibiu 80,9 83,1 78,8 104,9 44,8
Conform datelor statistice de la Institutul Național de Statistică, până în anul școlar

2010/2011, gradul de cuprindere în învățământ în Regiunea Centru s-a situat ”sub valorile
calculate la nivel naţional, pentru toate grupele de vârstă, cu excepţia grupei de vârstă
preşcolară. Pentru grupa 15-18 ani, gradul de cuprindere este mai scăzut decât la nivel
naţional per ansamblul regiunii şi în toate judeţele cu excepţia judeţului Sibiu. În judeţele
Covasna şi Mureş (judeţe cu pondere a populaţiei rurale peste media naţională), gradul de
cuprindere este mai mic decât media regională”53.
În anul școlar 2011/2012 gradul de cuprindere în învățământ a fost în Regiunea Centru peste
media națională (74,8%), regiunea ocupând locul al 4-lea după regiunile București Ilfov
(103%), Vest (78,0%) și Nord Vest (77,5%), pe ultimul loc fiind Regiunea Sud Muntenia
(66,7%). Și la nivel național există decalaje accentuate îîn ceea ce privește gradul de
cuprindere la nivel de medii de rezidență: 100,8% în mediul urban și 47,3% în mediul rural.
Tabel 5.7.8 Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei din grupa de vârstă 3-23 ani în anul
şcolar/universitar 2011-2012 la nivelul regiunilor de dezvoltare
%
România 74,8 75,9 73,8 100,8 47,3
R. Nord - Est 68,8 70,3 67,4 103,4 46,9
R. Sud - Est 70,3 70,3 70,4 92,9 47,1
R. Sud - Muntenia 66,7 66,9 66,5 97,1 46,8
R. Sud - Vest - Oltenia 73 73,2 72,9 99,7 48,1
R. Vest 78 79,1 77 99 45,6
R. Nord - Vest 77,5 79 76 105,8 48
R. Centru 75,3 76,7 74 98 47,6
R. Bucureşti - Ilfov 103 106,3 99,8 108 57,5
53Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ (PRAI) din Regiunea Centru 2009-2013, subcapitolul 5.5.2.”Gradul de
cuprindere în învățământ (Rata specifică de cuprindere școlară pe vârste), pagina 57. Referitor la procesul de colectare a
datelor statistice disponibile cu privire la gradul de cuprindere pe medii de rezidență s-a specificat faptul că acesta s-a bazat
pe locația școlii și nu pe mediul de proveniență al elevilor
154
Un alt indicator foarte relevant în ceea ce privește oferirea unei imagini cu privire la
învățământul din Regiunea Centru este rata netă de cuprindere, care reprezintă gradul de
participare la educație a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelului respectiv de
educație. Pentru a nu intra foarte mult în detalii s-a ales ca rata netă de cuprindere în
învățământ să fie pentru populația din grupa de vârstă 3-23 de ani (incluzând preșcolarii,
elevii și studenții)
La nivelul Regiunii Centru în anul școlar 2011/2012 rata netă de cuprindere în învățământ a
fost de 64,8%, peste media regională fiind județele Sibiu (67,6%), Brașov (65,5%) și Mureș
(65,2%), iar la polul opus județul Covasna (61,9%). În general, atât la nivel regional cât și
județean există un echilibru între rata netă de cuprindere în învățământ în rândul populației
masculine și feminine, pentru cea din urmă fiind mai mare. Există însă diferențe foarte mari
între rata netă de cuprindere la nivel de mediu de rezidență, în Regiunea Centru aceasta fiind
de 82,3% în mediul urban și 43,5% în mediul rural. Din acest punct de vedere, cea mai mare
discrepanță a fost în județele Mureș și Sibiu, cu câte o diferență de 45%.
Tabel 5.7.9 Rata netă de cuprindere în învăţământ a populaţiei din grupa de vârstă 3-23 ani în anul
şcolar/universitar 2011/2012 în Regiunea Centru
%
Regiunea Centru 64,8 66,5 63,2 82,3 43,5
Alba 62,2 63,4 61 77,9 41,2
Braşov 65,5 66,7 64,4 77,4 40,7
Covasna 61,9 62,7 61,2 82,2 44,6
Harghita 64 65,8 62,3 83,5 49,7
Mureş 65,2 67,6 62,9 88,5 43,5
Sibiu 67,6 69,8 65,5 85,6 40,6
Comparativ cu media națională (63,8%), rata netă de cuprindere în învățământ este mai mare
în Regiunea Centru, aceasta fiind situată pe locul al 3-lea după regiunile București Ilfov
(79,2%) și Nord vest (66,7%), la polul opus fiind Regiunea Sud Muntenia (58,8%). Și la nivel
național există o diferență foarte mare în ceea ce privește rata netă de cuprindere în
învățământ la nivel de medii rezidență: 83,3% în mediul urban și 43,1% în mediul rural. Din
acest punct de vedere, regiunea în care s-a înregistrat cea mai mare diferență (46,1%) a fost
Nord Vest: 89,3% în mediul urban și 43,2% în mediul rural.
155
Tabel 5.7.10 Rata netă de cuprindere în învăţământ a populaţiei din grupa de vârstă 3-23 ani în anul
şcolar/universitar 2011/2012 la nivelul regiunilor de dezvoltare
%
România 63,8 65,3 62,3 83,3 43,1

R. Nord - Est 60,3 62,2 58,5 87,5 43,1
R. Sud - Est 60,3 61 59,5 76,9 43,1
R. Sud - Muntenia 58,8 59,6 58,2 83,1 42,9
R. Sud - Vest - Oltenia 63,1 64 62,3 83,8 43,8
R. Vest 64,6 66,3 63 79,7 41,4
R. Nord - Vest 66,7 68,8 64,7 89,3 43,2
R. Centru 64,8 66,5 63,2 82,3 43,5
R. Bucureşti - Ilfov 79,2 82,3 76,3 82,8 47
Învățământul profesional și tehnic. Implementarea de programe în formare profesională,

calificare și reconversie profesională
La nivelul Regiunii Centru învățământul profesional și tehnic este reprezentat de grupurile

școlare din Brașov, Sibiu, Târgu Mureș, Ciumbrud care sunt axate pe următoarele domenii:
transporturi feroviare, tehnici poligrafice, poșta și telecomunicații, viticultură și industria
alimentară.
În Regiunea Centru există societăți comerciale și firme de specialitate care oferă cursuri de
formare profesională, dar și o rețea de învățământ prin care se derulează programe ce vizează
educația adulților oferind noi oportunități în rândul celor care doresc o reconversie
profesională sau dobândirea de noi competențe. În anul 2008, în cadrul a 82 programe
autorizate CNFPA derulate prin rețeaua de învățământ de stat, au beneficiat de formare
profesională 1935 de persoane, 29% din numărul total de școli de învățământ tehnic și
profesional (139) fiind autorizate CNFPA. Un număr de 16 programe de a 2-a șansă derulate în
anul școlar 2008-2009 au fost implementate în 13 școli în cadrul cărora au participat 287 de
persoane.
5.8. Infrastructura de cercetare
Dezvoltarea sectorului cercetare - dezvoltare - inovare este unul dintre factorii care pot
potența competitivitatea la nivelul Regiunii Centru. Necesitatea întăririi legăturii dintre mediul
economic și cel de afaceri atrage în viitor dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere, a
clusterelor industriale și a celor bazate pe cercetare, accelerând procesul de transfer
tehnologic.
156
Una din prioritățile Uniunii Europene pentru următorii 10 ani este creșterea inteligentă alături
de creșterea durabilă și creșterea favorabilă incluziunii, menționate în documentul strategic
EUROPA 2020. În următorul deceniu Comisia Europeană va aloca un buget semnificativ
pentru creștere inteligentă, în special pentru cercetare și inovare (creare de produse noi și
servicii care să genereze creștere economică și noi locuri de muncă).
În Regiunea Centru există 13 instituții de învățământ superior care însumează un număr de 78
facultăți și un personal didactic de 2699 de persoane. În anul universitar 2010-2011 numărul
total de studenți înscriși la cele 78 de facultăţi a fost de 87625, dintre care jumătate în județul
Brașov (Universitatea Transilvania).
Principalele universități din Regiunea Centru sunt:
- Universitatea Transilvania din Braşov
- Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
- Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș
- Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Aba Iulia
- Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş
- Universitatea de Arte din Târgu Mureș
- Universitatea „Babeş-Bolyai” – Extensia Universitară Sfântu Gheorghe
- Universitatea ”Sapientia” – Extensiile Universitare Miercurea Ciuc și Târgu Mureș
La nivel regional există un număr mare de centre și institute de cercetare care acoperă
aproape toate domeniile de cercetare, principalele fiind: științe economice, inginerie și
tehnologii avansate, energii regenerabile și biotehnologii, electrotehnică, mecanică, farmacie,
medicină, dezvoltare teritorială, dezvoltare durabilă, topografie și geodezie, sociologie, științe
exacte (matematică, fizică, chimie, etc.), tehnologia informației și comunicațiilor, ingineria
mediului, etc. În tabelul de mai jos sunt enumerate toate domeniile de cercetare la nivel de
universitate din Regiunea Centru
Tabel 5.8.1 Domeniile de cercetare din cadrul universităților din Regiunea Centru
Universitatea Domenii de cercetare
Energii regenerabile, produse high-tech pentru autovehicule,
management durabil al resurselor forestiere și cinegetice, sisteme
mecatronice avansate, tehnologii și sisteme avansate de fabricație,
ecobiotehnologii și echipamente în agricultură și alimentație,
sisteme electrice avansate, tehnologii și materiale avansate
metalice, ceramice și compozite MMC, sisteme pentru controlul
Universitatea Transilvania proceselor, informatică industrială virtuală și robotică, ecodesign de
din Braşov mobilier, restaurare și certificare în IL, ecotehnologii avansate de
sudare, sisteme electronice incorporate și comunicații avansate,
tehnologii inovative și produse avansate în IL, modelare matematică
și produse software, economie, management și marketing,
medicină inovativă fundamentală și aplicativă, inovare culturală,
comunicare și dezvoltare socială, calitatea vieții și performanța
umană
Universitatea „Lucian Blaga” Inginerie, economie, informatică, știința comunicării și tehnologia
157
Universitatea Domenii de cercetare
din Sibiu informației, producție textilă, agricultură, industrie alimentară,
protecția mediului, tehnologii neconvenționale și electrotehnologii,
tehnologii integrate, ingineria materialelor,sănătate publică,
medicină, microchirurgie, științe socio-umaniste, arhitecturi avansate
de procesare a informației, drept public și privat, biotehnologii,
ecologie, științe politice, litere, teologie, relații internaționale și studii
europene
Științe Morfologice (anatomie, embriologie, biochimie, medicină
legală, genetică, radiologie și imagistică medicală, anatomie
patologică, biologie celulară și moleculară, biofizică, biotehnică și
fizică medicală, histologie), Științe Funcționale și Complementare
(fiziologie, fiziopatologie, farmacologie, virusologie, epidemiologie și
medicină preventivă, nutriție și medicina muncii, sănătate publică și
Universitatea de Medicină și
managementul sanitar, informatică medicală și biostatistică, științele
Farmacie din Târgu Mureș
motricității), Medicină Internă, Medicină Clinică (reumatologie,
medicină fizică și recuperare, neurologie, psihiatrie, boli infecțioase,
dermatologie, pediatrie, endocrinologie, oncologie generală, medicina
muncii, pneumologie, fiziologie), Chirurgie (chirurgie generală,
chirurgie și ortopedie pediatrică, urologie, Anestezie Terapie
Intensivă, ortopedie, obstetrică - ginecologie, oftalmologie, ORL)
Economie, topografie, cadastru, geologie, speologie, arheologie,
Universitatea 1 Decembrie
sociologie, dezvoltare teritorială, matematică, teologie, litere,
1918 din
științe juridice, istorie, politologie, științele educației
Aba Iulia
Tehnologii avansate de proiectare şi fabricaţie asistată,
managementul energiei, electrotehnologii, istorie, lingvistică aplicată
Universitatea „Petru Maior”
și studii culturale, informatică, economie, optimizarea performanțelor
din Târgu Mureş
organizațiilor, științe socio-umane, urbanism și politici publice, arta
teatrală
Scenografie, arta actorului, coregrafie, teatrologie, teatru de
animație, pedagogie muzicală, scriere dramatică, etc. Pe lângă aceste
domenii de cercetare există în cadrul universității Centrul de Studii și
Universitatea de Arte din Creații Teatrale, cercetările și activitățile științifice fiind orientate spre
Târgu Mureș două direcții: creația artistică (interpretarea de roluri, regizarea unor
spectacole, realizarea scenografiei, traducerea și adaptarea de texte
pentru spectacole teatrale, etc.) și cercetarea fenomenului teatral
prin studii de istoria, teoria, estetica și pedagogia teatrului
Universitatea ”Sapientia”
Biochimie şi biotehnologii, științe sociale aplicate, confluențe
Extensia Universitară
interculturale
Miercurea Ciuc
Universitatea „Babeş-Bolyai” Administrarea afacerilor, economie, comerț, turism și servicii,
Extensiunea Universitare ingineria mediului, ingineria sistemelor biotehnice și ecologice, științe
Sfântu Gheorghe administrative, administrație publică
158
Tabel 5.8.2 Principalele aspecte privind transferul de know-how dintre mediul academic și mediul de
afaceri din cadrul universităților din Regiunea Centru precum și domeniile de cercetare care
beneficiază de cea mai mare vizibilitate prin intermediul publicațiilor științifice de prestigiu
Numărul
de
Domenii de cercetare care
publicații
Cercetare în beneficiul IMM-urilor și a beneficiază de cea mai mare
Universitatea ISI in
mediului de afaceri vizibilitate prin publicațiile ISI
perioada
și BDI54
2006-
2010
Universitatea Transilvania acordă o mare
importanță transferului rezultatelor
cercetării către mediul economic
Numărul de contracte55 destinate
mediului de afaceri în ultimii 5 ani: 212
Tipuri de servici și activități de cercetare
destinate mediului de afaceri: consultanță inginerie mecanică;
în cercetarea aplicată în industrie, studii și electronică, electrotehnică și
Universitatea
analize știința calculatoarelor; știința
Transilvania din
Brevetarea rezultatelor cercetării și 881 materialelor; știința mediului;
Braşov
produse: ștanță pentru debitare de matematică; chimie și
precizie, rulment radial-axial cu bile cu medicină
trei inele, rotor pentru turbină eoliană,
aparat de control nedistructiv bazat pe
analiza propagării și atenuații undelor
elastice provocate printr-un impus
mecanic, turbină de vânt cu ax vertical,
etc.
medicină, matematică, științe
Servicii de proiectare, servicii de instruire
Universitatea economice, inginerie
a personalului, servicii de consultanță,
„Lucian Blaga” 235 alimentară, ingineria mediului,
servicii de transfer tehnologic
din Sibiu tehnologia informației și științe
juridice
Peste
Universitatea de Medicină și Farmacie 100 de Cercetări și studii clinice și
intenționează în viitor dezvoltare unor articole experimentale în
centre de cercetare în domeniu prin care ISI în transplantul de organe,
să faciliteze transferul de expertiză și anul utilizarea metodelor de
Universitatea rezultatele cercetărilor mai aproape de 201256, biologie moleculară în
de Medicină și sistemul medical și mediul de afaceri, ca 75 studiul tumorogenezei
Farmacie din în final să se reflecte în creșterea calității articole respectiv diagnosticul și
Târgu Mureș vieții populației (îngrijirea, ocrotirea și ISI în pronosticul tumorilor solide
îmbunătățirea sănătății) anul și hematologice, digestive,
201157 și mamare, genitale, etc.,
În prezent există un centru care asigură 188 de elemente de embriologie,
servicii de consultanță metodologică și articole studiul dezvoltării sistemului
biostatistică ISI în de organe, implantare de
54
BDI (Baza de Date Internațională) baza de date internațională cu articole de înaltă calitate a rezultatelor
cercetărilor
55
Contractele au avut ca principal obiectiv furnizarea către mediu de afaceri a unor tipuri de servicii și activități
de cercetare
56
http://www.umftgm.ro/fileadmin/cercetare/publicatii_2012.pdf
57
http://www.umftgm.ro/fileadmin/cercetare/publicatii_2011.pdf
159
Numărul
de
Domenii de cercetare care
publicații
Cercetare în beneficiul IMM-urilor și a beneficiază de cea mai mare
Universitatea ISI in
mediului de afaceri vizibilitate prin publicațiile ISI
perioada
și BDI54
2006-
2010
perioada celule STEM după infarct
2008- miocardic acut,
201058 modernizarea și validarea
unor metode înregistrare
extracelurară a activității
nervoase, teme clinice de
cercetare în neurologie și
imagistică, studii clinice de
bioechivalență,
îmbunătățirea prevenirii
îmbolnăvirilor și utilizarea
mai bună a medicamentelor,
tehnologii informaționale în
domeniul e-Health, etc.
Consultanță în cercetarea aplicată,
Universitatea 1 matematică, științe economice
elaborare de studii și analiză domenii
Decembrie 1918 și contabilitate, topografie,
precum: măsurători terestre, geodezie, 303
din geodezie, sociologie
geologie, sociologie, economie,
Aba Iulia
dezvoltarea teritorială, ingineria mediului
Universitatea Servicii de proiectare, servicii de instruire
matematică, informatică,
„Petru Maior” a personalului, servicii de consultanță,
38 inginerie, economie și filologie.
din Târgu servicii de transfer tehnologic
Mureş
Există în cadrul universității o infrastructură
specifică și servicii în domeniu care pot fi Nu sunt
Universitatea teatru, arte vizuale, actorie,
puse la dispoziția celor interesați. date
de Arte din scenografie, coregrafie, regie,
Infrastructura constă în studiouri de artă a disponibi
Târgu Mureș muzică,
actorului dotate cu scenă, sonorizare, le
elemente de decor și recuzită, etc.
Cercetări ştiinţifice, studii şi analize în
Universitatea domeniul tehnologiei biochimice,
”Sapientia” ştiinţelor fizice şi natural, ştiinţelor
Extensia economice, ştiinţelor sociale (în special
Universitară studiul proceselor sociale actuale în
Miercurea Ciuc regiunile rurale, ameliorarea comunicării
sociale şi a relaţiilor publice)
La nivelul Regiunii Centru numărul salariaților din activitatea de cercetare-dezvoltare a

crescut continuu din 2005 până în 2009, de la 2419 la 3732 de salariați. Față de anul anterior,
în anul 2010 numărul salariaților a scăzut cu 619, acesta crescând în anul următor cu 413
(3526 de salariați în 2011). În anul 2011, din numărul total de salariați din activitatea de
cercetare - dezvoltare din Regiunea Centru, cea mai mare pondere a fost în județul Brașov
(64,1%, 2257 de salariați), urmat de județele Sibiu (15,6%, 550 de salariați) și Mureș (10,6%,
58 http://www.umftgm.ro/fileadmin/cercetare/publicatii_2008_2010.pdf
160
375 salariați), la polul opus cu ponderi de sub 2% fiind județele Harghita (0,5%, 19 salariați) și
Covasna (1,3%, 47 salariați).
La nivelul Regiunii Centru în anul 2011 față de acum 7 ani (2005), ponderea salariaților din
activitatea de cercetare a crescut aproape cu jumătate (45,8%), la nivel de județ cele mai mari
creșteri fiind în județele Harghita (de peste 5 ori), Alba (aproape de 2 ori) și Brașov (aproape
1,5 ori), la polul opus , cu scăderi destul de mari fiind Mureș (cu aproape jumătate) și Covasna
(cu aproape o treime).
Tabel 5.8.3 Salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare în Regiunea Centru în

perioada 2005-2011
nr
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Regiunea Centru 2419 2865 2641 2897 3732 3113 3526

Alba 95 129 259 266 244 243 276
Braşov 948 1575 1378 1545 1962 1799 2259
Covasna 68 63 34 37 32 42 47
Harghita 3 2 42 29 29 28 19
Mureş 667 449 446 480 497 410 375
Sibiu 638 647 482 540 968 591 550
La nivel național, în anul 2011 erau 42363 de salariați din activitatea de cercetare - dezvoltare
dintre care peste jumătate erau în Regiunea București Ilfov (52,5%, 22234 salariați), urmată la
mare distanță de Regiunea Nord Vest (9%, 3809 salariați), la polul opus fiind regiunile Sud Est
(3,6%, 1515 salariați) și Sud Muntenia (5,3%, 2253 salariați). Cel mai mare număr de salariați
din activitatea de cercetare - dezvoltare sunt în centrele universitare din București, Cluj
Napoca, Iași, Timișoara și Brașov.
În majoritatea regiunilor de dezvoltare numărul salariaților din activitatea de cercetare -
dezvoltare a crescut continuu din 2005 până în 2008, această perioadă fiind și una de creștere
economică, din 2008 până în 2010 s-a înregistrat o scădere a acestora, iar în 2011 o ușoară
creștere.
Față de anul 2005 în 2011 la nivel național ponderea salariaților din activitatea de cercetare -
dezvoltare a crescut cu doar 3,2%, la nivel de regiuni de dezvoltare înregistrându-se
accentuate disparități. De pildă, în Regiunea Vest numărul salariaților din activitatea de
cercetare - dezvoltare a crescut cu aproape trei sferturi (71,6%0), în regiunile Centru și Nord
Vest a crescut cu aproape jumătate (45,8% respectiv 41,6%), în Regiunea Sud Muntenia a
scăzut cu aproape jumătate (-41,5%), iar în Regiunea Sud Est a scăzut cu o cincime (-20,2%).
161
Tabel 5.8.4 Numărul de salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare la nivelul regiunilor
de dezvoltare din România în perioada 2005-2011
Regiune de 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

dezvoltare
R. Nord-Vest 2690 3484 3923 4146 4185 4018 3809
R. Centru 2419 2865 2641 2897 3732 3113 3526
R. Nord-Est 3704 3981 4156 4172 4044 3376 3561
R. Sud-Est 1898 2081 2201 1930 1865 1713 1515
R. București-Ilfov 22050 20475 20360 21366 19577 16932 22234
R. Sud-Muntenia 3850 3794 4376 4484 3676 3543 2253
R. Sud-Vest 2569 2491 2506 2321 2290 2315
2282
Oltenia
R. Vest 1855 1587 2321 2186 3051 4055 3183
Numărul de salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare la nivelul

regiunilor de dezvoltare din România în perioada 2005-2011
25000
20000
2005
15000
2006
10000 2007
2008
5000
2009
0
2010
2011
Fig. 5.8.1
În perioada 2005-2011, la nivelul Regiunii Centru, numărul cercetătorilor a crescut continuu,

cu peste 1000 de cercetători în perioada 2005 - 2010, iar în 2011 a scăzut față de anul
anterior cu 815 cercetători. La nivel de județ, în 2011 față de anul anterior cele mai mari
scăderi ale numărului de cercetători s-a înregistrat în Brașov (-551 cercetători) și Sibiu (-208
cercetători), la polul opus, ușoare creșteri fiind doar în Alba (15 cercetători) și Covasna (5
cercetători).
La nivelul Regiunii Centru în 2011 față de 2005 ponderea cercetătorilor a crescut cu 12,2%, la
nivel de județ existând disparități destul de accentuate: în Alba a crescut cu 3,7 ori, în
Harghita s-a dublat, în Brașov a crescut cu peste jumătate (55,7%), în Mureș a scăzut cu
aproape jumătate (-41,2%), iar în Sibiu a scăzut cu peste o treime (-36,1%).
162
Tabel 5.8.5 Numărul de cercetători în Regiunea Centru în perioada 2005-2011
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Regiunea Centru 1807 2280 2257 2504 2823 2842 2027

Alba 52 50 212 224 211 230 245
Braşov 734 1339 1231 1378 1293 1694 1143
Covasna 24 25 6 7 17 18 23
Harghita 1 1 16 15 16 16 2
Mureş 439 373 351 376 387 320 258
Sibiu 557 492 441 504 899 564 356
La nivel național numărul total de cercetători era de 25489 în anul 2011, cu peste 5000 mai
puțin față de anul anterior. La nivel de regiuni de dezvoltare în anul 2011 față de anul anterior
cele mai mari descreșteri ale numărului de cercetători s-a înregistrat în Regiunea București
Ilfov (-1827 cercetători), urmată de regiunile Sud Muntenia (-1021 cercetători), Centru (-815
cercetători), Vest (-652 cercetători) și Nord Vest (-495 cercetători), la polul opus,
înregistrându-se și o creștere, doar în Regiunea Nord Est (224 cercetători).
Din numărul total de cercetători înregistrați în anul 2011 la nivel regional, aproape jumătate
erau în Regiunea București Ilfov (44,7%), urmată la mare distanță de regiunile Nord Est
(12,5%), Nord Vest (9,6%) și Vest (9,0%), la polul opus fiind regiunile Sud Est (4,3%) și Sud
Muntenia (5,2%). Din acest punct de vedere, Regiunea Centru ocupă locul 5 în cele 8 regiuni
de dezvoltare (8,0%).
Tabel 5.8.6 Numărul de cercetători în 2010 și 2011 la nivelul regiunilor de dezvoltare din
România
Regiune de dezvoltare 2010 2011
R. Nord-Vest 2952 2457

R. Centru 2842 2027
R. Nord-Est 2966 3190
R. Sud-Est 1302 1096
R. București-Ilfov 13225 11398
R. Sud-Muntenia 2342 1321
R. Sud-Vest Oltenia 2127 1701
R. Vest 2951 2299
România 30707 25489
La nivelul Regiunii Centru s-au înregistrat în perioada 2005-2011 peste 500 de cereri de
brevete de invenție depuse de solicitanți români (535), cele mai multe cereri fiind în județul
Brașov (234), urmat de Mureș (104), Sibiu (92) și Alba (77), la polul opus fiind județul Covasna
(9).
163
La nivelul Regiunii Centru, în ultimii 5 ani (perioada 2007 - 2011) dintre toate cele 6 județe, în
județul Brașov s-a înregistrat cel mai mare număr de cereri de brevet de invenție depuse de
solicitanți români, amintind în acest sens doar primele 3 poziții: 65 cereri în 2011, 49 cereri în
2008 și 36 cereri în 2010.
Tabel 5.8.7 Numărul de cereri de brevete de invenție depuse de solicitanți români în

Regiunea Centru în perioada 2005-2010
-nr-
Județ/ Regiune 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Regiunea Centru 77 62 62 84 69 75 106
Alba 23 11 13 5 11 8 6
Braşov 16 19 21 49 28 36 65
Covasna 2 2 2 1 0 1 1
Harghita 3 1 1 1 7 3 3
Mureş 19 18 15 15 8 17 12
Sibiu 14 11 10 13 15 10 19
La nivel național, în ultimii 5 ani numărul total de cereri de brevet de invenție depuse de
solicitanți români a crescut continuu de la 867 de cereri în anul 2007 la 1425 de cereri în 2011.
Față de 2007, în anul 2011 la nivelul României numărul de cereri de brevet de invenție depuse
de solicitanți români a crescut cu peste jumătate (64,4%), la nivel de regiune de dezvoltare
existând o serie de disparități, printre care amintim: în Regiunea București Ilfov numărul
cererilor s-a dublat, în regiunile Centru și Sud Muntenia a crescut cu trei sferturi (71,0%
respectiv 70,9%), în Regiunea Nord Vest a crescut cu peste jumătate (59,0%), iar în Regiunea
Vest a crescut cu o treime (29,0%).
Potrivit datelor statistice din 2011, din numărul total al cererilor de brevet de invenție
despuse de solicitanți români, aproape jumătate sunt din Regiunea București Ilfov (41,1%),
urmată la mare distanță de regiunea Nord Est (18,2%) și Nord Vest (9,3%), la polul opus fiind
regiunile Sud Vest Oltenia (5,5%) și Sud Est (5,7%).
Tabel 5.8.8 Numărul de cereri de brevete de invenție depuse de solicitanți români în
regiunile de dezvoltare din România în perioada 2007-2011
Regiune de dezvoltare 2007 2008 2009 2010 2011
R. Nord-Vest 83 90 97 142 132

R. Centru 62 84 69 75 106
R. Nord-Est 187 237 231 318 260
R. Sud-Est 83 50 63 74 81
R. București-Ilfov 272 372 426 546 585
R. Sud-Muntenia 55 57 51 67 94
164
Regiune de dezvoltare 2007 2008 2009 2010 2011
R. Sud-Vest Oltenia 56 60 60 68 78
R. Vest 69 45 57 92 89
România 867 995 1054 1382 1425
Potrivit datelor statistice din anul 2011, cheltuielile totale din activitatea de cercetare-
dezvoltare au fost de 123901 mii lei prețuri curente la nivelul Regiunii Centru, dintre care
peste jumătate (58,1%) în județul Brașov urmat la mare distanță de județele Sibiu (16,6%) și
Mureș (11,3%), la polul opus fiind județele Harghita (0,3%) și Covasna (3,0%).
Față de anul 2005, în 2011, la nivelul Regiunii Centru cheltuielile totale din activitatea de
cercetare - dezvoltare au crescut de 1,3 ori, cele mai mari creșteri fiind în județul Alba de
aproape 6 ori (572,1%), în Brașov de aproape 2 ori (de 182,7%) și Harghita (de 173,3%0, la
polul opus fiind județul Covasna (cu 1,9%) și Mureș cu o treime (32,0%).
Cheltuielile foarte mici din activitatea de cercetare - dezvoltare din județele Covasna și
Harghita sunt determinate de faptul că în aceste județe nu există nicio universitate, cu
excepția unor filiale ale unor facultăți din diferite centre universitare (ex. Cluj Napoca).
Tabel 5.8.9 Cheltuieli totale din activitatea de cercetare - dezvoltare în Regiunea Centru în
perioada 2005-2011
mii. lei prețuri curente
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Regiunea Centru 53172 60920 74256 80256 170057 110483 123901
Alba 1986 1928 3801 3948 3161 2141 13347
Braşov 25455 25558 48653 46514 69797 64242 71955
Covasna 3628 4519 2398 2756 3434 3345 3696
Harghita 146 168 392 1421 785 1084 399
Mureş 10587 12639 12635 11219 14692 17471 13973
Sibiu 11370 16108 6377 14398 78188 22200 20531
165
Cheltuieli totale din activitatea de cecetare - dezvoltare în Regiunea Centru
(mii lei prețuri curente)
180000
160000
140000
120000
100000
80000
60000 Regiunea
Centru
40000
20000
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Fig. 5.8.2
Din total cheltuielilor din activitatea de cercetare - dezvoltare din România în anul 2011,
2786830 mii lei prețuri curente, cea mai mare pondere, peste jumătate au fost în Regiunea
București - Ilfov (57,7,3%), urmată de Regiunea Nord Vest (10,8%) și Sud Muntenia (9,5%), la
polul opus fiind regiunile Sud Est (2,3%) și Centru (4,4%). Din acest punct de vedere, Regiunea
Centru ocupă penultimul loc în cele 8 regiuni de dezvoltare.
Față de anul anterior, în 2011 la nivel național cheltuielile totale din activitatea de cercetare -
dezvoltare au crescut cu 15,5%, existând la nivel de regiuni de dezvoltare accentuate
disparități. Amintim în acest sens creșterea cu trei sferturi a cheltuielilor din activitatea de
cercetare - dezvoltare în Regiunea Sud Vest Oltenia (79,1%), creșterea cu jumătate în
Regiunea Nord vest (52,9%), scăderea cu o treime în Regiunea Sud Est (-28,8%), etc.
Tabel 5.8.10 Cheltuieli totale din activitatea de cercetare - dezvoltare în regiunile de

dezvoltare din România în perioada 2010-2011
mii. lei prețuri curente
Regiune de dezvoltare/Țară 2010 2011
R. Nord-Vest 197378 301779

R. Centru 110483 123901
R. Nord-Est 158149 172243
R. Sud-Est 89095 63413
R. București-Ilfov 1431666 1608195
R. Sud-Muntenia 240751 265842
R. Sud-Vest Oltenia 70137 125644
R. Vest 115808 125813
România 2413467 2786830
166
Cu excepția Regiunii Sud Muntenia, peste jumătate din totalul cheltuielilor din activitatea de
cercetare - dezvoltare este finanțată din fonduri publice, cele mai mari ponderi fiind în
regiunile Nord Est (71,3%), Nord - Vest (65,8%) și Sud Vest Oltenia (65%). În Regiunea Centru
activitatea de cercetare dezvoltare a fost finanțată în 2010 în proporție de 40,6 % din fonduri
publice, 45,5 % de întreprinderi, 12,9% din fonduri străine și 1% din alte surse.
Tabel 5.8.11 Cheltuieli totale din activitatea de cercetare-dezvoltare pe surse de finanțare la

nivelul regiunilor de dezvoltare în 2010
mii lei prețuri curente
Fonduri Alte
Regiune de dezvoltare Total Întreprinderi Străinătate
publice surse
R. Nord-Vest 197379 54303 129864 3995 9216
R. Centru 110483 50268 44835 1103 14277
R. Nord-Est 158149 27744 112777 3751 13877
R. Sud-Est 89095 20558 36878 708 30951
R. București-Ilfov 1431666 360513 864644 35148 171361
R. Sud-Muntenia 240751 209684 24789 2154 4124
R. Sud-Vest Oltenia 70137 20370 45615 423 3729
R. Vest 115808 35375 53473 5979 20981
Față de anul 2005 în 2010 în majoritatea regiunilor de dezvoltare cheltuielile din activitatea
de cercetare - dezvoltare s-au dublat, excepție făcând Regiunea Nord-Est unde au crescut cu
aproximativ 150 % și regiunea Sud Vest Oltenia unde au crescut cu jumătate (55,8%). În
ultimii ani s-a pus din ce în ce mai mult accentul pe cercetare - dezvoltare - inovare în special
în regiunile unde există centre universitare cu tradiție precum București, Cluj Napoca, Iași,
Timișoara, Brașov. În general activitatea de cercetare - dezvoltare a fost finanțată din fonduri
publice sau din străinătate, acestea fiind în 2010 față de 2005 și de 4-5 ori mai mari (exemplu
Regiunea București - Ilfov, Regiunea Nord-Vest, Regiunea Nord-Est, Regiunea Centru).
Tabel 5.8.12 Rata de creștere/descreștere a cheltuielilor din activitatea de cercetare-

dezvoltare pe surse de finanțare la nivelul regiunilor de dezvoltare în 2010 fata de 2005
-%-
Fonduri Alte
Regiune de dezvoltare Total Întreprinderi Străinătate
publice surse
R. Nord-Vest 121,8 89,2 417,7 -87,7 243,5
R. Centru 107,8 56,3 434,3 486,7 14,9
R. Nord-Est 142,1 36,7 177,3 107,5 444,6
R. Sud-Est 109,6 40,9 120,7 -55,2 221,7
R. Sud-Muntenia 79,4 127,2 -18,9 -73,1 23,2
R. Sud-Vest Oltenia 55,8 -16,4 138,6 -8,0 242,1
R. Vest 119,4 15,9 159,9 1240,6 1575,8
167
Una din prioritățile Uniunii Europene pentru următoarea perioadă de programare este
creșterea competitivității economice prin susținerea sectorului cercetării - dezvoltării -
inovării (CDI). Sistemul de CDI va reprezenta motorul dezvoltării societății cunoașterii la nivel
național, fiind capabil să susțină performanța prin inovare în toate domeniile ce contribuie la
asigurarea bunăstării cetățenilor și totodată să atingă excelența științifică recunoscută pe plan
internațional. Prin Strategia Națională de Cercetare - Dezvoltare - Inovare se dorește
construirea unei societăți bazate pe cunoaștere, focalizată pe rezolvarea problemelor ridicate
de satisfacerea nevoii de inovare exprimată de economie și societate. Pentru a răspunde
acestei provocări, sistemul CDI va trebui să fie deschis către firmele românești, către mediul
științific internațional, nevoile societății și sistemul educațional.
Pentru perioada 2014-2020 Comisia Europeană va aloca prin programul ORIZONT 2020 un
buget total de 80 miliarde de euro pentru Uniunea Europeana, valoare considerabil mai mare
față de perioada 2007-2013. La nivelul Regiunii Centru se va încuraja și stimula atât mediul de
cercetare cât și mediul de afaceri în inițierea și dezvoltarea de proiecte de cercetare aplicată
și inovare în parteneriat și care sunt potențiale eligibile pentru finațare din fonuri europene
nerambursabile.
5.9. Fondul de locuințe
Fondul de locuinţe din Regiunea Centru a cunoscut o dezvoltare continuă în perioada 1991-
2011, modestă între anii 1991 şi 2000 şi mai accentuată în ultimii 10 ani. În anul 2011, fondul
de locuințe la nivelul regiunii era de 991230 de locuințe, cu aproape 5000 locuințe mai mult
fața de anul anterior (4622 locuințe). La nivel de județ, cele mai multe locuințe erau în anul
2011 în județul Brașov (232877 locuințe), urmat de Mureș și Sibiu, la polul opus fiind Covasna
cu doar 87736 locuințe. La nivel de județ, în anul 2011 cele mai multe locuințe construite față
de anul anterior a fost în județele: Brașov (1825 locuințe) și Sibiu (1065 locuințe), iar cele mai
puține în Covasna (244 locuințe) și Alba (370 locuințe).
Față de anul 2005, în anul 2011 fondul de locuințe la nivelul Regiunii Centru a înregistrat o
creștere de 3,2 % (30640 de locuințe), cea mai mare creștere fiind în județul Sibiu (6,27%,
9919 de locuințe) , iar cea mai mică creștere în județul Alba (1,7%, 2368 de locuințe).
Tabel 5.9.1 Fondul de locuințe, în profil teritorial în perioada 2005-2011
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Regiunea Centru 960590 963585 968146 975067 981496 986608 991230
Alba 142424 142544 142866 143550 144059 144422 144792
Braşov 224002 224840 225676 227209 229301 231052 232877
Covasna 86159 86376 86565 86854 87161 87492 87736
Harghita 129748 130065 130398 130932 131599 132049 132527
168
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Mureş 219386 219928 220689 221660 222713 223868 224508
Sibiu 158871 159832 161952 164862 166663 167725 168790
Rata de creștere a numărului de locuințe în 2011 față de 2005 în Regiunea

Centru și județele componente (%)
7,0
6,2
6,0
5,0 4,0
4,0 3,2
3,0 2,1 2,3
1,7 1,8 %
2,0
1,0
0,0
Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Regiunea
Centru
Fig. 5.9.1
La nivelul Regiunii Centru în procent de 59,4% din totalul locuințelor în 2011 erau în mediul
urban, iar 40,6% în mediul rural. Din numărul total al locuințelor aflate în proprietate
majoritar de stat, peste trei sferturi din acestea erau în mediul urban. Locuințele în
proprietate majoritar privată din Regiunea Centru sunt repartizate aproximativ echilibrat în
mediul urban și rural, acestea fiind cu 17, 4 % mai multe în mediul urban.
Potrivit datelor statistice din 2011, din numărul total al locuințelor din România (8467832
locuințe), 11,7 % erau pe teritoriul Regiunii Centru (991230 locuințe), ocupând locul 6, pe
primele locuri fiind regiunile Nord-Est (16,2%) și Sud Muntenia (15.4%), iar la polul opus
Regiunea Vest (9,4%) și București - Ilfov (10,9%). Față de anul anterior, cele mai multe
locuințe construite în 2011 au fost în regiunile Nord - Est (7975 locuințe) și Nord - Vest (6542
locuințe), iar cele mai puține în regiunile Sud Vest - Oltenia (2168 locuințe) și Vest (3114
locuințe).
Față de anul anterior, în 2011 ponderea locuințelor din Regiunea Centru a crescut cu 0,5%, la
fel cu cea de la nivelul României. Din prisma acestui indicator, la nivel de regiune de
dezvoltare, peste media națională, amintim regiunile: Nord - Est, Nord -Vest și București - Ilfov
cu 0,6%, la polul opus fiind regiunea Sud Vest - Oltenia cu 0,2%.
169
Fondul de locuințe la nivelul regiunilor de dezvoltare în 2011
1500000
1000000
500000
Total locuințe (nr)
0
Fig. 5.9.2
La nivelul Regiunii Centru, în procent de 96,5% din locuințele sunt proprietate majoritar
privată, acestea însumând în anul 2011 un număr de 956718 de locuințe (peste media
regională fiind județele: Alba, Covasna, Harghita și Mureș).
Tabel 5.9.2 Fondul de locuințe, în profil teritorial și forme de proprietate

la 31 decembrie 2011
Locuinţe (număr)
Camere de Suprafața
Locuințe Proprietate Proprietate
Județ/ Regiune locuit locuibilă
(număr) majoritar de majoritar
(număr) (m2)
stat privată
Alba 144792 357135 5730316 2497 142295

Braşov 232877 553243 9396263 11739 221138
Covasna 87736 198182 3433470 2363 85373
Harghita 132527 300217 5305303 4407 128120
Mureş 224508 529972 9002234 6299 218209
Sibiu 168790 420874 7258072 7207 161583
Regiunea Centru 991230 2359623 40125658 34512 956718
La nivelul României, în anul 2011 ponderea locuințelor în proprietate majoritar privată era de
97,7%, peste media națională fiind regiunile: Sud Muntenia (98,5%), Nord -Vest (98,3%), Nord
- Est și Sud Vest - Oltenia cu câte 98,2%. Analizâd acest indicator, Regiunea Centru ocupă locul
al 7-lea (cu 96,5%), urmată fiind de regiunea Vest (96,3%).
170
Tabel 5.9.3 Fondul de locuințe pe forme de proprietate în 2011 la nivelul
regiunilor de dezvoltare
Proprietate Proprietate majoritar

Regiune Total
majoritar de stat privată
R. Nord-Est 1369760 25058 1344702

R. Sud-Est 1071126 32315 1038811
R. Sud Muntenia 1301029 19419 1281610
R. Sud-Vest Oltenia 932175 16755 915420
R. Vest 792134 29605 762529
R. Nord-Vest 1083434 18959 1064475
R. Centru 991230 34512 956718
R. București-Ilfov 926944 19207 907737
Romania 8467832 195830 8272002
La nivelul Regiunii Centru, numărul de locuinţe terminate anual s-a redus după 1990, timp de
10 ani menținându-se între 2000 și 3000 de locuințe (cu excepția anului 1993 când s-au
construit doar 1594 locuinţe). În ultimii 6 ani, în perioada 2005 - 2011, s-au înregistrat o
creștere de la 2846 de locuințe în 2005 la 7671 de locuințe în 2008, urmând o scădere
treptată, ajungându-se în anul 2011 la 4501 locuințe, datorită perioadei de criză economică.
Față de anul anterior, în 2006 ponderea locuințelor terminate a crecut cu peste un sfert
(26,2%), în 2007 și 2008 cu aproape jumătate (45,9%, respectiv 46,4%), din 2009 și până în
2011 înregistrându-se o descreștere cu o medie de peste -15%.
Rata de creștere/decreștere a locuințelor terminate față de anul anterior în

Regiunea Centru în perioada 2005 - 2011 (%)
50,0
45,9 46,4
40,0
30,0
26,2
20,0
10,0 Regiunea
Centru
0,0
2006 2007 2008 2009 2010 2011
-10,0
-14,4 -16,8
-20,0
-17,6
-30,0
Fig. 5.9.3
La nivel de județ, în perioada de creștere economică, cele mai multe locuințe au fost
finalizate în 2008, în județul Sibiu (3040 locuințe), urmat de Brașov (1835 locuințe), iar cele
171
mai putințe locuințe terminate au fost în județul Covasna (303 locuințe) și județul Harghita
(644 locuințe). Din 2008 și până în 2011, numărul locuințelor terminate a scăzut la nivelul
tuturor județelor.
Tabel 5.9.4 Locuinţe terminate, în profil teritorial în Regiunea Centru

-nr-
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Regiunea
2846 3591 5238 7671 6564 5410 4501
Centru
Alba 233 215 443 739 558 453 483
Braşov 738 833 932 1835 1825 1705 1405
Covasna 186 260 225 303 321 345 256
Harghita 337 418 436 644 761 518 525
Mureş 772 693 930 1110 1180 1242 728
Sibiu 580 1172 2272 3040 1919 1147 1104
Analizând rata de creștere/descreștere a locuințelor terminate față de anul anterior în

perioada 2005 - 2011, menționăm câteva aspecte interesante la nivel de județ. Față de anul
anterior, ponderea locuințelor terminate s-a dublat în județele: Sibiu (2006, 102,1% și 2007,
93,9%), Alba (2007, 106%) și Brașov (2008, 96,9%). Cele mai mari rate de descreștere a
locuințelor terminate față de anul anterior s-a înregistrat în județele: Sibiu (2010, -40,2% și
2009, -36,9%), Alba (2009, -24,5%), Harghita (2010, -31,9%) și Mureș (2011, -41,4%).
La nivelul Regiunii Centru, în ultimii 6 ani cea mai mare rată de creștere a locuințelor
terminate față de anul anterior s-a înregistrat în 2008 (46,4%), iar cea mai mare rată de
descreștere în anul 2010 (-17,6%).
Tabel 5.9.5 Rata de creștere/descreștere a locuinţelor terminate față de anul anterior în

profil teritorial în Regiunea Centru, în perioada 2005-2011
Județ/ Regiune 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Alba -7.7 106.0 66.8 -24.5 -18.8 6.6
Braşov 12.9 11.9 96.9 -0.5 -6.6 -17.6
Covasna 39.8 -13.5 34.7 5.9 7.5 -25.8
Harghita 24.0 4.3 47.7 18.2 -31.9 1.4
Mureş -10.2 34.2 19.4 6.3 5.3 -41.4
Sibiu 102.1 93.9 33.8 -36.9 -40.2 -3.7
Regiunea Centru 26.2 45.9 46.4 -14.4 -17.6 -16.8
172
Potrivit datelor statistice din 2011, la nivelul regiunilor de dezvoltare cele mai mari ponderi
ale locuințelor terminate din totalul celor de la nivelul României s-a înregistrat în regiunile:
Nord -Est (20,3%, o cincime), Nord -Vest (15,7%) și Sud Muntenia (14,6%), iar cele mai mici
ponderi în regiunile Sud Vest - Oltenia (6,1%), Vest (7,4%) și Centru (9.9%). Numeric, cele mai
multe locuințe terminate în 2011 au fost în regiunea Nord - Est (9200 locuințe), iar cele mai
puține în Sud - vest Oltenia (2782 locuințe), regiunea Centru ocupând locul al 6 -lea (4501
locuințe).
Tabel 5.9.6 Numărul de locuințe terminate în 2011 la nivelul regiunilor de dezvoltare și
ponderea acestora din cele la nivelul României
Ponderea locuințelor terminate
Total locuințe
Regiune din totalul celor la nivelul
terminate
României
R. Nord-Est 9200 20,3
R. Sud-Est 6038 13,3
R. Sud Muntenia 6610 14,6
R. Sud-Vest Oltenia 2782 6,1
R. Vest 3379 7,4
R. Nord-Vest 7123 15,7
R. Centru 4501 9,9
R. București-Ilfov 5786 12,7
SUMAR
Infrastructura de transport
 Regiunea Centru se bucură de o poziție privilegiată în ce privește accesibilitatea și

conexiunile rutiere cu restul țării și cu Europa
 Regiunea Centru este străbătută de cinci drumuri europene (în total 951 km)
 Sud-vestul regiunii este traversat de Coridorul IV pan-european de transport, rută ce
va asigura o legătură rapidă între extremitatea sud-estică a Europei și Europa Centrală
 Finalizarea reţelei TEN-T va avea un impact major în reducerea timpului călătoriei
pentru pasageri şi bunuri
 La sfârșitul anului 2011, rețeaua de drumuri publice din Regiunea Centru măsura
11057 km, reprezentând 13,2% din lungimea totală a rețelei rutiere din România
 Cea mai mare densitate a drumurilor publice este în județul Alba, iar cea mai mică în
județul Covasna. Comparativ cu media la nivelul Uniunii Europene, densitatea
drumurilor publice la nivelul Regiunii Centru este de 4 ori mai mică
 Puțin peste 10% din drumurile comunale sunt cu îmbrăcăminți ușoare rutiere dintre
care jumătate sunt cu durată de serviciu depășită
173
 În 2011, lungimea totală a căilor ferate din regiune era de 1332 km dintre care
jumătate electrificată (669 km)
 Regiunea Centru este străbătută de trei magistrale feroviare din cele opt la nivelul
întregii țări (magistralele 200, 300 și 400)
 Există zone izolate din punct de vedere al transportului feroviar (de pildă, zona
Munților Apuseni din județul Alba și zona dintre Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc)
 În ultimii 20 de ani transportul feroviar la nivel național și regional a înregistrat un
declin atât sub aspectul stării infrastructurii de transport cât și al traficului
 În regiune există două aeroporturi internaționale la Sibiu și Ungheni (la 15 km de
Târgu Mureș). În ultimii ani transportul internațional și intern de pasageri al
aeroporturilor din regiune a crescut foarte mult
 Există un proiect de construcție a Aeroportului Internațional Brașov - Ghimbav.
Construirea unui aeroport în zona municipiului Brașov reprezintă o problemă
stringentă, avantajele/beneficiile fiind atât convergente cât și divergente
 Transportul urban specific asigurării de servicii pentru transportul pasagerilor pe
distanțe scurte s-a dezvoltat, însă are în prezent o capacitate medie de transport
 O necesitate o constituie elaborarea de Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă pentru
orașele regiunii
 Sunt necesare investiții semnificative atât în extinderea rețelei rutiere cât și în
reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere actuale
 Este necesară punerea bazelor transportului intermodal în regiune, într-o primă fază
la Brașov
 Creșterea accentuată a nevoilor de transport creează o presiune suplimentară asupra
infrastructurii existente.
 Lipsa unei infrastructuri de transport adecvate afectează negativ dezvoltarea socio-
economică a regiunii
 Există la nivel regional multe sectoare de drum care asigură accesibilitatea spre zone și
obiective turistice și care au o stare tehnică precară
Infrastructura de utilități publice
 În 2011 cele mai multe localități cu instalații de alimentare cu apă potabilă au fost în
Mureș (77), iar cele mai puține în Covasna (31). La nivelul mediului rural din regiune
71% din comune aveau instalații de alimentare cu apă potabilă
 Regiunea Centru ocupa în 2011 locul al 3-lea în ceea ce privește ponderea populației
deservită de sistemul public de alimentare cu apă din total populație (61,7%), după
regiunile București Ilfov (79,3%) și Vest (64,9%), media națională fiind de 56,5%.
 În 2011 un număr de 162 de localități erau dotate cu instalații de canalizare publică,
dintre care 56 erau municipii și orașe, iar 106 comune (reprezentând o treime)
174
 Numărul localităților în care se distribuie gaze naturale a crescut continuu ajungând în
2011 la 242 localități (cu 6,6 % mai mult față de 2005). În mediul rural din regiune, în
peste jumătate din comune se distribuiau gaze naturale, cu 13,% mai multe comune
față de anul 2005
 În regiune s-a înregistrat o scădere a volumului gazelor naturale distribuite, cu o
jumătate de milion de mii m3 mai puțin în 2011 față de 2005
 În perioada 2005 - 2011 numărul localităților în care se distribuie energie termică a
scăzut continuu de la 22 localități la 17 localități. În 2011, la nivel regional în nicio
comună nu se distribuia energie termică, situație similară fiind și în regiunile Sud Vest
Oltenia și București Ilfov
 La nivelul Regiunii Centru infrastructura de utilități publice este insuficienta, iar in cele
mai multe cazuri aceasta este învechită
Infrastructura de telecomunicații
 La nivelul județelor Regiunii Centru, ponderea populației fără acces la conexiuni în

banda largă sunt cuprinse între: 50% - 80% în județul Covasna; 40% - 50% în județul
Alba și 20% - 40% în județele Brașov, Harghita, Sibiu și Mureș
 În 2012 la nivelul Regiunii Centru 46,7 din gospodării au avut un calculator în casă,
regiunea ocupând penultimul loc la nivel național
 În Regiunea Centru mai puțin de jumătate din gospodării erau conectate la internet de
acasă
 În funcție de tipurile de activități efectuate la internet în anul 2011, ponderea cea mai
mare au avut-o cele legate de utilizarea unui motor de căutare a informațiilor,
Regiunea Centru fiind pe ultimul loc cu 88,7% (ponderea la nivel național fiind de
90,7%)
 Referitor la activitățile de telefonie, la nivelul Regiunii Centru în 2011 s-au înregistrat
12,7 % din conexiunile de telefonie la nivel național.
 Cele mai mari ponderi din totalul numărului de conexiuni de telefonie din Regiunea
Centru au fost în 2011 în județele Brașov (29,3%, aproape o treime), urmate de
județele Mureș (23,2%) și Sibiu (21,8%) la polul opus fiind județele Covasna (6,3%) și
Harghita (7,3%).
Infrastructura de sănătate
 În 2011 Regiunea Centru dispunea de o rețea de unități sanitare compusă din 58 de

spitale, 61 de policlinici, 23 de dispensare, 1488 de cabinete de medicină generală și
de familie, 1404 de cabinete stomatologice, 1014 de cabinete de specialitate, 963 de
farmacii și puncte farmaceutice și 394 de laboratoare medicale
 Cele mai multe unități sanitare sunt în Brașov și Mureș, iar cele mai puține în Covasna
și Harghita
175
 La nivel de județ cele mai mari creșteri a numărului de unități sanitare s-a înregistrat
în Brașov, Mureș și Sibiu, iar cele mai mici în Harghita și Covasna
 La nivelul regiunii infrastructura de sănătate este destul de deficitară, pentru multe
unități sanitare fiind necesare lucrări de reabilitare a clădirilor, precum achiziționarea
de noi echipamente medicale performante și utile derulării activităților specifice
 La nivel regional, în 2011 față de anul 2005 s-a înregistrat o creștere a numărului de
medici cu 11.6%, a numărului de stomatologi cu aproape jumătate (41,9%)%, a
numărului de farmaciști cu o treime (29,8%), în schimb s-a înregistrat o scădere cu -
3,1% a personalului sanitar mediu (în județul Brașov scăzând cu aproape un sfert)
 Multe sate din Regiunea Centru (în special mediul rural din zonele montane izolate) se
confruntă cu o lipsă a infrastructurii de sănătate și a dotărilor din sistemul sanitar
 Este necesară stimularea cadrelor medicale în vederea perfecționării acestora și
asigurării de servicii medicale de calitate.
 La nivel regional există o serie de neajunsuri în ceea ce privește atât accesul
populației la servicii medicale cât și calitatea acestora
Infrastructura socială. Incluziune socială. Comunități defavorizate
 Principalele probleme sociale actuale la nivelul Regiunii Centru sunt: îmbătrânirea

populației, extinderea fenomenului de sărăcie, șomaj pe termen lung ridicat, rata
ridicată a șomajului în rândul tinerilor, incluziune redusă pe piața muncii, rată ridicată
a abandonului școlar, procent ridicat de populație romă afectată de sărăcie, etc.
 Cele mai importante trei consecințe ale problemelor sociale la nivel regional sunt:
diminuarea calității vieții, scăderea siguranței și securității sociale și reducerea
coeziunii sociale
 La nivel regional există un număr mare de servicii sociale care se adresează
persoanelor aflate în foarte multe tipuri de risc sau vulnerabilitate
 Din numărul total de furnizori acreditați de servicii sociale în 2012 la nivelul României,
cei mai mulți, peste o cincime, au fost din Regiunea Centru (21,3%, 690 de furnizori
acreditați), urmată de Regiunea Nord - Est
 În anul 2011, în regiune funcționau 200 de centre rezidențiale pentru protecția
copilului, cele mai multe fiind în Mureș (77), iar la polul opus județele Sibiu (18) și
Covasna (19)
 În 2012 ponderea persoanelor cu handicap din total populație era în Regiunea Centru
de 3,6%, sub media la nivel național (3,7%), iar la nivel de județ cele mai mari ponderi
au fost în județele Alba (5,2%) și Sibiu (4,7%), la polul opus fiind județele Covasna
(2,2%) și Harghita (2,7%).
 La nivelul Regiunii Centru ponderea persoanelor cu dizabilități încadrate în muncă din
total populației adulte cu dizabilități a fost în 2012 doar de 5,2% (3.850 de persoane)
176
 În Regiunea Centru funcționau în 2011 un număr de 49 de centre rezidențiale pentru
persoane vârstnice, reprezentând 15,2% din cele la nivel național, cele mai multe fiind
în județele Mureș (14), Sibiu (13) și Alba (11), iar la polul opus județul Brașov (2)
 La nivelul Regiunii Centru, dar și la cel național, un număr foarte mare de persoane
vârstnice care se confruntă cu o serie de probleme dintre cele mai diverse, ei fiind în
situația de a avea nevoie de servicii de asistență socială. În realitate, un număr foarte
mic de astfel de persoane beneficiază de acest lucru (sub 10%)
 Regiunea Centru ocupă penultimul loc privind ponderea persoanelor expuse riscului
de sărăcie sau excluziune socială (28,5%), după Regiunea București - Ilfov (28,4%),
cele mai mari pondere fiind în Regiunile Nord - Est (51,2%) și Sud - Est (50,0%)
 În 2011 ponderea populației de etnie romă ocupa 4,9% din populația la nivelul
Regiunii Centru (3,3% la nivel național), în cea mai mare parte trăind în comunități
defavorizate
Infrastructura de situații de urgență
 La nivelul Regiunii Centru implementarea sistemului de intervenţie integrat, în

conformitate cu principiile moderne, a început în judeţul Mureş încă din anul 1990,
punându-se bazele Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare, Descarcerare Mureş
(SMURD)
 La nivel regional, infrastructura pentru situații de urgență era formată în anul 2011
din 171 de autospeciale și ambulanțe cu 52 mai multe față de anul 2005.
 Cele mai multe autospeciale pentru intervenții de urgență erau în 2011 în județul
Brașov (40) și Mureș (35), iar cele mai puține în Covasna (17) și Alba (23)
 Echipamentele specifice din dotarea bazelor operaționale din cadrul Inspectoratelor
de Situații de Urgență au un grad ridicat de uzură, în momentul actual, majoritatea
acestora având norma de utilizare depăşită. (gradul de uzură mediu la nivel regional
este de 61%, norma de utilizare este depăşită la mai mult de 50% dintre autospecialele
aflate în dotarea inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, iar cele mai multe
autospeciale depăşesc vechimea de 30 de ani)
Infrastructura de învățământ
 La nivelul Regiunii Centru, infrastructura de învățământ este bine dezvoltată,

numărul total de unități preșcolare, școlare, liceale, postliceale, profesionale și de
învățământ superior a fost de 1087 în anul 2011 (cele mai multe în județele Brașov,
Mureș și Sibiu, iar cele mai puține în județele Covasna și Harghita)
 în anul școlar 2010/2011 nu funcționa nicio școala profesională comparativ cu anul
anterior în care existau 3 școli profesionale, în județele Brașov, Mureș și Sibiu
 în anul școlar 2010/2011 comparativ cu cel anterior, numărul total de unități școlare
a scăzut cu 53 la nivelul Regiunii Centru, desființându-se 23 de grădinițe pentru copii și
177
25 de școli primare și gimnaziale, majoritatea în mediul rural datorită scăderii
numărul de copii
 Densitățile cele mai mari ale școlilor primare și gimnaziale se înregistrează în
județele Alba și Mureș, acest fapt datorându-se numărului mare de localități rurale
 La nivel regional, în anul școlar 2011/2012 ponderea personalului calificat în total
personal didactic atât în învățământul preșcolar cât și cel primar și gimnazial a fost
de peste 97%, iar cel din învățământul liceal peste 99%
 La nivel de județ, peste media regională (18), cel mai mare număr de elevi ce revin
unui cadru didactic sunt în Brașov (22) și Sibiu (19).
 La nivel regional, în anul școlar 2010/2011, cele mai mari ponderi ale populației
școlare s-au înregistrat în învățământul primar și gimnazial (40,7%), urmate de cele din
învățământul liceal (19,8%) și superior (17,9%).
 în anul școlar 2010/2011 s-a înregistrat o rată de descreștere a populației școlare față
de anul școlar 2000/2001 de -9,5% la nivelul întregii regiuni
 În urma diversificării specializărilor, dar și a creșterii numărului de locuri la facultăți, fie
în sistem subvenționat, fie în regim cu taxă, în anul școlar 2010/2011 comparativ cu
cel în urmă cu 10 ani, numărul studenților a crescut cu peste jumătate (65,2%)
 La nivel regional, în anul școlar 2011/2012 rata netă de cuprindere în învățământ a
fost de 64,8%, peste media regională fiind județele Sibiu (67,6%), Brașov (65,5%) și
Mureș (65,2%), iar la polul opus județul Covasna (61,9%)

Infrastructura de cercetare
 Dezvoltarea sectorului cercetare - dezvoltare - inovare este unul dintre factorii care
pot potența competitivitatea la nivelul Regiunii Centru
 La nivelul Regiunii Centru estre necesară întărirea legăturii dintre mediul economic și
cel de afaceri, aceasta atrăgând în viitor dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere,
a clusterelor industriale și a celor bazate pe cercetare, accelerând procesul de transfer
tehnologic
 În 2011 la nivel regional erau 13 instituții de învățământ superior care însumau un
număr de 78 facultăți și un personal didactic de 2699 de persoane
 Principalele universități din Regiunea Centru sunt: Universitatea Transilvania din
Braşov (cea mai mare), Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea de
Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Aba
Iulia, Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş, Universitatea de Arte din Târgu
Mureș, Universitatea „Babeş-Bolyai” – Extensia Universitară Sfântu Gheorghe,
Universitatea ”Sapientia” – Extensiile Universitare Miercurea Ciuc și Târgu Mureș
 La nivel regional există un număr mare de centre și institute de cercetare care
acoperă aproape toate domeniile de cercetare
178
 În anul 2011, din numărul total de salariați din activitatea de cercetare - dezvoltare
din Regiunea Centru, cea mai mare pondere a fost în județul Brașov (64,1%, 2257 de
salariați), urmat de județele Sibiu (15,6%) și Mureș (10,6%), la polul opus cu ponderi
de sub 2% fiind județele Harghita și Covasna
 La nivel regional, numărul cercetătorilor a crescut, fiind în 2011 față de 2005 cu peste
1000 de cercetători. În 2011 acesta a scăzut față de anul anterior cu 815 cercetători
 În 2011 Regiunea Centru s-a situat pe locul 4 privind numărul de cereri de brevete de
invenție depuse de solicitanți români (106), după regiunile București-Ilfov (585), Nord
- Est și Nord - Vest
Fondul de locuințe
 Fondul de locuinţe din Regiunea Centru a cunoscut o dezvoltare continuă în perioada

1991-2011, modestă între anii 1991 şi 2000 şi mai accentuată în ultimii 10 ani
 În anul 2011, fondul de locuințe la nivelul regiunii era de 991230 de locuințe, cu
aproape 5000 locuințe mai mult fața de anul anterior
 Față de anul 2005, în anul 2011 fondul de locuințe la nivelul Regiunii Centru a
înregistrat o creștere de 3,2 %, cea mai mare creștere fiind în județul Sibiu (6,27%), iar
cea mai mică creștere în județul Alba (1,7%)
 În 2011 la nivel regional, 96,5% din locuințele erau proprietate majoritar privată
 La regional, numărul de locuinţe terminate anual s-a redus după 1990, timp de 10 ani
menținându-se între 2000 și 3000 de locuințe (cu excepția anului 1993, sub 1600
locuințe)
 În perioada de creștere economică, cele mai multe locuințe au fost finalizate în 2008,
în județul Sibiu (3040 locuințe), urmat de Brașov (1835 locuințe), iar cele mai putințe
locuințe terminate au fost în județul Covasna (303 locuințe)
6. Mediul înconjurător
6.1. Calitatea factorilor de mediu
Calitatea aerului
Calitatea aerului este una dintre cele mai importante aspecte cu privire la calitatea factorilor
de mediu, aceasta fiind în ultimii ani afectată de poluare. Pe termen scurt si mediu, efectele
poluării aerului dăunează sănătății umane și aduc prejudicii ecosistemelor în special. Pe
termen lung, poluarea aerului afectează mediul înconjurător prin: efectul gazelor de seră,
distrugerea stratului de ozon, ploi acide, prezența micropoluanților și a particulelor în
suspensie.
179
În vederea estimării gradului de poluare a atmosferei, la nivel județean se calculează emisiile
de poluanți, determinându-se astfel calitatea aerului. La nivelul anului 2011, monitorizarea
calității aerului în Regiunea Centru s-a realizat în cadrul sistemului de monitorizare continuă a
calității aerului în 18 stații automate amplasate în cele mai importante zone ale regiunii.
Suplimentar, la nivel regional se monitorizează calitatea aerului și prin analizarea zilnică
manuală la concentrația de formaldehidă provenită de la SC Kronoșpan SA Sebeș din județul
Alba,, județul Brașov (există o rețea manuală de monitorizare a concentrației de amoniac și
pulberi sedimentabile), Târgu Mureș (pentru concentrațiile de amoniac), etc.
Principalele surse de emisii de substanțe poluante la nivelul Regiunii Centru:

 Emisii de gaze cu efect acidifiant. Oxizii de sulf și oxizii de azot fac parte din categoria
de gaze cu efect acidifiant, fiind responsabili de formarea precipitațiilor acide care au
un impact negativ asupra ecosistemelor terestre și acvatice. O altă sursă de poluare a
aerului sunt emisiile de amoniac provenite în special din agricultura (ramura
zootehnică).
 Emisii de compuși organici volatili nemetanici. Aceste emisii provin din arderi în
industria energetică și industrii de transformare, din arderi neindustriale, din arderi în
industria de prelucrare, din procese de producție, din extracția și distribuția
combustibililor fosili, din utilizarea solvenților și altor produse, etc.
 Emisii de metale grele. Aceste emisii cuprind compuși metalici de plumb, zinc, mercur,
cadmiu, cupru etc., poluarea atmosferei cu astfel de particule fiind deosebit de
dăunătoare, datorită în primul rând acțiunii iritante și acumulării în organism, iar în al
doilea rând datorită depunerii lor pe vegetație, sol și în apă.
 Emisii de poluanți organici persistenți. Acești poluanți reprezintă substanțe organice cu
grad ridicat de toxicitate, sunt persistente, au capacitate mare de bioacumulare și au
efecte toxice acute și cronice asupra sănătății umane și asupra mediului înconjurător
Pentru a contura o imagine cu privire la calitatea aerului la nivelul Regiunii Centru și a
județelor componente s-a optat pentru o analiză succintă a celor mai relevanți indicatori:
 Emisii anuale de dioxizi de sulf (SO2). Acestea provin din arderi în industria energetică
și industrii de transformare, din arderi neindustriale, din arderi în industria de
prelucrare, din alte surse mobile și utilaje. Cantitatea acestor emisii a fost la nivelul
Regiunii Centru de 1707,8 tone/an în 2011, de trei ori mai mică față de anul anterior,
de 25 de ori mai mică față de acum 5 ani și de 40 de ori mai mică față de acum 8 ani
(2003). La nivel de județ, cele mai mari cantități de emisii de SO2 s-au înregistrat în
2011 în Brașov (1071 tone/an, peste jumătate din cele la nivel regional, adică 62,7%),
urmat de Mureș (253,7 tone/an, 15% din cele la nivel regional), la polul opus fiind
Covasna (1,3 tone/an, 0,07% din cele la nivel regional). În anul 2011, concentrațiile de
dioxid de sulf s-au menținut sub valoarea limită admisa, inclusiv în zona vulnerabilă
Copșa Mica ca urmare întreruperii parțiale a activității la SC SOMETRA SA, principalul
agent generator de SO2.
180
Fig. 6.1.1. Sursa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului59
 Emisii anuale de dioxid de azot (NO2). În anul 2011, la nivelul Regiunii Centru
concentrațiile de dioxid de azot nu au depășit cantitatea maximă admisă, acestea fiind
mai crescute în județul Brașov datorita stabilității atmosferice care a împiedicat
dispersia poluanților.
 Emisii anuale de amoniac (NH3) Sursa principală de amoniac în atmosferă este
agricultura, în special zootehnia, dar cantități relativ mici sunt generate și de
instalațiile de ardere neindustrială, arderi în industria de prelucrare, trafic rutier, etc. a
nivelul Regiunii Centru cantitatea de emisii de NH3 a fost în 2011 de 17107,05 tone/an,
cea mai mare cantitate fiind în județul Mureș, prin operatorul economic AZOMUREȘ
SA Târgu Mureș (6445 tone/an, peste o treime din emisiile la nivel regional, adică
37,6%). La nivel regional s-a înregistrat o diminuare a cantității de emisii de NH3,
acestea fiind în 2011 jumătate din cele din anul anterior și de 2 ori mai mici față de
cele din 2005.
59
Raportul Anual privind Starea Mediului Regiunea 7 Centru 2011,
http://apmsb.anpm.ro/upload/74579_Starea%20factorilor%20de%20mediu%202011-%20REG.7%20CENTRU-
Rap.anual.pdf
181
Fig. 6.1.2 Sursa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului (idem sursa raportului pentru
Fig. 6.1.1.)
 Emisii de metale grele (plumb, mercur, cadmiu, arsen, nichel, etc.) Principalele surse de
poluare cu metale grele sunt procesele industriale, metalurgice în special și arderile
incomplete ale combustibililor. În 2011, în Regiunea Centru cantitatea de mercur a
fost de 83,65 kg/an (dintre care 64,3% în Brașov - 53,8 kg/an), de aproape 2 ori mai
mică față de anul anterior și de 5 ori mai mică față de 2008. Diminuări foarte mari,de
la an, la an privind cantitatea de metale grele s-a înregistrat și în cazul plumbului,
cantitatea acestuia la nivel regional fiind în 2011 de 1,438 tone/an, de 8,5 ori mai mică
față de anul anterior, de 41 de ori mai mică față de 2005 și de peste 100 de ori mai
mică față de 2003. La nivel de județ cele mai mari cantități de plumb în atmosferă a
fost în 2011 în județele Harghita și Sibiu. În general toate cantitățile de emisii de
metale grele s-au menținut în 2011 sub valoarea limitei admise
 Monoxidul de Carbon (CO) La nivelul Regiunii Centru s-a constatat că principala sursă
responsabilă pentru prezența CO în aerul ambiental este traficul rutier, cele mai
ridicate valori fiind în județele cu trafic rutier intens (Brașov și Sibiu). La nivelul tuturor
județelor, în anul 2011 cantitatea de emisii de monoxid de carbon a înregistrat valori
sub limita admisă.
182
Fig. 6.1.3 Sursa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului (idem sursa raportului pentru
Fig. 6.1.1.)
 Emisiile de pulberi în suspensie. În anul 2011 în județele Regiunii Centru valorile

cantităților acestor emisii se situau sub limitele admise
Cele mai importante emisii de substanțe poluante care au depășit în ultimii ani cantitatea
maximă admisibilă sunt: formaldehidă (SC Kronoșpan SA, Sebeș, județul Alba) și amoniacul
(SC AZOMUREȘ SA, Târgu Mureș, județul Mureș).
a. b.
Fig. 6.1.4 Agenți economici generatori de emisii de substanțe poluante care depășesc
valoarea limitei admise: a. SC Kronoșpan SA Sebeș, b. SC AZOMUREȘ SA Târgu Mureș
183
Un poluator foarte mare este SC SOMETRA SA din Copșa Mică, însă începând cu anul 2009
activitatea acestui operator economic a încetat parțial, impactul negativ al emisiilor de SO 2 și
pulberi cu conținut de metale grele fiind semnificativ redus. Astfel, calitatea aerului ambiental
în Copșa Mică s-a îmbunătățit considerabil.
În urmă cu câțiva ani un al poluator foarte mare a fost SC Ampelum SA Zlatna din județul
Alba, care înainte de 2006 (închiderea uzinei) emana în atmosferă cantități de concentrații de
dioxid de sulf deosebit de ridicate în comparație cu valorile limitei admise.
Presiunile asupra stării de calitate a aerului în Regiunea Centru au fost puse în evidență în
urma inventarierii de către Agenția Regională de Protecție a Mediului Sibiu a instalațiilor
industriale cu potențial considerabil de poluare, instalații care intră sun incidența Directivei
Consiliului European 2008/1/CE privind prevenirea și controlul integrat al poluării. Aceste
instalații provin din domeniul industriei chimice, fabricării sticlei, fabricării cărămizilor,
instalații de ardere, creșterii intensive a animalelor, etc.
Diminuarea poluării aerului reprezintă o mare provocare a ultimilor decenii la nivel european,
datorită agresivității asupra sănătății umane și a tuturor componentelor de mediu (natural
sau antropic). Acumularea emisiilor de pulberi din diferite surse are cauze multiple, cum sunt:
activitățile industriale, traficul rutier, lucrările de construcție, arderea combustibililor solizi
(lemne, cărbune, etc.) pentru încălzirea locuințelor, activitățile agricole, etc.
Calitatea apei
Element indispensabil vieții, resursa de apă reprezintă bogăția vitală pentru dezvoltarea
economică și socială a omenirii. Rețeaua hidrografică a Regiunii Centru este formată din trei
bazine principale: Bazinul Hidrografic Olt, Bazinul Hidrografic Mureș și Bazinul Hidrografic
Siret (doar pe teritoriul județului Harghita).
Tabel 6.1.1 Resursele de apă de suprafață și din subteran din bazinele hidrografice din
Regiunea Centru în 2011
Resursa de suprafață (mii Resursa din subteran (mii
Județ Bazin hidrografic mc) mc)
Teoretică Utilizată Teoretică Utilizată
Alba Mureș 1.470.899 28.633,9 * 1.760,8
Brașov Olt 135.308,73 110.461,02 25.754,892 18.640,136
Covasna Olt 1.097.460 * * 23.600
Harghita Mureș, Olt, Siret 220.000 72.000 * *
(doar Siret) (doar Siret)
Mureș Mureș 1.100.000 180.700 68.244 6.244
Sibiu Olt, Mureș 4.943.268 4.085.126 2.270 2.138
(doar Olt) (doar Olt) (doar Olt)
* lipsă date statistice
Sursa Administrația Națională ”Apele Române”, Administrația Bazinală de Apă Mureș
184
Comparativ cu valorile resurselor de apă în anul anterior, în decursul anului 2011 cantitățile
de apă sunt aproximativ la fel, neconstatându-se diferențe prea mari la cantitățile de resurse
de apă teoretice și tehnic utilizabile.
În ceea ce privește cantitatea de apă prelevată la nivelul Regiunii Centru în anul 2011 aceasta
a fost de 412.655,252 mii m3, dintre care 91% din sursele de apă de suprafață și 9% din
sursele de apă din subteran. La nivel de județ, în anul 2011 cele mai mari cantități de apă
prelevată din totalul celei de la nivel regional au fost în Mureș (40,6%) și Sibiu (14,8%), la polul
opus fiind județele Covasna (2,6%) și Alba (7,4%).
Prin Programul Operațional Sectorial Mediu, Axa prioritară 5 ”Implementarea infrastructurii

adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”, Domeniul major
de intervenție 5.1 ”Protecția împotriva inundațiilor” până la data de 1 mai 2012 au fost
aprobate proiecte majore privind lucrări de regularizare a cursurilor de apă pentru reducerea
riscului de inundații pe următoarele sectoare de râuri: Târnava Mare, sector Albești -
Odorheiu Secuiesc (județul Harghita) și Cașin, sectorul Târgu Secuiesc - Valea Seacă (județul
Covasna). 60
Calitatea apei este direct influențată de factorii antropici și naturali. În funcție de natura și
tipul resursei, Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) este
reprezentat de 7 subsisteme: râuri, lacuri naturale și de acumulare, ape tranzitorii, ape
costiere (nu este cazul Regiunii Centru), ape subterane, zone protejate și ape uzate.
Monitorizarea calității apei implică monitorizarea tuturor elementelor incluse în subsistemele:
ape de suprafață (râuri, lacuri), ape subterane și ape uzate.
În Regiunea Centru, Sistemele de Gospodărire a Apelor din fiecare județ, monitorizează starea
corpurilor de apă din punct de vedere al stării ecologice și al stării chimice, în conformitate cu
Directiva Cadru Apă. În anul 2011, la nivel regional, evoluția calității apelor a fost monitorizată
ți înregistrată astfel: în județul Alba - 107 corpuri de apă și 2 lacuri, în județul Brașov - 70
corpuri de apă și 2 lacuri, în județul Covasna - 16 corpuri de apă, în județul Harghita - 117 de
corpuri de apă și 4 lacuri, în județul Mureș - 130 corpuri de apă și 4 lacuri, iar în județul Sibiu -
100 corpuri de apă și 3 lacuri.
La nivelul Regiunii Centru corpurile de apă au, după lungimea lor, următoarea repartiție
procentuală pe județe: 25% în Mureș, 24% în Alba, 19% în Harghita, 14% în Sibiu, 9% în Brașov
și 9% în Covasna.
60
Raportul Anual privind Starea Mediului în Regiunea 7 Centru
2010http://www.posmediu.ro/upload/pages/Situatia%20proiectelor%20majore%20si%20nemajore%20%20finantate%20in%20cadrul%20P
OS%20Mediu_Axele%20Prioritare%201-5_01_05_2012_sit.pdf
185
În urma monitorizării corpurilor de apă și a lacurilor din punct de vedere a stării ecologice,
privind nitrații, fosfații, oxigenul dizolvat, materiile organice și amoniul, situația se prezintă
astfel61:
- în județul Alba: 55,93% corpuri de apă cu stare ecologică bună, 41,22% cu stare
moderată și 2,85% cu stare slabă, lacurile cu stare ecologică moderată
- în județul Brașov: 43,28% corpuri de apă cu stare ecologică bună, 44,77% cu stare
moderată și 10,44 % cu stare slabă, lacurile cu stare ecologică slabă
- în județul Harghita: Bazinul hidrografic Mureș: 72% corpuri de apă cu stare ecologică
bună, 26% cu stare moderată și 1,33% cu stare slabă, Bazinul hidrografic Olt: 57,9%
corpuri de apă cu stare ecologică bună, 42,1% cu stare moderată, Bazinul hidrografic
Siret: 33,3% corpuri de apă cu stare ecologică bună și 66,6% cu stare moderată,
lacurile cu stare ecologică moderată
- în județul Mureș: 49,9% corpuri de apă cu stare ecologică bună, 42,31% cu stare
moderată și 7,76% cu stare slabă, lacurile cu stare ecologică moderată
- în județul Sibiu: 18,19% corpuri de apă cu stare ecologică bună, 63,63% cu stare
moderată și 18,18% cu stare slabă, lacurile: 25% cu stare ecologică moderată și 75% cu
stare moderată
Poluarea apelor de suprafață și subterane

La nivelul Regiunii Centru, sursele majore de poluare a apelor de suprafață aparțin
următoarelor activități economice: industria extractivă. captare și prelucrare apă pentru
alimentare (stații de epurare, ape uzate orășenești), prelucrări chimice, industrial de
prelucrare a lemnului, industria metalurgică și construcții de mașini, etc.
La nivel județelor Regiunii Centru principalele surse de poluare sunt puse în evidență de:
poluare cu nitrați (proveniți mai ales din agricultură), acidifierea apelor, poluarea cu compuși
organici biodegradabili, poluarea cu suspensii, contaminarea cu agenți patogeni, poluarea cu
metale grele, micropolaunți organici. Principalele surse de poluare provin din gospodăriile
comunale, industria chimică, industria extractivă și industria metalurgică. De pildă, în județul
Brașov cele mai poluate pârâuri sunt: Timiș (în aval de Brașov), Vulcănița (Codlea), Ghimbășel
(în amonte de confluența Bârsa), Homorod (în aval de acumularea Hamaradia, confluența
Olt).
Calitatea solului
Diversitatea condițiilor naturale și antropice determină o variabilitate ridicată a pretabilității

solurilor pentru agricultură, din acest punct de vedere, terenurile agricole sunt grupate în 5
clase de calitate, fiind diferențiate după note medii de bonitare.
La nivelul Regiunii Centru în anul 2011 cea mai mare pondere au deținut-o solurile din
terenurile agricole din clasa IV (41,2%), urmate de cele din clasa III (aproape o treime, 27,5%)
61
Idem
186
și clasa V (un sfert, 24,2%), la polul opus fiind cele din clasa I (doar 0,7% %). Față de anul
anterior, la nivelul Regiunii Centru în 2011 s-au înregistrat atât diminuări cât și extinderi ale
suprafeței terenurilor agricole acoperite cu soluri în funcție de calitatea acestora: cu -12,8%
pentru clasa I, cu 7,6% pentru clasa II, cu 5,7% pentru clasa III, cu -5,1% pentru clasa IV și cu -
27,5% pentru clasa a V.
La nivel de județ, în anul 2011 județele cu cele mai mari și cele mai mici ponderi ale
suprafețelor de teren din cea totală la nivelul Regiunii Centru în funcție de calitatea solurilor
sunt: clasa I: 64,0% județul Mureș și 1,6% județul Sibiu; clasa II: 39,7% județul Mureș și 7,2%
județul Sibiu; clasa III: 21,6 județul Mureș și 8,8% județul Sibiu; clasa IV: 20,5% județul Mureș
și 8,7% județul Covasna și clasa V: 26,7% județul Harghita și 1,9% județul Covasna.
Tabel 6.1.2 Clasele de calitate ale solurilor în Regiunea Centru în 2011
Clasa I (ha) Clasa II (ha) Clasa III (ha) Clasa IV (ha) Clasa V (ha)
Regiunea Centru 13338 122825 526267 788559 462875

Alba 1778 25494 77310 104718 114203
Brașov 1384 13684 100333 160519 19480
Covasna 1423 10652 96660 68605 8774
Harghita 2811 15403 92130 161411 123753
Mureș 8538 48804 113777 125941 113710
Sibiu 215 8788 46057 167365 82955
Sursa: Agenția Regională pentru Protecția Mediului Sibiu
Ponderea suprafețelor de sol în funcție de calitatea

solurilor în Regiunea Centru în 2011
1%
6%
24% Clasa I (ha)
Clasa II (ha)
28% Clasa III (ha)
Clasa IV (ha)
Clasa V (ha)
41%
Fig. 6.1.5
La nivel regional principalele presiuni asupra calității solurilor sunt date de aplicarea
îngrășămintelor și a produselor fitosanitare (pesticide).
187
Principalii factori de degradare a solurilor din Regiunea Centru sunt: eroziunea (pe suprafețe
relativ mari), alunecările de teren, inundațiile, acidifierea, compactarea, excesul de
umiditatea, gleizarea, pseudogleizarea, seceta periodică și sărăturarea (pe suprafețe foarte
mici).
Cele mai critice zone sub aspectul deteriorării solurilor sunt: perimetrele vechi și actuale de
exploatare a zăcămintelor miniere (iazuri de decantare și halde de steril) din județele Alba și
Harghita, perimetrul de exploatare a hidrocarburilor din zona Ghelința din județul Covasna,
perimetrul din zona activității și influenței operatorului SC SOMETRA SA Copșa Mică din
județul Sibiu, etc.
La nivelul Regiunii Centru cele mai contaminate situri, în funcție de tipurile de activități sunt în
următoarele localități:
- activități din industria extractivă minieră: Baia de Arieș, Roșia Montană, Zlatna, Ocna
Mureș, Abrud, Sântimbru, Bălan
- activități cu produse petroliere: Sebeș, Zărnești, Ghelința, Miercurea Ciuc, Odorheiu
Secuiesc, Gheorgheni, Reghin, Sighișoara, Sângeorgiu de Pădure, Luduș, Târgu Mureș,
Deda, Remetea, Sărmășel, Sibiu.
- diferite activități industriale: Alba Iulia, Aiud, Zlatna, Sebeș, Brașov, Tohan, Codlea,
Zărnești, Făgăraș, Gheorgheni, Târnăveni, Sighișoara, Copșa Mică, Târgu Mureș, etc.
- depozite industriale și municipale menajere: Alba Iulia, Aiud, Abrud, Blaj, Baia de Arieș,
Câmpeni, Cugir, Ocna Mureș, Sebeș Zlatna, Sântimbru, Predeal, Făgăraș, Codlea, Târgu
Secuiesc, Covasna, Întorsura Buzăului, Sfântu Gheorghe, Baraolt, Miercurea Ciuc,
Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Toplița, Cristuru Secuiesc, Bălan, Remetea, etc.
- agricultură (depozite pesticide și dejecții animaliere): Sântimbru (jud. Alba),
Gheorgheni, Târgu Secuiesc, Dalnic, Ozun, etc.
Cele mai mari suprafețe contaminate sunt cele afectate de industria minieră (existența
iazurilor de decantare, haldelor de steril, etc.) fiind prezente în județele Alba și Harghita,
poluarea fiind dată de existența metalelor grele și a apelor acide. O pondere relativ mare de
situri contaminate sunt cele afectate de activitățile de depozitare sau comercializare a
produselor petroliere.
Un alt factor care are un impact negativ asupra solului, determinând deteriorarea acestuia
este eroziunea. La nivelul Regiunii Centru principalele zone critice afectate de eroziune sunt
localizate în: Cincu, Drăușeni, Perșani, Rotbav, Dealul Cărămizilor, Mediaș, Hula Baznei, Copșa
Mică - Târnăvioara, Sardul Nirajului, etc.
6.2 Biodiversitate
Biodiversitatea, varietatea vieții pe Pământ, a înregistrat o diminuare constantă în ultimii an,

trăgând un semnal de alarmă asupra calității vieții și a ecosistemelor. În urma efectelor
negative generate diminuarea biodiversității, Uniunea Europeană se angajează ca până în
anul 2020 să protejeze și să stopeze pierderea biodiversității. În ultimii 25 de ani Uniunea
188
europeană a construit o vastă rețea de 26.000 de arii protejate în toate țările membre care
dețin 18% din suprafața terestră a Uniunii Europene.
Regiunea Centru dispune de un capital natural deosebit, pe teritoriul acesteia regăsindu-se 3

din cele 5 regiuni biogeografice ale României: bioregiunea alpină, continentală și mici insule
cu vegetație stepică.
Din totalul siturilor Natura 2000 declarate în anul 2010, în România erau 381, dintre care 21 %
sunt pe teritoriul Regiunii Centru (81 situri), având un grad de acoperire de 33 % (comparativ
cu România, 18%). Din acestea, la nivelul Regiunii Centru 18 au fost arii de protecție specială
avifaunistică, iar 63 sunt situri de importanță comunitară. Un an mai târziu, în 2011, la nivelul
Regiunii Centru numărul siturilor Natura 2000 au crescut, ajugând la 114 dintre care 23 de arii
de protecție specială avifaunistică și 91 de situri de importanță comunitară.
În Regiunea Centru au fost identificate 52 de habitate de interes comunitar și 269 de specii

prioritare: vegetație halofită, habitate de ape dulci, pajiști și tufișuri, formațiuni ierboase
naturale și semi-naturale de pajiște și turbării înalte, turbării joase și mlaștini joase. 62
Pe teritoriul regiunii sunt 192 de arii naturale care beneficiază de un statut legal de protecție
la nivel național: 3 parcuri naționale, 3 parcuri naturale, 156 rezervații naturale, 2 arii de
protecție avifaunistică și 28 monumente ale naturii. Printre cele mai importante arii protejate
se numără Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş, Parcul
Naţional Călimani şi Parcul Natural Apuseni.
Principalele cauze ale pierderii de biodiversitate din Regiunea Centru sunt:
- supraexploatarea speciilor și habitatelor

- schimbări în densitatea populațiilor
- pierderea de suprafețe de habitat natural
- pierderea suprafețelor din habitatul speciilor
- fragmentarea habitatelor
- proliferarea speciilor invazive
- deteriorarea ecosistemelor și poluarea
Fondul forestier
Potrivit datelor statistice oficiale ale Institutului Național de Statistică, la nivelul Regiunii
Centru în anul 2011 suprafața pădurilor63 era de 1240,4 mii hectare, fiind cu 0,36% mai mare
față de anul anterior și cu 0,53% mai mare față de în urmă cu 5 ani (2007). O creștere
nesemnificativă a suprafeței pădurilor s-a înregistrat și la nivelul României, aceasta fiind în
62
Raportul Anual privind Starea Mediului în Regiunea 7 Centru 2010, pagina 143
63
Suprafața pădurilor reprezintă terenurile cu o suprafață de cel puțin 0,25 ha acoperite cu arbori. Arborii
trebuie să atingă o înălțime minimă de 5 m la maturitate în condiții normale de vegetație. (Definiția Institutului
Național de Statistică)
189
anul 2011 de 6364,9 mii hectare, cu 0,18% mai mare față de anul anterior și cu 0,79% mai
mare față de 2007.
Analizând evoluția suprafeței pădurilor în ultimii 5 ani s-a observat la nivelul județelor Regiunii
Centru câteva disparități. Astfel, în 2011 față 2007 în unele județe s-au înregistrat extinderi a
suprafeței pădurilor, cea mai mare fiind în județul Mureș cu +5,04% (de la206,3 mii ha în 2007
la 216,7 mii ha în 2011), urmat de județul Brașov cu +1,05% și județul Sibiu cu +0,52%, în
celelalte județe înregistrându-se diminuări a suprafeței pădurilor, cea mai mare fiind în
județul Harghita, cu -1,64% (de la 261,6 mii ha în 2007 la 257,3 mii ha în 2011), urmat de
județele Covasna (cu -1,17%) și Alba (cu -0,30%).
Menționăm faptul că în anul 2011 față de anul anterior în toate județele Regiunii Centru s-au
înregistrat creșteri nesemnificative a suprafeței pădurilor, de sub 0,3%, excepție făcând
județul Covasna unde s-a înregistrat o rată de creștere de +1,81%.
Tabel 6.2.1 Suprafața pădurilor în județele Regiunii Centru

mii hectare
Țară/Regiune/Județ 2007 2008 2009 2010 2011
România 6314.9 6308.9 6334 6353.7 6364.9
Regiunea Centru 1233.8 1231.2 1235.4 1235.9 1240.4
Alba 202.9 203.1 201.9 201.7 202.3
Brașov 199.5 199.9 201.2 201.5 201.6
Covasna 170.5 160.1 166.3 165.5 168.5
Harghita 261.6 259 258 257.2 257.3
Mureș 206.3 221.4 216 216.3 216.7
Sibiu 193 187.7 192 193.7 194
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică64
64
https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=47
190
Rata de creștere/descreștere a suprafeței pădurilor în 2011 față de anul
anterior și față de în urmă cu 5 ani la nivelul României, Regiunii Centru și
județelor componente (%)
0,52 Sibiu
0,15
5,04 Mureș
-1,64 0,18
0,04 Harghita
-1,17 Covasna
1,81
1,05 Brașov
0,05
-0,30 Alba
0,30
0,53 Regiunea Centru
0,36
0,79 România
0,18
-2,00 -1,00 0,00 1,00 2,00 3,00 4,00 5,00 6,00
În 2011 față de 2007 În 2011 față de anul anterior
Fig. 6.2.1
Fig. 6.2.2
Creșterea suprafeței ocupate de păduri, împădurirea terenurilor agricole afectate de diverse

fenomene de degradare, reprezintă una din prioritățile politicile silvice din România. La
nivelul Regiunii Centru sunt încurajate și sprijinite acțiunile de crearea de noi păduri. Este
191
important ca aceste noi suprafețe de păduri să ocupe ponderi semnificative. La nivelul
Regiunii Centru fondul forestier este bogat, exploatabil în scop economic (datorită
suprafețelor extinse de arbori cu lemn de esență tare), punându-se în același timp și accent
pe protejarea biodiversității și pe acțiuni de împădurire sau reîmădurire (în special pentru
efectele de protecție).
În Regiunea Centru suprafața totală cu regenerări forestire naturale și împăduriri a fost în

anul 2011 de de 3834 hectare, cu 125,1 de hectare mai puține față de anul anterior. Din
suprafața forestieră regenerată (regenerări naturale și împăduriri) în anul 2011 la nivelul
Regiunii Centru, o treime a fost în județul Harghita (29,3%, adică 1125 ha), urmat de județele
Brașov (18,9%, adică 725 ha) și Covasna (17,8%, adică 683 ha), la popul opus fiind județul
Alba (4,5%, adică 174 ha).
La nivelul Regiunii Centru, în anul 2011, din totalul suprafeței cu păduri, ponderea suprafeței
forestiere regenerate a fost de 0,31%, peste media regională fiind județele Harghita (0,44%),
Covasna (0,41%) și Brașov (0,36%), la polul opus fiind județul Alba (0,09%).
Tabel 6.2.2 Suprafața forestieră regenerată și ponderea acesteia din total suprafață
forestieră la nivelul județelor Regiunii Centru în perioada 2010 - 2011
Pondere suprafeței cu regenerări

Suprafața cu regenerări
naturale și împăduriri din totalul
Județ/Regiune naturale și împăduriri (ha)
suprafeței cu păduri la nivel de județ
2010 2011 2010 2011
Alba 0.19 0.09 378 174
Brașov 0.47 0.36 948 725
Covasna 0.28 0.41 471.1 683
Harghita 0.42 0.44 1088 1125
Mureș 0.24 0.30 526 655
Sibiu 0.28 0.24 548 472
Regiunea Centru 0.32 0.31 3959.1 3834
Sursa datelor: Agenția Regională pentru Protecția Mediului Sibiu
6.3. Gestionarea deșeurilor
În linii mari, activitatea de gestionare a deșeurilor include următoarele: colectarea,

transportul, valorificarea și eliminarea deșeurilor, monitorizarea post închidere a depozitelor
de deșeuri. În ierarhia opțiunilor de gestionare a deșeurilor, inclusă atât în reglementările
Uniunii Europene cât și în cele naționale, reutilizarea și reciclarea reprezintă priorități înaintea
altor forme de valorificare și eliminare a deșeurilor.
192
La nivelul Regiunii Centru principalele categorii de deșeuri sunt: deșeuri municipale, deșeuri
industriale, deșeuri generate din activități medicale, fluxuri de deșeuri (deșeuri de ambalaje,
deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori, uleiuri
uzate, nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești, etc.).
În prezent, pentru colectarea și transportul deșeurilor municipale, în Regiunea Centru există
un număr de 59 de operatori de salubrizare licențiați. La nivelul regiunii există următoarele
tipuri de instalații de gestionare a deșeurilor: 14 stații de transfer a deșeurilor, 20 de stații de
sortare a deșeurilor și 3 stații de compostare. Eliminarea deșeurilor municipale în Regiunea
Centru se realizează pe cele 4 depozite ecologice existente în județele Brașov, Harghita,
Mureș și Sibiu și pe cele 9 depozite neconforme din județele Alba, Brașov, Covasna și
Harghita.
La nivelul Regiunii Centru, în anul 2011 cantitatea totală de deșeuri municipale a fost de
1.079.830 de tone/an, ponderile în funcție de tipul acestora fiind următoarele:
- 66,1% deșeuri menajere și deșeuri de ambalaje colectate în amestec și separat de la
populație (714.609 tone/an)
- 20,9% deșeuri asimilabile celor menajere rezultate de la industrie, comerț și instituții
(225.665 tone/an)
- 1,7% deșeuri din parcuri și grădini (18.377 tone/an)
- 1,5% deșeuri din piețe (15.852 tone/an)
- 9,8% deșeuri stradale (105.326 tone/an)
Impactul depozitării deșeurilor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de

mediu agresați fiind solul, aerul și apele(atât cele de suprafață cât și cele subterane).
La nivelul județelor Regiunii Centru cele mai mari cantități de deșeuri industriale sunt:
- județul Alba: steril (SC Cuprumin SA Abrud), cenușă și zgură (SC Metalurgica
Transilvania SA Aiud și SC Saturn SA), leșii (SC GHCL UPSOM SA Ocna Mureș), deșeuri
lemnoase (SC Kronoșpan Sebeș SA și SC Holzindutrie Schweighofer SRL Sebeș), etc.
- județul Brașov: baterii și acumulatori uzați, ulei uzat, zgură și cenușă, etc.
- județul Covasna: deșeuri lemnoase, deșeuri textile, deșeuri feroase, hârtie, carton, etc.
- județul Harghita: nisip de turnătorie cu conținut de fenoli (SC Bucin SA Gheorgheni),
nămol galvanic (SC Kelbor Impex SRL Gheorgheni, SC Matrița SA Odorheiu Secuiesc),
deșeuri cu conținut de fenoli (SC Oțeluri Speciale SA Cristuru Secuiesc), steril, deșeuri
lemnoase, etc.
- județul Mureș: reziduuri industriale chimice și deșeuri specifice (SC Gecsat SA
târnăveni), deșeuri de calcar și deșeuri chimice (SC Azomureș SA Târgu Mureș), deșeuri
specifice din industria gaziferă (SNGN Romgaz - Sucursala Târgu Mureș).
- județul Sibiu: deșeuri lemnoase și rumeguș, deșeuri feroase, deșeuri din materiale
plastice, deșeuri textile, deșeuri neferoase
În județul Alba cea mai mare cantitate de deșeuri industriale sunt cele generate din industria
minieră care dețin și suprafețele cele mai mari, ocupate de halde de steril și iazuri de
193
decantare. În județ rezultă și cantități mari de deșeuri lemnoase dar care se valorifică, fiind
utilizat ca materie primă la obținerea plăcilor de tip MDF, PAL, etc. sau ardere în centrale
termice.
La nivelul județului Brașov, deșeurile periculoase (ulei uzat, deșeuri de textile contaminate,
plastic contaminat, șlamuri, reziduuri petroliere, etc.) au fost colectate de firme autorizate și
valorificate prin co-incinerare la societatea SC Lafarge Ciment România SA Hoghiz.
La nivelul județului Covasna cea mai mare cantitate de deșeuri industriale a rezultat din
prelucrarea lemnului (36.000 de tone de rumeguș și deșeuri din lemn în 2011, cu 4.000 de
tone mai puțin față de anul anterior), întreaga cantitate fiind valorificată (conform datelor
centralizate în 2011 de către ARMP Sibiu de la principalii operatori economici care desfășoară
activități de prelucrarea lemnului).
Asemeni județului Covasna, în județul Harghita cea mai mare cantitate de deșeuri industriale
sunt cele rezultate din prelucrarea lemnului, în 2011 colectându-se 89.035,9 tone de deșeuri
lemnoase. Aceste deșeuri au fost valorificate prin instalațiile existente în județ: 50 uscătoare
de cherestea, 15 instalații de brichetare și 2 centrale termice (câte 6 MW) care utilizează zilnic
aproximativ 40 de tone deșeuri din lemn. În afară de deșeurile lemnoase, cantități mari de
deșeuri la nivel de județ au fost rezultate din prelucrări industriale (nisip de turnătorie cu
conținut de fenoli, deșeuri cu conținut de fenoli, nămol galvanic, etc.). Deșeurile industriale
(solide și lichide) se află în haldele sau iazuri din apropierea locului unde au fost generate,
acestea fiind stabile și neprezentând pericol nici pentru mediul natural și nici pentru cel de
locuit, iar procesul de reecologizare este în curs de realizare (zona Bălan)
În județul Mureș cea mai mare cantitate de deșeuri industriale sunt cele provenite din
industria chimică și industria gaziferă, existând depozite de deșeuri pe o suprafață de 62 de
hectare. Principalii operatori economici generatori de deșeuri industriale sunt SC AZOMUREȘ
SA Târgu Mureș, SC BICAPA SA Târnăveni (pe platforma societății fiind 3 batale cu deșeuri
periculoase) si SNGN ROMGAZ Sucursala Târgu Mureș
În județul Sibiu activitățile industriale sunt foarte diversificate fiind reprezentate prin
industrial textilă și încălțăminte, industria alimentară, construcții metalice și produse din
metal, industria de exploatare și prelucrare a lemnului, zootehnie. În urma proceselor de
producție specifice, cele mai periculoase deșeuri sunt: uleiuri și emulsii uzate de la mașini-
unelte, zgură, cenușă, baterii și acumulatori uzați deșeuri de lacuri și vopsele, etc.
În ceea ce privesc deșeurile generate din activități medicale, la nivelul Regiunii Centru există
6 sterilizatoare de deșeuri medicale, eliminând astfel posibilitățile de contaminare a mediului
și a sănătății umane. Din cantitatea totală de deșeuri generate de unități sanitare, 75-90%
sunt deșeuri nepericuloase, asimilabile cu cele menajere și numai 10-25% sunt deșeuri
periculoase.
La nivelul anului 2011, în Regiunea Centru s-a generat și eliminat din activități medicale o
cantitate de 1089,53 tone de deșeuri periculoase, cele mai mari cantități fiind în județele
Mureș (503,08 tone) și Brașov (157,3 tone), iar cele mai mici în județele alba (62,75 tone) și
Covasna (71,93 tone).
194
 Colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor
La nivelul județelor regiunii Centru, până în prezent sistemul de colectare selectivă a

deșeurilor se realizează în următoarele localități:
- județul Alba: Alba Iulia, Aiud, Abrud, Câmpeni, Zlatna, Cugir, Blaj, Teiuș, Ocna Mureș și
Sebeș
- județul Brașov: Brașov, Făgăraș, Codlea, Săcele, Rupea, Râșnov, Zărnești, Prejmer,
Hărman, Ghimbav, Predeal, Sânpetru, Teliu și Tărlungeni
- județul Covasna: Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Baraolt, Estelnic, Cernat, Bățani,
Brăduț, Covasna și Întorsura Buzăului
- județul Harghita: Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Băile Tușnad,
Vlăhița și Bălan
- județul Mureș: Târgu Mureș, Sighișoara, Târnăveni, Sovata, Reghin, Acățari și Luduș
- județul Sibiu: Sibiu, Mediaș, Dumbrăveni, Hoghilag, Blăjel, Bazna, Laslea, Copșa Mică,
Dârlos, Brăteiu, Ațel, Alma, Târnava, Axente Sever, Valea Viilor, Șeica Mică, Ocna
Sibiului, Șura Mare, Loamneș, Șura Mică și Roșia.
 Fluxuri de deșeuri la nivelul Regiunii Centru
- Gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje cuprinde următoarele materiale:

sticlă, plastic, hârtie/carton, metal, lemn și altele. La nivelul Regiunii Centru cantitatea
totală de deșeuri de ambalaje valorificate a fost de 117.303,8 tone dintre care 78% au
fost reciclate (91.576,57 tone). Față de anul anterior, cantitatea de deșeuri de
ambalaje reciclate a crescut la nivel regional cu 16,3%
- Gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE). La nivelul
Regiunii Centru, în anul 2011 erau 62 de operatori economici care colectau deșeuri de
echipamente electrice și electronice, dintre care cei mai mulți în județele Sibiu (19) și
Brașov (15), iar cei mai puțini în județele Covasna (4) și Harghita (5). De asemenea, la
nivel regional erau și 10 operatori economici care tratau aceste tipuri de deșeuri (cei
mai mulți în județele Brașov și Harghita, câte 3). În anul 2011, la nivel regional
cantitatea totală de DEEE colectată a fost de 1632,88 tone, dintre peste jumătate
județul Mureș (64,9%), urmat la mare distanță de Harghita (11,8%), la polul opus fiind
județele Alba și Covasna (cu câte 4,4% )
- Gestionarea deșeurilor de baterii și acumulatori. În anul 2011, la nivel regional a fost
colectată o cantitate de 18.763,66 de tone de acumulatori auto, dintre care cele mai
multe tone în județul Brașov (1744,90 tone), iar cele mai puține în județul Covasna
(47,9%). La nivelul Regiunii Centru există două unități de tratare prin recuperarea
plumbului: SC ROMBAT SA Bistrița cu punct de lucru REBAT Copșa Mică (în 2011 a
tratat 1771,53 tone de baterii și acumulatori auto uzați) și SC ROLECO RECYCLING SA
Făgăraș (în 2011 a tratat 347,3 tone de baterii și acumulatori auto uzați)
195
- Gestionarea uleiurilor uzate. În 2011 cele mai mari cantități de ulei uzat colectat a fost
în județele Brașov (377,03 tone, dintre care 341,66 tone valorificat), Sibiu (239,51
tone, dintre care 241,89 tone valorificat) și Mureș (216,77 tone, dintre care 209,36
tone valorificat), la polul opus fiind județul Harghita (8,50 tone).
Prin Programul Operațional Sectorial Mediu, Axa prioritară 2 ”Dezvoltarea sistemelor de

management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor istorice contaminate”, Domeniul
major de intervenție 2.1 ”Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și
extinderea infrastructurii de management al deșeurilor”, până la data de 1 mai 2012 au fost
aprobate proiecte majore privind sistemul de management integrat al deșeurilor în județele
din Regiunea Centru, cu excepția județului Brașov în care datorită unei nelămuriri cu privire la
construirea unui incinerator la Tărlungeni nu a fost depus spre finanțare proiectul.
În ceea ce privește sistemul de management atât al poluării (aerului, apei, solului) și

deșeurilor cât și al biodiversității, la nivelul Regiunii Centru sunt încurajate și susținute
proiectele care vizează o protecție și o conservare cât mai bună a mediului înconjurător.
Există o preocupare atât în rândul autorităților publice cât și în rândul populației și agenților
economici pentru protecția și conservarea mediului înconjurător. Însă, este nevoie de mai
multe campanii de promovare a unui mediu curat (cu accent în special pe reciclare) , de mai
multe inițiative și acțiuni care să asigure o mai bună calitate și durabilitate a mediului
înconjurător. În plus, cu toate că există la nivelul Regiunii Centru mulți operatori economici
deschiși normele europene de folosirea a echipamentelor speciale de reducere a poluării (de
pildă filtre de absorbție a poluanților evacuați în atmosferă) nu dispun de suficiente resurse
financiare în adoptarea celor mai bune și eficiente soluții împotrivita poluării. Aceste concluzii
au fost formulate în urma discuțiilor din cadrul întâlnirilor organizate cu rețeaua partenerială.
SUMAR
 Referitor la calitatea factorilor de mediu, calitatea aerului a fost cea mai afectată de
poluare în ultimii ani
 Principalele surse de emisii de substanțe poluante la nivelul Regiunii Centru: emisii de
gaze cu efect acidifiant, emisii de compuși organici volatili nemetanici, emisii de
metale grele, emisii de poluanți organici persistenți
 Majoritatea cantităților de poluanți emanați în atmosferă sunt sub limitele maxime
admise
 Cele mai importante emisii de substanțe poluante care au depășit în ultimii ani
cantitatea maximă admisibilă sunt: formaldehidă (SC Kronoșpan SA, Sebeș, județul
Alba) și amoniacul (SC AZOMUREȘ SA, Târgu Mureș, județul Mureș)
 La nivel de județ, ponderea corpurilor de apă cu stare ecologică bună este
următoarea: județul Alba: 55,93%, județul Brașov: 43,28%, județul Harghita: 54,4%,
județul Mureș: 49,9%, județul Sibiu: 18,19%
196
 Cele mai critice zone sub aspectul deteriorării solurilor sunt: perimetrele vechi și
actuale de exploatare a zăcămintelor miniere (iazuri de decantare și halde de steril)
din județele Alba și Harghita, perimetrul de exploatare a hidrocarburilor din zona
Ghelința din județul Covasna, perimetrul din zona activității și influenței operatorului
SC SOMETRA SA Copșa Mică din județul Sibiu, etc.
 Regiunea Centru dispune de un capital natural deosebit, pe teritoriul acesteia
regăsindu-se 3 din cele 5 regiuni biogeografice ale României
 Pe teritoriul regiunii sunt 192 de arii naturale care beneficiază de un statut legal de
protecție la nivel național: 3 parcuri naționale, 3 parcuri naturale, 156 rezervații
naturale, 2 arii de protecție avifaunistică și 28 monumente ale naturii.
 Printre cele mai importante arii protejate se numără Parcul Naţional Piatra Craiului,
Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş, Parcul Naţional Călimani şi Parcul Natural
Apuseni.
 La nivel regional în 2011, suprafața pădurilor a fost de 1240,4 mii hectare, fiind cu
0,36% mai mare față de anul anterior și cu 0,53% mai mare față de în urmă cu 5 ani
(există două județe în care suprafața pădurilor s-a diminuat: Harghita și Covasna)
 La nivel regional în 2011, suprafața totală cu regenerări forestiere naturale și
împăduriri a fost de 3834 hectare, cu 125,1 de hectare mai puține față de anul
anterior
 Referitor la sistemul de management atât al poluării (aerului, apei, solului) și
deșeurilor cât și al biodiversității, la nivelul Regiunii Centru sunt încurajate și susținute
proiectele care vizează o protecție și o conservare cât mai bună a mediului
înconjurător
 Deși există o preocupare atât în rândul autorităților publice cât și în rândul populației
și agenților economici pentru protecția și conservarea mediului înconjurător acest
lucru nu este suficient, fiind nevoie de mult mai multe acțiuni, măsuri și proiecte în
acest sens
197
7. Economia regională
7.1. Evoluția economică a Regiunii Centru în perioada 1990-2011
7.1.1.Etapele și factorii evoluției economice a Regiunii Centru

În perioada 1990-2000 Regiunea Centru a traversat o perioadă dificilă, de declin economic,
marcată de un începutul greoi al transferului de proprietate și al restructurării activităților
economice ineficiente, pierderea piețelor tradiționale de desfacere din Europa de Est, pe
fondul deteriorării principalelor echilibre macroeconomice și a inflației galopante. Procesul
de restructurare economică a fost însoţit de o restrângere semnificativă sau de închidere a
capacităţilor existente de producţie, mineritul, chimia şi metalurgia neferoasă fiind cele mai
afectate ramuri economice.
Începând cu anii 2000-2001 climatul economic s-a ameliorat, economia și-a reluat creșterea,
iar anii 2006-2008 au adus consolidarea creșterii economice. Un rol important în dezvoltarea
economică l-au avut investițiile străine, Regiunea Centru reușind să atragă într-un singur an,
2007, investiții străine directe (I.S.D.) în valoare de 982 milioane euro. Volumul investițiilor
străine în Regiunea Centru s-a redus semnificativ începând cu anul 2009, iar la finele anului
2011, soldul investițiilor străine directe a urcat, conform datelor Băncii Naționale a României,
la 4,625 miliarde euro (7,8% din totalul ISD din România), Regiunea Centru plasându-se pe
poziția a doua, după Regiunea București-Ilfov în ce privește totalul investițiilor străine. Dacă
se iau în calcul doar investițiile greenfield, ponderea Regiunii Centru în totalul investițiilor
străine din România s-a ridicat la 11,6% în anul 2012 (3,241 miliarde euro) (vezi graficul
nr.7.1) Activitățile industriale spre care s-au îndreptat cele mai importante investiții sunt
industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară, industria materialelor de construcții,
construcțiile de mașini.
Distribuția pe regiuni de dezvoltare a investițiilor străine în

întreprinderi ,,greenfield” la finele anului 2012
2,6
3,3
11,6
6,5 Reg. Nord-Est
6,0
Reg. Sud-Est
Reg. Sud
10,1
Reg. Bucuresti-Ilfov
1,9 Reg. Sud-Vest

Reg. Vest
58,0 Reg. Nord-Vest

Reg. Centru
Fig.7.1
198
Criza economică și financiară ce a debutat în a doua jumătate a anului 2008 a avut un impact
negativ semnificativ asupra economiei regionale atât în ce privește nivelul produsului intern
brut, care s-a redus în 2009 cu peste 4 puncte procentuale față de anul anterior (vezi graficul
nr. 7.2), scăderea continuând și în 2010 cât și în ce privește nivelul ocupării (numărul
salariaților a scăzut în perioada 2008-2011 cu 13,6%). Volumul investițiilor atât străine cât și
autohtone s-au redus, iar unele companii străine s-au retras sau și-au redus prezența în
Regiunea Centru (Kraft Foods, Colgate Palmolive).
Variatia reală a PIB al Regiunii Centru fata de anul anterior (în preturi
12 constante)
10
10
8
8 7,1
6 4,7 5
4,1
4 3
%
1,6
2 1,1
0
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
-2
-4 -2,7
-4,3 -4,4
-6
Sursa: Calcule bazate pe datele oficiale publicate de I.N.S.
Fig. 7.2
Tab. 7.1. Evoluția anuală a investițiilor străine directe și a produsului intern brut
la nivelul Regiunii Centru
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Fluxul investițiilor străine (mil.euro) 949 982 605 -443 206 306
Variația anuală a P.I.B. (%) 10,0 8,0 1,1 -4,4 -2,7 0,0
Sursa: Calcule bazate pe datele oficiale publicate de I.N.S.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, România a beneficiat

de finanțări nerambursabile din Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC) și din Fondurile
complementare ale Uniunii (FEADR și FEP). Finanțările europene se realizează prin
intermediul Programelor Operaționale Sectoriale și a Programului Operațional Regional –
pentru FSC și pe baza Programului Național pentru Dezvoltare Rurală pentru alocările din
FEADR și FEP și complementar se alocă finanțări de la bugetul național. În primii 6 ani ai
199
perioadei 2007-2013 s-au înregistrat întârzieri mari în derularea programelor cu finanțare
europeană, rata de absorbție a fondurilor europene pentru toate cele 7 programe
operaționale ajungând la numai 19,1% în iulie 2013. În cazul Programului Operațional
Sectorial Creșterea Competitivității Economice – program dedicat creșterii productivității
întreprinderilor, dezvoltării antreprenoriatului, dezvoltării infrastructurii CDI și îmbunătățirii
eficienței energetice – rata absorbției a fost chiar mai redusă (14,45%), această întârziere
având consecințe asupra nivelului investițiilor și afectând implicit creșterea economică la nivel
național și regional.
O altă evoluție semnificativă în ultimii ani este continuarea tendinței de polarizare

economică la nivel regional. Majoritatea activităților economice și îndeosebi cele cu o valoare
adăugată brută ridicată se concentrează în orașele mari și în jurul acestora, în timp ce multe
localități urbane mici (îndeosebi foste localități miniere sau orașe monoindustriale) și
numeroase localități rurale au o situație economică foarte precară și în curs de deteriorare
rapidă. Gradul de coeziune teritorială se menține scăzut, această situație regăsindu-se și la
nivelul întregii țări.
Un proces economic recent este apariția clusterelor economice. În viziunea multor experți
economici și oameni de afaceri, bazată și pe experiența altor economii europene, clusterele
pot impulsiona dezvoltarea economică și pot aduce o valoare adăugată mai mare. Până în
prezent, în Regiunea Centru s-au format clustere în domeniile prelucrării lemnului, al
biomasei, al electrotehnicii, al industriei alimentare, iar procesul de clusterizare este de
așteptat să ia amploare.
Cercetarea autohtonă joacă încă un rol redus în dezvoltarea economică, transferul

rezultatelor și aplicarea lor în economie făcându-se încet și cu dificultate. Restabilirea unei
legături puternice între cercetare și economie și creșterea inovării reprezintă un mijloc ce
asigură o dezvoltare durabilă a economiei Regiunii Centru, câteva inițiative recente arătând că
se dorește promovarea unui astfel de model de dezvoltare (Institutul de Cercetare Dezvoltare
Inovare din cadrul Universității Transilvania din Brașov PRO-DD ș.a).
Considerată altă dată un atu al Regiunii Centru, forța de muncă nu se ridică întotdeauna la
nivelul de pregătire necesar pentru o economie competitivă și în ultimul timp în multe
domenii economice și în diferite zone ale Regiunii Centru începe să se facă simțită lipsa forței
de muncă bine cu o înaltă calificare.
Motor al dezvoltării economice regionale, întreprinderile mici și mijlocii au înregistrat o

dezvoltare susținută începând cu anul 1990, ajungând să reprezinte în anul 2011 aproximativ
73% din efectivul de personal și 63% din cifra de afaceri realizată de întreprinderile locale din
industrie, construcții și servicii,cu excepția celor din sectorul bancar și de asigurări65.
65
Cf. Anuarul Statistic al României 2012, cap. 15 Activitatea întreprinderii
200
Sectorul economic reprezentat de întreprinderile mici și mijlocii, care timp de mulți ani a fost
un generator de creștere economică și locuri de muncă a suferit după 2008 o contracție
sensibilă. În condițiile în care IMM-urile dispun, în general, de resurse financiare limitate și un
spațiu redus de manevră economică, vulnerabilitatea acestora este mare, iar în cazul unei
crize economice gradul în care sunt afectate crește semnificativ (vezi Secțiunea 7.3
Demografie economică, tab. 7.11).
Una din nevoile majore ale IMM-urile din regiune este creșterea gradului de modernizare și
extinderea inovării. Deși există un interes real din partea întreprinderilor mici și mijlocii
pentru inovarea și modernizarea proceselor de producție precum și a produselor și serviciilor
oferite, capacitățile financiare și organizatorice ale acestor companii nu sunt suficiente pentru
a le asigura un accesul dorit la cele mai performante tehnologii.
Un punct slab al IMM-urilor din Regiunea Centru este gradul redus al participării companiilor
autohtone în diversele rețele de cooperare economică la nivel european. Comparativ cu alte
regiuni europene, se remarcă, de asemenea nivelul scăzut de atragere a fondurilor structurale
europene sau a altor fonduri europene destinate întreprinderilor.
7.1.2. Dinamica și structura exporturilor Regiunii Centru

Exporturile au avut o evoluție puternic ascendentă în ultimii 10 ani, valoarea acestora
ajungând la aproape 5,8 miliarde euro în anul 2011, de 4,2 ori mai mare față de volumul
exporturilor din Regiunea Centru în anul 2001. Ele au susținut în mod direct creșterea
economică, această legătură observându-se cu ușurință în cazul județelor Sibiu, Brașov și Alba
în care s-au înregistrat concomitent ritmuri mari de creștere a exporturilor și de creștere a
P.I.B. Principalele produse exportate fac parte din grupele de mărfuri: ,,Mașini, aparate și
echipamente electrice”, ,,Materii textile și articole din acestea”, ,,Mijloace de transport”,
,,Produse din lemn”, ,,Produse ale industriei chimice”, ,,Mobilă și alte produse diverse”.
Tabel 7.2. Principalele grupe de mărfuri, după ponderea deținută în exportul județelor
în anul 2011
Produse ale industriei chimice și ale industriilor conexe xx

Piei crude, piei tăbăcite, blănuri și produse din acestea
Produse de lemn, plută și împletituri din nuiele xx x
Materii textile si articole din acestea xxx xx x x
Încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare
Metale comune și articole din acestea x
Mașini, aparate si echipamente electrice x xx x x xx
Mijloace de transport xx
Mărfuri și produse diverse ( incl. mobilă) x
x – între 10 si 25%
xx – între 25 si 50%
xxx – peste 50%
201
Evoluția valorii exporturilor Regiunii Centru în perioada 2001-2011
7000000
6000000
5000000
mii euro
4000000
3000000
2000000
1000000
0
2001 2003 2005 2007 2009 2011
Fig. 7.3
7.1.3. Evoluția productivității muncii
Primul factor de creştere a PIB/ locuitor este productivitatea muncii, factor intensiv prin
excelenţă. În anul 2010 productivitatea muncii la nivel regional a fost de 27539 euro PCS 66/
persoană ocupată/ an, valoare apropiată de cea înregistrată la nivel naţional. Comparativ cu
nivelul mediu din Uniunea Europeană, productivitatea muncii din Regiunea Centru atingea, în
2010, aproape 46% din acesta. Productivitatea muncii, calculată în euro PCS, s-a mărit între
1999 şi 2010 cu 105,6% , cea mai mare creştere anuală înregistrându-se în 2006 (+14,8%).
Tab. 7.3. Productivitatea muncii în regiunile de dezvoltare din România

-euro PCS/ pers. ocupată -
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Romania 13418 13319 14024 15685 16992 19455 20347 23171 25597 28810 28310 29208
Nord-Est 10281 9753 10536 12451 13532 15219 15549 17560 19810 21549 21358 21559
Sud-Est 12752 12258 12712 15162 16032 18929 18878 21166 22508 24969 24809 26488
Sud 11235 11192 11634 13319 14485 17207 18273 21277 23261 26398 26755 26765
Sud-Vest 11361 10805 11492 12368 14375 16565 16463 19044 21301 22803 22738 23570
Vest 15224 13047 14107 15712 17458 19968 20572 24292 27071 28796 28603 30518
Nord-Vest 12006 11584 11920 13963 14989 17224 17655 20121 22992 24141 23754 24000
Centru 13395 13631 14087 15424 16744 18687 19464 22345 25442 26816 27046 27539
Bucureşti-
Ilfov 27193 29112 30502 29658 30589 33459 36472 39417 40532 51169 48376 50419
Sursa: Calcule proprii după Eurostat
66
Paritatea de Cumpărare Standard
202
Creşterea productivităţii muncii în intervalul 1999-2010 s-a datorat atât creşterii, în termeni
reali, a valorii adăugate brute cât şi reducerii numărului populaţiei ocupate cu aproximativ
59,8 mii persoane (-5,6%). Comparativ cu celelalte regiuni, Regiunea Centru se situa pe poziţia
a treia, după Bucureşti şi Regiunea Vest, în aproape toată perioada 1999-2010 (excepţie a
făcut anul 2000, când a ocupat locul 2).
Tab. 7.4. Productivitatea muncii în regiunile din România faţă de media Uniunii Europene
-UE 27 = 100-
-%-
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Romania 23,3 23,6 25,5 29,3 31,1 34,4 35,9 39,6 43,2 49,2 49,5 48,6
Nord-Est 17,9 17,3 19,2 23,3 24,8 26,9 27,4 30 33,4 36,8 37,3 35,9
Sud-Est 22,1 21,7 23,1 28,3 29,3 33,5 33,3 36,2 38 42,6 43,4 44,1
Sud 19,5 19,8 21,2 24,9 26,5 30,4 32,2 36,4 39,3 45,1 46,8 44,5
Sud-Vest 19,7 19,1 20,9 23,1 26,3 29,3 29 32,5 36 38,9 39,8 39,2
Vest 26,4 23,1 25,6 29,4 32 35,3 36,3 41,5 45,7 49,2 50 50,8
Nord-Vest 20,8 20,5 21,7 26,1 27,4 30,5 31,1 34,4 38,8 41,2 41,5 39,9
Centru 23,3 24,2 25,6 28,8 30,6 33 34,3 38,2 42,9 45,8 47,3 45,8
Bucureşti- 47,2 51,6 55,5 55,4 56 59,2 64,4 67,4 68,4 87,4 84,6 83,9
Ilfov Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Eurostat
Evoluţia disparității productivităţii muncii faţă de media europeană

UE 27=100
55
50
45
40
-%-
35
30
25
20
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Romania Regiunea Centru
Fig. 7.4
203
7.2. Structura economică a Regiunii Centru
7.2.1. Nivelul și structura Produsului Intern Brut regional

În anul 2010, Produsul Intern Brut /locuitor al Regiunii Centru, calculat la paritatea de
cumpărare standard era de 10900 euro67, reprezentând 45% din media Uniunii Europene și
95,9% din media națională. Privită prin prisma acestui indicator, Regiunea Centru se situează
la aproximativ același nivel de dezvoltare cu unele regiuni din Ungaria (Del-Dunantul, Del
Alfold), Polonia (Swietokrzyskie, Podlaskie, Warminsko Mazurskie) sau Slovacia (Vychodne
Slovensko). Serviciile și industria au cele mai importante contribuții la formarea valorii
adăugate brute regionale: 46,5% respectiv 36,5%. Sectorul agricol contribuie în proporţie de
6,8%, iar construcţiile cu 10,2%.
Produsul intern brut obținut în 2010 la nivelul Regiunii Centru totalizează 59120,1 milioane
lei prețuri curente, reprezentând 11,3% din valoarea produsului intern brut al României.
Privită prin prisma acestui indicator, Regiunea Centru ocupa locul al 4-lea în rândul celor 8
regiuni de dezvoltare ale României. Prin valoarea P.I.B./locuitor de 23428,3 lei, Regiunea
Centru se situa pe poziția a treia la nivel național, după Regiunea București-Ilfov și Regiunea
Vest.
Contribuția celor 6 județe la formarea produsului intern brut regional diferă sensibil, fiind în
strânsă corelație cu greutatea economică a fiecăruia dintre ele. Astfel, județele Brașov și Sibiu
realizează 30% respectiv 19,5% din PIB regional, în timp ce Covasna și Harghita, județe cu o
populație puțin numeroasă și cu o structură economică diferită realizează 6,5% respectiv 9,9%
din P.I.B al Regiunii Centru.
Distribuția pe județe a P.I.B. regional realizat în 2010

- mil. lei prețuri curente -
11547,6 9275,4
Alba
Brasov
Covasna
Harghita
10861,7
17741,0
Mures
Sibiu
5855,3
3839,1
Fig. 7.5
67
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tgs00005&plugin=1
204
Diferențele apreciabile în ce privește dezvoltarea economică a județelor se reflectă în valorile
indicelui de disparitate a produsului intern brut/ locuitor. Două județe din Regiunea Centru –
Brașovul și Sibiul – se numără printre cele mai dezvoltate din țară, având un indice de
disparitate față media națională de 121,3% respectiv 111,1%. Județul Alba se situează în
apropierea mediei naționale având un indice de 102% în timp ce celelalte 3 județe ale regiunii
sunt cu 20-30 pp sub valoarea P.I.B./ locuitor la nivel național (vezi tab. nr. 7.5). Surprinde
prezența Mureșului în această grupă, acest județ având în urmă cu 10 ani un nivel al
PIB/locuitor apropiat sau chiar peste media națională.
Tabel 7.5.Produsul intern brut obținut în anul 2010 la nivel județean și
indicii de disparitate
PIB (în mil. lei PIB/locuitor (în lei Indici de disparitate (%)
prețuri curente) prețuri curente)
Față de nivelul Față de nivelul Față de nivelul
regional național european
România 501139,4 23341,4 : : 47

Reg. Centru 57100,9 22618,8 : 95,9 45
Alba 8391,6 22452,1 106,4 102,0 50,0
Brașov 16443,0 27522,5 126,6 121,3 59,5
Covasna 4030,3 18096,6 73,7 70,6 34,6
Harghita 5975,1 18405,4 76,9 73,8 36,2
Mureș 10854,0 18687,5 79,9 76,6 37,6
Sibiu 11406,9 26831,3 115,9 111,1 54,5
Tab. 7.6. Evoluția indicelui de disparitate a produsului intern brut/locuitor

România =100
-%-
2006 2007 2008 2009 2010
Regiunea Centru 99,7 101,4 95,3 96,9 95,9

Alba 98,8 110,1 98,1 96,2 102,0
Brașov 118,4 123,4 117,8 117,9 121,3
Covasna 77,8 82,1 74,8 77,5 70,6
Harghita 85,7 83,4 77,1 78,9 73,8
Mureș 87,8 84,0 78,0 80,1 76,6
Sibiu 113,0 110,4 109,9 115,0 111,1
Agricultura și silvicultura și-au redus semnificativ ponderea în valoarea adăugată brută la nivel
regional de la 15,6% în 1998 la 6,8% în 2010, în timp ce ponderea construcțiilor a crescut de la
5,2% la 10,2%. Scăderi moderate la ponderi în totalul valorii adăugate brute regionale au
înregistrat industria și sectorul ,,Comerț, hoteluri și restaurante, transporturi și comunicații”,
205
acestea rămânând în 2010 domeniile economice cu contribuția cea mai mare la formarea
valorii adăugate brute (36,5% respectiv 18,2%). vezi tab nr. 7.7. Creșteri moderate, cu 3-4
puncte procentuale ale contribuției la formarea valorii adăugate brute s-au înregistrat în cazul
sectorului ,,Intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi” și în cazul
sectorului ,,Administrație publică, învățământ și sănătate”.
Tabel 7.7 Evoluția structurii valorii adăugate brute (VAB) la nivelul Regiunii Centru
-%-
1998 2002 2004 2007 2008 2009 2010
Agricultură, silvicultură, pescuit 15,6 13,3 14,1 8,4 7,8 7,7 6,8
Industrie 35,4 36,1 33,3 32,9 31,9 32,6 36,5
Construcții 5,2 5,7 5,5 8,7 10,6 10,5 10,2
Comerţ, hoteluri şi restaurante,
transporturi, comunicaţii 24,6 19,5 20,6 22,3 21,1 20,4 18,2
Intermedieri financiare, tranzacţii
imobiliare, închirieri şi activităţi 10,1 13,4 13,1 14,5 14,4 14,4 16,1
Administraţie publică, învăţământ,
sănătate şi asistenţă socială 10,8 12,0 13,5 13,2 14,2 14,4 12,2
Sursa: Calcule pe baza datelor Institutului Național de Statistică
7.2.2. Principalele sectoare ale economiei regionale.
Structura economică a Regiunii Centru a suferit modificări substanțiale în ultimii 10 ani.

Ponderile unor sectoare economice de bază, precum agricultura, industria extractivă,
industria prelucrătoare grea s-au redus mult, crescând în schimb ponderea altor ramuri
economice și a celor din sectorul terțiar cu precădere. Procesul nu este încheiat, fiind de
așteptat ca această evoluție să continue și în următorii ani.
Structura valorii adăugate brute regionale în 2010

6,8
Agricultura, silvicultura
46,5
36,5 Industrie
Constructii
Servicii
10,2
Fig. 7.6
206
Activitate tradițională în Regiunea Centru, agricultura constituie până în zilele noastre
principala ocupație și sursă de venit a locuitorilor din mediul rural. Orientată spre satisfacerea
cererii interne, agricultura beneficiază de un potențial natural important și diversificat. Cu
toate acestea, sectorul agricol se află încă la începutul unui lung și dificil proces de
modernizare și restructurare, menit să conducă la eficientizare și la valorificarea mai bună a
importantului potențial agricol al regiunii. Deși ponderea populației ocupate în agricultură
rămâne ridicată (24%), contribuția acestei ramuri la valoarea adăugată brută a fost în anul
2010 de numai 6,8% (vezi graficul nr. 7.6).
Economia Regiunii Centru păstrează încă un profil industrial vizibil ce poate fi evidențiat atât
prin contribuția relativ ridicată a industriei la formarea produsului intern brut cat și prin
ponderea semnificativă a populației ocupate în sectorul secundar al economiei.
Profilul industrial al regiunii este dat de industria construcțiilor de mașini și a prelucrării

metalelor, chimică, materialelor de construcții, lemnului, extractiva, textilă și alimentară.
Unitățile industriale sunt amplasate în general, în localitățile urbane, și în cazul multor orașe
mici dau acestor localități un caracter monospecializat.
Sectorul serviciilor are o contribuţie importantă la formarea produsului intern brut regional,
având o dezvoltare semnificativă în ultimii ani. Domeniile care au înregistrat cele mai mari
creşteri sunt transporturile (în special transporturile rutiere si cele aeriene), telecomunicațiile,
sectorul financiar-bancar si de asigurări. Turismul, cu toate că a înregistrat o serie de progrese
pe anumite segmente, cum ar fi agroturismul, nu reușește să valorifice încă importantul
potențial turistic al regiunii.
Regiunea Centru dispune de un potențial turistic important și diversificat, cu câteva
subdomenii în care se bucură de un cert avantaj: turismul montan, turismul balnear, turismul
cultural și agroturismul. În ultimii ani, Regiunea Centru a împărțit cu Regiunea Sud-Est unul
din primele 2 locuri în ce privește capacitatea de cazare, numărul de turiști atrași și numărul
de înnoptări. Prin faptul că este un domeniu economic în care firmele mici și persoane fizice
joacă cel mai important rol și se asigură un număr semnificativ de locuri de muncă, turismul
este vital pentru economia multor localități mici din Regiunea Centru. Pe de altă parte,
dezvoltarea sectorului turistic este importantă și prin prisma prin efectul multiplicator pe care
aceasta îl poate genera în ansamblul economiei.
7.2.3. Resurse energetice. Producția de energie primară
La baza dezvoltării industriei energetice locale au stat bogatele zăcăminte de gaz metan din
Podişul Transilvaniei şi în mai mică măsură zăcămintele de lignit din zona Baraolt. Gazul
metan se extrage din domurile de la Sărmașu, Zau de Câmpie, Mediaș, Copșa Mică, Bazna,
Nadeș, Deleni etc., iar lignit din zona de nord –vest a judeţului Covasna (Baraolt). Regiunea
Centru asigură peste 40% din producția de gaze a României. Orașul Mediaș a devenit la
207
începutul secolului trecut principalul centru de coordonare al activităților de extracție și
distribuție a gazului metan din Transilvania.
Regiunea Centru dispune de un important potenţial energetic, valorificat prin două
termocentrale cu o putere instalată totală de 900 MW, funcţionând pe bază de gaze naturale
și cărbune inferior şi prin hidrocentralele amplasate pe valea Sebeșului, pe cursul mijlociu al
Oltului şi al unor mici afluenţi ai acestuia, cu o capacitate totalizând aproape 600 MW.
Producţia de energie electrică a regiunii reprezintă 7% din producţia națională, peste un sfert
din aceasta fiind produsă în hidrocentrale. Merită amintit faptul că în Regiunea Centru, la
Sadu, se află cea mai veche hidrocentrală din România, construită în anul 1896.
Tabel 7.8. Producția de energie primară
Gaze naturale Puterea instalată Producția de

extrase (mii mc) (MW) energie electrică
(mii kWh)
Reg. Centru 4330917 1413,2 3436736
Alba 175620 366,5 699296
Brașov 12794 150,6 321046
Covasna 0 0 0
Harghita 170932 0 0
Mureș 3065075 800 2182150
Sibiu 906496 96,1 234244
Exceptând potențialul hidro, potențialul resurselor energetice regenerabile este destul de

puțin exploatat68. În ultima perioadă prin inițiativele autorităților locale și regionale și ale
mediului privat s-au făcut pași importanți în direcția valorificării potențialului energetic
alternativ. Biomasa (deșeuri lemnoase și agricole) și micro-hidroenergia sunt resursele de
energie regenerabilă cu cel mai mare potențial de valorificare în Regiunea Centru. Conform
unui studiu elaborat de Institutul ICEMENERG SA din București, potențialul energetic al
biomasei din Regiunea Centru este estimat la 20277 Tj/an, cca 22% din acesta fiind
reprezentat de potențialul biomasei forestiere (vezi tab. nr.7.9). Județul Mureș are cel mai
ridicat potențial energetic al biomasei, urmat de județele Alba și Sibiu. Harghita este singurul
județ al Regiunii Centru în care potențialul din biomasa forestieră este preponderent (71% din
total).
68
A se vedea ,,Analiza principalelor resurse si posibilități existente la nivelul regiunii Centru pentru producerea
pe termen scurt si mediu de energie”
208
Tabel 7.9. Potențialul energetic al biomasei din Regiunea Centru
Potențialul Biomasă agricolă Biomasă forestieră

energetic al (%) (%)
biomasei (Tj)
Reg. Centru 20277 77,52 22,48
Alba 3818 87,35 12,65
Brașov 1895 69,02 30,98
Covasna 1703 63,00 37,00
Harghita 2066 29,19 70,81
Mureș 7770 88,34 11,66
Sibiu 3025 83,80 16,20
Sursa: Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de afaceri
7.2.4. Industria Regiunii Centru
Dacă în urmă cu 20 ani industria constituia coloana vertebrală a economiei regiunii,

restructurarea economică din ultimii ani a condus la diminuarea progresivă a importanței
acesteia în favoarea sectorului serviciilor. În prezent contribuția industriei la valoarea
adăugată brută la nivel regional a scăzut la 36%.
De o mare importanță în trecut, mineritul are o tradiție multiseculară în Regiunea Centru.
Aurul și sarea se exploatează aici încă din antichitate. Exploatarea aurului are o istorie de
2000 de ani, vestigiile minelor romane de la Roșia Montană, cele mai bine importante vestigii
de acest gen în Europa, fiind o mărturie în acest sens. Transportată de plutași pe râuri, sarea
din ocnele Transilvaniei ajungea până în centrul Europei. În prezent, alături de utilizările în
industrie, sarea este folosită în scopuri terapeutice, unele dintre fostele saline fiind
transformate în spații de wellness și de agrement.
Exploatarea resurselor de gaze naturale, începută în primii ani ai veacului trecut, alături de
cea sării, a stat la baza dezvoltării industriei chimice în centre precum Târgu Mureș,
Târnăveni, Făgăraș, Ocna Mureș, Mediaș. În prezent, peste o treime din producția de
îngrășăminte a României se produce în Regiunea Centru.
Specificul industrial este mai pronunțat în județele Brașov și Sibiu, județe cu importante
tradiții industriale. Brașovul împreună cu rețeaua de localități din jurul acestuia au format în
anii 70 și 80 ai secolului trecut una din cele mai puternice concentrări industriale din România.
Industria din această zonă, profilată pe producerea bunurilor intermediare destinate
celorlalte ramuri ale economiei a fost puternic afectată de declinul economic înregistrat de
România în anii 90 și de lipsa investițiilor pentru retehnologizare, ceea ce a condus la
închiderea mai multor coloși industriali. În decursul ultimului deceniu, numărul de salariaţi din
industrie s-a redus cu 42%, ramurile industriale cele mai afectate de restructurare fiind
industria constructoare de maşini, industria metalurgică, industria chimică, industria
extractivă (vezi tab. nr. 7.10).
209
Tabel 7.10. Evoluţia numărului mediu al salariaților din industrie
-persoane-
1999 2002 2005 2011 Variaţia Variaţia relativă
absolută 2011/1999
2011/1999 (%)
Regiunea Centru 340496 315078 257611 196787 -143709 -42,2
Alba 55338 50615 38765 29650 -25688 -46,4
Braşov 108105 86535 64391 46420 -61685 -57,1
Covasna 22975 26476 22111 16916 -6059 -26,4
Harghita 35632 33898 27598 21598 -14034 -39,4
Mureş 58983 61971 56855 40079 -18904 -32,0
Sibiu 59463 55583 47891 42124 -17339 -29,2
Viitorul localităților monoindustriale afectate de restructurarea industrială depinde în bună

măsură de identificarea corectă și de dezvoltarea unor noi domenii economice. Fostele
localități miniere se află la un moment de răscruce. Unele vor trebui să se reorienteze spre
alte sectoare economice, în timp ce pentru altele mineritul poate fi continuat cu condiția unor
investiții masive în retehnologizare.
În prezent, pilonii industriei Regiunii Centru sunt industria alimentară, industria confecțiilor
textile, prelucrarea lemnului, materialele de construcții și industria pieselor și
subansamblelor auto. Prelucrând în bună parte materiile prime locale, industria alimentară
beneficiază de avantajul apropierii piețe de desfacere și reușește să realizeze anumite
exporturi pe piețele europene. Industria textilă și a confecțiilor textile și a încălțămintei
produce în special în regim de lohn mărfuri destinate pieței externe. Prezența mâinii de lucru
bine calificate și ieftine a atras o serie de investitori de renume din domeniul auto, Regiunea
Centru devenind în ultimii ani un furnizor important de piese și subansamble auto pentru
mărci celebre la nivel mondial. Industriile de prelucrare a lemnului valorifică importantul
potențial silvic al regiunii. Astfel, Regiunea Centru asigură aproximativ 40% din producția
națională de cherestea și o cincime din cea de mobilier.
7.2.5. Infrastructura de afaceri și transfer tehnologic
Dezvoltarea economică la nivel local și regional este susținută prin crearea de structuri de
afaceri în cadrul cărora firmele să se bucure de anumite facilități și servicii specifice.
În ultimii 15-20 ani s-a încercat crearea unei infrastructuri de afaceri moderne care să
răspundă la cerințele specifice ale investitorilor formată din parcuri industriale și tehnologice,
centre de afaceri, incubatoare de afaceri etc. Un loc important în cadrul structurilor de
afaceri îl au parcurile industriale. Ele au fost create în baza legii 134/2000, fie la inițiativa
autorităților locale fie ca urmare a inițiativelor private. Rolul parcurilor industriale este să
210
stimuleze dezvoltarea economică, realizarea transferului tehnologic, atragerea de investiții și
valorificarea resurselor umane ale zonei.
În Regiunea Centru funcţionează 11 parcuri industriale. Şapte dintre acestea sunt în
proprietate publică, 3 în proprietate privată şi unul este în parteneriat public-privat.
Suprafaţa totală a acestor parcuri este de 436,75 ha, din care 355,67 ha sunt investiții
greenfield. Geografic, infrastructura de afaceri este inegal răspândită (dacă luăm ca exemplu
doar situația parcurilor industriale, se constă că majoritatea dintre acestea sunt amplasate în
județul Brașov), iar rezultatele, privite în ansamblu, obținute de aceste structuri de sprijinire a
afacerilor sunt modeste, volumul investițiilor atrase și numărul de locuri de muncă create
fiind departe de așteptări. Alături de parcurile industriale, în Regiunea Centru funcționează
câteva zone industriale, zone de dezvoltare economică, centre de afaceri și incubatoare de
afaceri, dezvoltate prin inițiative publice sau private, însă nevoia de astfel de structuri de
afaceri și nevoia de servicii specializate sunt departe de a fi acoperite.
În Regiunea Centru se află una din cele mai puternice universități cu profil tehnic din
România - Universitatea Transilvania Brașov, instituție de învățământ ce dispune de un real
potențial științific și de cercetare. În prezent se caută soluții pentru reînnodarea legăturii
cercetare-industrie care a fost aproape întreruptă în ultimii ani și pentru transferul
rezultatelor cercetării în economie.
7.2.6. Domeniile regionale de excelență69
a. Sectorul agroalimentar și montanologia
Unul din domeniile economice care au cunoscut o evoluție constant pozitivă în ultimii ani
este sectorul agroalimentar. Trebuie menționat faptul că acest domeniu permite dezvoltarea
întregului lanț valoric, de la producerea materiilor prime la procesare și la distribuția și
comercializarea produselor prelucrate. Acest sector este important atât prin prisma
contribuției la susținerea gradului de ocupare a forței de muncă cât și prin contribuția la
susținerea IMM-urilor regionale. Dezvoltarea domeniului agroalimentar are un puternic efect
multiplicator, atrăgând dezvoltarea altor numeroase activități economice.
Condițiile naturale prielnice din Regiunea Centru au permis dezvoltarea agriculturii și
specializarea pe câteva subdomenii în care regiunea noastră deține poziții de top
 Locul 1 la nivel naţional: efectivele de ovine, cultivarea sfeclei de zahăr, cartofului,
porumbului, hameiului şi a cânepei pentru fibre textile
 Locul 2 la nivel naţional: familii de albine, cultivarea tutunului, plantelor medicinale, şi
furajelor verzi din teren arabil
 Locul 3 la nivel naţional: efectivele de bovine şi iepuri, cultivarea secarei şi a lucernei
69
Identificate prin Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru
211
Populația ocupată în agricultură la sfârșitul anului 2013 număra 238 mii persoane,
reprezentând 23% din totalul populației ocupate a regiunii, doar o parte redusă dintre aceștia
având statutul de salariați.
Industria alimentară a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în ultimii ani în toate județele

Regiunii Centru. Disponibilitatea și varietatea materiei prime locale, costurile de transport
reduse, existența unei piețe locale de desfacere de dimensiuni apreciabile, orientarea
consumatorilor către produsele autohtone au fost atuuri importante valorificate de către
investitorii în domeniu. Redăm mai jos câteva date statistice care ilustrează dezvoltarea
acestei ramuri industriale la nivel regional:
- 1.575 societăţi care activează în domeniu, majoritatea întreprinderi foarte mici;

- 23.755 salariaţi reprezentând 12% din nivelul de ocupare a forţei de muncă în sectorul
industriei la nivel regional;
- produsele şi principalele sectoare: Produse lactate, lapte şi brânzeturi (locul 1 din
ţară), Produse din carne (locul 2 din ţară), Produse de panificaţie.
Ponderea exporturilor din industria alimentară în totalul exporturilor nu este semnificativă, o

explicaţia fiind faptul că producţia acoperă în mare parte consumul intern. Balanţa
comerciala este totuşi pozitivă.
Conform unui studiu ce vizează măsurarea “puterii” mărcilor romanești din perspectiva
investiției de încredere și afectivitate care le este acordată de către consumatori relevă faptul
că din cele 100 cele mai puternice branduri românești 14 sunt branduri din industria
alimentara din Regiunea Centru.
În contextul dezvoltării industriei agro-alimentare la nivel regional au fost puse bazele

primului cluster agroalimentar, AGROFOOD Regional Cluster. Clusterul AGROFOOD este
format din mai multe entităţi, instituţii şi organizaţii: producători din industria cărnii, laptelui,
panificaţiei şi îmbutelierii apelor minerale, agricultori, dar şi centre de cercetare şi inovare,
instituţii de specialitate, universităţi, asociaţii profesionale, instituţii bancare şi de
consultanţă şi autorităţi publice locale
Formarea profesională în domeniul agroalimentar este asigurată printr-o rețea de instituții

de învățământ la toate nivelurile. Cercetarea aplicată este realizată în cele 3 institute de
cercetare-dezvoltare și cele 6 stațiuni de cercetare-dezvoltare ce activează în Regiunea
Centru și în cadrul Facultății de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului, a
de la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu.
b. Silvicultura, prelucrarea lemnului și industria mobilei
Bazate pe valorificarea materiei prime locale, industria de prelucrare a lemnului și fabricarea

mobilierului au o tradiție solidă în toate județele Regiunii Centru. De-a lungul timpului, aceste
212
două industrii s-au dezvoltat continuu și au suferit schimbări structurale majore pentru a se
adapta la cerințele pieței și pentru a ține pasul cu progresul tehnologic. Un factor decisiv care
a contribuit la dezvoltarea acestui domeniu îl constituie existența instituțiilor din
învățământul preuniversitar și universitar cu profil silvic și de prelucrare a lemnului care au
format specialiști bine pregătiți în aceste domenii. Astăzi, cele două sectoare economice
antrenează 15,5% din forța de muncă din industria prelucrătoare și realizează 16,6% din
exporturile regionale.
Aflată la intersecția mai multor domenii, industria mobilei dispune în Regiunea Centru de un
potențial remarcabil ce poate fi dezvoltat prin valorificarea bogatei tradiții locale și
impulsionarea creativității și a designului modern. Acest important sector de activitate
încorporează astăzi din ce în ce mai multă inovație, dezvoltarea lui făcându-se prin utilizarea
de tehnologii moderne și materiale noi, iar ponderea produselor cu valoare adăugată mare a
crescut sensibil. Câteva din companiile mai vechi din această branșă, prezente de mulți ani pe
piețele internaționale, se bucură de o bună reputație consolidată prin calitatea deosebită a
produselor exportate.
În ultima perioadă s-au pus bazele cooperării economice intra-sectoriale în cadrul unor
structuri de tipul clusterelor economice sau al asociațiilor de producători. Funcționează deja
la nivel regional 3 clustere în domeniile industriei lemnului și al mobilei: Clusterul regional al
lemnului PRO WOOD, Clusterul REGIOFA, Clusterul mobilei Transilvania, aceste structuri
având menirea de a facilita accesul IMM-urilor la finanțare în vederea introducerii
tehnologiilor noi de producție și achiziționării de utilaje moderne și de a contribui la creșterea
gradului de internaționalizare și participare a companiilor mici din industria mobilei la rețelele
europene de cooperare economică.
Exporturile de lemn prelucrat și de mobilier la nivel regional în 2013 au însumat 1,12 miliarde
euro, reprezentând 16,6% din totalul exporturilor regionale comparativ cu 7,4% la nivel
național
Nivelul de pregătire a forței de muncă este ridicat, formarea specialiștilor cu o înaltă

calificare se face pe plan regional, atât la Universitatea Transilvania Brașov unde funcționează
cele mai vechi și mai mari facultăți în domeniu din România (Facultatea de silvicultură și
exploatare forestieră, respectiv Facultatea de ingineria lemnului) cât și în cadrul celor 16 licee
cu profil integral sau parțial silvic.
c. Industria auto și mecatronica
Industria auto are o tradiție puternică în Regiunea Centru, uzina constructoare de camioane și
autospeciale de la Brașov fiind în același timp unul dintre pionierii industriei auto românești și
unul din cele mai longevive branduri românești. Perioada tranziției către economia de piață s-
a dovedit dificilă pentru sectorul auto, puține dintre vechile companii românești din industria
auto reușind să se adapteze noilor condiții de piață și să rămână profitabile. Începând cu anii
213
2000, în România au pătruns de prestigioase firme europene în domeniul auto, aceste
companii fiind atrase de disponibilitatea forței de muncă și costurile salariale scăzute, pe de o
parte și de stabilitatea mediului economic și dispariția taxelor vamale după aderarea
României la Uniunea Europeană, pe de altă parte. Regiunea Centru, alături de Regiunea Vest
și de Regiunea Sud Muntenia se numără printre zonele cu cea mai rapidă creștere a
investițiilor străine în domeniul auto.
Locațiile preferate pentru investițiile auto sunt situate în jurul orașelor Sibiu și Brașov,
Mediaș, orașe cu o forță de muncă bine pregătită, cu o importantă tradiție și deschidere spre
spațiul germanofon. Alte locații selectate de investitorii străini sunt situate în județele Alba (în
special orașele Cugir, Sebeș, Blaj – localități de asemenea cu o forță de muncă specializată) și
Mureș (Sighișoara, Tg. Mureș) iar într-o mai mică măsură în județele Covasna și Harghita.
Unele companii străine cu investiții mari și-au creat propriile centre de dezvoltare în Regiunea
Centru.
La nivelul Regiunii Centru, valoarea exporturilor de piese și componente auto a crescut de

cca 5 ori în perioada 2003-2013, creșterea fiind mai rapidă decât dinamica exporturilor totale
de bunuri ale regiunii calculată pentru aceeași perioadă (3,8 ori). În termeni valorici,
exporturile sectorului automotive totalizează în anul 2013 peste 972 milioane euro,
reprezentând 14,3% din exporturile regiunii, o pondere similară înregistrându-se la nivel
național.
d. Industria textilă și de confecții
Industria textilă are o tradiție multiseculară în Regiunea Centru ce începe cu apariția și

dezvoltarea primelor manufacturi textile din Transilvania la mijlocul secolului XVIII. A urmat o
perioadă de dezvoltare progresivă a industriei textile, numărul de salariați din acest sector
ajungând la câteva zeci de mii în 1990.
După anul 1989, industria textilă și de confecții din Regiunea Centru a înregistrat o evoluție
similară cu cea înregistrată la nivel național. Declinul accentuat din anii 90 a fost urmat de
perioada de dezvoltare a lohn-ului, apoi schimbările intervenite în relațiile comerciale la nivel
internațional (aderarea în 2005 a Chinei la Organizația Mondială a Comerțului) peste care s-a
suprapus criza economico-financiară au afectat negativ situația industriei textile și a
confecțiilor din Regiunea Centru. Într-o perioadă scurtă, de numai doi ani (2008-2010),
numărul angajaților din cele două ramuri industriale a scăzut cu o treime, scăderea neputând
fi recuperată decât într-o mică măsură în anii următori.
Industria textilă și a confecțiilor joacă încă un rol major în ce privește oferta de locuri de
muncă și asigurarea unei rate crescute a ocupării. Potrivit datelor statistice oficiale, în anul
2013, numărul mediu de angajați din industria textilă și a confecțiilor depășește 27 mii,
majoritatea femei, fiind mai mic cu peste 11 mii persoane față de anul 2008.
214
Industria textilă și a confecțiilor se numără între sectoarele cu o contribuție importantă în
exporturile regionale. În anul 2013 valoarea însumată exporturilor de mărfuri din cele 2
ramuri se ridica la peste 626 milioane euro, în creștere cu 30% față de 2003.
e. Sectorul IT și industriile creative
Importanța domeniului IT în cadrul economiei regionale a crescut spectaculos în ultimii ani,

iar potențialul său de dezvoltare în următoarea perioadă este considerabil. Analiza realizată
la nivelul județelor Regiunii Centru privind existența principalelor tipuri de produse, servicii și
competențe, dar și potențialul în sectorul IT, relevă câteva concluzii semnificative:
 existența unei preocupări active și constante în rândul mediului de afaceri din sectorul
IT spre domeniul inovării, cercetării și dezvoltării în 3 județe din Regiunea Centru:
Brașov, Mureș și Sibiu
 existența de firme dezvoltatoare de software în domenii în care există la nivel local și
regional un număr foarte mare de solicitări: contabilitate și managementul firmelor,
registratură și managementul documentelor, software pentru instituțiile publice, retail
și logistică, eCommerce, eBusiness, etc.
 existența de firme dezvoltatoare de software de nișa și asigurarea de consultanță în
domenii precum: Mapping&GIS, industria alimentară, agricultură, telecomunicații,
domeniul medical, Mobil Applications pe diverse platforme .
 în toate din cele 6 județe din Regiunea Centru există competențe și servicii de calitate
privind proiectare de sisteme informatice integrate vizând componentele hardware și
software-ul suport (în special pentru calculatoare, rețele, servere, etc.)
 dezvoltarea și proiectarea primului Smartphone în România de SC ALLVIEW SRL din
Brașov deține un potențial de polarizare și creare de transfer de know-how la nivel
local și regional în domeniul dezvoltării și inovării privind echipamentele hardware și
software dedicat pentru Smartphone și dispozitive conexe
 existența de competențe și servicii de calitate în domeniile integrate: Web design,
programare web, aplicații grafică și multimedia, la nivelul tuturor județelor regiunii,
însă cu mare potențial de dezvoltare și inovare în județele Brașov, Mureș și Sibiu.
Industriile creative
Industriile creative joacă un rol important la nivelul regiunilor de dezvoltare din Uniunea
Europeană. O imagine sintetică cu privire la poziționarea industriilor creative la nivelul Uniunii
Europene este ilustrată printr-o analiză ce evidențiază aspecte referitoare la ocuparea pe care
o generează aceste tipuri de industrii, numărul de firme active în domeniile creative
La nivelul României, regiunea cu cea mai mare pondere a salariaților din industriile creative în
totalul celor la nivelul întregii regiuni este București-Ilfov, care ocupă locul 18 la nivelul
Uniunii Europene cu 5,46%. Din punct de vedere al acestui indicator statistic, Regiunea Centru
215
ocupă locul 2 la nivel național și locul 241 la nivelul Uniunii Europene având o pondere de
1,18%.
f. Sectorul medical şi farmaceutic
Municipiul Târgu-Mureș este unul dintre cele mai renumite centre medicale din România, cu
o infrastructură specifică pentru realizarea serviciilor publice de calitate în domeniul sănătăţii
având două spitale clinice universitare, dintre care Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş,
având statut de spital regional de urgenţă, Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant
Târgu-Mureș.
Această performanţă a sistemului public în asigurarea de servicii de calitate populaţiei în

domeniul medical şi farmaceutic este întărită de activitatea desfăşurată de mediul privat.
Piaţa locală de producţie farmaceutică şi activitatea de cercetare în acest sens sunt în plină
dezvoltare. Companiile producătoare de medicamente din judeţele Mureş, Brașov și Sibiu
alături de firmele producătoare de medicamente homeopate și de cele din domeniul
echipamentelor medicale au avut o evoluție foarte bune în ultimii ani.
g. Turismul balnear și eco-turismul
Segmentul balnear este unul din pieţele turismului de sănătate, alături de turismul medical,
talasoterapia, hidroterapia, wellbeing/spa şi fitness. Dintre cele menţionate anterior se
situează pe locul doi în ordinea crescătoare a medicalizării. Turismul balnear reprezintă una
din formele de circulaţie turistică constantă, cu o clientelă relativ stabilă, care contribuie la
ridicarea coeficienţilor de utilizare a capacităţilor de cazare şi la realizarea unor încasări medii
sporite pe zi/turist.
În Regiunea Centru se găsește cea mai mare densitate de stațiuni balneoclimaterice din
România. Apele minerale cu proprietăți terapeutice, lacurile bogate în săruri minerale, lacurile
din fostele saline, mofetele, nămolurile, turba, aerul puternic ozonificat (bogat în aerosoli
răşinoşi şi ioni negative), constituie cei mai importanți factori curativi naturali. Proprietățile
deosebite și valoarea terapeutică a izvoarelor au fost remarcate încă din Evul Mediu, iar la
începutul secolului XIX s-au făcut primele studii și observații științifice asupra lor și a început
construcția primelor stabilimente pentru tratament. Cele mai importante stațiuni
balneoclimaterice din regiune sunt cele de la Sovata, Ocna Sibiului, Covasna, Băile Tuşnad,
Predeal, Bazna, Balvanyos, Malnaș, Vâlcele, Praid, Borsec, Băile Homorod, Harghita Băi, Izvoru
Mureșului, Lacu Roșu, Aici se tratează numeroase afecţiuni precum: boli cardiovasculare, boli
ale aparatului locomotor, digestiv, respirator şi renal, boli endocrine, boli dermatologice, boli
ginecologice, boli de nutriţie.
Intrat după 1990 într-o perioadă de declin, turismul balnear începe să fie reconsiderat și
revalorizat în ultimii ani, acesta putând redeveni în perioada următoare una din formele
preferate de turism, inclusiv pentru piața externă. În acest sens, amintim faptul că România
deține o treime din izvoarele de apă minerale ale Europei, multe dintre acestea fiind localizate
216
în Regiunea Centru. Accentuarea procesului de îmbătrânire demografică va face ca numărul
de turiști ce optează pentru această formă de turism să crească semnificativ. În același timp,
diversificarea ofertei turismului balnear, dezvoltarea componentei de agrement și a celei de
wellness și spa sunt în măsură să aducă noi categorii de turiști.
h. Mediul construit sustenabil
Regiunea Centru are un foarte bun potențial de biomasă iar potențialul micro-hidro la nivelul
comunităților din zona montană reprezintă peste 30% din intreg potențialul micro-hidro al
României. Totodată, la nivel regional activează un număr de furnizori de cunoaștere cu
experiență in domeniu, capabili să contribuie la dezvoltarea unor subdomenii ale sectorului
energiei regenerabile, cu precădere pentru mediul construit. Universitatea Transilvania din
Brașov a identificat Dezvoltarea Durabilă ca prioritate majoră in cercetare – dezvoltare –
educație. Institutul de Cercetare-Dezvoltare al Universității Transilvania din Brașov (ICDT) are
deja implementate numeroase soluții pentru eficiența energetică in mediul construit și o
gamă largă de mixuri energetice bazate pe energii regenerabile. Institutul pentru Cartof și
Sfeclă de Zahăr are de asemenea preocupări în ce privește valorificarea deșeurilor de biomasă
ca surse de energie.
Alături de firmele din domeniile producerii energiei și de cele din sectorul construcțiilor în
Regiunea Centru activează și un număr de companii care, deși nu au legătură directă cu cele
două domenii, se pot implica în dezvoltarea comunităților durabile fie prin produse specifice
(textile ecologice, alimente bio) si pot intra in circuitul de valorificare a deșeurilor ca sursă de
energie.
i. Industria aeronautică
Una din industriile de vârf, cu o tradiție importantă în centrul României este industria
aeronautică. Înființată în anul 1925, fabrica de avioane de la Brașov a construit în aproape 90
ani un număr impresionant de avioane și elicoptere militare și civile.
În prezent, forța de muncă ce activează în cadrul celor patru firme din domeniul aeronautic
localizate în zona municipiului Brașov, este formată din cca 1100 angajați cu o înaltă calificare.
Amintim faptul că în România pregătirea specialiștilor în domeniul se realizează în cadrul
Facultății de Inginerie Aerospațială a Universității Politehnice București. Institutul Național de
Cercetare - Dezvoltare Aerospațială ,,Elie Carafoli” - INCAS București este în prezent principala
instituție românească de cercetare în domeniul aeronautic, fiind continuatorul unei tradiții de
peste 60 ani. Având în vedere necesarul foarte mare de resurse financiare și tehnologiile de
vârf utilizate, considerăm că dezvoltarea acestui sector al economiei se va putea face doar
printr-o cooperare extinsă cu marile firme europene (în primul rând pe baza unor investiții
strategice ale acestora), iar pe de altă parte este necesară o creștere a gradului de
217
specializare, resursele disponibile trebuind direcționate spre subdomeniile industriei
aeronautice în care există un cert avantaj competitiv.
7.3. Demografie economică
7.3.1.Evoluția întreprinderilor din Regiunea Centru în perioada 2006-2011
La finele anului 2011, în Regiunea Centru existau 54304 întreprinderi active, 86,2% dintre
acestea încadrându-se în clasa microîntreprinderilor (0-9 salariați), 11,3% în clasa
întreprinderilor mici (10-49 salariați), 2,1% în cea a întreprinderilor mijlocii (50-249 salariați) și
doar 217 firme (0,4% din total), se situau în categoria întreprinderilor mari (vezi tab nr.7.11).
Criza economică și modificările în ce privește regimul fiscal au afectat negativ mediul de
afaceri din regiune, numărul de întreprinderi active reducându-se cu 13697 (cca 20%) într-o
perioadă relativ scurtă (2008-2011).
Tabel 7.11 Evoluția numărului de firme active din Regiunea Centru , pe clase de mărime,
-nr-
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total 59300 64292 68001 66018 59253 54304
0-9 salariați 51805 56221 60104 58700 52249 46812
10-49 salariați 5948 6461 6315 5946 5708 6119
50-249 salariați 1293 1368 1351 1172 1098 1156
250 sal. și peste 254 242 231 200 198 217
218
Evolutia nr. de firme active la nivel regional
70000
65000
60000
55000
50000
nr
45000
40000
35000
30000
2006 2007 2008 2009 2010 2011
0-9 sal. 10-49 sal. 50-249 sal peste 250 sal.
Fig. 7.7
Tabel 7.12 Întreprinderile70 active din Regiunea Centru, după activitatea principală
-nr.-
2008 2009 2010 2011
Total 68001 66018 59253 54304

Agricultură și silvicultură 1730 1949 1922 1890
Industria extractivă 139 166 159 152
Industria prelucrătoare 9112 8525 7639 7058
Energie electrică, termică și gaz 52 55 74 76
Distrib. apei, salubritate, deșeuri, 307 311 318 339
Construcții 7705 7767 6250 5434
Comerț 23768 21865 19972 18113
Transporturi și depozitare 4415 4495 4167 4031
Hoteluri și restaurante 3877 4196 3915 3537
Informații și comunicații 2152 2059 1813 1656
Intermedieri financiare 672 708 702 661
Tranzacții imobiliare 1523 1592 1392 1250
Activ. profesionale, științifice si 6542 6728 5981
tehnice 5445
Servicii administrative și servicii 2495 2235 1918
suport 1839
Învățământ 340 376 353 341
Sănătate și asistență socială 1032 1029 987 981
Activități culturale și recreative 654 635 554 481
70
Întreprinderea este o grupare de unități legale care se constituie ca o entitate organizațională de producție de bunuri și servicii care
beneficiază de o autonomie de decizie. O întreprindere exercită una sau mai multe activității în unul sau mai multe locuri (def. INS în conf. cu
Regulamentul Consiliului CEE nr. 696/1993)
Întreprinderea activă este entitatea care din punct de vedere economic este activă în perioada de observare, respective realizează bunuri sau
servicii, înregistrează cheltuieli și întocmește bilanț contabil
219
2008 2009 2010 2011
Alte activități de servicii 1486 1327 1137 1020

Notă: Sunt incluse doar entitățile comerciale cu activitate economică nefinanciară, organizate ca: societăți
comerciale, regii autonome, societăți cooperatiste, societăți agricole
7.3.2. Distribuția teritorială și pe activități economice a întreprinderilor
Analiza în profil teritorial, relevă faptul că județul Brașov se situează pe primul loc în ce
privește numărul de firme active (16209), urmat la distanță de Mureș și Sibiu. La polul opus,
se situează județul Covasna, cu doar 3706 întreprinderi active în 2011. Structura la nivel
județean a firmelor, pe clase de mărime, nu diferă semnificativ de cea la nivel regional în
niciunul din județele regiunii. În ce privește structura firmelor după domeniul de activitate se
remarcă unele specificități teritoriale. Astfel, în județul Brașov se înregistrează un o pondere
mai mare a numărului de întreprinderi din domeniile ,,Activități profesionale, științifice și
tehnice”, ,,Hoteluri și restaurante”, ”Informații și comunicații și din sectorul ”Intermedieri
financiare”comparativ cu celelalte județe ale regiunii. Aceste cifre arată că județul Brașov are
un grad mai mare de diversificare economică, iar sectorul terțiar al economiei este mai
dezvoltat. Datele statistice ale Camerei de Comerț și Industrie Brașov arată că în acest județ
funcționează un număr important de firme mari și mijlocii ce își desfășoară activitatea în
domenii precum: comerț și distribuție, transporturi feroviare, construcții de drumuri și
autostrăzi, comerț cu autovehicule, fabricarea de calculatoare și echipamente electronice.
Tabel 7.13 Distribuția întreprinderilor active din Regiunea Centru, în anul 2011, pe județe și
activități ale economiei naționale
-nr.-
Total 6843 16209 3706 6903 11214 9429
Agricultură și silvicultură 336 419 213 274 416 232
Industria extractivă 28 34 12 22 34 22
Industria prelucrătoare 992 1682 563 1207 1471 1143
Energie electrică, termică
și gaz 4 26 0 15 13 18
Distribuția apei,
salubritate, deșeuri, 52 76 17 45 88 61
Construcții 697 1602 320 748 1063 1004
Comerț 2253 5402 1354 2344 3935 2825
Transporturi și
depozitare 660 1023 268 369 855 856
Hoteluri și restaurante 466 1037 215 508 715 596
Informații și comunicații 150 594 116 180 313 303
Intermedieri financiare 98 221 39 60 119 124
Tranzacții imobiliare 112 476 47 108 185 322
Activ. profesionale,
științifice si tehnice 586 1970 318 547 994 1030
220
Servicii administrative și
servicii suport 149 628 95 215 376 376
Învățământ 51 99 24 42 60 65
Sănătate și asistență
socială 75 345 35 62 261 203
Activități culturale și
recreative 48 163 23 53 120 74
Alte activități de servicii 86 412 47 104 196 175
Numărul de firme active în anul 2011
Sibiu
Mures
Harghita
Covasna
Brasov
Alba
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000 18000
Fig. 7.8
Analizându-se la nivel regional, situația unităților locale active, se constată că predomină

firmele având ca activitate principală comerțul ( aproape 36% din total), urmate de cele din
industria prelucrătoare (13,5%), din sectorul construcțiilor (10,3%) și din domeniul ,,activităţi
profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (10,3%). 127 din cele 228 firme mari, cu peste 250 salariați,
activează în industria prelucrătoare, 23 în domeniul transporturilor, câte 14 companii în
domeniile construcțiilor și comerțului și câte 11 în sectorul producerii și furnizării energiei
electrice, energiei termice și gazului, în domeniul apei, salubrității și gestionării deșeurilor
respective în sectorul activității de servicii administrative și servicii suport, celelalte domenii
de activitate având un număr redus de firme mari.
Exceptând sectorul producerii energiei electrice și termice, sectorului distribuției apei și

salubrității și industriei prelucrătoare, celelalte domenii înregistrează ponderi ale
întreprinderilor mici și microîntreprinderilor de peste 90% din numărul de firme la nivel de
ramură (vezi tab nr 7.14).
Tabel 7.14 Unitățile locale active71 din Regiunea Centru, după activitatea principală și clasa
de mărime în anul 2011
71
Unitatea locală este o întreprindere sau o parte a acesteia situată la o adresă identificabilă, în care se desfășoară o activitate economică
( definiția INS)
221
-nr.-
Total Din care
0-9 sal. 10-49 sal 50-249 250 și
sal. peste
Total 53349 45518 6355 1248 228
Industrie extractivă 176 120 42 6 8
Industrie prelucrătoare 7215 4772 1703 613 127
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi
90 55 13 11 11
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea
383 243 95 34 11
deşeurilor, activităţi de decontaminare
Construcţii 5494 4508 839 133 14
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea
19060 16915 1928 203 14
autovehiculelor şi motocicletelor
Transport şi depozitare 4103 3620 398 62 23
Hoteluri şi restaurante 3582 3036 499 45 2
Informaţii şi comunicaţii 1721 1541 148 30 2
Tranzacţii imobiliare 1257 1204 50 3 0
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 5482 5283 182 12 5
Activităţi de servicii administrative şi activităţi
1919 1605 229 74 11
de servicii suport
Învăţământ 343 312 30 1 -
Sănătate şi asistenţă socială 997 894 93 10 -
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 499 434 57 8 -
Alte activităţi de servicii 1028 976 49 3 -
7.3.3. Indicatorii economic-financiari ai întreprinderilor
Cifra de afaceri totală realizată de firmele locale din Regiunea Centru s-a ridicat în anul 2011
la 106679 milioane lei, aportul comerțului fiind de aproximativ 33%, iar cel al industriei
prelucrătoare de 34%. Alte ramuri în care s-a înregistrat o valoare semnificativă a cifrei de
afaceri sunt: producerea și distribuția de energie electrică, energie termică și gaze (7,4%),
construcțiile (6,7% din totalul CA la nivel de regiune), hoteluri și restaurante (5,9%) (vezi tab
nr. 7.15).
Tabel 7.15 Cifra de afaceri, investițiile brute și personalul unităților locale active din
industrie și servicii, la nivelul Regiunii Centru, în anul 2011
Cifra de Investiții nete Investiții nete Personal Productivitatea

afaceri (mil. (mil. lei) la 1000 lei (nr.) muncii
lei) cifră de (mii lei/
afaceri (lei) salariat/an)
Total 106679 6836 64 504723 211
Industria extractivă 4495 409 91 8562 525
Industria prelucrătoare 36397 2502 69 193404 188
Energie electrică și
7899 766 97 9930 795
termică, gaze
Distribuția apei,
2025 206 10748
salubritate 102 188
Construcții 7110 427 60 49242 144
222
Cifra de Investiții nete Investiții nete Personal Productivitatea
afaceri (mil. (mil. lei) la 1000 lei (nr.) muncii
lei) cifră de (mii lei/
afaceri (lei) salariat/an)
Comerț 34903 1024 29 104406 334
Hoteluri și restaurante 6299 567 90 40130 157
Transporturi, depozitare,
1389 345 248 22128 63
poștă
Informații și comunicații 1443 56 39 9908 146
Tranzacții imobiliare și
3409 403 43599
serv pt. întreprinderi 118 78
Învățământ 65 6 92 1483 44
Sănătate și asistență
387 92 238 5009
socială 77
Alte activități de servicii
colective, sociale și 858 33 38 6174 139
personale
Notă: Sunt incluse doar entitățile comerciale cu activitate economică nefinanciară, organizate ca:
societăți comerciale, regii autonome, societăți cooperatiste, societăți agricole
Investițiile nete realizate în anul 2011 la nivelul Regiunii Centru au depășit 6800 milioane lei,
grosul investițiilor îndreptându-se spre industria prelucrătoare. Capitalul investit reprezintă
6,4% din cifra de afaceri obținută de companiile locale din industrie, construcții și servicii.
Comparativ cu cifra de afaceri la nivel de ramură, aferentă anului 2011, cele mai ridicate
valori ale investițiilor s-au realizat în domeniul ,,Transporturi, depozitare, poștă” (306 lei la
1000 lei cifră de afaceri), urmat de domeniul ,,Sănătate și asistență socială (238 lei investiți la
1000 lei CA). Cu doar 29 lei investiți la 1000 lei cifra de afaceri obținută în 2011, comerțul
ocupă ultima poziție în clasamentul pe domenii economice realizat în funcție de acest
indicator economic (vezi tab nr. 7.15).
În ce privește numărul de personal, pe primele locuri se situează industria prelucrătoare și

comerțul (cu 38,3% respectiv 20,7% din totalul salariaților din sectorul productiv al regiunii),
alte ramuri economice cu un număr mare de angajați fiind sectorul construcțiilor, cel al
serviciilor pentru întreprinderi și domeniul hotelier (vezi tab nr. 7.15).
Analizate strict prin prisma indicatorilor financiari, nivelurile cele mai ridicate ale
productivității muncii, în anul 2011, s-au înregistrat în domeniul producerii și distribuției
energiei electrice, energiei termice și gazului, în industria extractivă și în comerț. La polul
opus, niveluri scăzute de productivitate se înregistrează în unitățile economice din
învățământ și din domeniile ,,Tranzacții imobiliare și servicii pentru întreprinderi” și
,,Transporturi, depozitare, poștă” (vezi tab. nr. 7.15).
SUMAR
223
 Produsul intern brut obținut în 2010 la nivelul Regiunii Centru totalizează 59,12 miliarde
lei (în prețurile anului 2010), reprezentând 11,3% din valoarea produsului intern brut al
României. Prin valoarea P.I.B./locuitor, Regiunea Centru se situa pe poziția a treia la
nivel național, după Regiunea București-Ilfov și Regiunea Vest.
 În anul 2010, Produsul Intern Brut /locuitor al Regiunii Centru, calculat la paritatea de
cumpărare standard, era de 10900 euro, reprezentând 45% din media Uniunii Europene
și 95,9% din media națională.
 Diferențele apreciabile în ce privește dezvoltarea economică a județelor se reflectă în
valorile indicelui de disparitate a produsului intern brut/ locuitor. Două județe din
Regiunea Centru – Brașovul și Sibiul – se numără printre cele mai dezvoltate din țară,
județul Alba se situează în apropierea mediei naționale, în timp ce celelalte 3 județe ale
regiunii sunt cu 20-30 pp sub valoarea P.I.B./ locuitor la nivel național
 În anul 2010, productivitatea muncii la nivel regional a fost de 27539 euro la paritatea
de cumpărare standard / persoană ocupată/ an, valoare apropiată de cea înregistrată la
nivel naţional. Comparativ cu nivelul mediu din Uniunea Europeană, productivitatea
muncii din Regiunea Centru atingea, în 2010, aproape 46% din acesta. Față de celelalte
regiuni ale României, Regiunea Centru se situa pe poziţia a treia, după Bucureşti şi
Regiunea Vest.
 Structura economică a Regiunii Centru a suferit modificări substanțiale în ultimii 10 ani.
Ponderile unor sectoare economice de bază, precum agricultura, industria extractivă,
industria prelucrătoare grea s-au redus mult, crescând în schimb ponderea altor ramuri
economice și a celor din sectorul terțiar cu precădere.
 Pilonii industriei Regiunii Centru sunt industria alimentară, industria confecțiilor textile,
prelucrarea lemnului, materialele de construcții și industria auto.
 Soldul investițiilor străine directe în Regiunea Centru a urcat, la finele anului 2012,
conform datelor Băncii Naționale a României, la 4,625 miliarde euro (7,8% din totalul
investițiilor străine directe din România), Regiunea Centru plasându-se pe poziția a
doua, după Regiunea București-Ilfov în ce privește totalul investițiilor străine.
 Exporturile au avut o contribuție importantă la creșterea economică a Regiunii.
Exporturile regionale au înregistrat o evoluție puternic ascendentă în ultimii 10 ani,
nivelul acestora ajungând la circa 5,8 miliarde euro în anul 2011, de 4,2 ori mai mult
comparativ cu nivelul înregistrat în anul 2001.
 La finele anului 2011, în Regiunea Centru existau 54304 întreprinderi locale active, 86,2%
dintre acestea încadrându-se în clasa microîntreprinderilor (0-9 salariați), 11,3% în clasa
întreprinderilor mici (10-49 salariați), 2,1% în cea a întreprinderilor mijlocii (50-249
salariați) și doar 217 firme (0,4% din total), se situau în categoria întreprinderilor mari.
 Motor al dezvoltării economice regionale, întreprinderile mici și mijlocii au înregistrat o
dezvoltare susținută începând cu anul 1990, ajungând să reprezinte în anul 2011
aproximativ 73% din efectivul de personal și 63% din cifra de afaceri realizată de
întreprinderile locale din industrie, construcții și servicii,cu excepția celor din sectorul
224
bancar și de asigurări. Criza economică și modificările în ce privește regimul fiscal au
afectat negativ mediul de afaceri din regiune, numărul de întreprinderi active reducându-
se cu cca 20% într-o perioadă relativ scurtă (2008-2011)
 O nevoie stringentă a IMM-urile din regiune este creșterea gradului de modernizare și
extinderea inovării. Pe de altă parte, participarea companiilor autohtone în diversele
rețele de cooperare economică la nivel european este încă la un nivel scăzut.
 În Regiunea Centru funcţionează în prezent 11 parcuri industriale. Şapte dintre acestea
sunt în proprietate publică, 3 în proprietate privată şi unul este în parteneriat public-
privat. Alături de parcurile industriale, în Regiunea Centru funcționează câteva zone
industriale, zone de dezvoltare economică, centre de afaceri și incubatoare de afaceri,
dezvoltate prin inițiative publice sau private pentru a răspunde nevoilor în creștere ale
mediului de afaceri .
 Un proces economic recent este crearea clusterelor economice. Până în prezent, în
Regiunea Centru s-au format clustere în domeniile prelucrării lemnului, al biomasei, al
electrotehnicii, al industriei alimentare.
 Cercetarea autohtonă joacă încă un rol redus în dezvoltarea economică, transferul
rezultatelor cercetării și aplicarea lor în economie făcându-se încet și cu dificultate. Prin
restabilirea unei legături puternice între cercetare și economie și prin creșterea rolului
inovării se vor putea pune noi baze pentru o dezvoltare durabilă a economiei Regiunii
Centru.
8. Dezvoltarea turismului
8.1. Potențialul turistic al Regiunii Centru. Considerații generale
Cu o natură extrem de generoasă şi un patrimoniu cultural de o mare valoare, Regiunea

Centru dispune de un potenţial turistic ridicat şi diversificat. Fără a încerca o separare netă
între formele de turism practicate în Regiunea Centru, considerăm utilă o analiza diferențiată
a acestora. Din cercetările și studiile72 regionale în domeniu reiese concluzia că formele de
turism cu cel mai ridicat potențial de dezvoltare sunt: turismul montan, turismul balnear,
turismul cultural și turismul rural.
Turismul montan beneficiază în Regiunea Centru de condiţii naturale excepţionale, aproape

jumătate din suprafața regiunii fiind ocupată de arealele montane. Diversitatea peisagistică,
ariile naturale protejate, cu numeroase specii endemice de floră și faună, traseele rutiere
spectaculoase, stațiunile montane fac din Regiunea Centru prima regiune a ţării din punctul
de vedere al potenţialului turistic montan. În acest sens, menționăm faptul că Regiunea
72
ADR Centru, Aspecte privind dezvoltarea turismului în Regiunea Centru, Alba Iulia 2011
ADR Centru, Strategia pentru dezvoltarea turistică a Regiunii Centru, Alba Iulia, 2006
225
Centru include părți însemnate din suprafața a 6 din cele 28 de parcuri naționale sau naturale
ale României și cuprinde numeroase alte arii protejate și rezervații naturale.
Turismul cultural dispune de resurse însemnate, cu o mulțime de obiective valoroase ce

împânzesc teritoriul regiunii și câteva repere arhitectonice binecunoscute (ansamblul
bisericilor fortificate, castelul Bran, cetatea Sighișoara, Sibiu, Brașov, Alba Iulia etc) precum și
festivaluri tradiționale de prestigiu (Pelerinajul de Rusalii de la Șumuleu-Ciuc, Târgul de Fete
de pe Muntele Găina). Distanța relativ mică dintre obiectivele turistice culturale favorizează
integrarea acestora în diferite circuite tematice.
preferate de turism, inclusiv pentru piața externă. În acest sens, amintim faptul că România
deține o treime din izvoarele de apă minerale ale Europei, multe dintre acestea fiind localizate
în Regiunea Centru. Accentuarea procesului de îmbătrânire demografică va face ca numărul
de turiști ce optează pentru această formă de turism să crească semnificativ. În același timp,
diversificarea ofertei turismului balnear, dezvoltarea componentei de agrement și a celei de
wellness și spa sunt în măsură să aducă noi categorii de turiști (tineri, sportivi, turiști care
caută ,,distracția”).
Turismul rural atrage îndeosebi familiile cu copii, care caută relaxarea într-un mediu liniștit și
sănătos. Pe lângă turiștii din România, de această formă de turism sunt atrași și turiștii străini
interesați de cultura românească, aceasta fiind un mijloc direct de cunoaștere a civilizației
tradiționale autentice. Turismul rural a înregistrat o dinamică spectaculoasă în ultimii 20 ani,
numărul pensiunilor turistice și agroturistice din Regiunea Centru depășind 1000, iar cel al
locurilor de cazare oferite ajungând la aproape 19 mii.
Turismul de afaceri s-a dezvoltat cu precădere în marile orașe și în câteva stațiuni ce oferă un
înalt confort de cazare și dispun de facilitățile tehnice necesare.
Pentru a ilustra potențialul turistic al Regiunii Centru, prezentăm mai jos o scurtă enumerare
a principalelor atracții turistice.
226
Fig. 8.1 Harta turistică a Regiunii Centru
8.1.1. Atracții naturale, stațiuni montane

Parcuri naționale și parcuri naturale
 Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș cuprinde Cheile Bicazului, celebrele chei

modelate de râul cu același nume în calcarele masivului Hășmaș, cu o lungime de 8 km
(între staţiunea Lacul Roşu şi comuna Bicaz Chei).
 Lacul Roşu, unic prin modul de geneză. Lacul este situat în arealul protejat al Parcului
Național Cheile Bicazului-Hășmaș, care mai cuprinde o largă varietate de elemente
interesante din punct de vedere geologic, paleontologic, floristic și peisagistic.
 Parcul Național Căliman. Ocupând 24000 hectare în masivul vulcanic Călimani, parcul
adăpostește câteva importante rezervații de interes științific și turistic, oferind în același
posibilitatea de a desfășura diferite activități în aer liber.
 Parcul Natural Defileul Mureșului Superior. Având o suprafață de peste 9000 hectare,
parcul natural adăpostește mai multe specii rare de plante și animale.
 Unic prin frumuseţea variată a naturii, Parcul Natural Bucegi, este situat între altitudinile
1000 - 2505 m, în Masivul Bucegi.
 Bine cunoscut în România şi peste graniţe, Parcul Naţional Piatra Craiului (întins pe
aproape 15 000 hectare), se remarcă în primul rând prin relieful spectaculos (cea mai
lungă creastă calcaroasă din România), cu elemente geologice deosebite și prin bogăția de
specii rare de floră și faună.
227
 Situat în partea central-vestică a grupei montane a Apusenilor, Parcul Natural Apuseni se
întinde pe o suprafață de peste 75 000 hectare, aproximativ 30% din aceasta fiind situată
pe teritoriul Regiunii Centru.
 Unicat în sud-estul Europei, Gheţarul de la Scărişoara este cea mai mare peşteră cu
gheaţă din România şi printre puţinele din lume situate la această altitudine ( 1165 m).
Rezervații naturale
 Lacul Sfânta Ana este unul din cele 3450 de lacuri existente pe teritoriul României şi
singurul lac vulcanic din Europa de Est format într-un crater vulcanic.
 La Mestecănişul de la Reci Este cea mai întinsă rezervaţie din judeţul Covasna, având un
caracter complex: geologic, floristic şi faunistic.
 Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului
 Fagul împăratului (Baia de Arieş)
 Detunatele (Detunata Goală și Detunata Flocoasă). Rezervație geologică (coloane
verticale de bazalt) situată în comuna Bucium.
 Huda lui Papară. Una din cele mai mari și mai dificile peșteri din România, situată în
Munții Trascău.
 Cheile din Munții Trascăului: Cheile Aiudului, Cheile Râmețului, Cheile Întregalde, Cheile
Ampoiței
 Iezerul Ighiel. Cel mai întins la carstic din România este situat în partea de sud a Munților
Trascău
 Râpa Roșie situată în apropierea municipiului Sebeș
 Vulcanii noroioși din comuna Hășag
 Rezervaţia de bujori de stepă din comuna Zau de Câmpie
Stațiuni de iarnă. Domenii schiabile
 Poiana Brașov. Una din cele mai importante stațiuni de iarnă din România. Oferă 12 pârtii
de schi de diverse grade de dificultate.
 Predeal. Una din cele mai importante stațiuni de iarnă din România. Oferă 8 pârtii de schi
de diverse grade de dificultate.
 Păltiniș. Stațiune turistică montană situată la 30 km față de municipiul Sibiu
 Bâlea. Aflată pe traseul Transfăgărășanului, pe malul lacului glaciar cu același nume, Bâlea
este stațiunea turistică montană cu cel mai lung sezon de schi din România.
 Arieșeni. Stațiune turistică montană, ce oferă facilități pentru practicarea sporturilor de
iarnă, situată în Munții Bihorului
 Izvoru Mureșului. Stațiune de iarnă pentru tineret
 Alte domenii de schi: Timișu de Sus, Pârâul Rece, Toplița, Mădăraș, Bucin, Săcele,
Ciumani, Luncile Prigoanei (Munții Șureanu)
228
8.1.2. Stațiuni balneare și balneoclimaterice
România. Apele minerale cu proprietăți terapeutice, lacurile bogate în săruri minerale, lacurile
din fostele saline, mofetele, nămolurile, turba, aerul puternic ozonificat (bogat în aerosoli
răşinoşi şi ioni negative), constituie cei mai importanți factori curativi naturali. Proprietățile
deosebite și valoarea terapeutică a izvoarelor au fost remarcate încă din Evul Mediu, iar la
începutul secolului XIX s-au făcut primele studii și observații științifice asupra lor și a început
construcția primelor stabilimente pentru tratament. Începând cu sfârșitul secolului XIX s-au
dezvoltat mai multe stațiuni balneare sau balneoclimaterice, cele mai importante dintre
acestea fiind cele de la Sovata, Covasna, Băile Tuşnad, Predeal, Balvanyos, Malnaș, Vâlcele,
Praid, Borsec, Băile Homorod, Harghita Băi, Izvoru Mureșului, Lacu Roșu, Ocna Sibiului, Bazna.
După anul 1989, multe dintre aceste stațiuni au intrat în declin, structurile de cazare și bazele
de tratament au intrat într-un proces de uzură morală și degradare fizică, unele dintre ele
fiind chiar abandonate. În ultimii ani s-au derulat mai multe proiecte vizând reabilitarea și
modernizarea stațiunilor din Regiunea Centru, impactul pozitiv al acestor proiecte fiind deja
vizibil.
 Sovata – este una din cele mai importante stațiuni balneare din România. Situată la o
distanță de 60 km față de municipiul Târgu Mureș, în depresiunea Praid-Sovata. Pe lângă
infrastructura complexă de tratament, stațiunea Sovata dispune de multiple posibilități
de agrement, inclusiv în anotimpul rece, aici fiind amenajate două pârtii de schi.
 Covasna. Una din cele mai importante stațiuni balneare din România.
 Băile Tușnad. Stațiune de importanță națională recomandată pentru tratarea unor diverse
afecțiuni. Stațiunea dispune de pârtii de schi
 Ocna Sibiului. Stațiune balneară și de agrement.
 Praid. Stațiune balneară pentru tratarea bolilor aparatului respirator. În interiorul salinei
se găsesc un muzeu, o biserică, o cramă. Pe timpul iernii funcționează 2 pârtii de schi.
 Borsec. Una din cele mai vechi și renumite stațiuni balneoclimaterice din Europa Centrală
și de Est, situată în depresiunea cu același nume.
 Harghita Băi. Stațiune balneară. Pârtii de schi
 Băile Homorod. Stațiune balneară. Pârtii de schi
 Balvanyos. Stațiune balneară de importanță locală
 Malnaș. Stațiune balneară de importanță locală
 Vâlcele. Stațiune balneară de importanță locală
 Bazna. Stațiune balneară recomandată situată în nord-vestul județului Sibiu
 Miercurea Sibiului. Stațiune balneoclimaterică sezonieră de interes local
229
8.1.3. Patrimoniul cultural și istoric
Orașe cu un patrimoniu cultural complex
 Orașul Brașov. Prima atestare documentară datează din anul 1235, cetatea medievală a
Braşovului a fost una dintre cele mai sigure cetăţi din Transilvania. În prezent, în
perimetrul cetății Braşovului se găsesc aproape toate stilurile din arhitectura europeană,
de la Gotic la Baroc și de la Renaştere la Art Nouveau, constituind o frumoasă îngemănare
cu arhitectura modernă a orașului. Cel mai mare edificiu religios în stil gotic din Europa de
Sud-Est, Biserica Neagră din Brașov este construită în stil gotic transilvănean.
 Orașul Sibiu a fost ales de către Comisia Europeană drept capitală europeană a culturii în
anul 2007, fiind până în prezent singurul oraș din România care a primit acest titlu.
Muzeul Naţional Brukenthal, găzduit de Palatul Brukenthal, cuprinde colecţii
impresionante de artă românească și europeană. Biblioteca Brukenthal adăposteşte
280.000 de volume din care 381 sunt incunabule.
 Târgu Mureș. Unul dintre cele mai importante și dinamice orașe ale Regiunii Centru, cu un
trecut istoric bogat și o valoroasă moștenire arhitecturală și culturală.
 Cetatea Vauban din Alba Iulia este cea mai mare cetate construită în acest stil din sud-
estul Europei, întinzându-se pe o suprafață de peste 100 hectare. În interiorul acesteia se
găsesc principalele obiective turistice ale orașului. Catedrala romano-catolică din Alba
Iulia – unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură medievală din
Transilvania. Cunoscută în întreaga lume pentru colecţiile sale de mare valoare Biblioteca
Batthyaneum din Alba Iulia a fost înfiinţată în anul 1792 de episcopul catolic Ignac
Batthyany. În incinta bibliotecii găsim numeroase rarităţi pe plan european, unele
manuscrise fiind unicate pe plan mondial.
 Sighişoara este una din puținele cetăți locuite din sud-estul Europei și singura de acest
gen din România, fiind inclusă în lista patrimoniul mondial UNESCO.
 Sfântu Gheorghe
 Miercurea Ciuc
Vestigii antice
 Vestigiile castrului roman Apulum (Alba Iulia).

 Minele romane de la Roşia Montană
 Căpâlna. Cetate dacică, sit inclus pe lista patrimoniului UNESCO, alături de alte 5 cetăți
dacice din Munții Orăștiei
 Tilișca. Ruinele cetății dacice
 Covasna. Vestigiile cetății dacice Valea Zânelor
Biserici fortificate, cetăți
 Bisericile fortificate din Transilvania, incluse în patrimoniul UNESCO. Bisericile fortificate

din Transilvania fac parte din moștenirea germană a Transilvaniei. Așezată în urmă cu 850
230
ani, populația săsească a avut o contribuție semnificativă la evoluția economico-socială a
Transilvaniei. Dintre cele cca 150 biserici fortificate din Transilvania, UNESCO a ales și a
inclus în patrimoniul mondial 7 biserici, toate situate în Regiunea Centru (Biertan, Valea
Viilor, Prejmer, Viscri, Saschiz, Câlnic, Dârju), considerate de specialiști ca fiind cele mai
frumoase și mai reprezentative.
 Bisericile fortificate din Alma, Moșna, Dealu Frumos, Merghindeal, Iacobeni (situate în
partea nordică a județului Sibiu) se numără printre cele mai de seamă biserici fortificate
din Transilvania, construite între secolele XIII și XV, fiind înscrise în lista patrimoniului
național de arhitectură
 Hărman. Biserică fortificată din Țara Bârsei, construită între secolele XIII și XV, îmbinare a
stilurilor romanic și gotic
 Biserica din Cisnădioara, unul din cele mai reprezentative monumente în stil romanic,
 Mănăstirea Cârța - fosta mănăstire cisterciană de la Cârța este unul din cele mai valoroase
edificii religioase, aparținând stilurilor romanic și gotic timpuriu din țara noastră.
 Cetatea Făgărașului.
 Mediaș. Cetatea medievală. Biserica evanghelică ,,Sfânta Margareta”, ridicată în secolul al
XV-lea, în stilul gotic târziu, având un impresionant turn cu o înălțime de 70 metri.
 Cetatea Rupea. Cetate țărănească atestată la începutul sec. XIV
 Cetatea Feldioara.
 Râșnov. Cetate țărănească construită în secolele XIV-XV
 Cetatea Slimnic. Cetatea țărănească
Castele și palate
 Castelul Bran. Unul din cele mai cunoscute simboluri ale României, menționat
documentar pentru prima dată în anul 1377
 Criș (județul Mureș). Castelul Bethlen, unul din cele mai vechi castele din România,
datând încă din secolul XIV.
 Brâncovenești (județul Mureș). Castelul Kemeny, ridicat în secolul XV în stil renascentist.
 Lăzarea (județul Harghita). Ridicat în secolul al XV-lea, castelul familiei contelui Lazar este
una din cele mai interesante construcții în stil renascentist din Transilvania.
 Boița (județul Sibiu). Castelul Turnu Roșu menționat documentar în secolul XV.
 Cetatea de Baltă (județul Alba). Situat în mijlocul renumitelor podgorii de pe Târnave,
castelul Bethlen Haller a fost construit la sfârșitul secolului al XVI-lea în stilul Renașterii
franceze.
 Sânmiclăuș (județul Alba). Castelul Bethlen, construit în secolul XVII, în stilul Renașterii
târzii
 Racoș (județul Brașov). Castelul feudal, construit în secolul XVII în stilul Renașterii
transilvănene.
 Zăbala (județul Covasna). Castel datând din secolul XVI, situat într-o pădure la poalele
Munților Vrancei. În prezent castelul este deschis în regim hotelier.
231
 Avrig (județul Sibiu). Palatul Brukenthal, construit în secolul al XVIII-lea, ca reședință de
vară a baronului Samuel von Brukenthal
 Gornești (județul Mureș). Castelul Teleki, una din cele mai reprezentative opere ale artei
baroce din Transilvania.
 Gurghiu (județul Mureș). Castel datând din secolul XVIII.
 Budila (județul Brașov). Castele din secolul XVIII (castelele Beldy, Mikes,Nemes)
 Sâncrai (județul Alba). Castelul Kemeny construit în stil eclectic în jurul anului 1800.
 Zau de Câmpie (județul Mureș). Castelul familiei Ugron, construit în jurul anului 1900
după modelul castelelor medievale din Franța
 Arcuș (județul Covasna). Castel construit în stil neobaroc la sfârșitul secolului XIX.
 Castelele din Micloșoara și Valea Crișului (județul Covasna), primul dintre ele funcționând
ca hotel.
Mănăstiri
 Sâmbăta de Sus. Mănăstire ortodoxă din secolul XVII, ctitorie a voievodului Constantin
Brâncoveanu, monument reprezentativ de arhitectură brâncovenească.
 Mănăstirea Râmeț. Așezată într-un cadru natural deosebit de pitoresc, pe Valea
Geoagiului (Mănăstirii), în imediata apropiere a Cheilor Râmețului, Mănăstirea Râmeț este
unul din cele mai vechi așezăminte monahale ortodoxe din Transilvania.
Alte orașe cu obiective culturale de importanță turistică majoră
 Sebeș, Aiud, Blaj, Odorheiu Secuiesc, Târgu Secuiesc, Reghin, Dumbrăveni.
8.1.4.Zona rurală
 Bran – Moeciu - Fundata.

 Mărginimea Sibiului.
 Zona Arieșului superior (Albac – Gârda - Arieșeni - Avram Iancu - Vidra)
 Rimetea.
 Corund- Sovata
 Zona Săcele - Întorsura Buzăului
Importanţa economică a turismului se menţine la un nivel foarte redus, atât la nivel regional
cât şi la nivel naţional, înregistrându-se în ultimii ani chiar o tendinţă de scădere a ponderii
turismului în Produsul Intern Brut. Astfel, ponderea turismului în valoarea adăugată brută
regională a scăzut de la 3,6% în 1998 la 2,3% în 2008, în timp ce la nivel naţional ponderea
turismului în valoarea adăugată brută a coborât, în aceeaşi perioadă, de la 2,6% la 1,9% (vezi
fig. 8.2).
232
Ponderea turismului în valoarea adaugată brută
3,5
3
%
2,5
1,5
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Romania Reg Centru
Sursa: Estimări pe baza datelor Institutului Național de Statistică

Fig. 8.2
8.2. Structuri de primire turistică
Baza materială a turismului din Regiunea Centru cuprindea în anul 2012, 1526 unităţi de
cazare, dintre care 269 hoteluri și moteluri, 29 hosteluri, 49 cabane, 109 vile și bungalouri,
429 pensiuni turistice și 594 pensiuni agroturistice, restul fiind alte tipuri de unităţi turistice.
Densitatea unităţilor de cazare, la 100 kmp, este, în Regiunea Centru, de 4,48 faţă de 2,45 la
nivel naţional. În cadrul regiunii, valoarea acestui indicator variază între 1,81 unităţi/100kmp
în judeţul Alba şi 12,06 unităţi/100kmp în judeţul Braşov.
Regiunea Centru deţine 37,9% din pensiunile agroturistice ale României, 34,4% din pensiunile
turistice şi 33,6% din numărul cabanelor. În judeţul Braşov se găsesc unul din cele șase sate de
vacanţă de care dispune turismul românesc.
Trebuie însă menţionat faptul că baza turistică din regiune este parţial învechită, lipsa
modernizărilor afectând calitatea serviciilor oferite turiştilor. Reţeaua unităţilor de primire
turistică este neuniform răspândită, concentrarea cea mai mare înregistrându-se în judeţul
Braşov (646 unităţi, reprezentând 42,3% din totalul pe regiune al unităţilor turistice), la polul
opus situându-se judeţul Covasna cu doar 100 unităţi (6,6% din total).
Tabel 8.1 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare

turistică în România şi Regiunea Centru la 31. 07. 2012
- unităţi -
Romania Reg. Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu
Centru
Total 5821 1526 113 646 100 344 214 109
Hoteluri și moteluri 1606 269 18 102 21 28 61 39
Hosteluri 178 29 2 14 1 5 5 2
Hanuri turistice 3 - - - - - - -
233
Centru
Cabane turistice 146 49 5 21 1 12 4 6
Campinguri 48 12 1 2 2 3 3 1
Vile turistice și 863 109 3 60 6 12 25 3
bungalouri
Tabere școlare 70 19 3 1 2 2 3 8
Pensiuni turistice 1247 429 20 185 25 93 81 25
Pensiuni agroturistice 1569 594 61 260 39 179 30 25
Popasuri turistice 39 6 - - 1 3 2 -
Sate de vacanță 6 1 - 1 - - - -
Spații de cazare pe nave 10 - - - - - - -
Ponderea judeţelor în structura de primire turistică din Regiunea Centru
7,4%
7,1% Alba
14,0% Brasov
Covasna
42,3%
Harghita
22,5% Mures
6,6% Sibiu
Fig. 8.3
Capacitatea de cazare existentă73, la 31 iulie 2012, era de 53787 locuri (17,9% din
capacitatea de cazare la nivel naţional), ceea ce îi conferă regiunii poziţia a doua pe țară, în
creștere cu 2,6% faţă de 1990. Capacitatea de cazare în funcţiune74, de 15459,2 mii locuri-zile
este, în medie cu 32,7% mai ridicată faţă de 1990, cea mai mare creștere înregistrându-se în
judeţul Brașov (+100,3%), iar cea mai severă scădere în Harghita (-46,6%). Indicele de utilizare
a capacităţilor aflate în funcţiune este de doar 23,6% (25,9% pe ţară), Regiunea Centru
73Capacitatea de cazare turistică existentă reprezintă numărul de locuri de cazare de folosință turistică înscrise în ultimul act
de recepție, omologare sau clasificare al structurii de primire turistică. Sunt luate în calcul numărul de locuri din structurile
existente la 31 iulie din anul respectiv. (definiția Institutului Național de Statistică)
74 Capacitatea de cazare turistică în funcțiune (exprimată în locuri-zile) reprezintă numărul de locuri de cazare puse la
dispoziția turiștilor de către structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare înmulțit cu numărul de zile cât sunt deschise
în perioada considerată. (definiția Institutului Național de Statistică)
234
ocupând locul al patrulea din acest punct de vedere. Judeţul Covasna, cu un indice de utilizare
de 36,2%, ocupă prima poziţie în regiune, în timp ce judeţul Brașov, cu un indice de 20,1%, se
situează pe ultima.
Tabel 8.2 Capacitatea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică

în România şi Regiunea Centru la 31. 07. 2012
-locuri –
Centru
Total 301109 53787 3268 21699 4836 8542 9317 6125
Hoteluri 181702 21839 788 8845 2567 1804 4313 3522
Hosteluri 7562 1094 70 445 20 188 287 84
Moteluri 8078 2034 213 748 146 240 537 150
Hanuri 81 - - - - - - -
Vile turistice 14775 2816 120 1476 229 410 430 151
Cabane turistice 5150 1593 131 752 21 298 125 266
Bungalouri 2663 388 - 88 - 48 224 28
Sate de vacanta 352 72 - 72 - - - -
Campinguri 12816 2691 53 874 610 570 524 60
Popasuri turistice 1847 326 - - 15 124 187 -
Căsuțe turistice 2199 475 - - 116 359 - -
Tabere de elevi si
prescolari 10908 1805 244 50 182 167 486 676
Pensiuni turistice 25019 8581 428 3947 436 1745 1507 518
Pensiuni
agroturistice 27453 10073 1221 4402 494 2589 697 670
Tabel 8.3 Capacitatea de cazare existentă şi cea în funcţiune în anul 2012
Capacitatea de % din Capacitatea de Indicele de utilizare a

cazare existentă nivelul cazare în funcţiune capacităţii în funcţiune
-locuri - naţional mii locuri-zile -%-
România 301148 100,0 73606,9 25,9
Centru 53791 17,9 15459,2 23,6
Nord - Est 24208 8,0 7051,9 23,0
Sud - Est 98537 32,7 13958,9 32,2
Sud 26340 8,7 7733,4 22,8
Sud - Vest 19959 6,6 5218,7 29,8
Vest 26087 8,7 7082,9 23,5
Nord - Vest 30687 10,2 9401,0 22,4
Bucureşti - Ilfov 21539 7,2 7700,9 29,1
8.3. Fluxul turistic
Numărul total de turişti cazaţi in anul 2012 (1640,4 mii, ceea ce reprezintă 21,4% din totalul
turiştilor cazaţi in România), situează Regiunea Centru pe primul loc la nivel național. Faţă de
235
anul 1990, când în Regiunea Centru au fost cazaţi 2001,7 mii turişti, numărul acestora a
scăzut cu 18%, scăderea la nivelul întregii ţări fiind de 37,8%. Pe judeţe, cea mai mare scădere
se înregistrează în judeţul Harghita (-60,9%), județul Mureșul cunoscând în schimb o creștere
(+26%). Ponderea turiştilor străini în 2012 era de 18% la nivelul regiunii (21,6% la nivel
naţional), valorile extreme întâlnindu-se în judeţul Sibiu (27,1%) şi în judeţul Covasna (12,2%).
Tabel 8.4 Capacitatea de cazare şi turiştii cazaţi în perioada 2004-2012
2004 2007 2010 2011 2012

Capacitat Turişti Capacitate Turişti Capacitate Turişti Capacitate Turişti Capacitate Turişti
e de cazaţi de cazare cazaţi de cazare cazaţi de cazare cazaţi de cazare cazaţi
cazare -mii- existentă -mii- existentă -mii- existentă -mii- existentă -mii-
existentă -locuri- -locuri- -locuri- -locuri-
-locuri-
România 275941 5638,5 283701 6971,9 311698 6036,2 278503 7031,6 301148 7653,4
Reg. 34365 35380 1330,1 42029 1118,8 45388 1435,8 53791 1640,4
Centru
Alba 1276 48,2 1830 54,1 2109 46,7 3027 78,5 3268 93,9
Braşov 11380 421,8 12634 556,8 16742 508,3 17795 642,8 21699 731,9
Covasna 4000 61,5 2592 52,5 3638 60,3 4050 91,4 4836 78,4
Harghita 5964 100,6 7063 85,3 6909 75,4 6759 100,3 8542 100,5
Mureş 7156 139,1 6138 253,5 6093 200,4 7692 259,1 9321 351,1
Sibiu 4589 214,9 5123 327,9 6538 227,6 6065 263,7 6125 284,5
În anul 2012 numărul de înnoptări75 în regiune a fost de 3648,3 mii, reprezentând 19,1% din
totalul înnoptărilor înregistrate la nivel naţional. Se remarcă scăderea de 42,5% faţă de anul
1990, scădere mai accentuată în Harghita (-70,9%) şi mai puţin accentuată în Mureș (-28,3%).
Majoritatea turiștilor care vizitează Regiunea Centru sunt români, proporția străinilor nefiind
totuși neglijabilă (18%). Aria geografică de proveniență a turiștilor străini cuprinde majoritatea
țărilor europene, precum și unele state extraeuropene (SUA, Canada, Israel). Cei mai mulți
turiști străini provin din țări apropiate geografic, furnizoare tradiționale de turiști (Ungaria,
îndeosebi dar și Austria, Polonia, Cehia, Slovacia), dar se înregistrează și un număr apreciabil
de turiști originari din țări mai îndepărtate (state din Europa de Vest, Israel, SUA). Potențialul
de creștere a numărului de turiști străini este mare, în special pe segmentul turismului
cultural. Dispunând de un potențial semnificativ, turismul de sănătate și wellness este un alt
domeniu de interes pentru piața externă, în prezent acesta fiind exploatat doar într-o măsură
redusă. Ponderea înnoptărilor turiştilor străini a fost de 16,7% la nivel regional (17,2% la
nivelul întregii ţări), valoarea cea mai mare înregistrându-se în judeţul Sibiu (24,6%), iar cea
mai mică în judeţul Covasna (6,4%).
75 Înnoptarea este intervalul de 24 ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa
spaţiului de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere
efectivă este inferioară intervalului menționat. (definiția Institutului Național de Statistică)
236
Numărul turiștilor cazați în unitățile turistice din
Regiunea Centru
2400
2100
1800
mii persoane
1500
1200
900
600
300
0
Fig. 8.4
Tabel 8.5 Capacitatea de cazare în funcţiune, numărul de înnoptări şi
indicele de utilizare a capacităţii în funcţiune76 în perioada 1990-2012
1990 2007 2010

Capacitatea Înnop- Indicele de Capacitatea Înnop- Indicele Capacitatea Înnoptări Indicele
de cazare în tări utiliz a cap de cazare în tări de utiliz de cazare în -mii- de utiliz
funcţiune -mii- în funct funcţiune -mii- a cap în funcţiune a cap, în
mii -%- mii funct -%- mii funct.
locuri-zile locuri-zile locuri-zile - %-
Romania 77022,3 44551,8 57,8 57137,6 20593,4 36,0 63021,1 15967,1 25,3
Reg. Centru 11645,4 6341,5 54,5 10477,2 3177,4 30,3 11418,6 2696,7 23,6
Alba 567,0 346,2 61,1 558,8 117,7 21,1 600,8 96,0 16,0
Braşov 3658,4 2358,8 64,5 4704,7 1191,4 25,3 5221,1 1074,2 20,6
Covasna 1376,1 773,5 56,2 766,5 429,0 56,0 933,8 406,5 43,5
Harghita 2739,0 1018,4 37,2 977,2 273,9 28,0 919,4 202,3 22,0
Mureş 1755,7 993,8 56,6 1717,7 635,3 37,0 1755,6 518,2 29,5
Sibiu 1549,2 850,8 54,9 1752,3 530,1 30,3 1987,9 399,5 20,1
2011 2012
Capacitatea Înnop- Indicele Capacitatea Înnoptări Indicele
de cazare în tări de utiliz de cazare în -mii- de utiliz a
funcţiune -mii- a cap în funcţiune cap, în
mii funct -%- mii funct.
locuri-zile locuri-zile - %-
Romania 68417,3 17979,4 26,3 73606,9 19091,4 25,9
Reg. Centru 12867,4 3311,6 25,7 15459,2 3648,3 23,6
Alba 758,9 155,7 20,5 1006,0 203,2 20,2
Braşov 6041,2 1329,8 22,0 7327,9 1475,6 20,1
Covasna 1236,4 532,4 43,1 1301,1 471,2 36,2
76Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune se calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate la
capacitatea de cazare turistică în funcțiune din perioada respectivă. (definiția Institutului Național de Statistică)
237
2011 2012
Capacitatea Înnop- Indicele Capacitatea Înnoptări Indicele
de cazare în tări de utiliz de cazare în -mii- de utiliz a
funcţiune -mii- a cap în funcţiune cap, în
mii funct -%- mii funct.
locuri-zile locuri-zile - %-
Harghita 1105,9 251,2 22,7 1463,1 296,4 20,3
Mureş 2061,0 580,9 28,2 2546,4 712,5 28,0
Sibiu 1664,0 461,6 27,7 1814,6 489,4 27,0
Rata de funcţionare în turism, exprimată ca raport procentual între capacitatea de cazare și

numărul total al populaţiei, a fost în 2012 de 2,13 locuri/100 locuitori, faţă de 1,41 la nivelul
întregii ţări. Disparităţile intraregionale sunt mai mult decât evidente: 0,88 în judeţul Alba şi
3,62 în judeţul Braşov sunt valorile extreme ale acestui indicator (vezi tab. 8.6).
Tabel 8.6 Indicatori de intensitate privind activitatea de cazare turistică
2007 2010 2012

Număr Număr Capacitate Număr Număr Capacitate Număr Număr Capacitate
unităţi/ turişti/ 100 de cazare/ unităţi/ turişti/ 100 de cazare/ unităţi/ turişti/ 100 de cazare/
100 km2 locuitori 100 100 km2 locuitori 100 100 km2 locuitori 100
locuitori locuitori locuitori
Romania 1,97 32,38 1,32 2,21 28,17 1,45 2,45 35,84 1,41
Reg. 3,55 52,68 1,40 3,48 44,33 1,67 4,49 65,08 2,13
Centru
Alba 0,74 14,44 0,49 1,07 12,55 0,57 1,81 25,32 0,88
Braşov 8,78 93,35 2,12 8,84 84,96 2,80 12,06 122,20 3,62
Covasna 1,02 23,52 1,16 2,05 27,10 1,64 2,72 35,35 2,18
Harghita 5,98 26,19 2,17 4,23 23,20 2,13 5,18 31,02 2,64
Mureş 1,79 43,60 1,06 1,83 34,54 1,05 3,20 60,64 1,61
Sibiu 2,52 77,49 1,21 3,07 53,51 1,54 2,04 66,77 1,44
Sursa: Calcule pe baza datelor Institutului Național de Statistică
Densitatea unitatilor de cazare

14
12
10
unitati /100 kmp
0
Romania Reg Centru Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu
1990 1996 2004 2007 2010 2012
Fig. 8.5
238
Tabel 8.7 Numărul sosirilor şi înnoptărilor turiştilor şi ponderea turiştilor străini din total
în anul 2012
- mii -
Total Turişti Ponderea Total Înnoptările Ponderea
turişti străini turiştilor înnoptări turiştilor înnoptărilor
străini (%) străini turiştilor străini (%)
România 7653,4 1653,4 21,6 19091,4 3291,5 17,2
Reg. Centru 1640,4 294,5 18,0 3648,3 609 16,7
Alba 93,9 13,1 14,0 203,2 31,6 15,6
Braşov 731,9 110,7 15,1 1475,6 227,5 15,4
Covasna 78,4 9,6 12,2 471,2 30,3 6,4
Harghita 100,5 21,5 21,4 296,4 52,7 17,8
Mureş 351,1 62,5 17,8 712,5 98,2 13,8
Sibiu 284,5 77,1 27,1 489,4 120,3 24,6
Tabel 8.8 Sosirile, înnoptările şi durata medie a sejurului turiştilor
2007 2010 2012

Înnoptări Turişti Durata Înnoptări Turişti Durata Înnoptări Turişti Durata
-mii- cazaţi medie a -mii- cazaţi medie a -mii- cazaţi medie a
-mii- şederii -mii- şederii -mii- şederii
România 20593,4 6971,9 3,0 15967,1 6036,2 2,6 19091,4 7653,4 2,5
Reg. 3177,4 1330,1 2,4 2696,7 1118,8 2,4 3648,3 1640,4 2,2
Centru
Alba 117,7 54,1 2,2 96,0 46,7 2,1 203,2 93,9 2,2
Braşov 1191,4 556,8 2,1 1074,2 508,3 2,1 1475,6 731,9 2,0
Covasna 429,0 52,5 8,2 406,5 60,3 6,7 471,2 78,4 6,0
Harghita 273,9 85,3 3,2 202,3 75,4 2,7 296,4 100,5 2,9
Mureş 635,3 253,5 2,5 518,2 200,4 2,6 712,5 351,1 2,0
Sibiu 530,1 327,9 1,6 399,5 227,6 1,8 489,4 284,5 1,7
Durata medie a şederii77 turiştilor în regiune în 2012, de 2,2 zile, este mai redusă decât la
nivel naţional (2,5 zile), înregistrându-se diferenţe notabile între judeţe. Astfel, în judeţul
Sibiu durata medie a şederii a fost de 1,7 zile, în timp ce în Covasna, judeţ cu un turism
predominant balnear, valoarea acestui indicator a fost de 6 zile. Durata medie a sejurului
turiştilor străini a fost, în medie, cu 0,2 zile mai redusă decât în cazul turiştilor din ţară (2,1
faţă de 2,3 zile).
77Durata medie a sejurului se calculează prin împărțirea numărului de înnoptări realizate la numărul de sosiri ale turiștilor.
(definiția Institutului Național de Statistică)
239
Durata medie a șederii turiștilor
9
8
7 1990
6 1996
5
zile
2004
4
3 2007
2 2010
1
0 2012
Romania Reg Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu
Centru
Fig. 8.6
Analiza ciclului sezonier indică o concentrare a sosirilor şi înnoptărilor turiştilor în perioada

de vară, august şi iulie fiind lunile de vârf, iar în martie se înregistrează cel mai scăzut nivel.
O particularitate se constată în cazul Braşovului, judeţ cu două dintre cele mai importante
staţiuni de iarnă din România, unde sosirile turiştilor în cele două sezoane sunt numeric
apropiate.
Sosirile şi înnoptările turiştilor în Regiunea Centru în perioada
ianuarie - decembrie 2012
600
500
- mii -
400
300
200
100
Sosiri Înnoptări
Fig. 8.7
240
SUMAR
 Importanța economică a turismului se menţine relativ redusă, atât la nivel regional cât şi
la nivel naţional, ponderea turismului în valoarea adăugată brută realizată la nivelul
Regiunii Centru coborând la doar 2,3% în 2008
 Regiunea Centru dispune de un potenţial turistic ridicat şi diversificat, atât natural cât și
antropic. Formele de turism cu cel mai ridicat potențial de dezvoltare sunt: turismul
montan, turismul balnear, turismul cultural și turismul rural
 Baza materială a turismului din Regiunea Centru, în extindere, cuprindea în anul 2012,
1526 unităţi de cazare, dintre care 269 hoteluri și moteluri, 29 hosteluri, 49 cabane, 109
vile și bungalouri, 429 pensiuni turistice și 594 pensiuni agroturistice, restul fiind alte
tipuri de unităţi turistice. Densitatea unităţilor de cazare în Regiunea Centru, de 4,48
unități/ 100 kmp, este dublă față de nivelul național.
 Reţeaua unităţilor de primire turistică este neuniform răspândită, concentrarea cea mai
mare înregistrându-se în judeţul Braşov (646 unităţi), la polul opus situându-se judeţul
Covasna
 Baza turistică din regiune este parţial învechită, lipsa modernizărilor afectând calitatea
serviciilor oferite turiştilor
 Capacitatea de cazare existentă, la 31 iulie 2012, era de aproape 54 mii locuri (17,9% din
capacitatea de cazare la nivel naţional), ceea ce îi conferă regiunii poziţia a doua pe țară
 Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune este de doar 23,6%, însemnând
că, în medie, structura de cazare este utilizată complet doar 3 luni/an.
 Numărul total de turişti cazaţi în anul 2012 (1640,4 mii, ceea ce reprezintă 21,4% din
totalul turiştilor cazaţi in România), situează Regiunea Centru pe primul loc la nivel
național. Majoritatea turiștilor care vizitează Regiunea Centru sunt români, proporția
străinilor fiind semnificativă (18%)
 În anul 2012 numărul de înnoptări în regiune a fost de 3648,3 mii, reprezentând 19,1%
din totalul înnoptărilor înregistrate la nivel naţional
 Rata de funcţionare în turism, exprimată ca raport procentual între capacitatea de cazare
și numărul total al populaţiei, a fost în 2012 de 2,13 locuri/100 locuitori, faţă de 1,41 la
nivelul întregii ţări
 Durata medie a şederii turiştilor în regiune în 2012, de 2,2 zile, este mai redusă decât la
nivel naţional (2,5 zile). Analiza ciclului sezonier indică o concentrare a sosirilor şi
înnoptărilor turiştilor în perioada de vară, august şi iulie fiind lunile de vârf, iar în martie
se înregistrează cel mai scăzut nivel
241
9. Agricultura și dezvoltarea rurală
Conceptul de rural și termenii asociați
În anul 2010, Uniunea Europeană a adoptat o tipologie revizuită a zonelor urbane/rurale.

Tipologia agreată de Uniunea Europeană stabilește 3 categorii de regiuni: regiuni
predominant rurale, regiuni intermediare și regiuni predominant urbane. Această
metodologie se bazează pe o variantă modificată a tipologiei OECD, utilizată anterior de
Comisia Europeană și ia în calcul atât densitatea populației cât și prezența unor centre urbane
mari și ponderea acestora în populația totală a regiunii. Scopul acestei noi metodologii este
de a oferi o bază comună pentru toate rapoartele și publicațiile Comisiei Europene.
Conform acestei tipologii, pentru nivelul teritorial 3 (NUTS 3), 2 județe din Regiunea Centru
(Brașovul și Sibiul) se încadrează în grupa regiunilor intermediare, iar celelalte 4 în grupa
regiunilor predominant rurale.
Din motive ce țin de disponibilitatea datelor și coerența analizei, conceptul de zonă rurală
(localitate rurală) utilizat în analiza socio-economică se bazează doar pe legislația românească,
respectiv pe prevederile Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativ - teritorială a
României, cu modificările și completările ulterioare și ale Legii 350 /2001 privind amenajarea
teritoriului și urbanismului.
9.1. Delimitarea geografică a mediului rural la nivelul Regiunii Centru

Delimitarea geografică a mediului rural analizat la nivelul Regiunii Centru a avut la bază
criteriul împărțirii administrativ - teritoriale, care susține astfel informația statistică. Astfel,
județele cu cea mai mare pondere a suprafeței spațiului rural sunt Mureș și Covasna (aproape
la egalitate), urmat de județul Harghita. La polul opus se află județul Brașov, urmat de Alba și
Sibiu.
Tabel 9.1 Numărul de comune și sate din județele Regiunii Centru la finele anului 2011
Numărul Numărul
comunelor satelor
România 2861 12957
Reg. Centru 357 1788
Alba 67 656
Braşov 48 149
Covasna 40 122
Harghita 58 235
Mureş 91 464
Sibiu 53 162
242
Fig. 9.1
Potrivit datelor statistice de la finele anului 2011, în Regiunea Centru sunt 357 de comune,
reprezentând 12,5 % din numărul total al comunelor din România și 1788 de sate (13,8 % din
numărul total la nivel național). La nivelul Regiunii Centru, cele mai multe comune sunt în
județele Mureș (91) și Alba (67), iar cele mai puține în județele Covasna (40) și Brașov (48).
Analizând comparativ ponderea comunelor și cea a satelor la nivel de județ se observă unele
discrepanțe, acestea fiind datorate în special condițiilor fizico-geografice. Peste o treime din
numărul satelor Regiunii Centru se află pe teritoriul județului Alba, în special în Munții
Apuseni fiind cunoscute sub denumirea de crânguri sau cătune. O pondere ridicată a
numărului de sate este și în județul Sibiu (26%), la polul opus fiind județele Covasna (6,8%) și
Brașov (8,3%).
Funcțiile așezărilor rurale din Regiunea Centru
La nivelul Regiunii Centru predomină următoarele categorii de așezări rurale după funcțiile78
pe care le îndeplinesc:
o așezări rurale cu funcții predominant agricole:
- cerealier: sunt specifice localităților rurale din Câmpia Transilvaniei
- zootehnic: sunt specifice localităților rurale din zona montană
- cerealier - viticol: sunt specifice localităților rurale din zona Podișului Târnavei
78
Tipologia așezărilor rurale după funcții a fost propusă de G. Erdeli și V. Cucu (2007) având la bază structura
socio-profesională activă în strânsă corelație cu valoarea producției, poziția geografică și volumul fluxului de
navetiști.
243
- cerealier - pomicol: sunt specifice localităților rurale din zonele deluroase, colinare și
de podiș
- vitipomicol: Cetatea de Baltă, Ighiu,
- zootehnic - forestier: specifice zonei montane: Bistra din județul Alba, Jina din județul
Sibiu
o așezări rurale cu funcții predominant industriale:
- industria extractivă. În urma procesului de restructurare a sectorului minier,
majoritatea activităților de exploatare a resurselor metalifere (feroase și neferoase) s-au
închis.
o așezări rurale cu funcții predominant mixte:
- noduri de cale ferată de importanță națională sau regională (exemplu Vințu de Jos din
județul Alba)
- profil dublu agricol - forestier (exemplu Bistra din județul Alba)
o așezări rurale cu funcții predominant speciale :
- profil turistic și agroturistic: Albac, Arieșeni din județul Alba , Moeciu de Jos, Bran din
județul Brașov, Rășinari, Gura Râului din județul Sibiu, Lăzarea, Corund din Județul Harghita,
Malnaș Băi, Arcuș din județul Covasna, Sângeorgiu de Mureș, din județul Mureș.
9.2. Infrastructura tehnico-edilitară din zona rurală a Regiunii Centru
Potrivit datelor statistice din 2011, în Regiunea Centru erau 357 de comune, dintre care 70,1%
(253 comune) cu instalații de alimentare cu apă potabilă, 29,7% (106 comune) cu instalații de
canalizare publică, iar în 53,5% (191 comune) din numărul total de comune se distribuie gaze
naturale. Județele care se caracterizează prin cele mai mari ponderi ale comunelor care
beneficiază de o infrastructură tehnico-edilitară diversificată sunt Mureș, Brașov și Harghita.
Tabel 9.2 Numărul comunelor din județele Regiunii Centru în funcție de dotarea tehnico-
edilitară la finele anului 2011
Regiune/Județ Total Din care comune:

comune cu instalații de cu instalații de în care se distribuie
alimentare cu apă canalizare publică gaze naturale
potabilă
Regiunea Centru 357 253 106 191
Alba 67 48 8 24
Brașov 48 40 13 30
Covasna 40 26 16 9
Harghita 58 46 28 19
Mureș 91 66 29 71
Sibiu 53 27 12 38
244
9.3. Populația din mediul rural. Forța de muncă
9.3.1. Principalii indicatori demografici
Numărul populației rurale din Regiunea Centru totalizează 1 028 971 locuitori, reprezentând
40,8% din totalul populației regiunii la nivelul anului 2011. Cele mai ridicate procentaje ale
populației rurale se înregistrează în județele Harghita și Covasna (56,4% respectiv 50,2%), iar
cele mai scăzute în județele Brașov și Sibiu (26,8% respectiv 33,4%). Față de anul 1990,
ponderea populației rurale a crescut cu 0,9 puncte procentuale, în ciuda faptului că, după
anul 1990, un număr de 12 comune au fost declarate orașe.
Numărul populației rurale din Regiunea Centru s-a redus cu cca 102 mii persoane,
(-9%) în termeni relativi, scădere mai mică decât cea înregistrată la nivelul mediilor întrunite
(-11,9%). Județul Alba, urmat de județul Sibiu au înregistrat cele mai mari scăderi demografice
în mediul rural (-20,9 % respectiv -15,4%), Covasna fiind singurul județ cu o creștere a
numărului populației rurale (de cca 1%).
Fig. 9.2
Se constată în ultimii ani un interesant fenomen de ,,re-ruralizare” a României și, implicit, a

Regiunii Centru, determinat de migrația dinspre mediul urban spre mediul rural. Acest
fenomen are atât cauze economice (creșterea costului vieții în orașe și pierderea locurilor de
245
muncă au determinat un număr important de persoane - pensionari cu pensii mici, persoane
active rămase fără un loc de muncă - să se mute în mediul rural cât și cauze sociale (tendința
tinerelor familii de a se stabili în zonele periurbane, în localități formal rurale, dar care dispun
de o bună infrastructură edilitară.
Tabel 9.3 Ponderea populației rurale

-%-
1990 1995 2000 2005 2011 Variație
2011/1990
Reg. Centru 39,5 39,2 39,5 40,0 40,8 1,3 pp
Alba 44,8 42,3 41,1 42,0 41,1 -3,7 pp
Brașov 23,5 23,5 24,3 25,2 26,8 3,3 pp
Covasna 46,2 47,0 47,7 49,5 50,2 4 pp
Harghita 52,3 53,9 54,2 55,6 56,4 4,1 pp
Mureș 49,0 48,2 48,6 47,2 48,3 -0,7 pp
Sibiu 33,1 31,3 31,6 32,3 33,4 0,3 pp
Structura pe vârste a populației rurale relevă o repartizare destul de echilibrată pe cele 3

grupe mari de vârstă, cu excepția județului Alba, unde populația vârstnică din mediul rural
depășește numeric populația tânără. Față de situația populației la nivel general (ambele
medii), indicatorii demografici derivați calculați pentru mediul rural pun în evidență anumite
dezechilibre între grupele de vârstă: raportul de dependență demografică totală la nivel
regional: 53% în mediul rural comparativ cu 42% pentru ambele medii, raportul de
dependență demografică a vârstnicilor: 25% în mediul rural comparativ cu 20% pentru
ambele medii. Rata îmbătrânirii este mai accentuată în județul Alba (125% pentru mediul
rural), la polul opus situându-se județele Sibiu și Brașov (68% respectiv 76%). Prognozele
demografilor arată o agravare a dezechilibrelor între vârste, prin creșterea accentuată a
proporției vârstnicilor, în special în mediul rural.
Tabel 9.4 Structura pe grupe mari de vârste a populației rurale și indicatorii demografici
derivați - anul 2008 –
-%-
0-14 ani 15-64 ani 65 ani și Rap. de Rap. de Rata
peste dependență dependență îmbătrânirii
demografică demografică demografice
al vârstnicilor ‰
Reg. Centru 184369 671033 168023 53 25 91
Alba 24600 100474 30695 55 31 125
Brașov 29514 104032 22395 50 22 76
Covasna 20544 73148 17726 52 24 86
Harghita 31730 120738 30123 51 25 95
Mureș 50020 179829 48083 55 27 96
Sibiu 27961 92812 19001 51 20 68
246
9.3.2. Evoluția principalilor indicatori ai mișcării naturale
Începând cu anul 1991, populația din mediul rural din Regiunea Centru a înregistrat în fiecare
an rate negative ale sporului natural, cea mai scăzută valoare atingându-se în 1996 (-3,7‰).
Această evoluție a fost determinată atât de modificarea comportamentului procreativ al
populației cât și de modificarea treptată a structurii pe grupe de vârste a populației, prin
diminuarea ponderii populației feminine de vârstă fertilă. La această situație se adaugă
migrația internă și externă, care înregistrează de asemenea un sold puternic negativ și
afectează cu precădere populația tânără. Previziunile demografilor arată o înrăutățire a
indicatorilor demografici din mediul rural din Regiunea Centru, în special în județul Alba
(scădere accentuată a numărului populației, creșterea dezechilibrelor între grupele de vârstă).
Evolutia natalitatii si mortalitatii la nivelul mediului rural

din Regiunea Centru
16
Spor pozitiv Spor negativ
15
14
‰
13
Natalitate
12
Mortalitate
11
10
1990 1995 2000 2005 2010 2011
Fig. 9.3
9.3.3. Caracteristicile și evoluția pieței forței de muncă
Conform datelor Institutului Național de Statistică79, rata de activitate a populației în vârstă

de muncă din mediul rural din Regiunea Centru a coborât de la 70,8% în anul 1996 la 50,4% în
anul 2011, sensibil mai redusă decât cea înregistrată în mediul urban – 64,2%. Această
evoluție a fost determinată de creșterea rapidă a unor categorii de persoane inactive
(pensionarii). Amintim faptul că în categoria populației inactive sunt incluși pensionarii, elevii
și studenții, casnicele, persoanele întreținute de stat, de alte organizații sau de membrii
familiei.
Rata de ocupare a populației în vârstă de 15-64 ani din mediul rural din Regiunea Centru s-a
redus în perioada 1996-2011 de la 66,2% la 45,4%, fiind de asemenea vizibil inferioară celei
79
Ancheta forței de muncă în gospodării - AMIGO
247
înregistrate în mediul urban – 56,6%. Aceste valori sunt departe de rata - țintă de ocupare
(75% din populația de 20-64 ani), stabilită prin Strategia Europa 2020. Această rată redusă de
ocupare are multiple cauze: lipsa locurilor de muncă disponibile, nivelul redus de diversificare
al economiei rurale (dependența masivă de o singură activitate – agricultura), lipsa spiritului
antreprenorial și a cunoștințelor necesare inițierii și conducerii unei afaceri pe cont propriu,
lipsa unor măsuri eficiente de stimulare a creării de noi locuri de muncă pe durată lungă în
mediul rural, nivelul scăzut de pregătire profesională și o concordanță redusă între oferta
profesională a sistemului educativ și cerințele în continuă schimbare ale pieței forței de
muncă, nivelul incipient al formării profesionale pe parcursul întregii vieți. În plus, datele
statistice privind populația ocupată s-ar putea să nu cuprindă toatele persoanele care
lucrează în străinătate și deci nivelul real al ocupării să fie mai mare decât cel rezultat din
anchetele statistice. Chiar și așa stând lucrurile, există o rată ridicată a sub-ocupării, iar
situația locurilor de muncă este continuare precară.
În ce privește forța de muncă salariată, cele mai recente date disponibile (anul 2004) arată că
doar 12,3% din numărul mediu al angajaților se găsesc în mediul rural, cifră net inferioară
ponderii populației rurale (cca 40%). La nivel județean, ponderi mai ridicate ale salariaților din
mediul rural se înregistrează în Mureș și Harghita (19,7% respectiv 17%), cele 2 județe având
și o populație rurală mai numeroasă, iar cea mai scăzută pondere se înregistrează în Brașov
(7,1%), județ cu cea mai redusă populație rurală, în termeni relativi. Aceste cifre arată faptul
că agricultura, ramura economică predominantă în mediul rural, utilizează într-o mică măsură
forța de muncă salariată, bazându-se în primul rând în pe alte categorii ocupaționale. Astfel,
la nivelul Regiunii Centru din cele 239,9 mii persoane ocupate în agricultură și silvicultură,
doar 10,6 mii au statutul de salariat, marea majoritate a celor ce lucrează în acest sector fiind
fie lucrători pe cont propriu, fie lucrători familiali neremunerați.
Tabel 9.5 Evoluția ratei de activitate în Regiunea Centru

-%-
Grupa de vârstă Mediul 1996 2000 2005 2011
rezidențial
15-64 ani Total 68 64,7 59,2 58,9
Urban 66,2 62,6 60,8 64,2
Rural 70,8 68,2 56,6 50,4
15 ani și peste Total 60,8 58 50,5 49,6
Urban 57,8 55,4 52,8 54,8
Rural 64,9 61,7 47 41,8
248
Tabel 9.6 Evoluția ratei de ocupare în Regiunea Centru
-%-
Grupa de vârstă Mediul 1996 2000 2005 2011
rezidențial
15-64 ani Total 63,2 59,8 54,2 52,3
Urban 61,3 56,1 55,8 56,6
Rural 66,2 66 51,4 45,4
15 ani și peste Total 56,7 53,9 46,3 44,1
Urban 53,6 49,8 48,5 48,3
Rural 61,2 60 42,8 37,8
Economia zonelor rurale din Regiunea Centru. Trăsături specifice
Principala caracteristică a zonelor rurale din România este dependența masivă de o singură
ramură economică - agricultura. Agricultura de semi-subzistență practicată în majoritatea
zonelor rurale din Regiunea Centru se caracterizează prin predominanța exploatațiilor
agricole de dimensiuni mici, forța de muncă îmbătrânită, ponderea scăzută a muncii
mecanizate în procesul de producție și, bineînțeles, o valoare scăzută a veniturilor obținute.
Pădurile reprezintă o altă resursă economică importantă, însă prin valorificarea incompletă a
masei lemnoase se obțin mai puține venituri decât în majoritatea țărilor europene iar prin
exploatarea într-o manieră nesustenabilă se pune în pericol dezvoltarea economică durabilă a
zonelor împădurite.
O situație atipică se întâlnește în comunele din preajma marilor orașe ale regiunii (Șelimbăr,
Cristian - Sibiu, Cristești - Târgu Mureș, Ciugud, Sântimbru – Alba Iulia, comunele din zona
metropolitană Brașov etc). Acestea au o infrastructură edilitară relativ dezvoltată, o
economie puternică și diversificată (întreprinderi industriale moderne, servicii, depozite, zone
comerciale moderne), funcționând ca o prelungire de facto a orașelor propriu-zise.
În fine, turismul reprezintă o alternativă economică prea puțin exploatată în prezent. Cele
câteva localități rurale care au reușit valorificarea atuurilor naturale și antropice în domeniul
turismului (Moeciu, Bran, câteva comune din Mărginimea Sibiului, Rimetea ș.a.) pot constitui
modele de urmat pentru multe alte localități ce dispun de un potențial turistic ridicat.
Dezvoltarea turismului antrenează totodată dezvoltarea altor domenii economice și sociale
(infrastructura de transport, industriile artizanale, industria agroalimentară, diverse servicii)
generându-se astfel un efect multiplicator în economia locală.
Măsurile de stimulare a afacerilor în domenii economice neagricole (turism, servicii, industrii

artizanale etc) concomitent cu dezvoltarea competențelor profesionale și îmbunătățirea
cunoștințelor antreprenoriale ale locuitorilor din mediul rural pot contribui considerabil la
reducerea dependenței de activitățile agricole, creșterea ocupării și dezvoltarea economică a
spațiului rural.
249
9.4. Agricultura și silvicultura
Condițiile de climă, relief și sol, faptul că aproape jumătate din suprafața este ocupată de
zona montană, iar în depresiunile din răsăritul teritoriului se înregistrează în mod obișnuit
cele mai joase temperaturi din țară, ar putea fi considerați factori care să facă din Regiunea
Centru o zonă mai puțin propice pentru agricultură.
Cu toate acestea, agricultura își găsește condiții bune de dezvoltare în cea mai mare parte a
teritoriului. Chiar și în zona montană, suprafețe întinse de pășuni și fânețe naturale sunt
favorabile creșterii animalelor, iar clima mai rece și regimul pluviometric specific fac, ca aici,
să fie mai puțin simțite efectele perioadelor mai secetoase din timpul anului. Fără a se putea
face o delimitare strictă între zonele favorabile diferitelor activități agricole se constată
totuși o anumită distribuție a acestora în funcție de relief, climă și sol. În estul și sudul-estul
regiunii cultura principală este cartoful iar în arealele colinare sunt condiții favorabile pomilor
fructiferi. În zonele colinare mai joase, în cele depresionare, precum și în luncile din centrul,
sudul si sud-vestul regiunii se cultiva grâul, orzoaica, orzul, porumbul, sfecla de zahăr,
legumele, plantele de nutreț. Podișul Târnavelor, cu zona delimitată de municipiile
Târnăveni, Mediaș, Blaj și cu arealul Sebeș - Gârbova – Apold, ca și terenurile din jurul
municipiilor Aiud și Alba Iulia sunt cunoscute ca foarte favorabile culturii viței de vie.
Creșterea animalelor este relativ bine dezvoltată în toate județele regiunii, în zona montană
constituind principala activitate agricolă. Creșterea oilor, activitate tradițională a locuitorilor
din Munții Cindrelului, Munții Sebeșului și zona Branului, se află în ușor declin în ultimul
deceniu din cauza dificultăților privind valorificarea producției. Județele Mureș și Harghita
sunt renumite pentru calitatea efectivelor de bovine, Mureșul având și un puternic sector de
creștere a porcinelor. Avicultura a înregistrat în ultimii ani un puternic avânt prin construirea
unor ferme mari, moderne, localizate cu precădere în județele Alba și Brașov.
9.4.1. Resurse naturale agricole
Suprafața agricolă a Regiunii Centru este de 1869,4 mii ha reprezentând 54,8% din suprafața
totală a regiunii si 12,8% din suprafața agricolă a României. După modul de folosință,
structura suprafeței agricole se prezintă astfel: arabil 38,6%, pășuni 34,2%, fânețe 26%, vii și
pepiniere viticole 0,5%, livezi și pepiniere pomicole 0,7% (vezi tab. 9.7).
Cele mai mari ponderi ale suprafețelor agricole se înregistrează în județele Mureș și Harghita
(61,3% respectiv 59,6% din suprafața totală), ultimul având, procentual, cele mai întinse
suprafețe de pășuni și fânețe (79% din suprafața agricolă), iar cea mai redusă în Covasna
(50,2%), județul cu cea mai mare suprafață acoperită de păduri și vegetație forestieră (44,5%
din suprafața totală).
250
Tabel 9.7 Modul de utilizare a terenurilor la 31 decembrie 2011
-ha-
Suprafața Suprafața din care: Păduri și Ape și Alte
totală agricolă Arabil Pășuni Fânețe Vii și Livezi și alte bălți suprafețe
pepiniere pepiniere terenuri
viticole pomicole cu
vegetație
forestieră
România 23839071 14590929 9352252 3277656 1553543 211347 196131 6800872 822703 1624567
Reg.
Centru 3409972 1869370 721990 638520 486383 9312 13165 1280676 32740 227186
Alba 624157 323198 129503 117851 70206 4656 982 227846 6283 66830
Brașov 536309 248030 88598 95550 63106 3 773 238195 6618 43466
Covasna 370980 186114 83290 60930 41302 - 592 165161 2971 16734
Harghita 663890 395508 82397 147300 165011 35 765 237864 4310 26208
Mureș 671388 411240 221262 109171 73873 1925 5009 209613 6606 43929
Sibiu 543248 305280 116940 107718 72885 2693 5044 201997 5952 30019
Fig. 9.4
251
9.4.2.Resurse umane utilizate în agricultură
Populația ocupată în agricultură la sfârșitul anului 2011 număra 244 mii persoane,
reprezentând 24,2% din totalul populației ocupate a regiunii ( față de 29,2% la nivelul întregii
țări), în scădere cu 12,7 puncte procentuale față de 1992. Proporțional, cea mai numeroasă
populație agricolă se găsește în județele Harghita (32,3% din populația ocupată) și Alba
(30,7% ), iar cea mai redusă în județele Brașov (13,5%) și Sibiu (16%). Forța de muncă salariată
din acest sector s-a redus de 4,3 ori în perioada 1992-2011, ajungând la 2% din numărul total
de salariați (11,3 mii persoane). Ponderea salariaților din agricultură în numărul total de
salariați variază între 1,3% în județul Sibiu și 3,6% în județul Alba.
Deși numeroasă, populația ocupată în agricultură are o vârstă medie ridicată (vezi tab. 9.9),
fiind formată, de cele mai multe ori din persoane fără o pregătire de specialitate adecvată,
fapt resimțit mai acut la asimilarea noilor tehnologii de producție. De asemenea, celor mai
multor conducători de exploatații agricole individuale le lipsesc cunoștințele de bază în
domeniul organizării afacerilor (ex. cunoștințe privind managementul în domeniile agricol și
agro-alimentar precum și informații privind noile tehnologii agricole).
Tabel 9.8 Populația ocupată în agricultură la sfârșitul anului 2011
- Mii persoane -
Populația Populația ocupată Salariați în
ocupată totală în agricultură și agricultură și
silvicultură silvicultură
Regiunea Centru 1006,8 244,0 11,3

Alba 158,1 48,5 2,7
Brașov 229,2 30,9 2,8
Covasna 81,9 23,8 1,2
Harghita 132,0 42,6 1,2
Mureș 229,0 69,9 1,9
Sibiu 176,6 28,3 1,5
Tabel 9.9 Numărul persoanelor80 care conduc exploatații agricole fără personalitate
juridică81 conform rezultatelor recensământului agricol din 2010
Nr. persoane care din care în grupa de vârstă:
conduc exploatații 55-64 ani 65 și peste
agricole
Regiunea Centru 390270 89292 146299
Alba 79459 18514 31450
Brașov 43433 10452 14499
80
Persoană fizică ce are responsabilitatea de a conduce activitatea unei exploatații agricole. Activitatea în
agricultură poate constitui ocupația principală sau secundară a șefului exploatației agricole
81
exploatații agricole individuale , PFA, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale
252
Covasna 40624 9076 14741
Harghita 71810 15858 25840
Mureș 104532 23159 43266
Sibiu 50412 12233 16503
Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul General Agricol 2010
9.4.3. Resurse materiale
Suprafața amenajată pentru irigații în Regiunea Centru la sfârșitul anului 2008 era de doar
15045 hectare (2% din suprafața arabilă), din care peste jumătate se află în două județe:
Covasna (4756 ha) și Alba (4514 ha). Din totalul suprafeței amenajate pentru irigații doar 961
hectare au fost efectiv irigate în anul 2008. Mult mai întinse sunt suprafețele pe care s-au
realizat lucrări de desecare – 189958 hectare – din care 75164 hectare se găsesc în județul
Brașov, ca și cele pe care s-au executat lucrări de combatere a eroziunii solului – 274683
hectare – , din care 79433 ha în județul Sibiu și 63510 ha în județul Mureș.
Tabel 9.10 Suprafețele agricole amenajate pentru irigații și cele supuse lucrărilor de
combatere a eroziunii
-ha-
Suprafața Suprafața supusă Suprafața Suprafața Suprafața
agricolă lucrărilor pt. supusă amenajată irigată în anul
combaterea lucrărilor de pt. irigații 2008
eroziunii solului desecare
Regiunea Centru 1909376 274683 189958 15045 961
Alba 328164 40382 10710 4514 -
Brașov 282698 48013 75164 2632 -
Covasna 186172 8078 41801 4756 961
Harghita 396538 35267 20336 - -
Mureș 410250 63510 13266 689 -
Sibiu 305554 79433 28681 2454 -
Parcul de tractoare şi mașini agricole din Regiunea Centru număra, în anul 2011, 24053
tractoare agricole fizice (13,1% din parcul de tractoare al țării), 19472 pluguri pentru tractor
(13,3 % din parcul național), 7235 semănători mecanice (10,1% din total) şi 3980 combine
autopropulsate pentru cereale (11,1% din parcul naţional). Față de anul 1990 numărul
tractoarelor a crescut de 1,7 ori, numărul plugurilor de 2,6 ori, iar numărul semănătorilor de
2,3 ori, numărul combinelor scăzând cu 28 %.
Suprafața medie ce revine unui tractor, de 30 hectare, este cea mai redusă din România.
Suprafața arabilă ce revine unui tractor, în județele Covasna și Brașov, este de doar 22
respectiv 19 hectare.
253
Tabel 9.11. Parcul de mașini agricole la finele anului 2011
-nr-
Tractoare Pluguri pt. Cultivatoare Semănători Combine pt. Combine pt.
fizice tractor mecanice mecanice recoltat recoltat
cereale furaje
Regiunea
24053 19472 3980 7235 2811 215
Centru
Alba 3566 2969 515 1455 560 31
Brașov 4654 3883 1055 1145 386 28
Covasna 3837 3075 851 768 310 64
Harghita 2985 1893 281 471 400 32
Mureș 6156 5121 714 2446 834 40
Sibiu 2855 2531 564 950 321 20
În anul 2008 s-au aplicat 34040 tone îngrășăminte chimice pe o suprafață de 615758 ha
(32,3% din suprafața agricolă a regiunii). Cantitatea medie de îngrășăminte chimice la hectar
raportată la suprafața agricolă a regiunii, este de 18 kg (17 kg la nivelul întregii țări).
Diferențele intraregionale sunt semnificative: în Brașov și Covasna cantitatea medie/hectar
suprafață agricolă este de 27 kg respectiv 26 kg, în timp ce în Sibiu este de doar 8 kg.
Raportată la suprafața pe care s-a aplicat, cantitatea medie de îngrășăminte chimice utilizată
este de 55 kg/ha la nivel regional. Se constată și în această privință discrepanțe între județele
regiunii: cea mai mare cantitate medie la hectar se înregistrează în județele Brașov (90 kg/ha)
și Harghita (86kg/ha), iar cele mai reduse în Sibiu și Alba (45 respectiv 47 kg/ha) (vezi tab.
9.12).
În anul 2008 s-au aplicat îngrășăminte naturale pe 109761 hectare (5,8% din suprafața
agricolă), cantitatea folosită fiind de 3780885 tone.
Tabel 9.12 Îngrășămintele utilizate în agricultură în anul 2008
Îngrășăminte Suprafața pe Îngrășăminte Îngrășăminte Îngrășăminte Suprafața pe

chimice care s-au chimice/ chimice/ supr. naturale care s-au
utilizate aplicat suprafața pe care s-au utilizate aplicat
(t) îngrășăminte cultivată aplicat (t) îngrășăminte
chimice (ha) (kg) îngrășăm (kg) naturale (ha)
Regiunea 34040 615758 64 55 3780885 109761
Centru
Alba 4565 74463 47 61 721200 18030
Brașov 7545 167673 90 45 1158400 28960
Covasna 4820 84100 66 57 204000 5100
Harghita 4980 51526 86 97 671500 21904
Mureș 9722 192287 59 51 569690 18565
Sibiu 2408 45709 45 53 456095 17202
254
9.4.4. Principalele date ale Recensământului agricol din 2010
La finele anului 2010, în conformitate cu reglementările europene în domeniu (Regulamentul

CE nr. 1166/2008 și Regulamentul C.E. nr. 1200/2009) s-a desfășurat în țara noastră
Recensământul general agricol. Datele recent publicate ale recensământului oferă un tablou
mai detaliat al situației din agricultură, completând informațiile statistice curente. Astfel,
conform datelor recensământului agricol, numărul exploatațiilor agricole din Regiunea Centru
era de 393749, din care 374293 exploatează suprafețe agricole. Suprafața medie ce revine pe
o exploatație agricolă, la nivel regional, era de 4,13 hectare, respectiv 4,34 hectare în cazul
exploatațiilor ce utilizează suprafețe agricole (vezi tab. 9.13). Cea mai ridicată suprafață medie
se înregistrează în județul Brașov, iar cele mai mici medii se înregistrează în județele Alba și
Mureș. Exploatațiile individuale formează 98,6% din cele aproape 394 mii exploatații,
exploatațiile cu personalitate juridică reprezintă 1,1% din totalul exploatațiilor, iar
întreprinderile individuale sau familiale 0,3% din total. Suprafețele agricole deținute de
exploatațiile juridice totalizează 1133060 hectare, reprezentând 54,8% din totalul
suprafețelor agricole, în timp ce exploatațiile cu personalitate juridică dețineau 44,4% din
suprafața agricolă a Regiunii Centru.
Tabel 9.13 Numărul exploatațiilor agricole și suprafețele utilizate, conform datelor

Recensământului general agricol 2010
Total Expl. agricole Suprafața Suprafața agricolă medie (ha)

exploatații care utilizează agricolă Pe o expl. Pe o expl. agr.
agricole suprafețe (ha) agricolă ce utilizează
agricole supr. agricolă
Reg. Centru 393749 374293 1626141 4,13 4,34
Alba 80210 75951 269904 3,36 3,55
Brașov 43947 38803 225942 5,14 5,82
Covasna 40947 39637 180053 4,40 4,54
Harghita 72286 68470 358344 4,96 5,23
Mureș 105504 102368 348179 3,30 3,40
Sibiu 50846 49064 243718 4,79 4,97
Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul general agricol 2010
255
Suprafata medie/ exploatatia agricola
6,5
6
5,5
5
4,5
ha
4
3,5
3
2,5
2
România Reg. Alba Brașov Covasna Harghita Mureș Sibiu
Centru
Supr. agricola medie/ expl agricola Supr. agricola medie/ expl. ce utilizeaza supr agricole
Fig. 9.5
Conform rezultatelor centralizate ale recensământului, suprafața agricolă neutilizată la nivelul

Regiunii Centru era de 104435 hectare, repartizată în aproape egal între exploatațiile
individuale și exploatațiile cu personalitate juridică. Pe județe, cea mai mică suprafață
neutilizată se găsea în Covasna (525 ha), iar cele mai întinse în județele Sibiu, Brașov și Alba
(vezi tab. 9.14). Aceste suprafețe, în prezent neutilizate, au un potențial agricol important,
valorificarea acestuia în viitor putând contribui la utilizarea mai bună a resurselor natuale ale
regiunii.
Tab 9.14 Suprafețele agricole neutilizate

-hectare-
2002 2010
Regiunea Centru 46050 104435
Alba 15093 22496
Brașov 4285 24050
Covasna 321 525
Harghita 5823 13940
Mureș 11669 17318
Sibiu 8859 26106
Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensămintele Generale Agricole, 2002-2003 și 2010
Tabel 9.15 Numărul exploatațiilor agricole înregistrate la recensământul din 2010, pe

principalele categorii
-ha-
Total Exploatații agricole PFA, întreprinderi Expl. cu
individuale individuale, într. personalitate
familiale juridică
România 3856245 3820393 5183 30669
Reg. Centru 393749 388350 1021 4378
Alba 80210 79003 405 802
Brașov 43947 43206 16 725
256
Total Exploatații agricole PFA, întreprinderi Expl. cu
individuale individuale, într. personalitate
familiale juridică
Covasna 40956 40344 145 467
Harghita 72286 71220 339 727
Mureș 105504 104364 74 1066
Sibiu 50846 50213 42 591
Un număr semnificativ din cele aproximativ 394 mii exploatații agricole din Regiunea Centru
dețineau efective de animale. Astfel, în 235 mii exploatații au fost înregistrate păsări, cca 145
mii exploatații dețineau porcine, aproximativ 72 mii exploatații creșteau bovine, aproape 56
mii gospodării aveau ovine și în peste 52 mii erau înregistrate cabaline. Numărul total de
animale înregistrate a fost de 1,8 milioane în cazul ovinelor, 530 mii în cazul porcinelor, 319
mii în cazul bovinelor și aproape 8,2 milioane în cazul păsărilor. La nivel județean, cele mai
multe bovine s-au înregistrat în Mureș și Harghita, cel mai mare șeptel de ovine în Sibiu, cele
mai multe porcine în județul Mureș, iar la păsări pe primele locuri s-au clasat județele Brașov
și Alba.
Tabel 9.16 Numărul de exploatații agricole ce dețin animale
-nr-
Bovine Ovine Caprine Porcine Păsări Cabaline Familii de
albine
România 726057 271266 176353 1649478 2660387 466767 42630
Reg.
71771 55986 11894 145395 234872 52589 4422
Centru
Alba 15324 6962 1843 33743 55197 7300 1139
Brașov 9936 7974 1046 12661 25076 5959 611
Covasna 7884 8065 1256 15985 23637 7343 253
Harghita 16826 12897 2873 21025 35194 12740 608
Mureș 14490 13695 3619 42287 67006 11268 1054
Sibiu 7311 6393 1257 19694 28762 7979 757
9.4.5. Producția agricolă
Valoarea producției agricole a Regiunii Centru, în anul 2011, a fost de 8793 milioane lei,
reprezentând 11,5% din valoarea producției agricole a României (10,6% din valoarea
producției vegetale, 13,9% din valoarea producției animale și 5,7% din serviciile agricole. Cu
această pondere Regiunea Centru se situează pe locul al 5-lea între regiunile de dezvoltare ale
țării. Mureșul este județul cu cea mai mare pondere din valoarea producției agricole regionale
(24,7%), Sibiul, cu cea mai redusă pondere (11,6%) ocupă ultimul loc, celelalte județe
deținând ponderi mai mici de 20% din valoarea producției agricole regionale.
Sectorul vegetal deține 65,3 % din totalul producției agricole a regiunii, comparativ cu 70,8%
la nivel național. Sectorul privat are o pondere covârșitoare – 97,7 % din valoarea producției
agricole regionale, fiind apropiat de media națională (97,8%).
257
Tabel 9.17 Valoarea producției agricole obținute în anul 2011
-mii lei -
Total Vegetală Animală Servicii
România 76508656 54179772 21784104 544780

Reg. Centru 8793035 5742544 3019317 31174
Alba 1671483 999286 651067 21130
Brașov 1467689 895222 564913 7554
Covasna 1323798 992866 330294 638
Harghita 1136853 811485 325346 22
Mureș 2175342 1461040 713648 654
Sibiu 1017870 582645 434049 1176
Ponderea județelor în valoarea producției agricole regionale realizate

în anul 2011
11,6 19
Alba
Brașov
Covasna
24,7
16,7 Harghita
Mureș
Sibiu
12,9 15,1
Fig. 9.6
Ponderea agriculturii în PIB a scăzut vertiginos în ultimii ani, de la 19,3% în 1993 la 6,8% în
2010, aceeași evoluție înregistrându-se și la nivel național. Se remarcă ponderea mare a
consumului intermediar în totalul producției agricole atât la nivel regional (53,6%) cât și la
nivel național (53,9%).
Productivitatea muncii în agricultură în anul 201082, de 14775 lei/pers./an, era cu 43,2% peste
cea înregistrată la nivelul întregii țări. Raportată la productivitatea muncii pe ansamblul
economiei, productivitatea muncii în agricultură era de 3,6 ori mai redusă, iar la nivel național
de 4,9 ori. Nu se poate stabili o tendință generală a productivității muncii în agricultură,
deoarece producția și implicit productivitatea sunt influențate puternic de variațiile climatice,
semnificativ în acest sens fiind anii 2000 și 2007, în care s-au înregistrat secete puternice.
82
Calcule pe baza datelor I.N.S.
258
Sectorul vegetal
În anul 2011 au fost cultivate doar 78,1% din totalul suprafeței arabile. Suprafețele cultivate
cu cereale dețin cea mai mare pondere  55% din total (principalele culturi sunt în ordine:
porumbul, grâul și secara, orzul si orzoaica). Urmează furajele (27,8%), plantele tehnice
(cartoful 11% din total și sfecla de zahăr  1,6%) și legumele (3,2% din suprafețele
cultivate). Influențate de mărimea suprafețelor cultivate și de producțiile medii la hectar,
producțiile vegetale au avut o evoluție fluctuantă de-a lungul perioadei 1990-2011. Putem
totuși desprinde o evoluție descendentă în cazul producțiilor de grâu-secară, orz și sfeclă de
zahar și o evoluție ascendentă în cazul producțiilor de porumb și de legume. Comparativ cu
anul 1990 au înregistrat scăderi semnificative producțiile de orz-orzoaică (-62,9%), grâu-
secară (-37,7%), sfeclă de zahăr (-37,5%). Creșteri importante s-au înregistrat la porumb
(+115,4%), legume (+39%) și cartofi (+30,7%).
Tabel 9.18 Suprafețele agricole cultivate în anul 2011

-ha-
Suprafața Grâu + Orz + Porumb Legumi- Cartofi Sfeclă de Floarea Legume Furaje
cultivată secară orzoaică noase zahăr soarelui
totală
România 7807379 2176945 515820 2098394 37637 241349 22029 790814 262692 851485
Reg. 522903 95314 37245 131575 536 56282 9384 4578 17418 139012
Centru
Alba 101226 18375 6174 36324 63 6093 820 1462 4524 23844
Brașov 77606 15557 6056 7783 170 12437 2434 - 879 27068
Covasna 73180 17695 8143 3858 8 14904 2952 - 1055 20814
Harghita 54629 9979 6561 2701 3 11194 261 - 939 17658
Mureș 162106 26155 8600 57085 217 7399 2019 2708 6976 39529
Sibiu 54156 7553 1711 23824 75 4255 898 408 3045 10099
Tabel 9.19 Producția vegetală obținută în anul 2011 la principalele culturi

-tone-
Grâu + Orz + Porumb Legumi- Cartofi Sfeclă Floarea Legume Furaje
secară orzoaică noase de zahăr soarelui
România 7162972 1329692 11717591 76830 4076570 660497 1789326 4176298 14033033
Reg.
367208 94111 675837 949 1193506 304696 9371 273066 2647454
Centru
Alba 67398 12312 169456 100 99044 12303 3412 62971 404177
Brașov 57183 13846 41172 313 278337 65311 - 9876 478476
Covasna 91932 22498 31736 27 377135 125795 - 31609 319019
Harghita 38058 18918 10949 8 250180 12160 - 14935 272471
Mureș 92125 22714 304460 422 118613 70419 5368 111404 982230
Sibiu 20512 3823 118064 79 70197 18708 591 42271 191081
Puternic influențate de factorii naturali (sol, climă), producțiile medii la hectar sunt în general
scăzute. Comparativ cu mediile pe țară, în anul 2010, producțiile medii la nivel regional au fost
mai mari la toate culturile importante : porumb (+3,2%), cartofi (+15,5%), floarea soarelui
(+17,6% leguminoase (+8,6%), furaje (+5,5%).
259
Tabel 9.20 Producția medie obținută în 2011 la principalele culturi agricole
-Kg/ha-
Grâu + Orz + Porumb Legumi- Cartofi Sfeclă Floarea Legume Furaje
secară orzoaică noase de zahăr soarelui
România 3656 3170 4525 1821 16554 35103 1798 15858 15995
Reg.
3635 2563 4668 1977 19123 34495 2114 15371 16882
Centru
Alba 3606 2753 4710 1786 16760 32808 2059 14135 16535
Brașov 3716 2570 4718 2115 20193 35767 - 13150 16139
Covasna 3858 2482 4775 1800 20592 29923 - 21115 15361
Harghita 3202 2245 3811 1333 19620 38974 - 16146 13781
Mureș 3689 2901 4770 2245 15675 42965 2241 15711 18933
Sibiu 3274 2486 4418 1179 17062 39220 1555 13878 18532
Suprafaţa ocupată de vii şi pepiniere viticole este redusă (doar 0,5 % din suprafața agricolă,
comparativ cu 1,4 % la nivel național). Regiunea Centru deţine 2,7 % din suprafața ocupată cu
vii pe rod a României și 3,2% din producția națională de struguri. Viile din Regiunea Centru se
remarcă prin ponderea mare deținută de soiurile nobile (83,4 % din total față de doar 49,9 %
la nivelul întregii țări). Județul Alba deține 78,2 % din suprafața ocupată cu vii a regiunii şi
84,9% din producţia regională de struguri.
Tabel 9.21 Suprafața viilor și producția de struguri în anul 2011
Suprafața viilor pe rod Producția de struguri Producția medie de

(ha) (tone) struguri (kg/ha)
Vii altoite Vii hibride Vii altoite Vii hibride Vii altoite Vii hibride
România 88047 88569 497380 382107 5649 4314
Reg. Centru 4038 804 24410 3933 6045 4892
Alba 3327 460 21913 2163 6586 4702
Brașov - - - - - -
Covasna - - - - - -
Harghita - - - - - -
Mureș 487 242 1770 1401 3634 5789
Sibiu 224 102 727 369 3246 3618
În anul 2011 s-au obţinut în Regiunea Centru 106809 tone fructe (7,2% din producția de fructe
a României). Merele dețin ponderea cea mai mare (64,6%), urmate de prune (20,9%), ordinea
fiind inversă la nivel național. 35,4% din producţia regională de fructe a fost obținută într-un
singur județ – Mureșul.
Tabel 9.22 Suprafața livezilor și producția de fructe în anul 2011
Suprafața ocupată Producție Din care:

de livezi (ha) totală (t) Prune Mere Pere Cireșe, vișine Nuci
România 196131 1479907 573596 620362 66913 81842 35073
Reg. Centru 13165 106809 22368 69031 5038 5305 2700
Alba 982 28002 7223 15883 1607 1422 786
Brașov 773 8532 2789 4312 904 233 56
Covasna 592 9510 2102 5645 313 1037 390
260
Harghita 765 8778 2002 5942 424 266 137
Mureș 5009 37851 5771 26611 1351 1976 1164
Sibiu 5044 14136 2481 10638 439 371 167
Sectorul zootehnic
La sfârșitul anului 2011, Regiunea Centru deținea 1,93 milioane ovine (22,6 % din efectivul de
ovine al României), 313 mii bovine (15,7% din șeptelul național), 534 mii porcine (10% din
efectivul la nivel național) şi 8,1 milioane păsări (10,1% din numărul de păsări la nivel
național).
Numărul de animale ce revin la 100 ha teren (suprafață arabilă + pășuni şi fânețe) în Regiunea
Centru, în anul 2011, este de 17 bovine (14 la nivel naţional) şi 105 ovine și caprine (60 la
nivelul întregii țări). La 100 ha teren arabil revin 74 porcine, față de 57 la nivel național (vezi
tab. 9.24).
În perioada 1990-2011 se constată o scădere continuă a efectivelor de animale. Astfel,

numărul de bovine la sfârșitul anului 2011 este cu 57,9% mai mic față de sfârșitul anului 1990,
numărul de porcine este cu 52,7% mai mic, efectivul de păsări cu 40,5% mai redus, iar
numărul de ovine si caprine este cu 2,5% mai mare.
Tabel 9.23 Efectivele de animale la 31 decembrie 2011

-Capete-
Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline Păsări Albine
(familii)
România 1988939 5363797 8533434 1236143 596380 79841651 1249610
Reg. Centru 313255 534442 1931589 105768 72855 8060624 185463
Alba 59805 115964 289979 8595 9684 2362132 39166
Brașov 58341 84013 337867 15416 10018 2050032 32827
Covasna 35116 53864 171358 9933 10143 383862 7910
Harghita 60445 50725 164291 20022 17958 429113 21947
Mureș 67634 131031 409649 32921 13876 1977719 56605
Sibiu 31914 98845 558445 18881 11176 857766 27008
Tabel 9.24 Animale ce revin la 100 hectare teren
Bovine83 Porcine84 Ovine85

România 14 57 60
Reg. Centru 17 74 105
Alba 19 90 91
Brașov 24 95 137
Covasna 19 65 92
83 Nr. animale la 100 ha teren arabil + pășuni+ fânețe

84 Nr. animale la 100 ha teren arabil
85 Nr. animale la 100 ha teren arabil + pășuni+ fânețe
261
Bovine83 Porcine84 Ovine85
Harghita 15 62 42
Mureș 17 59 101
Sibiu 11 85 188
Regiunea Centru deține ponderi însemnate la principalele produse de origine animală: 19,1%
din producţia de lână a României, 15,5% din producţia de lapte, 14% din producţia de carne,
9,9% din producţia națională de ouă. Comparativ cu anul 1990, în anul 2011 s-au înregistrat
scăderi la următoarele produse: carne (-19,4%), ouă (-29,8%) și creșteri la producția de lapte
de vacă şi bivoliță (+30,6%).
Tabel 9.25 Producția agricolă animală realizată în anul 2011
Carne Lapte Lână Ouă Miere

( tone) (mii hl.) (tone) (mil.) (tone)
România 1357053 50074 19026 6327 6625
Reg. Centru 190317 7745 3630 628 3466
Alba 52765 1518 783 140 513
Brașov 53303 1190 633 93 780
Covasna 19064 941 289 42 97
Harghita 8930 1212 322 58 301
Mureș 34511 1910 526 214 1197
Sibiu 21744 974 1077 81 578
9.4.6.Valorificarea produselor agricole
Valorificarea producției agricole constituie una din problemele cele mai importante cu care se
confruntă majoritatea producătorilor agricoli. Lipsa de organizare a producătorilor,
insuficienta dezvoltare a structurilor specifice și a pieței agricole interne precum și
insuficienta reglementare a relației producător - vânzător induc o stare de permanentă
nesiguranță în ce privește valorificarea produselor agricole obținute. Cei mai afectați sunt
micii producători agricoli, care formează marea majoritate a producătorilor agricoli și dețin
cea mai mare parte din suprafețele agricole. Una din problemele majore cu care se confruntă
aceștia este lipsa unor sisteme locale sau regionale de colectare a produselor agricole precum
și insuficiența spațiilor adecvate de stocare. Lipsa asociațiilor, a organizațiilor de profil precum
și imaturitatea piețelor de produse agricole limitează accesul micilor producători și îi adesea
într-o poziție de inferioritate în relațiile comerciale cu marii intermediari de produse agricole
sau cu retailerii importanți. Fragmentarea excesivă a producției agricole, producțiile
individuale reduse, variabilitatea acestora, costurile ridicate de transport al produselor
agricole, alături de lipsa, în multe cazuri a certificării produselor determină scăderea
interesului marilor procesatori pentru produsele agricole locale.
262
Costurile ridicate de producție, lipsa unor reglementări economice favorabile (ex. stabilirea
unor prețuri minime de intervenție) și concurența puternică din partea importatorilor sunt de
asemenea obstacole ce limitează accesul micilor producători pe piața internă.
Succesul marilor producători privați (între care se numără și câțiva investitori străini) ce
activează în Regiunea Centru pune în evidență avantajele agriculturii la scară mare, a
integrării producției agricole și implicit ale optimizării costurilor.
De asemenea, există un număr semnificativ de mici producători agricoli care să-și aducă
exploatația agricolă în zona profitabilității, fie prin procesarea propriilor produse, de multe ori
sub marca unor produse tradiționale sau produse ecologice, fie încheind contracte
avantajoase cu marii procesatori sau retaileri de produse agricole.
Exporturile de produse agricole din Regiunea Centru se mențin la valori încă scăzute, deși în
ultimii ani se înregistrează un reviriment al acestora și pătrunderea pe piața europeană.
Industria alimentară a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în ultimii ani în toate județele

Regiunii Centru. Disponibilitatea și varietatea materiei prime locale, costurile de transport
reduse, existența unei piețe locale de desfacere de dimensiuni apreciabile, orientarea
consumatorilor către produsele autohtone au fost atuuri importante valorificate de către
investitorii în domeniu.
Regiunea Centru deținea în 2006, ultimul an pentru care dispunem de date statistice, ponderi
semnificative la nivel național la câteva din produsele alimentare de bază: brânzeturi (45,7%
din producția României), lapte de consum (31,4%) - pentru ambele produse regiunea ocupă
primul loc la nivel național, în timp ce la carne (16,3% din producția națională) și preparate
din carne (14,1%) ocupă poziția secundă.
Tabel 9.26 Producția fizică a principalelor produse ale industriei alimentare în 2006
Carne Preparate din Lapte de Brânzeturi Bere 86 Zahăr rafinat

(tone) carne (tone) consum (hl) (tone) (mii hl) (tone)
România 265105 289860 1600046 61086 … 539134
Reg. Centru 43249 40822 503006 27943 5157 24111
Alba 17922 19537 115863 877 1576 -
Brașov 14646 11380 47867 1289 783 8304
Covasna 4783 1264 32769 3855 - -
Harghita 664 2940 60295 4386 1611 -
Mureș 3992 3018 242047 17137 1161 15807
Sibiu 1242 2683 4165 399 26 -
Numărul mediu al salariaților din industria alimentară și a băuturilor depășește 23 mii

persoane în anul 2011, reprezentând 4,3% din totalul salariaților la nivelul Regiunii Centru. Pe
86 Date aferente anului 2008
263
județe, cele mai ridicate ponderi s-au înregistrat în Harghita și Alba, în primul județ
îmbutelierea apelor minerale reprezentând o activitate economică deloc neglijabilă, urmate
de județul Covasna. Majoritatea firmelor din industria alimentară se încadrează în categoria
întreprinderilor mici și a microîntreprinderilor, aria acestora de răspândire fiind întreaga
regiune. Sunt reprezentate toate subramurile industriei alimentare, de la morărit și panificație
la industria băuturilor alcoolice.
Tabel 9.27 Exporturile de produse agricole ale Regiunii Centru în anul 2011
-mii euro -
Reg. Centru Alba Brașov Covasna Harghita Mureș Sibiu
Total exporturi 5799733 888568 1836114 276103 276884 748391 1773673

Total produse agricole și
133828 26504 42845 19905 13161 21202 10211
alimentare exportate
Animale vii și produse
85604 15698 32957 18994 6451 6315 5189
animale
Produse vegetale 19307 3150 1421 148 4920 9194 474
Grăsimi și uleiuri
2709 600 2088 - 12 8 1
animale sau vegetale
Produse alimentare,
26208 7056 6379 763 1778 5685 4547
băuturi, tutun
Ponderea produselor
agroalimentare în 2,3 3,0 2,3 7,2 4,8 2,8 0,6
totalul exporturilor (%)
Balanța comercială externă a produselor agroalimentare este puternic dezechilibrată,

valoarea importurilor fiind mult mai mare decât cea a exporturilor. Brașovul, Alba și Covasna
sunt principalele județe exportatoare de produse agroalimentare, în ultimul județ, grupa
mărfurilor agroalimentare deținând 7,2% din totalul exporturilor la nivelul județului.
Animalele vii și produsele animale formau, în anul 2011, 64% din totalul exporturilor de
produse agroalimentare ale Regiunii Centru.
9.4.7. Silvicultura
Pădurile sunt una dintre cele mai importante bogății ale Regiunii Centru. Vegetația forestieră
acoperă 36,5% din suprafața regiunii, constituind principala resursă economică a locuitorilor
din localitățile montane și asigurând un bun echilibru ecologic. Predomină pădurile de foioase
(54% din suprafață), urmate de cele de rășinoase. Cu un volum de 4,4 milioane mc de lemn
recoltat în anul 2011, Regiunea Centru este al doilea bazin de recoltare forestieră al României
și prima regiune în ce privește producția de cherestea. Județele Harghita și Mureș ocupă
primele 2 locuri la nivel regional în ce privește volumul de lemn în anul 2011. În ultimii ani s-a
trecut tot mai mult la exploatarea complexă a lemnului, incluzând aici utilizarea în scop
energetic a deșeurilor provenite în urma exploatării forestiere.
264
Tabel 9.28 Suprafața terenurilor cu vegetație forestieră la sfârșitul anului 2011
- mii ha -
Total Suprafața Rășinoase Foioase Alte terenuri
pădurilor
România 6519,4 6362,5 1947,4 4415,1 156,9
Reg. Centru 1259,5 1240,3 563,6 676,7 19,2
Alba 206,6 202,3 74,8 127,5 4,3
Brașov 204,3 201,5 70,3 131,2 2,8
Covasna 170,2 168,5 67,5 101 1,7
Harghita 262,4 257,3 192,8 64,5 5,1
Mureș 219,7 216,7 84,5 132,2 3
Sibiu 196,3 194 73,7 120,3 2,3
Alături de funcția lor economică, pădurile îndeplinesc o importantă funcție de păstrare a unui
mediu curat și sănătos. Interesul economic privind exploatarea forestieră trebuie subordonat
interesului major de păstrare a echilibrului ecosistemului Regiunii Centru. Astfel, preocuparea
pentru exploatarea rațională a pădurii, ținând cont de capacitatea acesteia de regenerare,
este de natură să permită dezvoltarea durabilă a regiunii și prezervarea unui mediu curat și
sănătos pentru generațiile următoare.
Tabel 9.29 Volumul de lemn recoltat în anul 2011

-mii m3-
Total Rășinoase Fag Stejar Diverse Diverse
specii tari specii moi
România 18705,0 7521,2 6174,9 1747,2 1946,3 1315,4
Reg. Centru 4385,2 2237,5 1439,5 262,3 364,0 81,9
Alba 665,3 348,9 224,0 47,6 39,6 5,2
Brașov 761,6 295,8 324,8 65,7 62,8 12,5
Covasna 545,3 240,2 217,4 29,6 38,6 19,5
Harghita 1031,2 773,4 214,7 9,2 22,5 11,4
Mureș 877,2 353,4 328,4 62,9 108,6 23,9
Sibiu 504,6 225,8 130,2 47,3 91,9 9,4
9.4.8.Valorificarea resurselor energetice regenerabile agricole și forestiere
Fondul forestier din Regiunea Centru este unul bogat și diversificat, favorizând dezvoltarea
prelucrării primare a lemnului în centrele mici situate în zona montană. El reprezintă un
element de bază în obținerea biomasei prin prelucrarea materialelor rezultate din
valorificarea lemnului. Potențial ridicat de valorificare energetică a biomasei forestiere se
găsește în zona montană, Subcarpații Transilvaniei și dealurile înalte marginale Depresiunii
Colinare a Transilvaniei.
265
Regiunea Centru dispune de suprafețe agricole pretabile pentru cultivarea plantelor “energo”.
Dintre cele mai importante amintim culturile de sfeclă de zahăr, cartofi, porumb verde pentru
furaje și plante furajere.
De asemenea, biogazul obținut din transformarea anaerobă poate fi produs dintr-o mare
varietate de tipuri de biomasă. Principala materie primă sunt dejecțiile provenite de la
fermele de animale, în special de la fermele de bovine și porcine.
9.5. Turismul rural și agroturismul
Regiunea Centru dispune de un potențial turistic deopotrivă bogat și divers, valorificat doar
parțial în prezent. Prin punerea în valoare a potențialului turistic al zonelor rurale din
Regiunea Centru se va crea o alternativă viabilă la activitatea economică preponderentă a
locuitorilor din mediul rural, agricultura. Dezvoltarea turismului va antrena totodată
dezvoltarea altor domenii economice și sociale (infrastructura de transport, industriile
artizanale, industria agroalimentară, diverse servicii) generându-se astfel un efect
multiplicator în economia locală.
Dezvoltarea agroturismului în Regiunea Centru
Turismul rural a înregistrat o dinamică spectaculoasă în ultimii 20 ani, numărul pensiunilor

turistice și agroturistice din Regiunea Centru depășind 1000, iar cel al locurilor de cazare
oferite ajungând la aproape 19 mii. Regiunea Centru deţine 37,9% din pensiunile agroturistice
ale României și 34,4% din pensiunile turistice. În judeţul Braşov se găsește unul din cele șase
sate de vacanţă de care dispune turismul românesc.
Zonele cu cel mai dezvoltat agroturism din Regiunea Centru sunt: Bran – Moeciu – Fundata,
Mărginimea Sibiului, Zona Arieșului superior (Albac – Gârda - Arieșeni - Avram Iancu - Vidra),
Zona Săcele - Întorsura Buzăului și câteva zone mai restrânse: Rimetea-Colțești, Corund -
Praid.
SUMAR
 Spațiul rural ocupă cca 83% din teritoriul Regiunii Centru

 Regiunea Centru numără 357 de comune și 1788 de sate
 În anul 2011, 70,1% din comunele regiunii beneficiau de acces la sisteme de
alimentare cu apă potabilă, 29,7% din numărul comunelor aveau acces la sistemul de
canalizare publică și 53,5% din comune erau conectate la rețeaua de gaze naturale
 Populația din mediul rural numără 1 028 971 locuitori, reprezentând 40,8% din totalul
populației regiunii la nivelul anului 2011. Comparativ cu anul 1990, populația rurală
din Regiunea Centru s-a redus cu 9%
 Structura pe vârste a populației rurale este relativ echilibrată, cu excepția județului
Alba, unde populația vârstnică din mediul rural depășește numeric populația tânără
266
 Spor natural al populației din mediul rural al Regiunii Centru este negativ începând cu
anul 1991
 Rata de activitate a populației în vârstă de muncă din mediul rural din Regiunea Centru
a coborât la 50,4% în anul 2011, fiind sensibil mai redusă decât rata înregistrată în
mediul urban – 64,2%.
 Rata de ocupare a populației în vârstă de 15-64 ani din mediul rural a scăzut la 45,4%
în anul 2011, fiind net inferioară celei înregistrate în mediul urban – 56,6%.
 Economia zonelor rurale este caracterizată prin dependența de o singură ramură
economică - agricultura.
 Agricultura de semi-subzistență practicată pe scară largă în Regiunea Centru se
caracterizează prin predominanța exploatațiilor agricole de dimensiuni mici, forța de
muncă îmbătrânită, ponderea scăzută a muncii mecanizate în procesul de producție și
o valoare scăzută a veniturilor obținute.
 Suprafața agricolă a Regiunii Centru este de 1869,4 mii ha reprezentând 54,8% din
suprafața totală a regiunii si 12,8% din suprafața agricolă a României. Modul de
utilizare a terenurilor: arabil 38,6%, pășuni 34,2%, fânețe 26%, vii și pepiniere viticole
0,5%, livezi și pepiniere pomicole 0,7%
 Deși în scădere cu 12,7 puncte procentuale față de anul 1992, populația ocupată în
agricultură în 2011 este încă numeroasă (244 mii persoane, reprezentând 24,2% din
totalul populației ocupate a regiunii)
 Suprafața medie ce revine pe o exploatație agricolă, la nivel regional, era de 4,13
hectare, respectiv 4,34 hectare în cazul exploatațiilor ce utilizează suprafețe agricole,
mult sub media europeană (14,1 ha)
 Conform rezultatelor recensământului agricol din 2010, suprafața agricolă neutilizată
la nivelul Regiunii Centru era de 104 mii hectare
 În anul 2011 în Regiunea Centru s-a obținut o producție agricolă reprezentând 11,5%
din valoarea producției agricole a României (locul al 5-lea la nivel național)
 Ponderea agriculturii în PIB-ul regional a scăzut puternic în ultimii ani, de la 19,3% în
1993 la 6,8% în 2010
 Productivitatea muncii în agricultură în anul 2010, la nivelul Regiunii Centru era de 3,6
ori mai redusă comparativ cu productivitatea muncii calculată la nivelul întregii
economii regionale
 Din totalul suprafeței cultivate, cerealele dețin cea mai mare pondere  55% din
total, urmate de furaje (27,8%), plantele tehnice (cartoful și sfecla de zahăr) și legume
(3,2% din suprafețele cultivate)
 La sfârșitul anului 2011, Regiunea Centru deținea 1,93 milioane ovine (22,6 % din
efectivul de ovine al României), 313 mii bovine (15,7% din șeptelul național), 534 mii
porcine şi 8,1 milioane păsări
267
 Valorificarea producției agricole constituie una din problemele cele mai importante cu
care se confruntă micii producători agricoli ce formează marea majoritate a
producătorilor agricoli
 Lipsa de organizare a producătorilor, insuficienta dezvoltare a structurilor specifice și a
pieței agricole interne precum și insuficienta reglementare a relației producător -
vânzător se numără printre cauzele dificultăților întâmpinate de agricultori
 Fragmentarea excesivă a producției agricole, producțiile individuale reduse,
variabilitatea acestora, costurile ridicate de transport al produselor agricole, alături de
lipsa, în multe cazuri a certificării produselor determină un interes scăzut al marilor
procesatori pentru produsele agricole locale.
 Pădurile sunt una dintre cele mai importante bogății ale Regiunii Centru, vegetația
forestieră acoperind 36,5% din teritoriul regiunii. Cu un volum de 4,4 milioane m3 de
lemn recoltat în anul 2011, Regiunea Centru este al doilea bazin de recoltare forestieră
al României și prima regiune în ce privește producția de cherestea.
 Turismul rural a înregistrat o dinamică spectaculoasă în ultimii 20 ani, numărul
pensiunilor turistice și agroturistice din Regiunea Centru depășind 1000, iar cel al
locurilor de cazare ajungând la aproape 19 mii. Regiunea Centru deţine 37,9% din
pensiunile agroturistice ale României și 34,4% din pensiunile turistice.
268
Capitolul 3. Analiza SWOT a Regiunii Centru
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• Cadru fizico-geografic favorabil dezvoltării • Relieful muntos impune restricții în

așezărilor umane, căilor de comunicații și dezvoltarea teritorială, socială și
activităților economice economică
• Fond forestier bogat, exploatabil în scop • Doar jumătate din corpurile de apă din
economic și cu rol în păstrarea Regiunea Centru au o stare ecologic
ecosistemului regional bună
• Existența unor resurse naturale • Număr mare de sate neracordate la
importante, inclusiv resurse energetice infrastructura de utilități publice
• Rețeaua de localități urbane este • Scăderea demografică și procesul de
echilibrată îmbătrânire demografică manifestate
• Existența unui pol de creștere (Brașov) și a după anul 1990
doi poli de dezvoltare urbană (Târgu • Rata ridicată de migrație externă după
Mureș și Sibiu) anul 2000
• Creșterea proporției persoanelor ocupate • Rate reduse de activitate și de ocupare
care au absolvit instituții de învățământ a populației în vârstă de muncă,
superior accentuarea disparităților intra-
• Rețea de drumuri care permit accesul spre regionale în ce privește ocuparea
toate zonele regiunii și asigură o bună • Nivel al ratei șomajului mai ridicat
legătură a Regiunii Centru cu celelalte decât media națională
regiuni ale României • Starea tehnică necorespunzătoare a
• Regiunea Centru este traversată de rețelei rutiere
Coridorul IV pan-european de transport • Lipsa autostrăzilor și a drumurilor de
• Rețea universitară formată din 13 mare capacitate
universități, centre de cercetare • Investiții scăzute în întreținerea
universitară în aproape toate domeniile infrastructurii feroviare
științifice • Infrastructura edilitară, educațională și
• Structura economică relativ echilibrată de sănătate precară în orașele mici și
• Tendință de creștere a ponderii în mediul rural
sectoarelor economice cu o valoare • Continuarea tendinței de polarizare
adăugată ridicată (servicii, anumite ramuri economică la nivel regional.
ale industriei) • Conectarea economică a regiunii cu
• Volumul semnificativ al investițiilor străine piața europeană se menține relativ
directe (locul 2, după București-Ilfov) scăzută, participarea redusă a
• Valoarea exporturilor a înregistrat o companiilor autohtone în diversele
creștere de 4 ori în ultimii 10 ani rețele de cooperare economică
• I.M.M.-urile dețin o pondere importantă • Infrastructura de afaceri insuficient
din efectivul de personal și din cifra de dezvoltată și exploatată
afaceri • Infrastructura turistică este inegal
• Prezența unei infrastructuri de sprijinire a dezvoltată la nivel regional.
afacerilor • Infrastructura de acces spre unele zone
• Clustere în formare în domeniile prelucrării cu potențial turistic este deficitară
lemnului, al biomasei, al electrotehnicii, al • Dependența economică de agricultură
industriei alimentare a celor mai multe localități rurale, grad
262
• Potențial turistic important, diversificat și scăzut de tehnologizare a agriculturii
răspândit pe întregul teritoriu al regiunii, • Exploatații agricole mici, neviabile
flux turistic în creștere economic
• Potențial agricol important, inclusiv pentru • Forța de muncă îmbătrânită
agricultura ecologică • Exploatarea nesustenabilă a pădurilor
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
• Valorificarea resurselor de energie • Impact negativ crescut al efectelor

regenerabilă (biomasă, micro-hidro, solar) schimbărilor climatice și al exploatării
• Dezvoltarea urbană policentrică neraționale a resurselor naturale
• Dezvoltarea conurbațiilor facilitând • Accentuarea disparităților între
dezvoltarea teritorială și economică a centrele urbane mari și orașele mici și
orașelor mijlocii
• Ameliorarea moderată a anumitor • Accentuarea în următorii ani a scăderii
indicatori demografici demografice și accelerarea ritmului de
• Creșterea nivelului de pregătire al forței îmbătrânire a populației
de muncă • Accentuarea fenomenului de migrație
• Creșterea ponderii populației ocupate în externă, cu precădere a populației
sectorul terțiar tinere și a celei înalt calificate
• Îmbunătățirea și extinderea infrastructurii • Probleme educaționale la grupele de
de transport, dezvoltarea transportului populație sărace, în special rromi
inter-modal • Necorelări între oferta educațională cu
• Îmbunătățirea accesului spre zonele care nevoile de pe piața muncii, participare
în prezent au o infrastructură rutieră scăzută a forței de muncă la programe
deficitară, asigurarea unor legături rapide de formare continuă
• Suprasolicitarea drumurilor europene și
între Regiunea Centru și celelalte regiuni
naționale, continuarea degradării
ale României infrastructurii de transport rutier
• Extinderea transportului aerian de pasageri • Nivelul redus de siguranță rutieră
și mărfuri, inclusiv prin construirea • Creșterea disproporției între
Aeroportului Internațional Brașov - transportul auto și transportul feroviar
Ghimbav • Evoluțiile economice externe
• Valorificarea potențialului de cercetare și nefavorabile pot influența negativ
transferul către economie a rezultatelor viitorul economic al Regiunii Centru
• Extinderea infrastructurii de sprijinire a • Scăderea nivelului de atractivitate a
afacerilor, diversificarea gamei de servicii Regiunii Centru pentru investiții
oferite • Menținerea unui grad redus de
• Creșterea finanțării sectorului cercetare - absorbție a fondurilor europene
dezvoltare - inovare, ca urmare a politicilor • Creșterea suprafeței terenurilor agricole
europene în domeniu neutilizate, exploatarea nerațională a
• Creșterea fluxului turistic către regiune pădurilor
• Rentabilizarea agriculturii, dezvoltarea • Accentuarea problemelor economice și
activităților economice conexe a celor sociale legate de sărăcie în
• Crearea de alternative economice viabile orașele mici și în zona rurală
la în mediul rural
263
Capitolul 4. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020 este parte a

Planului de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020, principalul document de
planificare și programare la nivel regional. Fiind fundamentată pe o diagnoză detaliată,
concretizată prin Analiza socioeconomică regională și prin Analiza SWOT a Regiunii
Centru, Strategia de Dezvoltare ia în considerare nevoile majore ale regiunii și are în
vedere valorificarea potențialul său real de dezvoltare. Strategia Regională urmărește
pe tot parcursul său firul roșu reprezentat de cele trei priorități stabilite prin Strategia
Europa 2020: creștere inteligentă, creștere durabilă, creștere favorabilă incluziunii și
obiectivele propuse în cadrul celor cinci domenii de interes: ocupare, inovare, schimbări
climatice, educație, reducerea sărăciei.
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru și-a definit ca obiectiv global ,,dezvoltarea

echilibrată a Regiunii Centru prin stimularea creșterii economice bazate pe cunoaștere,
protecția mediului înconjurător și valorificarea durabilă a resurselor naturale precum și
întărirea coeziunii sociale”.
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru cuprinde 6 domenii strategice de dezvoltare,

fiecare dintre acestea grupând un număr de priorități și măsuri specifice:
1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale

2. Creșterea competitivității economice, stimularea cercetării și inovării
3. Protecția mediului înconjurător, creșterea eficienței energetice, stimularea
utilizării surselor alternative de energie
4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii
5. Creșterea atractivității turistice regionale, sprijinirea activităților culturale și
recreative
6. Dezvoltarea resurselor umane , creșterea incluziunii sociale
Temele orizontale sunt cerințe obligatorii ale Comisiei Europene pentru toate
proiectele și trebuie să fie prezente atât în cererea de finanțare, cât și ulterior, dacă
proiectul este selectat pentru finanțare, în stadiul implementării și monitorizării
proiectului.
Este o recunoaștere internațională a faptului că abordarea în proiecte și programe a

temelor orizontale generează un impact pozitiv.
264
Temele orizontale sunt:
• dezvoltarea durabilă (maximizarea beneficiilor și reducerea efectelor negative

asupra tuturor celor trei zone: socială, economică și mediul înconjurător),
• promovarea egalității de șanse și nediscriminarea (pe criterii de rasă, sex,
religie, dizabilități, vârstă)
Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cu siguranță cea dată de Comisia
Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru
comun",cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland 1: "dezvoltarea durabilă este
dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite
posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi". Definiția și conceptul
de dezvoltare durabilă amintit anterior va fi accentuat și integrat mai bine pe parcursul
perioadei de programare 2014-2020.
Este o condiție esențială ca potențialele proiectele să aplice o abordare dublă privind

respectarea principiilor cu caracter orizontal:
1. Abordarea integratoare a temelor orizontale la nivelul tuturor etapelor unui

proiect 2
2. Identificarea, dezvoltarea și implementarea activităților vizate, gândite în mod
special pentru promovarea egalității de șansă între femei și bărbați, prevenirea
discriminării (pe motive de: rasă, etnie, religie, convingeri,
dizabilitate/invaliditate, vârstă, orientare sexuală), acordând o atenție deosebită
celor care se confruntă cu discriminare multiplă.
Este necesară dezvoltarea și implementarea de acțiuni specifice în vederea completării

abordării integratoare, prin direcționarea obiectivelor și a resurselor către domeniile în
care se manifestă inegalitatea și excluziunea.
În același timp, este necesar ca pe parcursul elaborării, dezvoltării și implementării

potențialelor proiecte să se țină cont de accesibilitate. În acest context, prin
accesibilitatea se înțelege că toate produsele, bunurile, serviciile și infrastructura care
sunt cofinanțate din fonduri europene nerambursabile să fie accesibile tuturor
cetățenilor, inclusiv persoanelor cu dizabilități.
1
Report of the World Commission on Environment and Development: Our Common Future,
http://www.eytv4scf.net/wced-ocf.htm
2
”Abordarea integratoare implică transpunerea și integrarea sistematică a principiilor orizontale în fiecare
fază a ciclului de viață al programelor operaționale, la toate nivelurile de guvernanță în rândul tuturor
actorilor implicați, precum și asimilarea acestora pentru toate obiectivele programelor și la toate
nivelurile, până la proiectele individuale” , Ministerul Fondurilor Europene, Acord de Parteneriat propus
de România pentru perioada de programare 2014-2020, A doua versiune actualizată, martie 2014
265
Domeniul Strategic 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea
infrastructurii tehnice și sociale regionale
Obiectivul strategic: Dezvoltarea urbană durabilă, creșterea coeziunii teritoriale
prin încurajarea dezvoltării policentrice, dezvoltarea infrastructurii de transport,
tehnico-edilitară, de educație, sănătate, socială și situații de urgență, precum și
creșterea accesului populației la serviciile aferente la nivelul Regiunii Centru
Aflat în dezbatere la nivel european, definirea conceptului de coeziune teritorială pune

accentul pe dezvoltarea echilibrată a teritoriului, reducerea disparităților și valorificarea
potențialului teritorial. Dimensiunea teritorială a coeziunii a fost introdusă în Tratatul de
la Lisabona, fiind adăugată dimensiunii sociale și economice și devenind astfel un
obiectiv asumat politicii la nivelul Uniunii Europene.
În linii mari, coeziunea teritorială ar trebui să garanteze dezvoltarea armonioasă a

diferitelor teritorii, să permită cetățenilor să exploateze în cel mai bun mod potențialul
teritoriului, să transforme această diversitate într-un atu care să contribuie la
dezvoltarea durabilă a întregului teritoriu și mai ales să completeze și să consolideze
coeziunea economică și socială. Astfel politica de coeziune teritorială trebuie să
urmărească diminuarea diferențelor de dezvoltare dintre regiunile geografice, dintre
mediul urban și cel rural, dintre centru și periferie, precum și prevenirea amplificării
discrepanțelor teritoriale.
Considerate motoare ale economiei, orașele sunt catalizatori pentru creativitate și

inovare. Diversele dimensiuni ale vieții urbane - economică, socială, culturală și de
mediu - sunt strâns legate între ele, iar succesul în materie de dezvoltare urbană poate fi
atins numai prin intermediul unei abordări integrate. Propunerile Comisiei Europene
privind politica de coeziune 2014-2020 urmăresc să stimuleze politicile integrate pentru
a intensifica dezvoltarea urbană durabilă în vederea consolidării rolului orașelor în
contextul politicii de coeziune.
Față de perioada de programare 2007-2013 există câteva diferențe privind dezvoltarea

urbană în viitoarea perioada 2014-2020. Astfel, se va pune accentul pe o abordare
integrată consolidată pentru a face față provocărilor urbane.
Una dintre prioritățile de dezvoltare durabila la nivelul Regiunii Centru este creșterea
coeziunii teritoriale prin sprijinirea dezvoltării urbane, atât a orașelor cu nivel ridicat de
dezvoltare cât și a orașelor confruntate cu probleme generate de restructurările
economice.
Orașele cu nivel ridicat de dezvoltare sunt poli de atracție pentru orașele și comunele
din vecinătate, având o influență directă în dezvoltarea economică și socială a zonei. La
266
polul opus, orașele mici și mijlocii din Regiunea Centru se confruntă cu dificultăți în
procesul de dezvoltare durabilă, datorită în special procesului de restructurare
economică după 1989 care a afectat orașele monoindustriale.
În linii mari procesul de coeziune teritorială la nivelul Regiunii Centru se axează pe

regenerarea urbană a orașelor mici și mijlocii în special a celor monoindustriale,
creșterea conectivității orașelor cu zonele de contiguitate, susținerea zonelor și a
cartierelor mai sărace prin creșterea inclusivă, dar și dezvoltarea unei economii
inteligente prin stimularea inovației și a cercetării aplicate în special în orașele mari și a
centrelor universitare. De asemenea o prioritate o reprezintă și promovarea orașelor
verzi, susținerea transportului urban sustenabil, dezvoltarea iluminatului public,
eficiența energetică a clădirilor și amenajarea spațiilor pentru agrement.
În perspectiva dezvoltării durabile a Regiunii Centru, pentru următoare perioadă de

finanțare 2014-2020 sunt necesare finanțarea proiectelor regionale integrate care să
contribuie la realizarea priorităților și măsurilor incluse în Planul Regional de Dezvoltare.
În același timp, finanțarea proiectelor regionale integrate permite rezolvare în mare
măsura a nevoilor identificate la nivel regional, contribuind astfel și la îndeplinirea
obiectivelor stabilite pentru România în ce privește Strategia Europa 2020.
Calitatea vieții și dezvoltarea armonioasă a Regiunii Centru este condiționată într-o

măsură semnificativă de nivelul de dezvoltare a infrastructurii, atât a celei de transport,
utilități publice, de educație, de cercetare, de sănătate sau a celei sociale. În prezent
infrastructura la nivel regional este destul de învechită, necesitând lucrări de extindere,
amenajare, reabilitare sau de modernizare.
Construirea Europei sociale, întărirea coeziunii sociale a continentului se află în centrul

politicii comune europene, constituind unul din principiile directoare statuate în noul
tratat al Uniunii Europene adoptat la finele anului 2007.
Dezvoltarea capitalului uman, amplificarea rolului cunoașterii în toate domeniile

economice și sociale, alături de sprijinirea categoriilor și grupurilor de persoane
vulnerabile se numără, în mod firesc, printre prioritățile politicilor comunitare în
perioada următoare. Astfel, în cadrul Strategiei Europa 2020, documentul programatic al
Uniunii Europene pentru următorii 10 ani, sunt incluse trei priorități strategice pentru
statele Uniunii, dintre care una vizează în mod direct sfera socialului: creșterea
favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de
muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
Nu în ultimul rând, un domeniu care poate da un impuls semnificativ dezvoltării Regiunii

Centru și care necesită acordarea unei mari atenții în ceea ce privește finanțarea
acestuia este cercetarea și inovarea. Pentru a fi competitivă în materie de inovare și
dacă dorește să joace un rol de prim rang pe scena mondială, Uniunea Europeană
trebuie să acorde finanțări semnificative. În prezent, Uniunea Europeană acuză o
267
întârziere constantă în domeniile inovării și cercetării. Pentru a recupera această
întârziere, Comisia Europeană dorește să crească nivelul investițiilor europene în
cercetare și dezvoltare, până la 3% din PIB. 3
Priorități specifice:
Prioritatea 1.1. Creșterea coeziunii teritoriale a Regiunii Centru prin sprijinirea
dezvoltării urbane
Coeziunea teritorială, concept complex, cu referire în special la dezvoltarea echilibrată a

teritoriului, reducerea disparităţilor dintre diferite zone şi valorificarea potenţialului
teritorial, reprezintă una dintre preocupările principale ale Uniunii Europene.
Considerate jucători cheie într-o economie competitivă bazată pe cunoaștere și crearea

de prosperitate, orașele prin funcțiile sale sunt centre de polarizare pentru localitățile
rurale din vecinătate. La nivelul Regiunii Centru rețeaua de localități urbane este
echilibrată, excepție făcând județul Covasna. Trei județe (Alba, Mureș și Sibiu) au 11
orașe, urmate de județul Brașov cu 10 orașe și județul Harghita cu 9 orașe, la polul opus
fiind județul Covasna cu doar 5 orașe. La nivelul Regiunii Centru cel mai mare grad de
polarizare urbană este în județul Brașov datorită existenței polului de creștere Brașov
care ocupă primul loc în termeni de PIB/locuitor și ai productivității muncii. În Regiunea
Centru sunt două zone metropolitane în jurul municipiilor Brașov și Târgu Mureș.
Din perspectiva teritorială, Regiunea Centru are un caracter destul de rural, excepție
făcând județul Brașov care are o economie mai diversificată.
Dezvoltarea policentrică poate constitui una dintre căile de abordare sistemică a

dezvoltării teritoriale. Dezvoltarea policentrică permite atât dezvoltarea echilibrată a
teritoriului cât și evitarea dezechilibrelor ce apar în cadrul și în jurul aglomerărilor
urbane. Astfel, conceptul de dezvoltare policentrică nu se limitează la zonele
metropolitane, ci se referă la un sistem ierarhizat care să exprime potențialul așezărilor
de pe suprafața regiunii.
În România principalul obiectiv al strategiilor pe termen mediu și lung de dezvoltare

spațială îl reprezintă consolidarea dezvoltării policentrice și inovația prin crearea unor
rețele de legături între zonele metropolitane și orașe.
Orașele care funcționează ca centre regionale ar trebui să coopereze în cadrul unui tipar
policentric, astfel încât această cooperare să fie o valoare adăugată pentru alte orașe
din zonele rurale și periferice, precum și pentru zonele cu provocări și nevoi specifice din
punct de vedere geografic.
3
http://europa.eu/legislation_summaries/budget/bu0001_ro.htm
268
Conform cercetărilor ESPON 4, la nivelul Regiunii Centru este un singur pol de importanță
națională (Brașov cu peste 200.000 de locuitori), 5 poli de importanță regională (Sibiu,
Târgu Mureș, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe și Mediaș, fiind municipii cu o populație
cuprinsă între 50.000 și 200.000 de locuitori) și 13 poli de importanță locală (Miercurea
Ciuc, Făgăraș, Reghin, Odorheiu Secuiesc, Sighișoara, Săcele, Sebeș, Cugir, Târnăveni,
Aiud, Zărnești, Codlea și Blaj, orașele și municipiile având o populație cuprinsă între
20.000 și 50.000 de locuitori).
Diversele dimensiuni ale vieții urbane (economică, socială, culturală și de mediu) sunt
strâns legate între ele , iar succesul în materie de dezvoltare urbană poate fi atins în
special prin intermediul unei abordări integrate. O astfel de abordare este deosebit de
importantă în următoarea perioadă de programare, date fiind provocările cu care se
confruntă în prezent orașele europene.
Una din prioritățile politicii de dezvoltare urbană durabilă o constituie sprijinirea

orașelor mari care sunt în același timp centre de polarizare pentru orașele și comunele
învecinate. La rândul lor, orașele mari au universități cu tradiție care radiază în jur și fac
legătura cu alte centre din Europa, fiind în același timp și nuclee ale economiei
inteligente prin valorificarea inovației și a cercetării aplicate.
Pe baza celor amintite anterior, în următoarea perioadă de programare, procesul de

dezvoltare policentrică la nivelul Regiunii Centru va fi sprijinit în mod special prin
încurajarea, dezvoltarea și valorificarea oportună de rețele parteneriale între unitățile
administrativ teritoriale, atât din mediul urban cât și rural. În acest sens, dezvoltarea în
parteneriat de proiecte fezabile este un pas esențial într-un proces integrat atât de
dezvoltare socială și creștere economică cât și de coeziune teritorială.
În același timp, la nivelul Regiunii Centru se va susține și încuraja dezvoltarea orașelor

mari ca poli de atracție, în special din considerente care pot anticipa producerea de
efecte pozitive de impact. Astfel, prin valorificarea oportună și întărirea punctelor forte
specifice fiecărui oraș mare va putea fi posibilă generarea de efecte pozitive
multiplicatoare resimțite în mod special în două aspecte care în momentul de față sunt
o provocare la nivel regional și nu numai: dezvoltarea zonelor învecinate a marilor orașe
și funcționarea acestor orașe ca motoare ale creșterii economice inteligente
Una din problemele majore la nivelul Regiunii Centru care necesită investiții financiare
este regenerarea urbană a orașelor mici și mijlocii și a celor monoindustriale. Locurile de
muncă relativ sigure și bine plătite din epoca monoindustrială au fost înlocuite, în multe
orașe din regiune, de șomaj prelungit sau locuri de muncă slab remunerate. De
asemenea, aceste orașe se confruntă cu o migrație a populației tinere, acestea
confruntându-se cu un declin demografic. Amintim în acest sens câteva orașe din
4
ESPON - ”Rețeaua europeană de observare a dezvoltării și coeziunii teritoriale”, program de finanțare al
Comisiei Europene care susține în special cercetarea în acest domeniu, http://www.espon.eu
269
Regiunea Centru care au nevoie de investiții în regenerarea urbană: Agnita, Copșa Mică,
Cisnădie, Dumbrăveni, Abrud, Zlatna, Ocna Mureș, Târnăveni, Luduș, Iernut, Ungheni,
Reghin, Codlea, Ghimbav, Avrig, Făgăraș, etc.
De asemenea, este important ca politica dezvoltării urbane să fie legată de abordarea

integrată care să pună în discuție nevoile specifice atât ale zonelor geografice cele mai
afectate de sărăcie, cât și a cartierelor sărace din orașele regiunii, un rol foarte
important jucând dezvoltarea de soluții privind valorificare potențialului teritorial și
creșterea inclusivă.
Există la nivelul Regiunii Centru teritorii care prezintă obstacole în calea dezvoltării, cum
ar fi de pildă zona montană care prezintă un grad redus de accesibilitate. Gradul de
sărăcie și izolare a unor zone generează fenomene de depopulare, astfel există riscul
dispariției unor localități în special în zonele montane cu accesibilitate redusă (de pildă,
cătune din Munții Apuseni cunoscute sub denumirea de ”crânguri”). Pentru aceste zone
sunt necesare dezvoltarea de soluții privind valorificarea potențialului teritorial și
identificarea soluțiilor de atragere a populației în aceste zone prin oferirea de
oportunități prin intermediul cărora să crească nivelul de trai.
O prioritate la nivelul Regiunii Centru este dezvoltarea transportului urban specific

asigurării de servicii pentru transportul pasagerilor pe distanțe scurte și cu o capacitate
medie de transport. La nivelul regional transportul urban este asigurat în principal de
autobuze și microbuze la care se adaugă în mediul urban și troleibuze, tramvaie și taxi.
Potrivit datelor statistice din 2011, la nivel regional existau 53 de troleibuze în județele
Brașov (45) și Sibiu (8) care sunt destinate transportului de pasageri pe o distanță totală
de 32,7 de km. La nivel regional, în 2011 erau puse în circulație 647 de autobuze și
microbuze, cu 38 mai multe față de 2005, cele mai multe fiind în 2007 (757) după care
numărul lor a scăzut treptat.
O necesitate la nivel regional o constituie elaborarea de Planuri de Mobilitate Urbană
Durabilă pentru orașele Regiunii Centru, aceste documente de planificare vizând crearea
unui sistem de transport urban sustenabil.
Un accent crescut ar trebui acordat procesului de regenerare a orașelor mici și mijlocii și
a celor monoindustriale prin dezvoltarea de soluții de dezvoltare urbană integrată și
incluziune socială.
Măsuri:
1.1.1. Stimularea dezvoltării policentrice și încurajarea dezvoltării integrate a

orașelor și regiunilor rurale în vederea generării de efecte sinergice și realizării
coeziunii teritoriale prin promovarea și dezvoltarea parteneriatelor
270
1.1.2. Susținerea dezvoltării orașelor mari ca poli de atracție pentru zonele
învecinate și motoare ale creșterii economice inteligente prin extinderea și
dezvoltarea infrastructurii
1.1.3. Regenerarea orașelor mici și mijlocii și a celor monoindustriale prin

dezvoltarea de soluții de dezvoltare urbană integrată și incluziune socială
Beneficiari potențiali:
 Primăriile de orașe și municipii

 Consiliile județene
 Asociații de dezvoltare intercomunitare, Grupuri de Acțiune Locală (GAL-uri) sau
alte structuri parteneriale formate în scopul sprijinirii dezvoltării durabile a
unităților administrativ - teritoriale (UAT)
 Agenți și operatori economici în domenii precum: transport urban, iluminat public,
amenajare spații verzi, eficienței energetice a clădirilor, etc.
Prioritatea 1.2. Dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicații și

tehnico-edilitară la nivelul Regiunii Centru
Referitor la infrastructura de transport, datorită situării sale în centrul României,

Regiunea Centru se bucură de o poziție privilegiată în ce privește accesibilitatea și
conexiunile rutiere cu restul țării și cu Europa. Regiunea Centru este străbătută de cinci
drumuri europene, a căror lungime însumează 951 km. Sud-vestul regiunii este traversat
de Coridorul IV pan-european de transport, rută ce va asigura o legătură rapidă între
extremitatea sud-estică a Europei (Istanbul, Salonic) și Europa Centrală (Dresda,
Nuremberg), via Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Austria, Cehia.
La nivel european, o prioritate pentru următorii ani vizează dezvoltarea rețelelor trans-
europene de transport (TEN-T). Rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T) joacă un
rol esențial în asigurarea libertății de mișcare a pasagerilor și bunurilor în Uniunea
Europeană, aceasta incluzând toate modurile de transport și suportând aproape
jumătate din traficul de pasageri și marfă. Dezvoltarea TEN-T presupune interconectarea
și interoperabilitatea rețelelor naționale de transport precum și accesul la aceasta.
Rețeaua de drumuri publice din Regiunea Centru măsura 10801 km la finele anului 2011,
reprezentând 13,1% din lungimea totală a rețelei rutiere din România. Din totalul
drumurilor din regiune, 20,9% sunt drumuri naționale, iar 79,1% sunt drumuri județene
și comunale. Densitatea rutieră este mai scăzută la nivel regional decât la nivel național
(34,6 km/100 kmp față de 31,7 km/100 kmp). Comparativ cu drumurile rutiere,
lungimea totală a căilor ferate din Regiunea Centru este jumătate din lungimea totală a
drumurilor naționale, aceasta fiind de 1336 km dintre care jumătate electrificată (669
271
km). Transportul aerian este asigurat prin cele două aeroporturi internaționale de la
Sibiu și Târgu Mureș (Ungheni).
Pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020 finanțată prin FEDR se propun:

sprijinirea unui spațiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiții
în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), stimularea mobilității regionale prin
conectarea legăturilor rutiere secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, dezvoltarea
unor sisteme de transport care respectă mediul și cu emisii scăzute de dioxid de carbon
și promovarea unei mobilități urbane durabile. În prezent există în portofoliul regional
45 de proiecte care fac referire la infrastructura de transport dintre care 17 proiecte de
reabilitare de drumuri județene, 27 de proiecte de reabilitare străzi urbane și 1 proiect
de construcție centură ocolitoare.
Transportul din Regiunea Centru va trebui să beneficieze până în anul 2020 de o

infrastructură modernă, capabilă să preia un trafic în creștere rapidă, să asigure
premisele pentru dezvoltarea economică și socială a tuturor zonelor regiunii și să
contribuie la diminuarea efectelor negative ale transportului asupra mediului
înconjurător. Atingerea acestor obiective implică realizarea de investiții semnificative în
următorul deceniu atât în extinderea rețelei rutiere și feroviare cât și în reabilitarea și
modernizarea infrastructurii rutiere actuale și construirea de centuri ocolitoare în
vecinătatea orașelor în vederea fluidizării transportului rutier.
În ce privește rețeaua actuală de drumuri, este necesar ca în perioada următoare să se

reabiliteze aproximativ 1000 km de drumuri naționale care, în prezent, au durata de
serviciu depășită sau care, în următorii ani, își vor depăși durata de serviciu. De
asemenea, cei 36 km de drumuri naționale pietruite din județele Alba, Covasna și Brașov
vor trebui aduși la standardele cerute unui drum național.
O altă direcție de intervenție constă în îmbunătățirea condițiilor de transport pe

drumurile județene. În acest sens, este necesar ca în următorii ani să fie asfaltați cel
puțin 500 km din cei peste 1700 km de drumuri județene pietruite sau de pământ și să
se reabiliteze cel puțin jumătate din lungimea drumurilor județene cu durata de serviciu
depășită. Considerăm ca fiind prioritară modernizarea drumurilor județene care asigură
conectarea localităților urbane la rețeaua drumurilor naționale și a celor ce permit
accesul spre zonele turistice intens frecventate sau spre zonele cu un real potențial
turistic dar insuficient exploatat.
O altă prioritate de dezvoltare a infrastructurii de transport vizează construirea de

centuri ocolitoare pentru orașele mari traversate de drumuri europene sau de drumuri
naționale principale precum și extinderea celor actuale (ex: Brașov, Târgu Mureș, Alba
Iulia - nord, Sebeș, Aiud, Mediaș, Sighișoara, Făgăraș etc.).
272
De asemenea, o prioritate ar trebui sa o constituie construirea aeroportului
internațional din județul Brașov (Ghimbav), pentru care s-au început un proiect în acest
sens.
Nu în ultimul rând, este necesară punerea bazelor transportului intermodal în Regiunea

Centru prin realizarea, într-o primă etapă, la Brașov și Sibiu a unor platforme
intermodale pentru transportul mărfurilor, ca parte a unui sistem național de platforme
intermodale.
Un alt domeniu care necesită investiții majore la nivelul Regiunii Centru este
infrastructura de comunicații. Aceasta este elementul cheie a bunei funcționări a
oricărui tip de sistem pentru comunicații de date, informații și voce. În contextul
globalizării și al necesității de acces la informație în timp real, la nivelul Regiunii Centru
se conștientizează din ce în ce mai mult rolul major pe care îl are infrastructura de
comunicații în desfășurarea unei activități cât mai eficiente. În Regiunea Centru, la nivel
de județ, ponderea populației fără acces la conexiuni în banda largă este cuprinse între:
50% - 80% în județul Covasna; 40% - 50% în județul Alba și 20% - 40% în județele Brașov,
Harghita, Sibiu și Mureș. 5 O necesitate o reprezintă sprijinirea administrațiilor publice
privind dotarea, extinderea sau modernizarea cu infrastructuri de comunicații specifice
(ex. IT, internet wireless, etc.). Precizăm faptul că, la nivel european comunicaţiile
electronice în bandă largă au devenit o prioritate în a doua jumătate a anilor 1990, ca
rezultat al faptului că societatea bazată pe cunoaştere are un impact semnificativ asupra
competitivităţii, dezvoltării rapide a comunicaţiilor şi a tehnologiilor IT, precum şi asupra
liberalizării pieţelor telecom.
Activitățile privind utilitatea publică de interes local au o importantă dimensiune socială

și un rol esențial în consolidarea dezvoltării durabile a localităților și îmbunătățire a
condițiilor de viață. Principalele obiective ale dezvoltării serviciilor publice de
gospodărire comunală, în conformitate cu prevederile directivelor europene sunt:
alimentarea cu apă, alimentarea cu energie electrică, canalizarea, alimentarea cu
energie termică, alimentarea cu gaze naturale, administrarea domeniului public.
În funcție de dotarea tehnico-edilitară, la nivelul Regiunii Centru, cele mai mari ponderi
din totalul localităților, peste 50%, sunt localități cu instalații de alimentare cu apă
potabilă și localități în care se distribuie gaze naturale, iar cele mai mici ponderi sunt
deținute de localități în care se distribuie energie termică. O situație asemănătoare este
și la nivelul comunelor din Regiunea Centru.
Potrivit datelor statistice, în anul 2011 în Regiunea Centru erau 309 de localități 6 cu
instalații de alimentare cu apă potabilă dintre care 253 de localități din mediul rural.
5
Aceste date statistice au fost preluate din Strategia guvernamentală de dezvoltare a comunicaţiilor electronice în
bandă largă în România pentru perioada 2009 – 2015, pagina 6
6
Prin localități se înțeleg unități administrativ teritoriale (UAT). În cadrul unei UAT pot exista sate
neracordate la rețeaua de utilități
273
Începând din 2005 și până în 2011 ponderea localităților cu instalații de alimentare cu
apă potabilă a crescut continuu de la 63,2% la 74,6%, ponderea cea mai mare fiind în
județul Brașov și Harghita, iar la polul opus județul Sibiu.
La nivelul Regiunii Centru, numărul localităților în care se distribuie gaze naturale a

crescut continuu din 2005 de la 227 de localități la 242 de localități în 2011. Județele cu
cele mai mari ponderi a localităților în care se distribuie gaze naturale sunt Mureș
(80,4%) și Sibiu (peste 76,6%), la polul opus fiind Covasna (aproape o treime, 28,9%) și
Harghita (38.8%). La nivelul mediului rural din Regiunea Centru, în anul 2011, în peste
jumătate din comune (53,5% adică 191 de comune) se distribuiau gaze naturale, cu 13,%
mai multe comune față de anul 2005 (179 comune).
În perioada 2005 - 2011 numărul localităților în care se distribuie energie termică a

scăzut continuu de la 22 de localități (20 de municipii și orașe și 2 localități rurale din
județul Mureș) la 17 de localități (toate municipii și orașe cu excepția unei localități
rurale din județul Covasna). Numărul mic al localităților și scăderea continuă a acestora
în ultimii ani este datorată numărul mare a locuitorilor care optează pentru instalații
proprii de energie termică.
În prezent nu sunt racordate la rețeaua de utilități (energie electrică, energie termică

sau canalizare, etc.): localități rurale din zona montană (Munții Apuseni, Munții
Călimani, Munții Giurgeului, Munții Întorsurii, Munții Cindrel, Munții Baraolt, Munții
Bodoc, Munții Persani, Munții Bârsei etc.), 3 orașe din județul Alba și Harghita și un oraș
din județul Covasna, localități rurale din depresiuni intramontane. Neracordarea unor
localități la infrastructura de utilități publice este un factor restrictiv în atragerea de
potențiali investitori și investiții în localitățile respective.
La nivelul Regiunii Centru infrastructura de utilități publice este insuficienta iar in cele
mai multe cazuri aceasta este învechită. Infrastructura de utilități publice existentă
necesită investiții în reabilitarea, extinderea sau modernizarea acesteia. Pentru
următoarea perioadă de programare 2014-2020 este util acordarea de sprijin financiar
în modernizarea și aducerea la standardele Uniunii Europene a infrastructurii tehnico-
edilitare la nivelul Regiunii Centru.
Măsuri:
1.2.1. Creșterea mobilității regionale prin extinderea, reabilitarea și

modernizarea rețelei de drumuri rutiere și feroviare, construirea de centuri
ocolitoare în vecinătatea orașelor precum și construirea, extinderea, reabilitarea
sau modernizarea de aeroporturi
1.2.2. Dezvoltarea transportului intermodal în vederea dezvoltării unei platforme

intermodale pentru transportul mărfurilor
274
1.2.3. Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare în
perspectiva dezvoltării durabile și administrării cât mai eficiente a teritoriului
1.2.4. Dezvoltarea infrastructurii diferitelor tipuri de comunicații în special al
accesului populației, administrației publice și mediului privat la conexiuni în
bandă largă și asigurarea interoperabilității sistemelor de comunicații

 Primăriile de comune
 Agenți și operatori economici în domenii precum: transport, comunicații (de date,
informații și voce), utilități publice (alimentarea cu: apă, energie electrică, gaze
naturale, energie termică, canalizarea și administrarea domeniului public)
Prioritatea 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de educație, sănătate, sociale și

situații de urgență la nivelul Regiunii Centru
Una dintre prioritățile Regiunii Centru pentru următoarea perioadă de finanțare 2014-
2020 este acordarea unei atenții sporite asupra dezvoltării infrastructurii sociale, de
educație și de sănătate. Cu toate ca în perioada 2007-2013 s-au alocat fonduri
semnificative pentru extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii, aceste
intervenții fiind punctuale, existând în foarte multe cazuri situații în care aceasta este
învechită sau insuficient dezvoltată. Astfel, pentru următoarea perioadă de programare
este necesară alocarea de fonduri de finanțare pentru aducerea acestor tipuri de
infrastructuri la standardele Uniunii Europene.
Infrastructura de educație la nivelul Regiunii Centru este relativ bine dezvoltată,

numărul total de unități preșcolare, școlare, liceale, postliceale, profesionale și de
învățământ superior fiind de 1087 la finele anului 2011. Cele mai multe unități
preșcolare, școlare și de învățământ superior au fost înregistrate în județele Brașov,
Mureș și Sibiu, la polul opus situându-se județele Covasna și Harghita. Datorită scăderii
natalității, în ultimii ani s-au desființat un număr relativ mare de unități școlare, de pildă
în anul școlar 2010/1011 acesta s-a diminuat cu 53 față de anul anteriori la nivelul
întregii regiuni.
În multe localități rurale ale Regiunii Centru infrastructura educațională (grădinițe, școli
cu clasele I-IV sau I-VIII) se află într-o situație necorespunzătoare, iar dotările de care
dispun aceste unități de învățământ nu se ridică la cerințele actuale. O parte din aceste
275
școli au fost deja modernizate în ultimii ani, inclusiv prin finanțări europene, celelalte
urmând a fi modernizate în perioada viitoare. O problemă cu care se confruntă adesea
copiii din mediul rural este distanța mare pe care trebuie să o străbată pentru a ajunge
la școală. Preconizăm soluționarea acestei probleme prin susținerea dezvoltării
programelor de transport școlar acolo unde acestea lipsesc.
Cu toate că în perioada de programare 2007 -2013 au fost finanțate un număr relativ
mare de proiecte, în prezent, la nivelul Regiunii Centru infrastructura de învățământ
necesită investiții în reabilitarea, amenajarea, extinderea și modernizarea acesteia, atât
în mediul urban cât și în cel rural.
În ultimul timp, omenirea se confruntă cu o mare transformare, o revoluție a

informației, un rol important în acest proces jucându-l internetul și tehnologia. Din ce în
ce mai mult se pune accentul pe proiectele și platformele de educație online, pentru
acestea fiind nevoie de investiții financiare. În dezvoltarea infrastructurii de educație la
nivelul Regiunii Centru pentru următoarea perioadă de programare ar trebui avute în
vedere finanțarea unor proiecte care să permită accesul la educația online în special în
zonele rurale cu accesibilitate redusă.
Un alt domeniu prioritar care are nevoie de investiții financiare majore la nivelul
Regiunii Centru în următoarea perioadă de programare 2014-2020 este infrastructura
de sănătate.
La nivelul Regiunii Centru infrastructura sanitară era compusă la finele anului 2011 dintr-
o rețea de unități sanitare formată din 58 de spitale, 61 de policlinici, 23 de dispensare,
1488 de cabinete de medicină generală și de familie, 1404 de cabinete stomatologice,
1014 de cabinete de specialitate, 963 de farmacii și puncte farmaceutice și 394 de
laboratoare medicale. La nivel de județ cele mai multe unități sanitare sunt în Brașov și
Mureș, iar cele mai puține în Covasna și Harghita. În Regiunea Centru, față de anul 2005,
în anul 2011 s-a înregistrat o creștere a unităților sanitare cu excepția cabinetelor
medicale de medicină generale (în județele Brașov, Mureș și Sibiu). În anul 2011, la
inițiativa Guvernului României, din motive de reducere a cheltuielilor, au fost desființate
în România 67 de spitale dintre care 8 în Regiunea Centru: câte 3 spitale în județele Alba
și Brașov și câte un spital în județele Mureș și Sibiu. În Regiunea Centru cel mai
important spital este cel din Târgu Mureș fiind atât un centru medical cât și un centru
universitar. De asemenea, importante centre medicale sunt si spitalele din Brașov și
Sibiu.
Pentru cele mai multe unități sanitare sunt necesare lucrări de reabilitare a clădirilor,
precum și lucrări de înnoire a echipamentelor existente și de achiziționare de noi
echipamente medicale performante și utile derulării activităților specifice. Multe sate
din Regiunea Centru și în special mediul rural din zonele montane izolate se confruntă
cu o lipsă a infrastructurii de sănătate și a dotărilor din sistemul sanitar. Pentru
276
următoarea perioadă de finanțare sunt necesare alocări financiare în sistemul de
sănătate, atât pentru reabilitarea, modernizarea și amenajarea unităților sanitare din
regiune. În ce privește mediul rural, susținem ca prioritate regională pentru perioada
2014-2020 dezvoltarea infrastructurii de sănătate în aceste zone, în special a asistenței
medicale primare și crearea unor centre medicale permanente la care să fie arondate
una sau mai multe comune.
De asemenea, sunt necesare măsuri pentru stimularea cadrelor medicale în vederea
perfecționării acestora și asigurării de servicii medicale de calitate. Statistic, amintim
faptul ca la nivel regional, față de anul 2005 în 2011 s-a înregistrat o creștere a
numărului de medici cu 11,6%, a numărului de stomatologi cu aproape jumătate
(41,9%), iar a numărului de farmaciști cu o treime (29,8%). În ce privește personalul
sanitar mediu acesta a înregistrat o scădere în 2011 față de acum 7 ani cu 3,1%. La nivel
județean, există discrepanțe în ceea ce privește personalul sanitar mediu. De pildă în
județul Brașov acesta a scăzut cu aproximativ un sfert (-23,5%), în schimb în județul
Sibiu acesta a crescut cu un sfert (26, 3%).
Un domeniu care a cunoscut o dezvoltare relativ ridicată la nivelul Regiunii Centru în

perioada de programare 2007-2013 este infrastructura socială. Cu toate acestea, la
nivel regional încă sunt nevoie de alocări financiare pentru extinderea, reabilitarea,
amenajarea, modernizarea și echiparea infrastructurii de servicii sociale. De asemenea,
sunt necesare finanțări pentru diferite programe și proiecte care vizează dezvoltarea,
extinderea sau diversificarea serviciilor sociale asigurate atât de furnizori publici (direcții
generale de asistență socială și protecția copilului și servicii publice de asistență socială),
cât și de furnizori privați (asociații, fundații, culte religioase, persoane fizice autorizate,
organizații cu scop lucrativ, alte entități în condițiile legii).
Principalele probleme sociale actuale la nivelul Regiunii Centru sunt: îmbătrânirea

populației, extinderea fenomenului de sărăcie, șomaj pe termen lung ridicat, rata
ridicată a șomajului în rândul tinerilor, incluziune redusă pe piața muncii, rată ridicată a
abandonului școlar, procent ridicat de populație romă afectată de sărăcie, etc. Astfel,
cele mai importante trei consecințe ale problemelor sociale la nivel regional sunt:
diminuarea calității vieții, scăderea siguranței și securității sociale și reducerea coeziunii
sociale.
Este important să amintim faptul că în anul 2012, la nivel național figurau în baza de
date a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale un număr de 3229 de furnizori
acreditați de servicii sociale, dintre care cei mai mulți, puțin peste o cincime, fiind din
Regiunea Centru (21,3%, reprezentând 690 de furnizori acreditați), urmată de Regiunea
Nord - Est (607 furnizori acreditați). De asemenea, tot la nivel național, Regiunea Centru
avea cel mai mare număr al instituțiilor de îngrijire rezidențială pentru bătrâni.
277
Pentru a contura o imagine sintetică în ceea ce privește infrastructura de servicii sociale
la nivelul Regiunii Centru, amintim valorile celor mai importanți indicatori la nivel
regional în 2012:
- 200 de centre rezidențiale pentru protecția copilului, cele mai multe fiind în Mureș
(cele 77 de centre rezidențiale reprezentând aproximativ un sfert din cele la nivel
regional), la polul opus fiind județele Sibiu (18) și Covasna (19).
- 70 de centre rezidențiale pentru persoane cu dizabilități, dintre care cele mai multe
în județele Mureș (22) și Alba (20), iar cele mai puține în județele Covasna (2) și
Brașov (4).
- 49 de centre rezidențiale pentru persoane vârstnice, reprezentând 15,2% din cele la
nivel național (322 de centre). Cele mai multe centre rezidențiale (cămine) pentru
vârstnici au fost identificate în județele Mureș (14), Sibiu (13) și Alba (11), la polul
opus fiind județul Brașov (2).
- 22 cantine de ajutor social 7, având în total o capacitate de 2600 de locuri și
asigurând hrana pentru 1648 de persoane 8. Din numărul total de cantine de ajutor
- social din România, Regiunea Centru deține o cincime din acestea (20,5%), ocupând
primul loc, fiind urmată de Regiunea Nord - Est (17 cantine)
Un Indicator relevant în identificarea principalelor disparități în dezvoltarea socială este

Indicele de Dezvoltare Socială Locală (IDSL)9a cărui valoare numerică medie este de 76
pentru Regiunea Centru, indicând un nivel mediu superior de dezvoltare. Potrivit datelor
statistice, cea mai mare pondere a populației rurale din Regiunea Centru, aproape o
treime, trăiește în sate cu nivel maxim de dezvoltare, acest fapt reflectându-se pe mai
multe nivele de dezvoltare privind condițiile de trai și calitatea vieții.
Un alt tip de infrastructură la nivelul Regiunii Centru care are nevoie în următorii ani de
dotare, extindere sau modernizare este cea de situații de urgență. La nivelul Regiunii
Centru implementarea sistemului de intervenţie integrat, în conformitate cu principiile
moderne, a început în judeţul Mureş încă din anul 1990, punându-se bazele Serviciului
Mobil de Urgenţă, Reanimare, Descarcerare Mureş (SMURD). La nivelul Regiunii Centru
infrastructura pentru situații de urgență era formată în anul 2011 din 171 de
autospeciale și ambulanțe cu 52 mai multe față de anul 2005. La nivel de județ cele mai
multe autospeciale pentru intervenții de urgență erau în 2011 în județul Brașov (40) și
Mureș (35), iar cele mai puține în Covasna (17) și Alba (23).
La nivelul Regiunii Centru sunt necesare următoarele tipuri de investiții privind
infrastructura de situații de urgență: consolidarea capacităţii de management a
7
Finanţate de la bugetul local
8
Număr mediu zilnic de beneficiari (persoane)
9
Dumitru Sandu, ”Disparități sociale în dezvoltarea și în politica regională din România, Universitatea
București”, 2010, proiect de cercetare ”Dezvoltarea capitalului comunitar din România”, cod CNCSIS-ID
2068
278
situaţiilor de urgenţă, programe de modernizare a serviciilor suport de tehnologia
informaţiei pentru realizarea înştiinţării, avertizării şi alarmării în situaţii de protecţie
civilă, Îmbunătăţirea dotării cu mijloace de intervenţie în situaţii de urgenţă și nu în
ultimul rând perfecţionarea pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă a factorilor
implicaţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Măsuri:
1.3.1. Creșterea calității sistemului de învățământ prin extinderea, reabilitarea,

amenajarea, dotarea și modernizarea infrastructurii de educație
1.3.2. Diversificarea și creșterea calității și accesului populației la servicii de

sănătate la standarde europene prin extinderea, reabilitarea, amenajarea,
dotarea și modernizarea infrastructurii de sănătate
1.3.3. Creșterea incluziunii sociale și a calității vieții în rândul populației prin

extinderea, reabilitarea, amenajarea, dotarea și modernizarea infrastructurii
sociale
1.3.4. Creșterea siguranței publice și eficientizarea intervențiilor în situații de

urgență prin extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii specifice

 Agenți și operatori economici în domenii precum: educație, sănătate, social și
situații de urgență
279
Domeniul strategic 2. Creșterea competitivității economice,
stimularea cercetării și inovării
Obiectivul strategic: Dezvoltarea economiei regionale bazate pe cunoaștere prin

modernizarea și eficientizarea întreprinderilor, intensificarea cooperării economice și
prin creșterea rolului cercetării–dezvoltării-inovării la nivelul economiei Regiunii
Centru
Contextul economic regional

În perioada 1990-2000 Regiunea Centru a traversat o perioadă dificilă, de declin
economic, pe fondul deteriorării principalelor echilibre macroeconomice și al inflației
galopante. Procesul de restructurare economică a fost însoţit de o restrângere
semnificativă sau de închidere a capacităţilor existente de producţie, mineritul, chimia şi
metalurgia neferoasă fiind cele mai afectate ramuri economice. Începând cu anii 2000-
2001, climatul economic s-a ameliorat, economia și-a reluat creșterea, iar anii 2006-
2008 au adus consolidarea creșterii economice. Criza economică și financiară ce a
debutat în a doua jumătate a anului 2008 a avut un impact negativ în ce privește nivelul
investițiilor atât străine cât și autohtone, unele companii străine retrăgându-se sau
reducându-și prezența în Regiunea Centru.
Nivelul atins în 2010 de cel mai relevant indicator al dezvoltării economice - produsul
intern brut/ locuitor în Regiunea Centru - reprezintă 45% din media UE27, apropiindu-
se de media națională și de nivelul înregistrat în unele regiuni din Ungaria, Polonia,
Slovacia.
Un rol important în dezvoltarea economică l-au avut investițiile străine, soldul

investițiilor străine directe cifrându-se la sfârșitul anului 2011 la 4,215 miliarde euro.
Activitățile industriale spre care s-au îndreptat cele mai importante investiții sunt
industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară, industria materialelor de
construcții, construcțiile de mașini.
Exporturile au avut o evoluție puternic ascendentă în ultimii 10 ani, valoarea acestora

ajungând la aproape 5,8 miliarde euro în anul 2011, de 4,2 ori mai mare față de volumul
exporturilor din Regiunea Centru în anul 2001.
Structura economică a Regiunii Centru a suferit modificări substanțiale în ultimii 10

ani. Ponderile unor sectoare economice de bază, precum agricultura, industria
extractivă, industria prelucrătoare grea s-au redus mult, crescând în schimb ponderea
280
altor ramuri economice și a celor din sectorul terțiar cu precădere. Procesul nu este
încheiat, fiind de așteptat ca această evoluție să continue și în următorii ani.
Activitate tradițională în Regiunea Centru, agricultura constituie până în zilele noastre

principala ocupație și sursă de venit a locuitorilor din mediul rural. Orientată spre
satisfacerea cererii interne, agricultura beneficiază de un potențial natural important și
diversificat.
Economia Regiunii Centru păstrează încă un profil industrial vizibil ce poate fi evidențiat
atât prin contribuția relativ ridicată a industriei la formarea produsului intern brut cat și
prin ponderea semnificativă a populației ocupate în sectorul secundar al economiei.
Profilul industrial al regiunii este dat de industria construcțiilor de mașini și a prelucrării

metalelor, chimică, materialelor de construcții, lemnului, extractiva, textilă și
alimentară. Unitățile industriale sunt amplasate în general, în localitățile urbane, și în
cazul multor orașe mici dau acestor localități un caracter monospecializat.
Sectorul serviciilor are o contribuţie importantă la formarea produsului intern brut

regional, având o dezvoltare semnificativă în ultimii ani. Domeniile care au înregistrat
cele mai mari creşteri sunt transporturile (în special transporturile rutiere si cele
aeriene), telecomunicațiile, sectorul financiar-bancar si de asigurări. Turismul, cu toate
că a înregistrat o serie de progrese pe anumite segmente, cum ar fi agroturismul, nu
reușește să valorifice încă importantul potențial turistic al regiunii.
O altă evoluție semnificativă în ultimii ani este continuarea tendinței de polarizare

economică la nivel regional. Majoritatea activităților economice și îndeosebi cele cu o
valoare adăugată brută ridicată se concentrează în orașele mari și în jurul acestora, în
timp ce multe localități urbane mici (îndeosebi foste localități miniere sau orașe
monoindustriale) și numeroase localități rurale au o situație economică foarte precară și
în curs de deteriorare rapidă. Gradul de coeziune teritorială se menține scăzut, această
situație regăsindu-se și la nivelul întregii țări.
Un proces economic recent este apariția clusterelor economice. În viziunea multor

experți economici și oameni de afaceri, bazată și pe experiența altor economii
europene, clusterele pot impulsiona dezvoltarea economică și pot aduce o valoare
adăugată mai mare. Până în prezent, în Regiunea Centru s-au format clustere în
domeniile prelucrării lemnului, al biomasei, al electrotehnicii, al industriei alimentare,
iar procesul de creare de clustere este de așteptat să ia amploare.
Cercetarea autohtonă joacă încă un rol redus în dezvoltarea economică, transferul

rezultatelor și aplicarea lor în economie făcându-se încet și cu dificultate. Restabilirea
unei legături puternice între cercetare și economie și creșterea inovării reprezintă
mijloace ce a asigură o dezvoltare durabilă a economiei Regiunii Centru, câteva inițiative
281
recente arătând că se dorește promovarea unui astfel de model de dezvoltare
(Institutul de Cercetare Dezvoltare Inovare din cadrul Universității Transilvania din
Brașov PRO-DD).
Considerată altă dată un atu al Regiunii Centru, forța de muncă nu se ridică întotdeauna
la nivelul de pregătire necesar pentru o economie competitivă și în ultimul timp în multe
domenii economice și în diferite zone ale Regiunii Centru începe să se facă simțită lipsa
forței de muncă bine cu o înaltă calificare.
Motor al dezvoltării economice regionale, întreprinderile mici și mijlocii au înregistrat o

dezvoltare susținută începând cu anul 1990, ajungând să reprezinte aproximativ 70%
din efectivul de personal și din cifra de afaceri realizată de întreprinderile locale din
industrie, construcții și servicii (cu excepția celor din sectorul bancar și de asigurări).
Sectorul economic reprezentat de întreprinderile mici și mijlocii, care timp de mulți ani a
fost un generator de creștere economică și locuri de muncă a suferit după 2008 o
contracție sensibilă. În condițiile în care IMM-urile dispun, în general, de resurse
financiare limitate și un spațiu redus de manevră economică, vulnerabilitatea acestora
este mare, iar în cazul unei crize economice gradul în care sunt afectate crește
semnificativ.
Dezvoltarea economică la nivel local și regional este susținută prin crearea de structuri
de afaceri în cadrul cărora firmele să se bucure de anumite facilități și servicii specifice.
În ultimii 15-20 ani s-a încercat crearea unei infrastructuri de afaceri moderne care să
răspundă la cerințele specifice ale investitorilor formată din parcuri industiale și
tehnologice, centre de afaceri, incubatoare de afaceri etc. Un loc important în cadrul
structurilor de afaceri îl au parcurile industriale. Rolul parcurilor industriale este să
stimuleze dezvoltarea economică, realizarea transferului tehnologic, atragerea de
investiții și valorificarea resurselor umane ale zonei.
În Regiunea Centru funcţionează în prezent 11 parcuri industriale. Şapte dintre acestea

sunt în proprietate publică, 3 în proprietate privată şi unul este în parteneriat public-
privat. Alături de parcurile industriale, în Regiunea Centru funcționează câteva zone
industriale, zone de dezvoltare economică, centre de afaceri și incubatoare de afaceri,
dezvoltate prin inițiative publice sau private, iar nevoia de astfel de structuri de afaceri
este departe de a fi acoperită.
282
Prioritățile specifice:
Prioritatea 2.1 Sprijinirea activităților de inovare și modernizare ale IMM-urilor,

creșterea gradului de internaționalizare al IMM-urilor
Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă aproximativ 70% din efectivul de personal și din
cifra de afaceri realizată la nivelul Regiunii Centru de către întreprinderile locale din
industrie, construcții și servicii, fiind unul din principalele motoare ale dezvoltării
economice. Una din prolemele majore ale IMM-urilor este nivelul relativ ridicat de
vulnerabilitate al acestora. Dispunând, în general de resurse financiare limitate și de un
spațiu redus de manevră economică, întreprinderile mici sunt mai puternic afectate în
cazul unor crize economice majore.
O altă provocare la adresa IMM-urilor din regiune este creșterea gradului de

modernizare și extinderea inovării. Deși există un interes real din partea întreprinderilor
mici și mijlocii pentru inovarea și modernizarea proceselor de producție precum și a
produselor și serviciilor oferite, capacitățile financiare și organizatorice ale acestor
companii nu sunt suficiente pentru a le asigura un accesul dorit la cele mai performante
tehnologii.
Un punct slab al IMM-urilor din Regiunea Centru este gradul redus al participării
companiilor autohtone în diversele rețele de cooperare economică la nivel european.
Comparativ cu alte regiuni europene, se remarcă, de asemenea nivelul scăzut de
atragere a fondurilor structurale europene sau a altor fonduri europene destinate
întreprinderilor.
Din considerentele menționate mai sus reiese că una din prioritățile la nivel regional
pentru perioada următoare este continuarea și extinderea sprijinului pentru IMM-uri,
îndeosebi pentru activitățile de inovare și modernizare și creșterea gradului de
internaționalizare al acestora.
Cu toate eforturile depuse până în prezent în vederea sprijinirii zonelor rămase în urmă,
se constată continuarea tendinței de polarizare economică la nivel regional. Majoritatea
activităților economice și îndeosebi cele cu o valoare adăugată brută ridicată se
concentrează în orașele mari și în jurul acestora, în timp ce multe localități urbane mici
din Regiunea Centru, îndeosebi foste localități miniere sau orașe monoindustriale,
precum și numeroase localități rurale au actualmente o situație economică foarte
precară sau în curs de deteriorare.
Viitorul acestor orașe mici afectate de restructurarea industrială depinde în bună

măsură de identificarea corectă și de dezvoltarea unor noi domenii economice. Unele
localități predominant miniere vor fi nevoite să se reorienteze rapid spre alte sectoare
economice, în timp ce în altele, mineritul poate fi continuat în condiții de rentabilitate
283
economică și respectând deplin principiile unei dezvoltări socioeconomice durabile.
Soluțiile cele mai bune pot fi găsite cu sprijinul comunității locale și prin implicarea mai
eficientă a autorităților locale.
Complementar acțiunilor autorităților locale, este nevoie de un consistent sprijin
financiar, bine direcționat, oferit de nivelul regional și național prin diverse
instrumente de finanțare pentru a stimula dezvoltarea economică în centrele urbane
mici din Regiunea Centru afectate de procesele de restructurare industrială.
Măsuri:
2.1.1. Sprijinirea activităților de inovare și modernizare ale IMM-urilor
2.1.2. Sprijinirea participării IMM-urilor la diverse rețele internaționale de

cooperare economică
2.1.3. Sprijinirea IMM-urilor în vederea utilizării instrumentelor de finanțare

europeană
2.1.4. Sprijin pentru regenerarea economică a orașelor mici (sub 20 mii locuitori)
 Întreprinderile mici și mijlocii din Regiunea Centru

 Structurile parteneriale formate în scopul sprijinirii dezvoltării economice a orașelor
mici
Prioritatea 2.2 Extinderea și diversificarea infrastructurii regionale și locale de

afaceri, a clusterelor și a rețelelor de cooperare economică
În ultimii 10-15 ani, în Regiunea Centru s-au creat mai multe structuri de sprijinire a
dezvoltării afacerilor (parcuri industriale, incubatoare de afaceri, centre de afaceri).
Actuala infrastructură de sprijinire a afacerilor din regiune acoperă doar parțial nevoile
investitorilor. Geografic, infrastructura de afaceri este inegal răspândită (dacă luăm ca
exemplu doar situația parcurilor industriale, se constă că majoritatea dintre acestea sunt
amplasate în județul Brașov), iar rezultatele, privite în ansamblu, obținute de aceste
structuri de sprijinire a afacerilor sunt modeste, volumul investițiilor atrase și numărul
de locuri de muncă create fiind departe de așteptări. Pentru a impulsiona dezvoltarea
unor noi afaceri în regiune trebuie avute în vedere extinderea infrastructurii actuale de
sprijinire a afacerilor precum și diversificarea gamei de servicii oferite de către aceasta.
Aflate la început de drum, primele clustere de afaceri din Regiunea Centru, activând în
domeniile energiilor alternative, prelucrării lemnului, industriei alimentare și industriei
electrotehnice, au fost înființate la inițiativa câtorva firme și organizații
284
neguvernamentale. Având în vedere rolul important pe care aceste structuri de
organizare a afacerilor îl pot avea în dezvoltarea economică a regiunii (a se vedea
numeroasele exemplele din alte țări europene) se impune sprijinirea actualelor clustere
și stimularea înființării altora noi.
Conectarea economică a regiunii cu piața europeană se menține relativ scăzută și se

caracterizează printr-un grad mare de ,,unilateralism” (fluxurile principale se derulează
dinspre Europa spre Regiunea Centru). Crearea unor rețele puternice de afaceri la nivel
regional și interconectarea acestora cu rețelele europene de afaceri ar putea reduce
actualul decalaj economic pe care Regiunea Centru îl are față de alte regiuni europene.
Măsuri:
2.2.1. Extinderea infrastructurii regionale și locale de sprijinire a afacerilor și

diversificarea gamei de servicii oferite
2.2.2. Extinderea și susținerea activităților clusterelor economice și a altor

structuri și rețele de cooperare precum și a activităților de promovare economică
 Parcurile industriale
 Incubatoarele de afaceri
 Centrele de afaceri
 Clusterele economice și de afaceri
Prioritatea 2.3. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare, dezvoltare și inovare
Dezvoltarea sectorului cercetare - dezvoltare - inovare (CDI) este unul dintre factorii care
pot potența competitivitatea la nivelul Regiunii Centru. La nivel regional se simte
necesitatea întăririi legăturii dintre mediul de cercetare și cel de afaceri în perspectiva
dezvoltării economiei bazate pe cunoaștere.
Infrastructura de cercetare la nivelul Regiunii Centru este relativ bine dezvoltată, fiind
13 instituții de învățământ superior care însumează 78 de facultăți. La nivel regional
numărul total de studenți înscriși în anul universitar 2010-2011 era de peste 87500,
dintre care jumătate la Universitatea Transilvania din Brașov. Celelalte centre
universitare de cercetare funcționează în cadrul instituțiilor de învățământ superior:
Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu
Mureș, Universitatea ”Petru Maior” din Târgu Mureș, Universitatea ”1 Decembrie 1918”
din Alba Iulia, etc. de Infrastructura de cercetare, formată din facultăți, centre și
institute de cercetare, acoperă o gamă largă domenii printre care cele mai importante
sunt: științe economice, inginerie și tehnologii avansate, energii regenerabile și
285
biotehnologii, electrotehnică, mecanică, farmacie, medicină, dezvoltare teritorială,
dezvoltare durabilă, topografie și geodezie, sociologie, științe exacte (matematică, fizică,
chimie, etc.), tehnologia informației și comunicațiilor, ingineria mediului, arte teatrale,
literatură, limbi moderne, drept, etc.
În prezent infrastructura de cercetare are nevoie de investiții în modernizarea de

laboratoare de cercetare, amenajarea și dotarea de centre de cercetare și construirea
sau extinderea de campusuri universitare. Este important să amintim faptul ca în ultimii
ani a crescut din ce în ce mai mult importanța și necesitatea cercetării, acest fapt
resimțindu-se în creșterea numărului de salariați din activitatea de cercetare.
Subliniem astfel, importanța existenței până la orizontul anului 2020 a unei

infrastructuri de cercetare modernizate și adecvate pentru a susține procesul în
continuă creștere a cercetării, dezvoltării și inovării.
Astfel, în ceea ce privește cercetarea, dezvoltarea și inovarea, Strategia Europa 2020 a

stabilit ca țintă de 3% din PIB-ul Uniunii Europene să fie investit în acest domeniu. La
începutul anului 2011, în România sub 1% din PIB a fost alocat domeniului cercetării,
dezvoltării și inovării, în timp ce media europeană era de două procente. Pentru
atingerea țintei de aliniere la media europeană sunt necesare stabilirea unor direcții de
acțiune care să vizeze: îmbunătățirea infrastructurii de cercetare, creșterea
performanțelor sistemului de CDI și implicit creșterea calitativă a rezultatelor
cercetărilor, stimularea creșterii investițiilor de CDI în sectorul privat, etc. De asemenea,
este necesară dezvoltarea dimensiunii europene și internaționalizarea politicilor și
programelor de CDI, facilitând integrarea cercetării românești în infrastructura
europeană.
Unul dintre cele mai importante domenii care necesită investiții semnificative în
următoare perioadă de programare este inovarea, proces care are în centrul său
colaborarea dintre cercetare și industrie. Este necesară dezvoltarea unei infrastructuri
adecvate pentru transferul de tehnologie dintre mediul de cercetare și mediul
economic, în prezent aceasta fiind la nivelul Regiunii Centru aproape inexistentă.
Este important să amintim faptul că atingerea unor standarde europene în ceea ce

privește creșterea competitivității, dar și calitatea vieții ține în foarte mare măsură de
progresul științei, trecerea la mijloace și tehnologii tot mai moderne și performante. Din
acest punct de vedre, în următoarea perioadă de programare trebuie acordată o atenție
dezvoltării infrastructurii de CDI nu numai a celei din cadrul instituțiilor de cercetare
(universități, centre, institute de cercetare, etc.), ci mai ales a celor din diferite instituții
publice și private din Regiunea Centru. Ne referim în mod special la cele din domeniul
sănătății, în cadrul clinicilor și spitalelor fiind necesare înființarea, dezvoltarea,
modernizarea, dotarea sau amenajarea de laboratoare de cercetare în diferite domenii
sau specializări. La nivelul Regiunii Centru, alte instituții publice sau private care ar putea
286
beneficia de dezvoltarea sau crearea de infrastructuri de CDI sunt în special în
domeniile: industrie, tehnologie, mediu, energie, agricultură, educație, asistență socială,
etc.
Măsuri:
2.3.1. Dezvoltarea infrastructurilor de CDI prin reabilitarea, amenajarea,

extinderea, modernizarea și dotarea acestora din cadrul entităților publice
(universități, centre, institute de cercetare etc.) și private
2.3.2. Dezvoltarea de platforme de cooperare prin facilitarea creării de

parteneriate între instituțiile de cercetare și prin sprijinirea parteneriatelor între
instituțiile de cercetare, pe de o parte și companii și autorități publice, pe de altă
parte
2.3.3. Extinderea participării active a instituțiilor de cercetare din Regiunea

Centru în rețelele europene create în cadrul ERA (European Research Area),
Horizon 2020 și a altor programe similare și dezvoltarea de parteneriate cu
instituții de cercetare din străinătate
 Institute de cercetare, stațiuni de cercetare

 Universitățile prin institutele și centrele de cercetare din cadrul acestora
 Structurile parteneriale constituite în scopul sprijinirii cercetării
Prioritatea 2.4 Sprijinirea dezvoltării infrastructurii de transfer tehnologic, a

centrelor de inovare și a spin-off-urilor și start-up-urilor inovative
Cu toate că există resurse semnificative la nivel regional în domeniul cercetării (câteva

institute de cercetare, mai multe universități dintre care menționăm Universitatea
Transilvania din Brașov - una din cele mai puternice universități cu profil tehnic din
România, precum și Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș și
Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, rezultatele din cercetarea teoretică și aplicată
ajung greu în sfera economică. Transferul tehnologic, în general, către potențialii
beneficiari din sectorul economic este la un nivel nesatisfăcător, acest lucru afectând
competitivitatea economică a firmelor din Regiunea Centru.
Există însă și premise bune pentru reluarea și întărirea legăturilor între Cercetare și
Mediul de afaceri. La Universitatea Transilvania din Brașov s-au făcut câțiva pași
importanți în direcția refacerii legăturii cu economia care pot face din această instituție
una din cele mai puternice platforme de cercetare și transfer tehnologic din România. În
287
același timp, trebuie amintit faptul că în ultimii 10-15 ani s-au creat mai multe centre de
cercetare în diverse domenii în toate universitățile din Regiunea Centru.
Pornind de la această situație și de la prioritatea asumată la nivel național și european

de a crește rolul cercetării-inovării în economie, se impune ca prioritate regională
pentru următoarea perioadă de programare, crearea și susținerea mai multor centre de
transfer tehnologic precum și a unor centre de inovare puternice în domeniile de
interes pentru regiune.
Dezvoltarea entităților economice bazate pe cercetare și pe valorificarea rezultatelor

cercetării (e.g. spin-off-uri, start-up-uri inovative, companii active în domeniul
cercetării) se găsește într-un stadiu incipient în Regiunea Centru. Aceste companii
trebuie sprijinite pentru a-și aduce o contribuție importantă la dezvoltarea unei
economii regionale mai competitive, bazată pe informație și cunoaștere.
Măsuri:
2.4.1. Dezvoltarea centrelor de transfer tehnologic și a centrelor de inovare
2.4.2. Sprijinirea entităților economice bazate pe cercetare ( spin-off-uri, start-

up-uri inovative, companii active în domeniul cercetării)
 Centrele de transfer tehnologic, indiferent de statutul juridic

 Companii cu activitate în domeniul cercetării
Domeniul Strategic 3. Protecția mediului înconjurător, creșterea

eficienței energetice, stimularea utilizării surselor alternative de
energie
Obiectivul strategic: Protecția mediului înconjurător, dezvoltarea infrastructurii

tehnice, conservarea biodiversității, diminuarea efectelor schimbărilor climatice și
prevenirea riscurilor naturale, utilizarea resurselor regenerabile de energie, precum și
îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul public, casnic și economic la nivelul
Regiunii Centru
Consecințele multiple ale poluării au determinat, în ultimele decenii, ca protecția

mediului să devină una dintre cele mai importante și mai serioase probleme ale
umanității. Datorită dezvoltării economice, presiunea asupra capacității planetei de a
răspunde cerințelor în materie de resurse și de absorbție a poluării e în continuă
288
creștere. Astfel, societatea trebuie să facă eforturi pentru a reduce impactul negativ
exercitat de creșterea economică asupra mediului înconjurător.
Dezvoltarea durabilă, satisfacerea nevoilor prezentului fără a le compromite pe cele ale

generațiilor viitoare, este un obiectiv fundamental, recunoscut prin tratate la nivel
mondial. În vederea atingerii acestui obiectiv trebuie ca politicile economice, sociale și
de mediu să fie abordate într-un spirit de sinergie, la toate nivelurile. În esență,
dezvoltarea durabilă include protecția mediului, iar protecția mediului condiționează
dezvoltarea durabilă.
Un rol determinant în domeniul protecției mediului și dezvoltării durabile, l-au avut

până în prezent, trei conferințe mondiale: Conferința Națiunilor Unite privind Mediul
Înconjurător (Stockholm, 5-16 iunie 1972), Conferința Mondiala a ONU pentru Mediu și
Dezvoltare (Rio de Janeiro, 3-14 iunie 1992) și Summit-ul mondial pentru dezvoltare
durabilă (Johannesburg, 26 august - 4 septembrie 2002). De asemenea, Tratatul de la
Maastricht din 1992 evidențiază protecția mediului ca o prioritate cheie pentru Uniunea
Europeană.
Un rol esențial în dezvoltarea armonioasă, echilibrată și durabilă a Regiunii Centru îl

joacă protecția și conservarea mediului înconjurător, acesta fiind suportul vieții pe
Pământ. Pentru următoarea perioadă de finanțare 2014-2020 sunt necesare alocări
financiare, la nivelul Regiunii Centru, în mai multe domenii ale mediului înconjurător în
special: protecția mediului înconjurător, conservarea biodiversității, diminuarea
efectelor schimbărilor climatice și prevenirea riscurilor naturale, extinderea utilizării
resurselor alternative de energie și îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul
economic și în cel casnic.
Având în vedere că resursele neregenerabile de energie sunt pe cale de epuizare și

pentru ca Uniunea Europeană să ajungă la o pondere a energiei din surse regenerabile
de energie în consumul final brut de energie de 20% până la orizontul anului 2020, s-au
stabilit obiective naționale obligatorii pentru fiecare stat membru, incluzând România,
pentru care obiectivul național este de 24%. Astfel, România trebuie să creeze un cadru
legal și mecanisme de direcționare a fondurilor europene în valorificarea surselor
regenerabile de energie. Este important să amintim faptul că Regiunea Centru dispune
de un potențial ridicat în ceea ce privesc sursele regenerabile de energie, cel mai mare
potențial deținându-l biomasa.
Mai mult decât atât, conform angajamentelor europene, România trebuie să își
îmbunătățească eficiența energetică cu 19% și să reducă emisiile de gaze cu efect de
seră cu 20% până în anul 2020.
289
Priorități specifice
Prioritatea 3.1 Protecția mediului înconjurător și amenajarea, extinderea sau
modernizarea infrastructurii tehnice
O imagine sintetică a mediului înconjurător din Regiunea Centru presupune o analiză

succintă a principalilor factori naturali, în special aspecte privind calitatea aerului, a apei
și a solului.
Calitatea aerului este una dintre cele mai importante aspecte cu privire la calitatea
factorilor de mediu, aceasta fiind în ultimii ani afectată de poluare. Pe termen scurt și
mediu, efectele poluării aerului dăunează sănătății umane și aduc prejudicii
ecosistemelor în special. Pe termen lung, poluarea aerului afectează mediul înconjurător
prin: efectul gazelor de seră, distrugerea stratului de ozon, ploi acide, prezența
micropoluanților și a particulelor în suspensie. La nivelul Regiunii Centru cele mai
importante emisii de substanțe poluante care au depășit în ultimii ani cantitatea maximă
admisibilă sunt: formaldehidă (SC Kronoșpan SA, Sebeș, județul Alba) și amoniacul (SC
AZOMUREȘ SA, Târgu Mureș, județul Mureș).
Element indispensabil vieții, resursa de apă reprezintă bogăția vitală pentru dezvoltarea
economică și socială a omenirii. Calitatea apei este direct influențată de factorii
antropici și naturali. La nivelul Regiunii Centru evoluția calității apelor a fost
monitorizată și înregistrată la aproximativ 500 de surse de apă și 15 lacuri. În toate
județele regiunii s-a înregistrat o stare ecologică bună la peste jumătate din sursele de
apă, excepție făcând județul Sibiu (18,2%). De asemenea, aproximativ jumătate din
populația județelor este racordată la rețeaua de apă potabilă (Sibiu - 56,8%, Alba – 2,5%,
Mureș - 49%, Covasna - 44,6%, Harghita - 40%, iar județul Brașov nu dispune de date
statistice). La nivelul Regiunii Centru, sursele majore de poluare a apelor de suprafață
aparțin următoarelor activități economice: industria extractivă. captare și prelucrare apă
pentru alimentare (stații de epurare, ape uzate orășenești), prelucrări chimice, industrial
de prelucrare a lemnului, industria metalurgică și construcții de mașini, etc.
La nivelul Regiunii Centru principalele presiuni asupra calității solurilor sunt date de
aplicarea îngrășămintelor și a produselor fitosanitare (pesticide). Principalii factori de
degradare a solurilor din Regiunea Centru sunt: eroziunea (pe suprafețe relativ mari),
alunecările de teren, inundațiile, acidifierea, compactarea, excesul de umiditatea,
gleizarea, pseudogleizarea, seceta periodică și sărăturarea (pe suprafețe foarte mici).
Cele mai critice zone sub aspectul deteriorării solurilor sunt: perimetrele vechi și actuale
de exploatare a zăcămintelor miniere (iazuri de decantare și halde de steril) din județele
Alba și Harghita, perimetrul de exploatare a hidrocarburilor din zona Ghelința din
județul Covasna, perimetrul din zona activității și influenței operatorului SC SOMETRA
SA Copșa Mică din județul Sibiu, etc.
290
În ceea ce privește infrastructura tehnică de mediu din Regiunea Centru aceasta este
insuficientă sau necesită lucrări de reabilitare sau de modernizare.
În urma evaluării situației apelor uzate din Regiunea Centru s-a constatat poluarea
receptorilor naturali de către următoarele obiective: stațiile de epurare orășenești care
evacuează ape uzate insuficient epurate în receptorii naturali, inexistența stațiilor de
epurare pentru unele localități urbane și rurale, lipsa rețelelor de racordare la sistemul
centralizat de canalizare și stații de preepurare ineficiente pentru activități industriale.
De asemenea, la nivel regional este necesară construcția, reabilitarea, extinderea sau
modernizarea nu numai a stațiilor de tratare a apei potabile, ci și a rezervoarelor de apă
și a surselor de apă potabilă.
În ceea ce privește regularizarea albiilor, construirea de rigole și canale de evacuare a
apelor, la nivelul Regiunii Centru infrastructura aferentă acestora este slab dezvoltată,
necesitând ample lucrări de extindere, reabilitare sau modernizare.
De mare importanță este și îmbunătățirea sistemului de prognoză, ameliorare și
informarea populației precum și creșterea capacității de răspuns în caz de accidente cu
impact asupra calității factorilor de mediu.
În ultimii ani, la nivelul Regiunii Centru s-a înregistrat o tendință de creștere a ponderii
deșeurilor municipale în totalul deșeurilor generate, datorită evoluției sociale și
economice, a creșterii nivelului de trai și a posibilităților de consum ale populației. La
nivel de județ, cea mai mare cantitate de deșeuri municipale a fost înregistrată în
județul Brașov, acesta fiind mai populat și mai dezvoltat din punct de vedere industrial.
Una dintre probleme o constituie colectarea selectivă a deșeurilor, transportul și
reciclarea acestora, la nivelul Regiunii Centru fiind foarte puține stații de sortare și
reciclare a acestora.
În Regiunea Centru, deșeurile industriale provenite din activitățile de minerit, metalurgie
neferoasă, prelucrarea lemnului, industrie chimică, agricultură, au o pondere de peste
85% din totalul deșeurilor generate și depozitate în cele 6 județe ale regiunii.
Măsuri:
3.1.1. Protecția mediului înconjurător, la nivelul componentelor majore (aer,

apă, sol) prin sprijinirea acțiunilor ce vizează diminuarea populării generate de
activitățile economice
3.1.2. Susținerea colectării selective a deșeurilor, creșterea gradului de

recuperare și reciclare a deșeurilor la nivel județean și regional
3.1.3. Construcția, amenajarea, extinderea, reabilitarea sau modernizarea

infrastructurii tehnice de mediu (de pildă: stații de epurare, stații de preepurare,
rezervoare de apă, surse de apă potabilă, rigole pentru regularizarea albiilor
râurilor, etc.)
291
 Agenți și operatori economici, companii, societăți comerciale

 Autorități publice la nivel județean și regional
Prioritatea 3.2 Conservarea biodiversității
Biodiversitatea, varietatea vieții pe Pământ, a înregistrat o diminuare constantă în

ultimii an, trăgând un semnal de alarmă asupra calității vieții și a ecosistemelor. În urma
efectelor negative generate diminuarea biodiversității, Uniunea Europeană se angajează
ca până în anul 2020 să protejeze și să stopeze pierderea biodiversității. În ultimii 25 de
ani Uniunea europeană a construit o vastă rețea de 26.000 de arii protejate în toate
țările membre care dețin 18% din suprafața terestră a Uniunii Europene.
Regiunea Centru dispune de un capital natural deosebit, pe teritoriul acesteia regăsindu-

se 3 din cele 5 regiuni biogeografice ale României: bioregiunea alpină, continentală și
mici insule cu vegetație stepică.
Din numărul totalul al siturilor Natura 2000 declarate în România, 21,5% sunt pe
teritoriul Regiunii Centru (114), având un grad de acoperire de aproximativ 35 % din
suprafață. Din totalul siturilor Natura 2000 din Regiunea Centru 23 sunt arii de protecție
specială avifaunistică, iar 91 sunt situri de importanță comunitară. De asemenea, la nivel
regional au fost identificate 52 de habitate de interes comunitar și 269 de specii
prioritare 10.
Potrivit informațiilor din Raportul anual privind starea mediului în Regiunea Centru
2011, pe teritoriul regiunii sunt 192 de arii naturale care beneficiază de un statut legal
de protecție la nivel național: 3 parcuri naționale, 1 parc natural, 156 rezervații naturale,
2 arii de protecție avifaunistică și 28 monumente ale naturii. Printre cele mai importante
arii protejate se numără Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Naţional Cheile Bicazului -
Hăşmaş, Parcul Naţional Călimani şi Parcul Natural Apuseni.
Principalele cauze ale pierderii de biodiversitate din Regiunea Centru sunt:

supraexploatarea speciilor și habitatelor, schimbări în densitatea populațiilor, pierderea
de suprafețe de habitat natural, pierderea suprafețelor din habitatul speciilor,
fragmentarea habitatelor, proliferarea speciilor invazive și deteriorarea ecosistemelor și
poluarea.
10
Raportul Anual privind Starea Mediului în Regiunea 7 Centru 2011
292
Măsuri:
3.2.1. Protecția, conservarea sau refacerea diversității biologie pentru situri

Natura 2000 sau diferite arii naturale care beneficiază de un statut legal de
protecție
3.2.2. Conservarea și protecția biodiversității din habitatele naturale, în special a

celor forestiere
 Asociații, fundații, agenții și alte structuri în scopul protecției mediului înconjurător

Prioritatea 3.3 Diminuarea efectelor schimbărilor climatice și prevenirea

riscurilor naturale
Domeniu de mare actualitate, diminuarea efectelor schimbărilor climatice și prevenirea

riscurilor naturale, reprezintă o prioritate la nivelul Comisiei Europene, formulându-se în
acest sens o serie de directive. Unul din principalele obiective ale Strategiei Europa 2020
este reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii
favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990 .
Schimbările climatice sunt cauzate în mod direct sau indirect de activităţile umane, care
determină schimbarea compoziţiei atmosferei globale. Cercetările științifice naționale și
internaționale au evidențiat faptul că cei mai periculoși poluanți atmosferici sunt:
dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NO2), monoxidul de carbon (CO), dioxidul de
carbon (CO2), ozonul (O3), compușii organici volatili (COV), metale grele, pulberile
sedimentabile (praf), pulberile in suspensie (funingine, fum). Încălzirea globală este un
fenomen unanim acceptat de comunitatea ştiinţifică internaţională, fiind deja evidenţiat
de analiza datelor observaţionale pe perioade lungi de timp.
Încălzirea globală implică în prezent două probleme majore pentru omenire:
o necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră, în vederea

stabilizării nivelului concentraţiei acestor gaze în atmosferă, care să împiedice
293
o influenţa antropică asupra sistemului climatic şi să dea posibilitatea
ecosistemelor naturale să se adapteze în mod natural
o necesitatea adaptării la efectele schimbărilor climatice, avându-se în vedere că
aceste efecte sunt deja vizibile şi inevitabile din cauza inerţiei sistemului climatic,
indiferent de rezultatul acţiunilor de reducere a emisiilor
În Regiunea Centru, ca de altfel la nivelul întregii țări, cele mai mari cantități de emisii de
CO 2 sunt generate de sectorul energetic, transporturi și consumul rezidențial, fiind
astfel necesare implementarea unor măsuri și acțiuni de reducere a emisiilor de gaze cu
efect de seră. Dintre gazele cu efect de seră emanate în atmosferă în perioada 2003-
2011 la nivelul Regiunii Centru, cele mai mari procente sunt deținute de dioxidul de
carbon (CO2) – 69%, dioxidul de azot (N2O) – 22% și metanul (CH4) – 9%.
Având în vedere că emisiile rezultate din energie reprezintă aproape 80% din totalul la
nivel european a emisiilor de gaze cu efect de, utilizarea eficientă a energie poate aduce
o contribuţie importantă la realizarea unei economii cu emisii scăzute de carbon și
combaterea schimbărilor climatice.
În ce privește riscurile naturale, Regiunea Centru se confruntă cu procese

geomorfologice pe suprafețe destul de mari, în special eroziunea de suprafață și
alunecări de teren în zonele de deal și de munte. În perioadele de primăvară și toamnă
la nivel regional sunt destul de frecvente inundațiile și viiturile, în special pe râurile mici.
Schimbările climatice din ultimii ani au avut un impact negativ asupra Regiunii Centru,
acestea amplificând riscurile naturale induse de secetă (în perioada de vară, zone
extinse din regiune s-au confruntat cu secete, afectând agricultura), inundații, furtuni,
grindină, etc.
În următoarea perioadă de programare este necesară sprijinirea autorităților locale în

elaborarea strategiilor proprii privind combaterea schimbărilor climatice la nivel local.
De asemenea, este nevoie de elaborarea și implementarea de strategii și planuri de
acțiune privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice, contribuind astfel la
reducerea vulnerabilității la efectele schimbărilor climatice.
Măsuri:
3.3.1. Creșterea gradului de siguranță prin prevenirea și reducerea riscurilor

naturale în special prin crearea și dezvoltarea infrastructurii adecvate de
prevenire a acestora
3.3.2. Diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin implementarea de politici

și acțiuni specifice
294

Prioritatea 3.4 Creșterea utilizării resurselor alternative de energie
La nivelul Uniunii Europene actualul sistem energetic este puternic dependent de

combustibili fosili, peste jumătate din consumul de energie primară fiind importat.
Caracterul epuizabil în timp al combustibililor fosili, poluarea produsă prin arderea
acestora și accentuarea efectului de seră care conduce la încălzirea globală a impus
identificarea și altor resurse de energie, regenerabile și inepuizabile. Astfel, la nivelul
Uniunii Europene s-au formulat o serie de politici și măsuri privind utilizarea resurselor
regenerabile de energie.
Pentru România, ținta prevăzută pentru anul 2020 de Directiva 2009/28/CE este de 24%
ca pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, aceasta
reprezentând o creștere de 6,2% față de anul de referință 2005 (valoarea de referință
pentru 2005 este de 17,8%). Pentru a-și îndeplini obiectivul stabilit corespunzător anului
2020, România va trebui să valorifice 63,5% din potențialul total al surselor regenerabile
de energie de care dispune. 11
La nivelul Regiunii Centru cel mai mare potențial al surselor regenerabile de energie îl
deține biomasa, urmată de micro-hidroenergia și energia solară, la polul opus fiind
energia eoliană și energia geotermală.
Biomasa este resursa energetică care poate fi valorificata de pe cea mai mare suprafață
din Regiunea Centru. Culturile energetice se pretează condițiilor de climă, relief și sol din
Depresiunea Transilvaniei, iar suprafața forestieră este foarte mare în regiune, datorită
prezentei unor diviziuni importante ale Carpaților Orientali, Meridionali și Munților
Apuseni.
Exceptând potențialul hidro, potențialul resurselor energetice regenerabile este destul

de puțin exploatat. În ultima perioadă prin inițiativele autorităților locale și regionale și
ale mediului privat s-au făcut pași importanți în direcția valorificării potențialului
energetic alternativ. Biomasa (deșeuri lemnoase și agricole) și micro-hidroenergia sunt
resursele de energie regenerabilă cu cel mai mare potențial de valorificare în Regiunea
Centru. Conform unui studiu elaborat de Institutul ICEMENERG SA din București,
11
http://www.dae.gov.ro/admin/files/Tinta%20surse%20regenerabile%20de%20energie.pdf
295
potențialul energetic al biomasei din Regiunea Centru este estimat la 20277 Tj/an, cca
22% din acesta fiind reprezentat de potențialul biomasei forestiere. Județul Mureș are
cel mai ridicat potențial energetic al biomasei, urmat de județele Alba și Sibiu. Harghita
este singurul județ al Regiunii Centru în care potențialul din biomasa forestieră este
preponderent (71% din total).
Două sisteme hidrografice importante, Mureșul și Oltul, oferă un potențial

hidroenergetic care poate fi valorificat în zonele unde relieful se caracterizează prin
pante accentuate (peste 7 grade), debitul acestor râuri și a afluenților săi depășind 60-
70 m3/s (Oltul cu afluenți precum Cibin, Sadu, etc.). Potențialul micro-hidroenergetic
poate fi valorificat pe sectoare importante ale Oltului dar și a afluenților acestuia (Cibin,
Râul Negru, etc.), Arieșului și Sebeșului care sunt afluenți ai Mureșului. Cel mai mare
potențial micro-hidroenergetic se afla în județul Harghita.
Potențialul energetic solar poate fi valorificat în toate unitățile de relief din Regiunea
Centru, cel mai mare potențial fiind în Podișul Transilvaniei. În zona montană potențialul
solar poate fi valorificat în zonele cu versanți cu orientare sudică.
În ceea ce privește valorificarea energiei eoliene, în zona montană s-au identificat câteva
zone cu potențial: Munții Făgăraș, Munții Cindrel, Munții Șureanu, munții vulcanici din
zona estică a regiunii, masive din Munții Apuseni. În zonele de culoar depresionar
(apariția calmului atmosferic), depresiuni intramontane, cea mai mare parte a Podișului
Transilvaniei potențialul eolian este foarte redus sau nu se poate vorbi de o posibilă
valorificare a sa.
În prezent valorificarea și utilizarea resurselor regenerabile de energie implică investiții

foarte costisitoare în tehnologie, în Regiunea Centru fiind destul de puține proiecte care
au ca principal obiectiv utilizarea resurselor alternative de energie. În Regiunea Centru
cele mai multe investiții au fost în centrale care folosesc biomasa și micro-hidrocentrale
(de exemplu, la Zetea în județul Harghita, Arpaşu de Sus în județul Sibiu).
Măsuri:
3.4.1. Producerea și creșterea utilizării resurselor regenerabile de energie prin

promovarea potențialului resurselor alternative de energie
3.4.2. Utilizarea surselor regenerabile de energie prin susținerea investițiilor în

soluții energetice alternative pentru instituții publice, mediul privat și persoane
fizice

 Persoane fizice
296
Prioritatea 3.5 Îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul public, casnic și

economic
Reducerea consumului de energie și eficiența energetică este unul din principalele

obiective ale Uniunii Europene. Sprijinul Uniunii Europene pentru îmbunătățirea
eficienței energetice se va dovedi decisiv pentru competitivitate, securitatea
aprovizionării și respectarea angajamentelor asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto
privind schimbările climatice. Există un potențial semnificativ de reducere a consumului,
în special în sectoarele mari consumatoare de energie, cum sunt clădirile, industria
producătoare și transporturile.
Energia joacă un rol esențial în economie atât în ce privește cererea cât și oferta. Privită
prin prisma cererii, energia este unul din produsele pe care consumatorul decide să le
cumpere pentru a-și maximiza utilitatea. Privită prin prisma ofertei, energia este un
factor cheie de producție alături de capital, forța de muncă și materia primă, jucând un
rol vital în dezvoltarea economică și socială a țărilor și regiunilor fiind un factor cheie în
asigurarea creșterii economice și a standardului de viață.
Sectorul energetic trebuie să facă față principalelor provocări ce se manifestă la nivel

intern și global: securitatea alimentării cu energie, creșterea competitivității economice
și reducerea impactului asupra mediului înconjurător.
Potrivit datelor la nivel național publicate de Institutul Național de Statistică activitățile

economice dețin o pondere de 70% din consumul final de energie, iar populația 30%.
Industria și construcțiile realizează aproximativ 40% din consumul energetic național,
transporturile și comunicațiile 19%, în timp ce agricultura deține aproximativ 1% din
consumul energetic.
Creșterea economică înregistrată în ultimul deceniu a determinat și o creștere a

consumului de energie atât în sectorul economic cât și casnic. Datele publicate de
Institutul National de Statistică arată că aproximativ jumătate din consumul final de
energie electrică înregistrat la nivel național s-a realizat în industrie, iar consumul
rezidențial deține un sfert din total, celelalte sectoare economice având ponderi mult
mai scăzute (transporturile și agricultura).
297
În ceea ce privește structura consumului de energie termică, consumul rezidențial
înregistrează o preponderență netă (trei sferturi), fiind urmat de consumul sectorului
industrial și de construcții (o cincime), celelalte domenii având împreună aproximativ
10% din consumul final de energie termică.
În ceea ce privește consumul de energie electrică în industrie, metalurgia, industria

chimică și a produse din materiale nemetalice sunt cele mai energofage ramuri
industriale. Raportul dintre ponderea acestor ramuri în consumul de energie al
industriei și contribuția lor la formarea valorii adăugate brute din industrie este de 5,4
ori respectiv 4,8 si 3,6 ori.
Regiunea Centru dispune de un important potențial energetic, valorificat prin câteva

termocentrale cu o putere instalată medie sau mare, funcționând pe bază de gaze
naturale sau cărbune inferior și prin hidrocentralele amplasate pe valea Sebeșului, pe
cursul mijlociu al Oltului și al unor mici afluenți ai acestuia.
Potrivit datelor disponibile, obținute de la cei mai importanți producători de energie

care activează în Regiunea Centru, puterea instalată a grupurilor electrogene totalizează
aproximativ 1660 MW, reprezentând aproximativ 8% din puterea instalata la nivel
național, din care 30% reprezintă energia instalata în hidrocentrale. Producția de
energie electrică obținută în Regiunea Centru totalizează aproximativ 4200 GWh (7% din
producția României), din care aproximativ 27% reprezintă energia produsă în
hidrocentrale. Aceste date nu includ puterea instalată și producția de energie electrică
realizată de centralele de capacitate mică, indiferent de sursele utilizate, ponderea lor în
total fiind neglijabilă.
La baza dezvoltării industriei energetice locale au stat bogatele zăcăminte de gaz metan
din Podișul Transilvaniei și in mai mică măsura zăcămintele de lignit din zona Baraolt.
Sectorul clădirilor este un mare consumator de energie și contribuie major la emisiile de

gaze cu efect de seră. Dacă ne referim la volumul agentului termic produs și distribuit, în
Regiunea Centru este cea mai redusă cantitate de agent termic (4,4%), pe primele locuri
la nivel național fiind Regiunea București-Ilfov (37,36%) și Regiunea Sud-Est (15,14%). 12
Potrivit datelor statistice din 2011, în Regiunea Centru sunt 580.849 de clădiri (11,35%
din numărul total la nivel național) și 989.960 de locuințe (11,19 % din numărul total la
nivel național).
Directiva privind performanţa energetică a clădirilor - EPBD (2010/31/UE și 2002/91/CE

abrogat) a impus standarde stricte de performanţă energetică și o serie de alte cerinţe
pentru clădirile noi și existente. Odată cu eliminarea subvenţiilor pentru termoficare de
la autorităţile centrale, procentul de gospodării va crește destul de puternic în anii
următori. La nivelul Regiunii Centru 23,7% din familii cheltuiesc mai mult de un sfert din
12
Provocări și oportunităţi pentru sistemul de furnizare centralizată a energiei termice din România, 2011
298
venituri pentru încălzire dacă subvențiile vor fi eliminate, iar 30,9% din familii cheltuiesc
mai mult decât 20% din venituri. 13
La nivel regional este necesar în următoarea perioadă de programare inițierea,

sprijinirea și dezvoltarea de proiecte și politici ce vizează îmbunătățirea eficienței
energetice în toate cele trei sectoare: public, economic și casnic. În acest sens, este
necesară inițierea și implementarea de campanii de informare cu scopul de a crește
gradul de conștientizare la nivel regional cu privire la importanța eficienței energetice.
Având în vedere faptul că unii dintre cei mai mari consumatori de energie sunt
operatorii economici, este necesar ca în următoarea perioadă de programare operatorii
industriali și economici să fie încurajați și sprijiniți în achiziționarea de echipamente
performante cu consum redus de energie.
De asemenea, o atenție deosebită trebuie acordată sprijinirea proiectelor și

programelor ce vizează reabilitarea termică a clădirilor publice și locuințelor în vederea
creșterii eficienței energetice a acestora.
Un accent crescut va trebui pus pe dezvoltarea ”orașelor verzi”, prin dezvoltarea

iluminatului public din surse regenerabile de energie, modernizarea transportului urban
pe baza folosirii biocarburanților cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, etc. Proiecte
privind eficientizarea iluminatului public și dezvoltarea unui transport local durabil sunt
necesare nu numai în mediul urban cât și rural.
Măsuri:
3.5.1. Îmbunătățirea eficienței energetice la operatorii industriali și economici

prin achiziționarea de echipamente cu consum redus de energie
3.5.2. Îmbunătățirea eficienței energetice la sistemele de încălzire/răcire în

locuințele individuale și instituții publice
3.5.3. Creșterea eficienței energetice prin reabilitarea termică a locuințelor și

clădirilor publice
3.5.4. Eficientizarea iluminatului public în mediul urban și rural
3.5.5. Eficientizarea transportului urban durabil
 Operatori industriali și economici, companii, societăți comerciale

 Persoane fizice
13
PNUD, Proiectul: Îmbunătăţirea eficienţei energetice în comunităţile și gospodăriile cu venituri reduse în
România, 2011
299
 Instituții și autorități publice la nivel local, județean și regional
Domeniul strategic 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea

agriculturii și silviculturii
Obiectivul strategic: Dezvoltarea durabilă a zonelor rurale din Regiunea Centru prin
valorificarea potențialului natural și uman al acestora
Spațiul rural al Regiunii Centru: probleme - cheie și potențial de dezvoltare

Conceptul de rural și termenii asociați – scurtă clarificare
În anul 2010, Uniunea Europeană a adoptat o tipologie revizuită a zonelor
urbane/rurale. Tipologia agreată de Uniunea Europeană stabilește 3 categorii de regiuni:
regiuni predominant rurale, regiuni intermediare și regiuni predominant urbane.
Această metodologie ia în calcul atât densitatea populației cât și prezența unor centre
urbane mari și ponderea acestora în populația totală a regiunii. Conform acestei
tipologii, pentru nivelul teritorial 3 (NUTS 3), 2 județe din Regiunea Centru (Brașovul și
Sibiul) se încadrează în grupa regiunilor intermediare, iar celelalte 4 în grupa regiunilor
predominant rurale.
Din motive ce țin de disponibilitatea datelor și de coerența strategiei, conceptul de zonă

rurală (localitate rurală) utilizat în acest document se bazează doar pe legislația
românească actuală, respectiv pe prevederile Legii nr. 2/1968 privind organizarea
administrativ - teritorială a României, cu modificările și completările ulterioare și ale
Legii 350 /2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului. Potrivit datelor statistice
de la finele anului 2012, în Regiunea Centru sunt 357 de comune și 1788 de sate.
Decalaje economice și sociale majore față de mediul urban
Situația demografică în zonele rurale ale Regiunii Centru. Tendințe demografice

inegale în plan teritorial, proces rapid de îmbătrânire demografică
Numărul populației rurale din Regiunea Centru totalizează 1 028 971 locuitori,
reprezentând 40,8% din totalul populației regiunii la nivelul anului 2011. Cele mai
ridicate procentaje ale populației rurale se înregistrează în județele Harghita și Covasna
300
(56,4% respectiv 50,2%), iar cele mai scăzute în județele Brașov și Sibiu (26,8% respectiv
33,4%).
Unul din fenomenele interesante constatate în ultimii ani este acela de ,,re-ruralizare”,
proces determinat în principal de migrația dinspre mediul urban spre mediul rural. Acest
fenomen are atât cauze economice (creșterea costului vieții în orașe și pierderea
locurilor de muncă au determinat un număr important de persoane - pensionari cu
pensii mici, persoane active rămase fără un loc de muncă - să se mute în mediul rural)
cât și cauze sociale (tendința tinerelor familii de a se stabili în zonele periurbane, în
localități formal rurale, dar care dispun de o bună infrastructură edilitară).
Față de situația populației la nivel general, indicatorii demografici calculați numai pentru
mediul rural pun în evidență anumite dezechilibre între grupele mari de vârstă: astfel,
raportul de dependență demografică totală era de 53% în mediul rural comparativ cu
42% pentru ambele medii rezidențiale, iar raportul de dependență demografică a
vârstnicilor: 25% în mediul rural comparativ cu 20% pentru mediile rezidențiale
întrunite.
Începând cu anul 1991, populația din mediul rural din Regiunea Centru a înregistrat în
fiecare an rate negative ale sporului natural, cea mai scăzută valoare atingându-se în
1996 (-3,7‰). Această evoluție a fost determinată atât de modificarea
comportamentului procreativ al populației cât și de modificarea treptată a structurii pe
grupe de vârste a populației, prin diminuarea ponderii populației feminine de vârstă
fertilă. La această situație se adaugă migrația internă și externă, care înregistrează de
asemenea un sold puternic negativ și afectează cu precădere populația tânără.
Previziunile demografilor arată o înrăutățire în următorii ani a indicatorilor

demografici din mediul rural din Regiunea Centru (scădere accentuată a numărului
populației, creșterea dezechilibrelor între grupele de vârstă).
Niveluri scăzute ale ratelor de activitate și de ocupare a populației din mediul rural
Conform datelor Institutului Național de Statistică, rata de activitate a populației în

vârstă de muncă din mediul rural din Regiunea Centru era de 50,4% în anul 2011,
sensibil mai redusă decât cea înregistrată în mediul urban – 64,2%. De asemenea, rata
de ocupare a populației în vârstă de 15-64 ani din zona rurală a Regiunii Centru se
situează la un nivel scăzut (45,4% în anul 2011), fiind de asemenea vizibil inferioară
celei înregistrate în mediul urban – 56,6%. Aceste valori sunt departe de rata - țintă de
ocupare, stabilită prin Strategia Europa 2020 (75% din populația de 20-64 ani). Rata
redusă de ocupare în mediul rural are multiple cauze: lipsa locurilor de muncă
disponibile, nivelul redus de diversificare al economiei rurale (dependența masivă de o
singură activitate – agricultura), lipsa spiritului antreprenorial și a cunoștințelor necesare
inițierii și conducerii unei afaceri, lipsa unor măsuri eficiente de stimulare a creării de noi
locuri de muncă pe durată lungă în mediul rural, nivelul scăzut de pregătire profesională
301
și o concordanță redusă între oferta profesională a sistemului educativ și cerințele în
continuă schimbare ale pieței forței de muncă, nivelul incipient al formării profesionale
pe parcursul întregii vieți.
Economia zonelor rurale din Regiunea Centru. Trăsături specifice
Principala caracteristică a zonelor rurale din România este dependența masivă de o

singură ramură economică - agricultura. Agricultura de semi-subzistență practicată în
mare parte din zonele rurale ale Regiunea Centru se caracterizează prin predominanța
exploatațiilor agricole de dimensiuni mici, forța de muncă îmbătrânită, ponderea
scăzută a muncii mecanizate în procesul de producție și, bineînțeles, o valoare scăzută a
veniturilor obținute. Pădurile reprezintă o altă resursă economică importantă, însă prin
valorificarea incompletă a masei lemnoase se obțin mai puține venituri decât în
majoritatea țărilor europene iar prin exploatarea într-o manieră nesustenabilă se pune
în pericol dezvoltarea economică durabilă a zonelor împădurite.
O situație atipică se întâlnește în comunele din preajma marilor orașe ale regiunii care
beneficiază de o infrastructură edilitară relativ dezvoltată, o economie puternică și
diversificată (întreprinderi industriale moderne, servicii, depozite, zone comerciale
moderne), aceste localități funcționând ca o extindere de facto a orașelor propriu-zise.
Turismul rural și agroturismul în Regiunea Centru . Potențial ridicat , valorificare

scăzută
Regiunea Centru dispune de un potențial turistic deopotrivă bogat și divers, valorificat
doar parțial în prezent. Turismul rural a înregistrat o dinamică spectaculoasă în ultimii 20
ani, numărul pensiunilor turistice și agroturistice din Regiunea Centru depășind 1000, iar
cel al locurilor de cazare oferite ajungând la aproape 19 000. Regiunea Centru deţine
37,9% din pensiunile agroturistice ale României și 34,4% din pensiunile turistice. În
prezent, zonele cu cel mai dezvoltat agroturism din Regiunea Centru sunt: Bran –
Moeciu – Fundata, Mărginimea Sibiului, Zona Arieșului superior (Albac – Gârda -
Arieșeni - Avram Iancu - Vidra), Zona Săcele - Întorsura Buzăului, Valea Hârtibaciului,
Valea Oltului și câteva zone mai restrânse: Rimetea-Colțești, Corund - Praid,
cetăți/biserici fortificate, etc.
Situația actuală a agriculturii în Regiunea Centru. Potențialul agricol important,

producții agricole scăzute.
Suprafața agricolă a Regiunii Centru este de 1869,4 mii hectare, reprezentând 54,8%
din suprafața totală a regiunii si 12,8% din suprafața agricolă a României. După modul
de folosință, structura suprafeței agricole se prezintă astfel: arabil 38,6%, pășuni 34,2%,
fânețe 26%, vii și pepiniere viticole 0,5%, livezi și pepiniere pomicole 0,7%.
Parcul de tractoare şi mașini agricole din Regiunea Centru număra, în anul 2011, 24053
tractoare agricole fizice, 19472 pluguri pentru tractor, 7235 semănători mecanice, 3980
302
combine autopropulsate, alte utilaje agricole. În anul 2008 s-au aplicat 34040 tone
îngrășăminte chimice pe o suprafață totală de 615758 hectare, reprezentând cca 1/3 din
suprafața agricolă a regiunii).
Valoarea producției agricole a Regiunii Centru, în anul 2011, a fost de 8793 milioane
lei, reprezentând 11,5% din valoarea producției agricole a României. Sectorul vegetal
deține 65,3% din totalul producției agricole a regiunii, comparativ cu 70,8% la nivel
național. Sectorul privat are o pondere covârșitoare – 97,7 % din valoarea producției
agricole regionale.
Ponderea agriculturii în PIB a scăzut vertiginos în ultimii ani, de la 19,3% în 1993 la
6,8% în 2010, aceeași evoluție înregistrându-se și la nivel național. Se remarcă ponderea
mare a consumului intermediar în totalul producției agricole atât la nivel regional
(53,6%, valoare apropiată de cea înregistrată la nivel național) Populația ocupată în
agricultură la sfârșitul anului 2011 număra 244 mii persoane, reprezentând 24,2% din
totalul populației ocupate a regiunii (față de 29,2% la nivelul întregii țări).
Productivitatea muncii în agricultură calculată pentru anul 2010 era de 3,6 ori mai
redusă comparativ cu nivelul productivității pe ansamblul economiei regionale. Este
greu de stabilit o tendință pe termen mediu a productivității muncii în agricultură,
deoarece producția și implicit productivitatea sunt influențate puternic de variațiile
climatice, semnificativ în acest sens fiind anii 2000 și 2007, în care s-au înregistrat secete
puternice.
Exporturile de produse agricole din Regiunea Centru se mențin la valori încă scăzute,
deși în ultimii ani se înregistrează un reviriment al acestora. Cu toate acestea balanța
externă a comerțului cu produse agroalimentare este puternic dezechilibrată, valoarea
importurilor fiind de 2,4 ori mai mare decât cea a exporturilor. Brașovul, Alba și Covasna
sunt principalele județe exportatoare de produse agroalimentare, în ultimul județ, grupa
mărfurilor agroalimentare deținând 7,2% din totalul exporturilor la nivelul județului.
Industria alimentară a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în ultimii ani în toate

județele Regiunii Centru. Disponibilitatea și varietatea materiei prime locale, existența
unei piețe locale de desfacere de dimensiuni apreciabile, orientarea unei bune părți a
consumatorilor către produsele autohtone sunt atuuri importante valorificate de către
investitorii în domeniu.
Silvicultura și exploatarea forestieră
Pădurile sunt una dintre cele mai importante bogății ale Regiunii Centru. Vegetația
forestieră acoperă 36,5% din suprafața regiunii, constituind principala resursă
economică a locuitorilor din localitățile montane și asigurând un bun echilibru ecologic.
Predomină pădurile de foioase (54% din suprafață), urmate de cele de rășinoase. Cu un
volum de 4,4 milioane mc de lemn recoltat în anul 2011, Regiunea Centru este al doilea
303
bazin de recoltare forestieră al României și prima regiune în ce privește producția de
cherestea.
Prioritatea 4.1. Eficientizarea activităților agricole prin modernizarea
exploatațiilor agricole, dezvoltarea serviciilor și logisticii agricole și susținerea
activităților de prelucrare a produselor agricole
Fragmentarea excesivă a producției agricole, producțiile individuale reduse,

variabilitatea acestora, costurile ridicate de transport al produselor agricole, alături de
lipsa, în multe cazuri a certificării produselor determină scăderea interesului marilor
procesatori pentru produsele agricole locale. Costurile ridicate de producție, lipsa unor
reglementări economice favorabile (de ex. stabilirea unor prețuri minime de intervenție)
și concurența puternică din partea importatorilor sunt de asemenea obstacole ce
limitează accesul micilor producători pe piața internă. Modernizarea activităților
agricole prin susținerea investițiilor în domeniu (achiziționare de mașini și
echipamente agricole moderne, materialelor biologice de calitate, construcții
agricole) și sprijinirea agriculturii ,,verzi” se constituie ca prioritate majoră a perioadei
următoare.
Suprafața amenajată pentru irigații în Regiunea Centru la sfârșitul anului 2008 era de
15045 hectare, din care doar 961 hectare au fost efectiv irigate. Sprijinirea dezvoltării
sistemelor locale de irigații devine o necesitate pe măsură ce efectele schimbărilor
climatice sunt tot mai puternic resimțite.
Valorificarea producției agricole constituie una din problemele cele mai importante cu
care se confruntă majoritatea producătorilor agricoli. Lipsa de organizare a
producătorilor, insuficienta dezvoltare a structurilor specifice și a pieței agricole interne
precum și insuficienta reglementare a relației producător - vânzător induc o stare de
permanentă nesiguranță în ce privește valorificarea produselor agricole obținute. Cei
mai afectați sunt micii producători agricoli, care formează marea majoritate a
producătorilor agricoli și dețin cea mai mare parte din suprafețele agricole. Una din
problemele majore cu care se confruntă aceștia este lipsa unor sisteme locale sau
regionale de colectare a produselor agricole precum și insuficiența spațiilor adecvate de
stocare. Lipsa asociațiilor, a organizațiilor de profil precum și imaturitatea piețelor de
produse agricole limitează accesul micilor producători și îi pun adesea într-o poziție de
inferioritate în relațiile comerciale cu marii intermediari de produse agricole sau cu
retailerii importanți.
De asemenea, există un număr semnificativ de mici producători agricoli care au reușit

să-și aducă exploatația agricolă în zona profitabilității, fie prin procesarea propriilor
304
produse, de multe ori sub marca unor produse tradiționale sau produse ecologice.
Crearea și modernizarea centrelor logistice, sprijinirea înființării rețelelor de
distribuție și a serviciilor aferente sunt măsuri ce vor contribui la depășirea
obstacolelor prezente în valorificarea producției agricole. Trebuie stimulate, de
asemenea investițiile în unități de procesare de capacitate mică și mijlocie care să
prelucreze producția agricolă locală.
Deși numeroasă, populația ocupată în agricultură are o vârstă medie ridicată, fiind
formată, de cele mai multe ori din persoane fără o pregătire de specialitate adecvată,
fapt resimțit mai acut la asimilarea noilor tehnologii de producție. De asemenea, celor
mai multor conducători de exploatații agricole individuale le lipsesc cunoștințele de bază
în domeniul organizării afacerilor. Profesionalizarea agriculturii prin sprijinul material
acordat specialiștilor agricoli (ingineri agronomi, medici veterinari etc.) și tinerilor
fermieri se impune ca una din prioritățile perioadei 2014-2020.
Măsuri:
4.1.1. Modernizarea exploatațiilor agricole prin susținerea investițiilor în

domeniu
4.1.2. Sprijinirea dezvoltării sistemelor locale de irigații
4.1.3. Crearea și modernizarea centrelor logistice pentru agricultură
4.1.4. Dezvoltarea centrelor de servicii pentru agricultură
4.1.5. Crearea și modernizarea unităților mici și mijlocii de procesare a

produselor agricole situate în mediul rural
4.1.6. Susținerea tinerilor fermieri și a specialiștilor agricoli
Beneficiari potențiali
 Producătorii agricoli individuali

 Societățile agricole
 Societățile comerciale care desfășoară activități agricole sau de prestări servicii
pentru agricultură
 Societățile comerciale cu activitate în domeniul industriei alimentare și a băuturilor
 Tinerii care inițiază o afacere în domeniul agricol
 Structurile parteneriale constituite în vederea sprijinirii agriculturii
305
Prioritatea 4.2. Valorificarea superioară, într-o manieră durabilă, a potențialului
silvic regional
Pădurile sunt una dintre cele mai importante bogății ale Regiunii Centru. Vegetația
forestieră acoperă 36,5% din suprafața regiunii, constituind principala resursă
economică a locuitorilor din localitățile montane și asigurând un bun echilibru ecologic.
Predomină pădurile de foioase (54% din suprafață), urmate de cele de rășinoase. Cu un
volum de 4,4 milioane mc de lemn recoltat în anul 2011, Regiunea Centru este al doilea
bazin de recoltare forestieră al României și prima regiune în ce privește producția de
cherestea. Județele Harghita și Mureș ocupă primele două locuri la nivel regional în ce
privește volumul de lemn în anul 2011. În ultimii ani, s-a trecut tot mai mult la
exploatarea complexă a lemnului, incluzând aici utilizarea în scop energetic a
reziduurilor provenite în urma exploatării forestiere. Modernizarea exploatărilor silvice,
dezvoltarea infrastructurii specifice (ex. drumuri forestiere) și sprijinirea utilizării în
scop energetic a reziduurilor forestiere sunt măsuri prin care pot fi susținute
comunitățile din zonele montane având bogat potențial silvic.
Alături de funcția lor economică, pădurile îndeplinesc o importantă funcție de păstrare a
unui mediu curat și sănătos. Interesul economic privind exploatarea forestieră trebuie
subordonat interesului major de păstrare a echilibrului ecosistemului Regiunii Centru.
Astfel, preocuparea pentru exploatarea rațională a pădurii, ținând cont de capacitatea
acesteia de regenerare, este de natură să permită dezvoltarea durabilă a regiunii și
prezervarea unui mediu curat și sănătos pentru generațiile următoare. În viitor vor
trebui susținute acțiunile de împădurire și reîmpădurire a zonelor fragile din punct de
vedere ecologic.
Măsuri:
4.2.1. Modernizarea exploatațiilor silvice prin susținerea achiziționării de mașini

și echipamente specifice
4.2.2. Dezvoltarea infrastructurii de transport forestier
4.2.3. Stimularea utilizării în scop energetic a reziduurilor forestiere și agricole
4.2.4. Susținerea acțiunilor de împădurire și întreținere a pădurilor
 Companii cu activitate în domeniul exploatării și prelucrării primare a lemnului

 Persoane fizice sau juridice (inclusiv autorități publice) care dețin păduri
 Ocoale silvice
 Companii care valorifică în scop energetic biomasa forestieră
306
 Persoane fizice sau juridice (inclusiv autorități publice) care dețin terenuri pretabile
pentru împădurire
 Structuri parteneriale constituite în vederea protejării și exploatării durabile a
pădurii
Prioritatea 4.3.Creșterea atractivității economice și diversificarea activităților

economice în localitățile rurale din Regiunea Centru
Principala caracteristică a zonelor rurale din România este dependența masivă de o

singură ramură economică - agricultura. Agricultura de semi-subzistență practicată în
mare parte din zonele rurale ale Regiunea Centru se caracterizează prin predominanța
exploatațiilor agricole de dimensiuni mici, forța de muncă îmbătrânită, ponderea
scăzută a muncii mecanizate în procesul de producție și, bineînțeles, o valoare scăzută a
veniturilor obținute. Pădurile reprezintă o altă resursă economică importantă, însă prin
valorificarea incompletă a masei lemnoase se obțin mai puține venituri decât în
majoritatea țărilor europene iar prin exploatarea într-o manieră nesustenabilă se pune
în pericol dezvoltarea economică durabilă a zonelor împădurite. În fine, turismul
reprezintă o alternativă economică prea puțin exploatată în prezent. Cele câteva
localități rurale care au reușit valorificarea atuurilor naturale și antropice în domeniul
turismului pot constitui modele de urmat pentru multe alte localități din regiune ce
dispun de un real potențial turistic. Regiunea Centru dispune de un potențial turistic
deopotrivă bogat și divers, valorificat doar parțial în prezent. Prin punerea în valoare a
potențialului turistic al zonelor rurale din Regiunea Centru se va crea o alternativă
viabilă la activitatea economică preponderentă a locuitorilor din mediul rural,
agricultura. Dezvoltarea turismului va antrena totodată dezvoltarea altor domenii
economice și sociale (infrastructura de transport, industriile artizanale, industria
agroalimentară, diverse servicii) generându-se astfel un efect multiplicator în economia
locală.
Măsurile de stimulare a afacerilor în domenii economice neagricole (turism, servicii,

industrii artizanale etc.) concomitent cu dezvoltarea competențelor profesionale și
îmbunătățirea cunoștințelor antreprenoriale ale locuitorilor din mediul rural vor
contribui la reducerea dependenței de activitățile agricole, creșterea ocupării și
dezvoltarea economică a spațiului rural.
Măsuri:
4.3.1. Susținerea afacerilor în domenii economice neagricole
4.3.2. Îmbunătățirea cunoștințelor antreprenoriale ale locuitorilor din mediul

rural
307
4.3.3. Promovarea utilizării instrumentelor geomatice pentru creșterea
atractivității zonelor rurale
 Întreprinderile mici și mijlocii din mediul rural ce desfășoară activități economice

neagricole
 PFA din mediul rural ce desfășoară activități economice neagricole
 Persoane rezidente în mediul rural care conduc sau inițiază o afacere într-un
domeniu neagricol
Prioritatea 4.4. Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare a localităților

rurale din Regiunea Centru
În ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani, infrastructura de utilități publice în

localitățile rurale ale regiunii continuă să fie subdezvoltată. Din cele 357 comune ale
Regiunii Centru, doar 253 (70,9% din total) erau racordate în anul la rețelele publice de
alimentare cu apă potabilă, 106 comune (29,7 %) dispuneau de instalații de canalizare
publică și în 191 comune (53,5% din comunele Regiunii Centru) exista rețea de
distribuție a gazelor naturale. Trebuie menționat faptul că datele statistice utilizate sunt
disponibile doar la nivel de unitate administrativ-teritorială (comună) și nu reflectă
situația la nivel de sat.
În vederea reducerii decalajelor între mediile rezidențiale în ce privește dezvoltarea și

pentru îmbunătățirea standardului de viață al locuitorilor și creșterea atractivității
localităților rurale se impune deci, continuarea și extinderea programelor actuale ce
vizează dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare în toate zonele rurale ale Regiunii
Centru.
Măsuri:
4.4.1. Extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă
4.4.2. Extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare
4.4.3. Extinderea și modernizarea serviciilor de colectare și gestionare a

deșeurilor menajere
4.4.4. Dezvoltarea rețelei de drumuri comunale
 Unitățile administrativ-teritoriale din mediul rural
308
 Companii cu activitate în domeniul colectării și gestionării deșeurilor menajere
Prioritatea 4.5. Dezvoltarea infrastructurii sociale, cultural-recreative și

susținerea dezvoltării comunitare
Dezvoltarea preconizată în următorii ani a serviciilor sociale din mediul rural impune o
redimensionare a infrastructurii sociale actuale. În perioada 2014-2020, în mod evident,
vor trebui sprijinite investițiile ce vizează reabilitarea, modernizarea și extinderea
infrastructurii sociale în comunele Regiunii Centru.
Nu în ultimul rând, este nevoie de refacerea și dezvoltarea infrastructurii cultural-
recreative din mediul rural. O bună parte din această infrastructură este degradată sau
este utilizată în diverse alte scopuri, fiind necesare intervenții pentru refuncționalizare.
Proiectele de dezvoltare teritorială începute în anii anteriori pornind de la o abordare de
tipul ,,Leader”, bazată pe inițiativa locală și conlucrarea factorilor interesați, au luat
treptat amploare, iar primele rezultate sunt încurajatoare. De aceea, în perioada
următoare, se va intensifica sprijinul pentru acțiunile integrate de tipul ,,Leader”,
începând de la activarea cooperării intra și intercomunitare până la sprijinirea inovației
în cadrul proiectelor de dezvoltare integrată.
Măsuri:
4.5.1. Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii sociale din mediul
rural
4.5.2. Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii cultural-recreative

din mediul rural
4.5.3. Sprijinirea cooperării între diverși actori și comunități rurale în cadrul unor
acțiuni integrate vizând dezvoltarea teritorială
 Unitățile administrativ-teritoriale din mediul rural

 Grupurile de Acțiune Locală
 ONG –urile active în domeniul dezvoltării comunitare
 Structurile parteneriale constituite în vederea sprijinirii dezvoltării integrate a
localităților rurale
309
Domeniul strategic 5. Creșterea atractivității turistice regionale,
sprijinirea activităților culturale și recreative
Obiectivul strategic: Dezvoltarea sectorului turistic și a sectoarelor economice
conexe prin valorificarea potențialului natural și antropic al Regiunii Centru și
susținerea activităților culturale și recreative
Turismul – factor cheie al dezvoltării regionale

Turismul este una din ramurile economice care au cunoscut cea mai rapidă expansiune
în ultimele decenii. Beneficiile economice ale industriei turistice sunt multiple. Industria
turistică generează un număr semnificativ de locuri de muncă, iar investițiile în acest
domeniu au o durată de amortizare relativ scurtă. Economia locală, în ansamblu,
beneficiază ca urmare a dezvoltării turismului. Turiștii creează o cerere suplimentară de
servicii și bunuri de consum, stimulând astfel sectorul terțiar al economiei (serviciile,
comerțul, industriile artizanale etc). În același timp, localitățile turistice tind să aibă o
infrastructură edilitară și de servicii mai dezvoltată. Sectorul transporturilor și sectorul
imobiliar sunt alte două ramuri importante ce au de câștigat prin dezvoltarea turismului.
Trebuie avute în vedere, de asemenea, avantajele indirecte obținute prin creșterea
vizibilității și a interesului pentru acele regiuni care înregistrează un mare aflux de
turiști.
Dacă în prezent ponderea turismului în produsul intern brut este redusă atât la nivel
național cât și la nivel regional (cca 2-3%), pe termen mediu aceasta se poate dubla cu
ușurință, chiar și fără extinderea structurii de primire turistică. În Regiunea Centru,
indicele de utilizare netă a capacității de cazare a scăzut de la aproape 55% în anul 1990
la cca 23,6% în anul 2012, ceea ce înseamnă că, în medie, locurile de cazare rămân
neocupate 9 luni pe an.
Potențialul turistic al Regiunii Centru
Cu o natură extrem de generoasă şi un patrimoniu cultural de o mare valoare, Regiunea
Centru dispune de un potenţial turistic ridicat şi diversificat. Fără a încerca o separare
netă între formele de turism practicate în Regiunea Centru, considerăm utilă o analiza
diferențiată a acestora. Din majoritatea cercetărilor și studiilor elaborate până în
prezent a rezultat concluzia că formele de turism cu cel mai ridicat potențial de
dezvoltare sunt: turismul montan, turismul balnear, turismul cultural și turismul rural.
Turismul montan beneficiază în Regiunea Centru de condiţii naturale excepţionale,
aproape jumătate din suprafața regiunii fiind ocupată de arealele montane. Diversitatea
peisagistică, ariile naturale protejate, cu numeroase specii endemice de floră și faună,
traseele rutiere spectaculoase, stațiunile montane fac din Regiunea Centru prima
regiune a ţării din punctul de vedere al potenţialului turistic montan. În acest sens,
310
menționăm faptul că Regiunea Centru include părți însemnate din suprafața a 6 din cele
28 de parcuri naționale sau naturale ale României și cuprinde numeroase alte arii
protejate și rezervații naturale.
Turismul cultural dispune de resurse însemnate, cu o mulțime de obiective valoroase ce
împânzesc teritoriul regiunii și câteva repere arhitectonice binecunoscute (ansamblul
bisericilor fortificate, castelul Bran, cetatea Sighișoara, Sibiu, Brașov, Alba Iulia etc.)
precum și festivaluri tradiționale de prestigiu (Pelerinajul de Rusalii de la Șumuleu-Ciuc,
Târgul de Fete de pe Muntele Găina). Distanța relativ mică dintre obiectivele turistice
culturale favorizează integrarea acestora în diferite circuite tematice.
preferate de turism, inclusiv pentru piața externă. În acest sens, amintim faptul că
România deține o treime din izvoarele de apă minerale ale Europei, multe dintre acestea
fiind localizate în Regiunea Centru. Accentuarea procesului de îmbătrânire demografică
va face ca numărul de turiști ce optează pentru această formă de turism să crească
semnificativ. În același timp, diversificarea ofertei turismului balnear, dezvoltarea
componentei de agrement și a celei de wellness și spa sunt în măsură să aducă noi
categorii de turiști (tineri, sportivi, turiști care caută ,,distracția”).
Turismul rural atrage îndeosebi familiile cu copii, care caută relaxarea într-un mediu
liniștit și sănătos. Pe lângă turiștii din România, de această formă de turism sunt atrași și
turiștii străini interesați de cultura românească, aceasta fiind un mijloc direct de
cunoaștere a civilizației tradiționale autentice. Turismul rural a înregistrat o dinamică
spectaculoasă în ultimii 20 ani, numărul pensiunilor turistice și agroturistice din
Regiunea Centru depășind 1000, iar cel al locurilor de cazare oferite ajungând la peste
18 000.
Turismul de afaceri s-a dezvoltat cu precădere în marile orașe și în câteva stațiuni ce
oferă un înalt confort de cazare și dispun de facilitățile tehnice necesare.
Structurile de primire și fluxul turistic
cazare, dintre care 269 hoteluri și moteluri, 429 pensiuni turistice și 594 pensiuni
agroturistice, restul fiind alte tipuri de unităţi turistice. Capacitatea de cazare existentă,
la 31 iulie 2012, era de 53787 locuri, ceea ce îi conferă regiunii poziţia a doua pe țară.
Capacitatea de cazare în funcţiune, de 15459,2 mii locuri-zile.
Numărul total de turişti cazaţi in anul 2012 (1640,4 mii, ceea ce reprezintă 21,4% din
național. Ponderea turiştilor străini în 2012 era de 18% la nivelul regiunii (21,6% la nivel
naţional). Durata medie a şederii turiştilor în regiune în 2012 - de 2,2 zile - este mai
redusă decât la nivel naţional (2,5 zile), înregistrându-se diferenţe notabile între judeţe.
311
cazare, dintre care 269 hoteluri și moteluri, 29 hosteluri, 49 cabane, 109 vile și
bungalouri, 429 pensiuni turistice și 594 pensiuni agroturistice, restul fiind alte tipuri de
unităţi turistice. Densitatea unităţilor de cazare, la 100 kmp, este, în Regiunea Centru, de
4,48 faţă de 2,45 la nivel naţional. În cadrul regiunii, valoarea acestui indicator variază
între 1,81 unităţi/100kmp în judeţul Alba şi 12,06 unităţi/100kmp în judeţul Braşov.
Regiunea Centru deţine 37,9% din pensiunile agroturistice ale României, 34,4% din
pensiunile turistice şi 33,6% din numărul cabanelor. În judeţul Braşov se găsește unul din
cele șase sate de vacanţă de care dispune turismul românesc.
Prioritatea 5.1. Punerea în valoare a patrimoniului natural și antropic
Patrimoniul natural
Teritoriul Regiunii Centru cuprinde în totalitate sau doar parțial 6 parcuri naționale și
parcuri naturale: Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, Parcul Național Căliman,
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior, Parcul Natural Bucegi, Parcul Naţional Piatra
Craiului, Parcul Natural Apuseni. Numeroase alte arii naturale protejate de diferite
tipuri: geologic și paleontologic, speologic, botanic, peisagistic sau rezervații mixte
cuprinse în categoriile IV și III IUCN se găsesc în toate cele 6 județe ale Regiunii Centru.
Nu puține sunt monumentele naturii care se disting prin caracterul lor de unicitate
(Gheţarul de la Scărişoara - cea mai mare peşteră cu gheaţă din România, Lacul Sfânta
Ana - singurul lac vulcanic din Europa de Est format într-un crater vulcanic, Lacul Roşu,
unic prin modul de geneză, Iezerul Ighiel - cel mai întins la carstic din România etc.)
Pentru a impulsiona dezvoltarea turismului montan este nevoie de amenajare unor
trasee, căi de acces și locuri de vizitare (inclusiv peșteri) pentru a facilita accesul unor
largi categorii de turiști în zonele cu potențial turistic natural ridicat. Aceste amenajări
trebuie făcute fără a se aduce atingere mediului natural și cu respectarea restricțiilor
impuse de legislația privind ariile naturale protejate.
România. Apele minerale cu proprietăți terapeutice, lacurile bogate în săruri minerale,
lacurile din fostele saline, mofetele, nămolurile, turba, aerul puternic ozonificat (bogat
în aerosoli răşinoşi şi ioni negative), constituie cei mai importanți factori curativi
naturali. Proprietățile deosebite și valoarea terapeutică a izvoarelor au fost remarcate
încă din Evul Mediu, iar la începutul secolului XIX s-au făcut primele studii și observații
științifice asupra lor și a început construcția primelor stabilimente pentru tratament.
Cele mai importante stațiuni balneoclimaterice din regiune sunt cele de la Sovata,
Covasna, Băile Tuşnad, Predeal, Balvanyos, Malnaș, Vâlcele, Praid, Borsec, Băile
Homorod, Harghita Băi, Izvorul Mureșului, Lacu Roșu, Ocna Sibiului, Bazna. Aici se
tratează numeroase afecţiuni precum: boli cardiovasculare, boli ale aparatului
312
locomotor, digestiv, respirator şi renal, boli endocrine, boli dermatologice, boli
ginecologice, boli de nutriţie.
Infrastructura de tratament este în numeroase cazuri învechită și degradată, iar în unele
stațiuni vechile baze de tratament nu mai sunt în stare funcțională, motiv pentru care
numărul turiștilor este în continuă scădere. Se impun deci intervenții pentru a reabilita
și moderniza infrastructura din stațiunile balneare și în direcția diversificării ofertei
turismului balnear prin dezvoltarea componentei de agrement și a celei de wellness și
spa.
Cuprinzând o zonă montană atât de extinsă, Regiunea Centru atrage numeroși iubitori ai
sporturilor de iarnă fie în stațiuni de iarnă ,,de tradiție”: Poiana Brașov, Predeal, Păltiniș,
Bâlea,Harghita Băi, Izvoru Mureșului, Arieșeni fie în mai noile domenii schiabile: Râșnov,
Bran, Sovata, Toplița, Borsec, Mădăraș, Bucin, Săcele, Ciumani, Luncile Prigoanei, Gura
Râului.
În unele din aceste stațiuni s-au făcut recent investiții în dezvoltarea infrastructurii
sportive și de agrement (pârtii, transport turiști etc.) cu rezultate ce nu s-au lăsat
așteptate. În perioada următoare este nevoie de susținerea în continuare a investițiilor
ce vizează extinderea și modernizarea facilităților pentru practicarea diverselor
sporturi în toate stațiunile montane din Regiunea Centru.
Patrimoniul antropic
Numeroase localități din Regiunea Centru dispun de un patrimoniul cultural și istoric de
importanță națională sau europeană. Pe lângă cele 6 reședințe de județ (Brașov, Sibiu,
Târgu Mureș, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc) care au un patrimoniu
cultural complex există în regiunea noastră un număr semnificativ de alte orașe cu
obiective culturale de importanță turistică majoră.
De cea mai mare însemnătate sunt obiectivele culturale aflate în patrimoniul mondial
UNESCO, Regiunea Centru adăpostind nouă dintre acestea.
• Sighişoara este una din puținele cetăți locuite din sud-estul Europei și singura de
acest gen din România. Fondată de coloniștii sași așezați în Transilvania în urmă
cu peste 800 ani, cetatea a fost construită la începutul secolului XIII-lea, fiind
ulterior refăcută și extinsă. Cetatea Sighişoarei este considerată un strălucit
exemplu de prezervare a moștenirii culturale a sașilor transilvăneni într-o zonă
de interferențe culturale între Europa centrală și Spațiul creștin ortodox.
• Bisericile fortificate din Transilvania, incluse în patrimoniul UNESCO. Bisericile
fortificate din Transilvania fac parte din moștenirea germană a Transilvaniei.
Așezată în urmă cu 850 ani, populația săsească a avut o contribuție semnificativă
la evoluția economico-socială a Transilvaniei. Dintre cele cca 150 biserici
fortificate din Transilvania, UNESCO a ales și a inclus în patrimoniul mondial 7
biserici, toate situate în Regiunea Centru (Biertan, Valea Viilor, Prejmer, Viscri,
313
Saschiz, Câlnic, Dârju), considerate de specialiști ca fiind cele mai frumoase și mai
reprezentative.
• Cetatea dacică de la Căpâlna, sit inclus pe lista patrimoniului UNESCO, alături de
alte 5 cetăți dacice din Munții Orăștiei
Patrimoniul cultural al Regiunii Centru este foarte bogat, cuprinzând numeroase cetăți
feudale, vestigii antice, castele, palate, biserici, mănăstiri răspândite pe o largă arie
geografică. Potențialul turistic al acestor obiective este ilustrat de succesul castelului
Bran care a devenit unul din cele mai cunoscute simboluri ale României, cu o faimă
internațională câștigată și prin asocierea acestuia cu personajul mitic Dracula.
În prezent, starea fizică a multora din obiectivele turistice este necorespunzătoare,
semnalizarea obiectivelor turistice este deficitară, iar centrele și punctele de informare
turistică sunt insuficiente. Pentru a da un impuls real dezvoltării turismului cultural în
regiune sunt necesare acțiuni concertate de conservare, restaurare și punere în
valoare a clădirilor cu valoare arhitectonică și istorică. De asemenea, se impune
susținerea activităților de promovare a obiectivelor culturale de o certă valoare din
Regiunea Centru.
Zona rurală a Regiunii Centru reprezintă un al atu al dezvoltării turismului. Satul din
această parte centrală a ţării, prin condiţiile social-istorice în care s-a dezvoltat de-a
lungul secolelor, reprezintă o zonă în care spiritualitatea românească s-a interferat cu
cea a comunităţilor maghiară şi germană, realizând o simbioză plină de originalitate.
Ocupațiile tradiționale ale locuitorilor, tradițiile folclorice, stilul arhitectonic și cel
vestimentar bine păstrate, cadrul natural deosebit au constituit premisele apariției care
au stat la baza unei noi forme de turism - turismul rural și agroturismul - ce a cunoscut o
dezvoltare spectaculoasă în ultimii ani. Zonele cu cel mai dezvoltat agroturism din
Regiunea Centru sunt: zona Bran – Moeciu - Fundata, Mărginimea Sibiului, Corund,
Rimetea, Valea superioară a Arieșului, zona Săcele - Întorsura Buzăului, Valea
Hârtibaciului, Valea Oltului.
Dacă în trecut s-a reușit păstrarea nealterată a multora din tradițiile locuitorilor din
zonele rurale, în prezent, sub presiunea schimbărilor inerente și a influențelor societății
moderne existența unor tradiții de secole este pusă în pericol. De aceea, alături de
conservarea și restaurarea patrimoniului material este nevoie de susținerea conservării
și promovării turistice a patrimoniului cultural imaterial din zona rurală a Regiunii
Centru.
Măsuri:
5.1.1. Amenajarea de trasee, căi de acces și locuri de vizitare și dezvoltarea
managementului destinațiilor turistice
5.1.2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii din stațiunile balneare și

montane
314
5.1.3. Conservarea, restaurarea și punerea în valoare a clădirilor cu valoare
arhitectonică și istorică
 Autorități publice care administrează arii naturale protejate

 ONG-uri care sprijină dezvoltarea turismului montan și de aventură
 Societăți comerciale și entitățile publice care administrează infrastructurile de
tratament din stațiunile balneare și balneoclimaterice
 Unități administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află stațiuni balneare și
balneoclimaterice
 Autorități publice și societățile comerciale care administrează/ dezvoltă
infrastructura pentru sporturi de iarnă
 Autorități publice care au în proprietate clădiri cu valoare arhitectonică și istorică
valorificabile în scop turistic
 Persoane juridice care dețin clădiri cu valoare arhitectonică și istorică valorificabile în
scop turistic
 Autorități publice și ONG-uri active în domeniul conservării și promovării turistice a
patrimoniului cultural imaterial din zona rurală
Prioritatea 5.2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de primire și

agrement în scopul îmbunătățirii și diversificării serviciilor turistice oferite
cazare, dintre care 269 hoteluri și moteluri, 29 hosteluri, 49 cabane, 109 vile și
bungalouri, 429 pensiuni turistice și 594 pensiuni agroturistice, restul fiind alte tipuri de
unităţi turistice. Densitatea unităţilor de cazare, la 100 kmp, este, în Regiunea Centru, de
4,48 faţă de 2,45 la nivel naţional. În cadrul regiunii, valoarea acestui indicator variază
între 1,81 unităţi/100kmp în judeţul Alba şi 12,06 unităţi/100kmp în judeţul Braşov.
Regiunea Centru deţine 37,9% din pensiunile agroturistice ale României, 34,4% din
pensiunile turistice şi 33,6% din numărul cabanelor. În judeţul Braşov se găsește unul din
cele șase sate de vacanţă de care dispune turismul românesc.
Capacitatea de cazare existentă la 31 iulie 2012 era de 53787 locuri (17,9% din
capacitatea de cazare la nivel naţional), în timp ce capacitatea de cazare în funcţiune era
de 15459,2 mii locuri-zile, ceea ce îi conferă Regiunii Centru a doua poziţie la nivel
național.
În ultimii ani s-au realizat investiții considerabile în extinderea și modernizarea
structurilor de primire turistică din Regiunea Centru. Cu toate acestea, trebuie
menţionat faptul că baza turistică din regiune este parţial învechită, iar lipsa
modernizărilor afectează calitatea serviciilor oferite turiştilor. Se remarcă de asemenea
315
răspândirea neuniformă a unităţilor de primire turistică, concentrarea cea mai mare
înregistrându-se în judeţul Braşov (646 unităţi, reprezentând 42,3% din totalul pe
regiune al unităţilor turistice), la polul opus situându-se judeţul Covasna cu doar 100
unităţi (6,6% din total). În perioada următoare se impune continuarea susținerii
investițiilor pentru modernizarea structurilor învechite de primire turistică în vederea
asigurării unui confort sporit și construirea de noi unități în zonele turistice ce au în
prezent o capacitate de cazare insuficientă. Modernizările vizate pot cuprinde atât
spațiile de cazare propriu-zisă cât și cele ce asigură alte facilități pentru turiști.
Numărul total de turişti cazaţi in anul 2012 (1640,4 mii, ceea ce reprezintă 21,4% din
național. În același an, numărul de înnoptări în regiune a fost de 3648,3 mii,
reprezentând 19,1 % din totalul înnoptărilor înregistrate la nivel naţional. Majoritatea
turiștilor care vizitează Regiunea Centru sunt români, proporția străinilor nefiind totuși
neglijabilă (18%). Cei mai mulți turiști străini provin din țări apropiate geografic,
furnizoare tradiționale de turiști (Ungaria, îndeosebi dar și Austria, Polonia, Cehia,
Slovacia), dar se înregistrează și un număr apreciabil de turiști originari din țări mai
îndepărtate (state din Europa de Vest, Israel, SUA). Potențialul de creștere a numărului
de turiști străini este mare, în special pe segmentul turismului cultural. Dispunând de un
potențial semnificativ, turismul de sănătate și wellness este un alt domeniu de interes
pentru piața externă, în prezent acesta fiind exploatat doar într-o măsură redusă.
Măsuri:
5.2.1. Modernizarea / reabilitarea structurilor de primire turistică și de agrement
5.2.2. Dezvoltarea structurilor de primire turistică și de agrement
 Societățile comerciale cu activitate în domeniul hotelier

 Societățile comerciale cu activitate în domeniul sportiv-recreativ
Prioritatea 5.3. Promovarea destinațiilor turistice din Regiunea Centru

Alături de motivațiile turistice propriu-zise există câteva elemente ce susțin motivația
turistică și concură la alegerea destinației turiștilor. Ne referim aici la promovarea și
informarea turistică, la infrastructura de primire turistică și serviciile oferite, la
infrastructura de acces spre zonele turistice și la evenimentele culturale ce prezintă și
interes turistic.
Pornind de la rolul tot mai important pe care îl joacă în zilele noastre informarea și
comunicarea în diverse domenii, dar mai cu seamă în domeniul turismului, se impune
intensificarea sprijinului pentru promovarea turistică a Regiunii Centru. Acest sprijin
poate acoperi o mare varietate de măsuri, de la tipărirea de materiale publicitare
316
(ghiduri, pliante, broșuri) la promovarea prin mass media electronică (producții TV, site-
uri dedicate etc) și de la amenajarea de centre sau puncte de informare turistică la
acțiuni vizând semnalizarea mai bună a obiectivelor turistice. Sprijinul pentru
promovarea turistică a Regiunii Centru va include de asemenea susținerea participării la
târgurile interne și internaționale de turism a actorilor regionali și locali implicați în acest
domeniu.
Măsuri:
5.3.1. Crearea și modernizarea centrelor și punctelor de informare turistică
5.3.2. Dezvoltarea activităților de publicitate turistică
5.3.3. Sprijinirea organizării și participării la evenimente destinate promovării

turistice
 Autorități locale și județene, agenții județene de promovare turistică, agenți

economici din domeniul turismului
Prioritatea 5.4. Dezvoltarea infrastructurii culturale, recreative și sprijinirea

activităților culturale
Un domeniu în strânsă legătură cu turismul este cel al industriilor creative și culturale. S-
a dovedit atât prin experiența internațională cât și prin experiența națională că
evenimentele culturale (festivaluri de muzică, de teatru, de film, festivaluri folclorice,
serbări populare etc.) au capacitatea de a atrage un număr important de turiști.
Finanțarea culturii, în sensul larg al termenului, din fonduri publice și din fonduri private
a fost până în prezent la un nivel insuficient și nu s-a făcut întotdeauna pe baza unor
programe coerente și pe perioade mai lungi.
Țările Uniunii Europene acordă o mare importanță dezvoltării domeniului industriilor
culturale și creative. Domeniul culturii și al industriilor creative se bucură de o atenție
sporită din partea Comisiei Europene, fiindu-i dedicat un program special de sprijin
începând din anul 2014. La nivelul Uniunii Europene industriile culturale și creative
realizează 3,3% din P.I.B.-ul comunitar și implică în jur de 3% din forța de muncă a
Uniunii Europene. Acest sector a cunoscut în ultimul deceniu una din cele mai rapide
dezvoltări, fiind în același timp un catalizator al dezvoltării pentru alte sectoare
economice.
Efectul multiplicator al investițiilor în cultură este ridicat iar rezultatele se răsfrâng
asupra mai multor sectoare economice. Aceste industrii creează un număr important de
locuri de muncă (în special pentru tineri) și încorporează multă inovație implicând
317
domenii de vârf precum IT, media, design și diverse domenii culturale, mergând de la
producția de filme la arhitectură și de la crearea de jocuri video și software la modă și
design vestimentar.
Regiunea Centru are un potențial ridicat în ce privește succesul manifestărilor culturale.
Marile centre urbane ale regiunii găzduiesc o serie de evenimente de anvergură
internațională (teatru, film, muzică) ce atrag an de an tot mai mulți participanți.
Desemnarea Sibiului drept Capitală Europeană a Culturii în 2007 a dat un impuls
semnificativ dezvoltării tuturor activităților culturale din oraș, cu un impact benefic
semnificativ resimțit la nivelul întregii economii locale. Fluxul turistic spre Sibiu a crescut
sensibil în anul 2007 și s-a menținut la un nivel ridicat în anii următori, nefiind afectat de
criza economică ce a debutat în 2008.
Diversitatea etnică și poziția geografică a Regiunii Centru, la marginea Europei Centrale,
a permis exercitarea influențelor culturale din mai multe regiuni ale continentului și a
favorizat întrepătrunderea diferitelor culturi de-a lungul istoriei dând acestei regiuni un
caracter aparte cu multe elemente de originalitate. De la un trecut adesea conflictual s-
a ajuns, în zilele noastre, la un mod exemplar de conviețuire și colaborare interetnică.
Interesant este faptul că fiecare din cele trei grupuri etnice ,,istorice” (românii,
maghiarii, germanii) a știut să-și păstreze nealterată identitatea sa culturală.
Pornind de la evoluțiile încurajatoare înregistrate până în prezent și de la nevoia acută
a extinderii și diversificării celei existente, se va sprijini în perioada următoare
dezvoltarea infrastructurii culturale din Regiunea Centru. Orașele mari din Regiunea
Centru, cu un potențial cultural important vor fi principalele beneficiare ale măsurilor
de sprijin pentru cultură, însă nu sunt excluse nici localitățile mai mici cu vocație
culturală dovedită.
Măsuri:
5.4.1. Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii culturale și
recreative
5.4.2. Conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial,

susținerea evenimentelor culturale
 Unități administrativ-teritoriale
 ONG-uri active în domeniul cultural-recreativ
 Companii cu activitate în domeniul cultural-recreativ
 Structuri parteneriale constituite în scopul susținerii activităților culturale
318
Domeniul Strategic 6. Dezvoltarea resurselor umane, creșterea
incluziunii sociale
Obiectivul strategic: Dezvoltarea resurselor umane în special prin îmbunătățirea

accesului la formare profesională și educație, creșterea ocupării și calității forței de
muncă, creșterea incluziunii sociale și a calității vieții, precum și contracararea
efectelor declinului demografic
Una dintre prioritățile Comisiei Europene pentru orizontul anului 2020 este creșterea
favorabilă incluziunii, alături de creșterea inteligentă și durabilă. Astfel, se va pune un
accent crescut pe dezvoltarea resurselor umane, educația și dezvoltarea competențele
acestora, învățarea pe tot parcursul vieții, promovarea incluziunii sociale, creșterea
gradului de ocupare a forței de muncă, reducerea sărăciei, dar și consolidarea capacității
administrative.
De asemenea, Strategia Lisabona relansată nu poate fi realizată decât pe baza creșterii

nivelului de pregătire al resurselor umane, prin sisteme mai bune de educație și
formare. În acest context, Comisia Europeană a propus axarea cooperării europene în
educație și formare, până în anul 2020, pe patru direcții strategice: punerea în aplicare a
învățării pe tot parcursul întregii vieți; îmbunătățirea calității a eficienței și a rezultatelor
sistemelor de educație și formare; promovarea echității și cetățeniei active; creșterea
inovației și creativității, inclusiv a antreprenoriatului, la toate nivelurile de educație și
formare.
În societatea românească există o largă recunoaștere a faptului că educația reprezintă

factorul strategic al dezvoltării viitoare a țării, prin contribuția sa esențială la
modelarea multidimensională și anticipativă a capitalului uman. Educația trebuie
percepută ca o cale spre dezvoltarea durabilă care, de fapt, este un proces de învățare în
căutarea de soluții inovative. În același timp, promovarea principiului educației
permanente prin învățarea pe tot parcursul întregii vieți, ar trebui să reprezinte pentru
Regiunea Centru o direcție de acțiune prioritară.
Formarea de calitate a resurselor umane este o precondiție a unei performări

competitive pe piața muncii. O forță de muncă înalt calificată este esențială pentru o
economie bazată pe cunoaștere, competitivă și durabilă.
Investiția constantă în individ pe parcursul întregii vieți va permite dezvoltarea și

creșterea calității unor resurse umane performante, de înaltă competență, capabile să
susțină procesul de creștere durabilă a economiei precum și dezvoltarea socială și
culturală. În altă ordine de idei, mediul de afaceri are nevoie de forță de muncă calificată
pentru a face față competiției dure pe piața europeană și pentru a fi capabile să se
adapteze continuu schimbărilor. Trebuie amintit faptul că la nivel național, lipsește atât
319
o viziune integratoare cât și o lege specifică privind atât educația adulților precum și
politici educaționale funcționale, menite să stimuleze participarea adulților la învățare.
Nu trebuie neglijat faptul ca în ultimul deceniu, la nivelul Regiunii Centru, ca de altfel la
nivelul întregului teritoriu național, piața muncii se află într-un proces de continuă
transformare. Astfel, pentru următoarea perioadă de programare, pe lângă investiții în
educație și formare profesională, dezvoltarea resurselor umane trebuie să se
concentreze atât pe inserția și menținerea pe piața muncii a cât mai multor persoane,
cât și pe creșterea calității ofertei de muncă.
În condițiile actualei crize economico-financiare, investiția în formare profesională

continuă, calificare, recalificare sau reconversie profesională este pârghia pentru
creșterea flexibilității și adaptabilității la noile provocări.
Pentru următoarea perioadă de programare, investiția în dezvoltarea și creșterea

calității resurselor umane din Regiunea Centru va fi sprijinită și încurajată în toate
domeniile, dar în special în: educație, cercetare, social, sănătate, administrație publică,
bună guvernanță, economie și antreprenoriat.
Astfel, prin investiția în dezvoltarea resurselor umane din domeniile amintite anterior, la
nivelul Regiunii Centru se vor încuraja și sprijini și rezultate indirecte precum:
extinderea, diversificarea și creșterea calității serviciilor medicale, sociale, ale
administrației publice, etc. dar și a accesului la acestea în rândul populației.
Starea de sănătate a populației este una dintre cele mai importante aspecte ale calității
capitalului uman, acesta fiind o componentă cheie în procesul de creștere a
competitivității la nivel regional și local. În același timp, accesul locuitorilor la servicii
medicale de calitate și de ocrotire a sănătății are o implicație directă în creșterea calității
vieții acestora.
Un alt domeniu care ar trebui să reprezinte o prioritate pentru Regiunea Centru în

următoarea perioadă de programare este reprezentat de serviciile sociale și dezvoltarea
resurselor umane implicate. Ar trebui și mai mult sprijinită dezvoltarea, extinderea,
diversificarea și creșterii calității serviciilor sociale destinate unei game largi de
beneficiari, în special grupurilor dezavantajate și vulnerabile, dar și persoanelor cu nevoi
speciale și sociale.
Complementar domeniului amintit anterior, o atenție deosebită ar trebui acordată

procesului continuu și susținut de incluziune socială, în special a reinserției sociale a
persoanelor dezavantajate social, în special prin sprijinirea acțiunilor și proiectelor în
acest sens, dar și prin dezvoltarea resurselor umane cu responsabilități în acest
domeniu. Privită prin prisma acestui aspect, este foarte important să se implementeze
acțiuni și proiecte care au ca principal scop atingerea unui echilibru între nevoile sociale
individuale și cele comunitare. Printre persoanele cu cele mai mari nevoi de reintegrare
socială din Regiunea Centru sunt: persoanele defavorizate de etnie romă, persoanele cu
320
dizabilități, persoanele vârstnice singure, șomerii de lungă durată, persoanele cu slabă
pregătire profesională și calificare, persoanele dependente, persoanele victime ale
violenței domestice, persoanele ex-deținute, etc.
Un rol esențial în procesul de dezvoltare durabilă la nivel regional și local îl are

administrația publică locală, atât prin implicarea și susținerea acestui proces, cât și prin
oferirea locuitorilor și potențialilor beneficiari (firme, investitori, etc.) a unei game largi
de servicii. Diversificarea, dezvoltarea și creșterea calității serviciilor administrațiilor
publice locale, dar și a accesibilității acestora este o condiție esențială în creșterea
nivelului de trai a locuitorilor, dar și în implicarea comunității în activitatea de
administrare și dezvoltare durabilă la nivel local și regional.
În următoarea perioadă de programare va trebui acordată o atenție deosebită sprijinirii

politicilor și proiectelor care au ca principal obiectiv combinarea cercetării de excelență
cu educația și inovația, acestea fiind și elementele cheie care alcătuiesc triunghiul
cunoașterii . Astfel, o formare profesională de înaltă calitate și posibilitatea valorificării
oportunităților de dezvoltare a carierei în domeniul CDI vor constitui pași esențiali în
furnizarea de cercetare de calitate, care la rândul ei va contribui la progresul științei și
creșterea competitivității.
În cadrul Uniunii Europene, una dintre cele mai relevante schimbări o reprezintă
conștientizarea importanței pe care o are politica socială alături de ocuparea forței de
muncă, acestea fiind considerate trăsături care fac diferența între societățile dezvoltate.
Slaba participare pe piața forței de muncă rămâne o provocare pentru România.

Insuficiența capacității instituționale, gradul redus de servicii naționale de ocupare a
forței de muncă, gradul necorespunzător de competențe dobândite în urma absolvirii
studiilor, rata mare a abandonului școlar, neconcordanța persistentă între calificările
oferite de sistemul de învățământ și cerințele pieții forței de muncă, rata mică de
participare la programe de învățare pe tot parcursul vieții, calificare și recalificare
profesională, investiții scăzute în formarea și creșterea calității resurselor umane și alte
aspecte, vor constitui provocări în viitoarea perioadă de programare la nivelul Regiunii
Centru în a sprijini și dezvolta politici, proiecte acțiuni sau măsuri concrete ce vizează
creșterea ocupării, a participării pe piața forței de muncă.
În ultimii douăzeci de ani, în Regiunea Centru dar și în România, s-au înregistrat o serie
de fenomene demografice negative care au determinat schimbări demografice, una din
consecințele cele mai importante fiind accentuarea declinului demografic. În acest
sens, trebuie acordată o atenție sporită identificării și sprijinirii proiectelor și soluțiilor
privind contracararea efectelor declinului demografic.
În ideea formării unei imagini cu privire la resursele umane din Regiunea Centru,
structura demografică și cea a ocupării, dar și aspecte privind declinul demografic,
amintim câteva date și informații. În 2011 populația Regiunii Centru era de 2,36
321
milioane de locuitori, regiunea situându-se pe poziția a 5-a în rândul celor 8 regiuni de
dezvoltare ale României. În ultimii 20 ani, populația Regiunii Centru s-a redus cu 11,7%,
înregistrând unul din cele mai severe ritmuri de declin, iar până în anul 2050, potrivit
prognozelor demografilor, Regiunea Centru ar mai putea pierde alte 25% din populația
actuală. În ultimii ani ratele de fertilitate au scăzut, ajungând la 1,3 copii la o femeie.
Evoluţia numerică atât a populaţiei active cât şi a populaţiei ocupate a urmat o tendinţă
negativă în ultimele două decenii, atât în mediul urban cât și rural (mai accentuat). Rata
şomajului la nivel regional a avut o evoluţie oscilantă în perioada 1993-2011, cea mai
scăzută rată înregistrându-se în anul 2007 (4,8%), iar cea mai ridicată în 1999 (11%).
Priorități specifice:
Prioritatea 6.1. Îmbunătățirea accesului la formare profesională și educație pe
tot parcursul vieții în domeniile: educație, cercetare, social, sănătate,
administrație publică, economie și antreprenoriat
Pornind de la ideea că cea mai mare bogăție a unei țări o reprezintă calitatea populației,
dezvoltarea resurselor umane la nivelul Regiunii Centru va fi una dintre prioritățile de
dezvoltare în următoarea perioadă de programare 2014-2020. Este foarte important să
subliniem faptul că educația și formarea sunt determinante pentru schimbările din plan
economic și social.
Câteva date statistice sunt relevante în a oferi o imagine cu privire la structura

populației ocupate după nivelul de instruire la nivelul Regiunii Centru la finele anului
2011. Din acest punct de vedere, ponderea cea mai însemnată o deţin absolvenţii de
învăţământ liceal (40,3%), fiind urmate de persoanele care au absolvit o instituţie de
învăţământ profesional sau de ucenici (21,6%). Ponderea persoanelor ocupate din
Regiunea Centru care au absolvit o instituţie de învăţământ superior a fost de 17,4%,
valoare apropiată de cea înregistrată la nivel naţional (17,6%). Aceste date sunt în
concordanță cu cifrele Eurostat referitoare la populația din grupa de vârstă 15-64 ani
absolventă a nivelului terțiar de învățământ care indică pentru anul 2012 o pondere de
14% a persoanelor cu diplome universitare din totalul populației de 25-64 ani a Regiunii
Centru 14. Numărul persoanelor cu studii superioare a crescut semnificativ în ultimii ani,
această tendință fiind de dorit să continue în perioada următoare.
În momentul de față, la nivelul Regiunii Centru ca de altfel în întreaga țară, sistemul de
învățământ preuniversitar nu reușește să aibă o performanță satisfăcătoare în ceea ce
privește contribuția la dezvoltarea resurselor umane, din perspectiva învățării pe tot
parcursul vieții. În ultimii ani, învățământul preuniversitar a fost subiectul unor
transformări profunde, pe majoritatea componentelor sale.
14
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=edat_lfse_11&lang=en
322
Un aspect important de amintit este desființarea unui număr mare de școli
profesionale și tehnice din Regiunea Centru, care s-a dovedit a avea efecte negative pe
termen lung, prin lipsa de specialiști calificați pe domeniul tehnic în comparație cu
cerințele pe piața muncii. În prezent, accesul la formarea competențelor de bază și a
competențelor cheie pe domeniul profesional și tehnic, prezintă încă probleme
serioase și are nevoie de inițiative și efort susținut. În prezent, la nivel regional există o
accentuată problemă privind calitatea competențelor pentru anumite calificări, acest
aspect diminuând considerabil șansele la angajare. Deși există cerere din partea
angajatorilor totuși rămân multe locuri de muncă neocupate din cauza faptului că în
urma evaluărilor și interviurilor calitatea competențelor potențialilor aplicați sunt
neconforme cu standardele cerute. Situații frecvente se întâmplă în cazul unor meserii
precum: tâmplar, sudor, bucătar, electrician, mecanic, etc. Este necesar în următoarea
perioadă de programare sprijinirea și dezvoltarea de proiecte și politici ce vizează
pregătirea calitativă teoretică și practică a tinerilor și nu numai care doresc și prezintă
abilități în meserii specifice domeniului profesional și tehnic.
O situație problematică este și în ceea ce privește învățământul universitar, unde nu au
avut loc evaluări de tip calitativ care să evidențieze relevanța competențelor dobândite
ale studenților în raport cu cerințele reale pe piața muncii și cu exigențele dezvoltării
durabile.
În ultimii ani, extensia cantitativă, creșterea mare a numărului de studenți, a însemnat o

descreștere a calității, atât datorită lipsei personalului didactic specializat, a
infrastructurii adecvate, cât și datorită scăderii ștachetei de exigență.
În momentul de față universitățile se concentrează pe programe de licență, masterat și

doctorat și mai puțin pe oferte educaționale punctuale de perfecționare rapidă, potrivit
nevoilor angajatorilor.
În următoarea perioadă de programare este necesară sprijinirea și dezvoltarea de

proiecte și politici la nivel local și regional care ar putea contribui la o mai bună corelare
a competențelor teoretice și practice ale absolvenților de învățământ superior cu
cerințele pe piața muncii. De pildă, este necesară inițierea, sprijinirea, dezvoltarea și
încurajarea de parteneriate dintre mediul academic și mediul de afaceri, din cel puțin
două considerente:
• cadrele didactice să poată adapta mai bine și mai util curriculum și programele
educaționale pentru diverse domenii de studiu, având în vedere că anumite
tehnologii, servicii și activități profesionale cunosc un accentuat și dinamic
proces de schimbare și dezvoltare impus de adaptarea la cerințelor societății
• prin acces la o gamă diversificată de stagii de practică, studenții, masteranzii,
doctoranzii sau postdoctoranzii ar avea posibilitatea unei mai bune și oportune
valorificări a cunoștințele teoretice dobândite, precum și o formare și o
323
dezvoltare a calității competențelor practice necesare în foarte multe calificări
pentru care există o cerere la nivel regional
Creșterea inteligentă 15 cu accent deosebit pe educație și dezvoltarea și valorificarea

domeniului cercetării - dezvoltării - inovării reprezintă un vector de convergență în
creșterea competitivității și a calității vieții la nivelul regiunilor din Uniunea Europeană.
În acest sens, cea mai mare contribuție o au resursele umane din acest domeniu,
sprijinirea îmbunătățirii, diversificării și valorificării competențelor acestora fiind o
prioritate la nivel european.
Programul Uniunii Europene de finanțare a cercetării 16 pentru următoarea perioadă de

programare, cunoscut sub numele de Orizont 2020 17, pune accent pe transformarea
rezultatelor cercetării (în special descoperirile științifice) în produse și servicii, una din
prioritățile cheie ale programului fiind atingerea excelenței științifice. Astfel, la nivel
european se va acorda o atenție deosebită stimulării persoanelor cu înaltă pregătire
științifică (în special al cercetătorilor) de a contribui la progresul științei și creșterii
competitivității economice.
De asemenea, se va sprijini dezvoltarea și valorificarea expertizei și competențelor

cercetătorilor în proiecte de cercetare care acoperă domenii de actualitate sau
viitoare, principalele provocări fiind cele legate de: tehnologii viitoare și emergente, în
special tehnologii industriale (biotehnologii, nanotehnologii, materiale avansate, TIC,
etc.), medicină și sănătate, schimbări demografice, securitate alimentară, eficiență
energetică, transport inteligent, verde și integrat, eficiență în gestionara și valorificarea
resurselor (în special cele regenerabile), securitate socială, inclusivă și inovatoare, etc.
În prezent, în domeniul CDI România se confruntă cu o serie de probleme care au o

influență negativă directă sau indirectă asupra resursei umane din domeniul
cercetării. În primul rând, sprijinul public pentru cercetare și dezvoltare este extrem de
scăzut în raport cu obiectivele pentru 2020, situându-se în medie între 0,3-0,5% din PIB.
În al doilea rând, sprijinul pentru cercetare și dezvoltare este în mare măsură ineficient,
cu un sistem de cercetare și inovare fragmentat, conexiuni internaționale slabe, resurse
publice limitate transpuse în cercetare cu performanțe inegale, absența unei mase
critice în ceea ce privește calitatea rezultatelor cercetării, care nu se transformă în
cercetare aplicată și în aplicații inovatoare. În plus, acest sector este neatractiv pentru
tinerii cercetători, iar România suferă de un mare ”exod de creiere” în rândul
15
Potrivit omisiei Europene, creșterea inteligentă acoperă 3 mari domenii: educație, cercetare - inovare și societatea digitală,
http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/priorities/smart-growth/index_ro.htm
16
Programul de finanțare alocă un buget de peste 80 de miliarde de euro pentru activitățile CDI,
http://ec.europa.eu/news/science/111201_ro.htm
17
Horizont 2020 - The Framework Programme for Research and Innovation, Brussels, 30.11.2011, reunește pentru prima dată în
cadrul unui program unic toate fondurile Uniunii Europene destinate cercetării și inovării,
http://ec.europa.eu/research/horizon2020/pdf/proposals/com%282011%29_808_final.pdf#view=fit&pagemode=none
324
cercetătorilor calificați și cu expertiză.18 Într-o mare măsură, aceste probleme la nivel
național se regăsesc și la nivelul Regiunii Centru.
Într-o imagine foarte sintetică susținută de date statistice, precizăm că în Regiunea

Centru numărul salariaților din activitatea de cercetare a crescut cu aproape o jumătate
în 2011 fața de acum 7 ani (cu peste 1100 de salariați în 2011 față de 2005). Din numărul
total de salariați din activitatea de cercetare, în 2011 peste jumătate sunt în județul
Brașov (64,1%, 2257 de salariați), urmat de județele Sibiu (15,6%, 550 de salariați) și
Mureș (10,6%, 375 salariați). De asemenea, și numărul cercetătorilor la nivelul Regiunii
Centru a crescut cu pese 1000 în perioada 2005-2010. În anul 2011 s-a înregistrat o
scădere a numărului de cercetători față de anul anterior cu 815 cercetători, acest efect
negativ punându-se în mare măsură pe numărul mic de oportunități și acces la o
infrastructură de cercetare destul de deficitară comparativ cu cea a altor centre
universitare din Uniunea Europeană și nu numai. În ceea ce privește valorificarea
competențelor în domeniul cercetării și inovării, la nivelul Regiunii Centru s-au
înregistrat în perioada 2005-2011 peste 500 de cereri de brevete de invenție depuse de
solicitanți români (535), cele mai multe cereri fiind în județul Brașov cu aproape
jumătate (234), urmat de Mureș (104), Sibiu (92) și Alba (77), la polul opus fiind județul
Covasna (9).
Astfel, pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020 sunt necesare formularea

unor programe și proiecte care vizează regândirea practicii de specialitate din cadrul
universităților.
Atât la nivelul Regiunii Centru cât și la cel național este nevoie de sprijinirea și finanțarea
educației persoanelor care activează în domeniul cercetării, aceasta fiind și un factor
determinant în dezvoltarea inovativă a societății. Alături de educație, o prioritate o va
constitui formarea forței de muncă de înaltă calificare pentru a înregistra progrese în
domeniul cercetării și al dezvoltării, punându-se accent pe dezvoltarea competențelor și
calificărilor necesare într-o economie bazată pe cunoaștere. 19
Pentru următoarea perioadă de programare, la nivelul Regiunii Centru este nevoie să se

sprijine și încurajeze: crearea sau dezvoltarea de nuclee de competență științifică și/sau
tehnologică de înalt nivel și la standarde europene; sprijinirea celor mai talentați și
creativi cercetători (în special în rândul tinerilor); sprijinirea proiectelor de cercetare
care deschide domenii noi și promițătoare de cercetare și inovare prin dezvoltarea
tehnologiilor viitoare și emergente; mobilitatea teritorială a persoanelor cu înaltă
pregătire științifică (în special al cercetătorilor) prin asigurarea unui networking și acces
pe scară largă la infrastructura de cercetare la nivelul Uniunii Europene în vederea
18
Poziția serviciilor Comisiei cu privire la dezvoltarea unui Acord de parteneriat și a unor programe în România în perioada 2014-
2020, http://ec.europa.eu/regional_policy/what/future/pdf/partnership/ro_position_paper_ro.pdf, pag.8
19
Simionescu, A.G., ”Prezent și viitor în sectorul cercetare - dezvoltare. Evoluții și previziuni 2010-2020 în UE”, Revista Română de
Statistică Trimestrul III/2012-Supliment, http://www.revistadestatistica.ro/suplimente/2012/3/srrs3_2012a32.pdf
325
transferului de cunoștințe; dar și integrarea cercetării românești în infrastructura
europeană ( 20).
Un alt obiectiv la nivelul Regiunii Centru este extinderea, diversificarea și creșterea

calității serviciilor de sănătate prin investiția în dezvoltarea resurselor umane. Unul
dintre cei mai relevanți indicatori privind calitatea populației și nivelul de dezvoltare al
resurselor umane îl reprezintă starea de sănătate.
O radiografie sumară la nivelul României scoate în evidență faptul că valorile a o serie de

indicatori statistici sunt sub media europeană, printre care amintim: speranța la viață
(Romania se situează printre țările cu cele mai scăzute valori ale speranței de viață la
naștere din Uniunea Europeană), mortalitatea infantilă (în 2011, în Romania
mortalitatea infantilă avea valori aproape duble față de cele la nivelul Uniunii
Europene), ponderea bolilor cronice în structura mortalității (România înregistrează o
pondere dublă față de cea la nivelul Uniunii Europene), numărul de medici practicieni la
100.000 de locuitori (România se situează printre ultimele locuri din Europa), etc.
Valorile la nivelul României a indicatorilor amintiți anterior sunt similare cu cele la

nivelul Regiunii Centru, cu excepția unor particularități. La nivelul Regiunii Centru s-a
constatat că din 1990 și până în prezent s-au menținut sau chiar accentuat inegalitățile
în ceea ce privește starea de sănătate a populației între cele două medii de rezidență
(urban și rural). S-a demonstrat că aceste diferențe mari se suprapun peste inegalități
accentuate în ceea ce privește accesul la serviciile de îngrijire a sănătății, precum și în
ceea ce privește calitate acestora. Din studiile și cercetările care s-u realizat, s-a ajuns la
concluzia că la nivelul regional, dar și la cel național, populația are un nivel redus de
educație în ceea ce privește menținerea și îngrijirea sănătății, iar sistemul medical fiind
foarte puțin orientat spre prevenire îmbolnăvirii. La nivelul Regiunii Centru este
necesară sprijinirea serviciilor preventive de sănătate în vederea creșterii nivelului de
educație a populației privind sănătatea prin adoptarea comportamentelor sănătoase,
prevenind astfel riscul îmbolnăvirilor. Un domeniu foarte important care are nevoie de
sprijin și finanțare este cel prin care se urmărește extinderea și diversificarea serviciilor
care au ca principal scop prevenirea și controlul bolilor cu impact major asupra stării de
sănătate a populației.
Sunt necesare sprijinirea proiectelor de dezvoltare a resurselor umane care activează în

acest domeniu, dar și a acțiunilor fie de prevenire, supraveghere, tratament și control a
bolilor transmisibile și netransmisibile, fie monitorizarea și tratamentul bolilor
netransmisibile.
În ultimii ani un număr tot mai mare de autorități locale și biserici s-au implicat în
dezvoltarea de servicii medicale și sociale destinate grupurilor de populație
20
”Cercetare, Dezvoltare, Inovare prin Instrumente Structurale”, Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale,
http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/bi/CIIS_Brosura_nr.05_martie.2013.pdf
326
defavorizate din punct de vedere social (romi, copii ai străzii, familii numeroase cu
venituri mici, bătrâni singuri cu nevoi medicale și sociale crescute, etc.). Aceste categorii
au un acces foarte redus la serviciile de sănătate asigurate din bugetul Fondului Național
de Asigurări de Sănătate. Pentru a continua dezvoltarea acestor tipuri de servicii
medicale și sociale este necesară sprijinirea celor implicați prin îmbunătățirea și
diversificarea competențelor profesionale.
Cele mai multe spitale din Regiunea Centru se confruntă cu un management defectuos
cu consecințe negative atât în ceea ce privește administrarea resurselor financiare, cât și
a calității serviciilor medicale. Pentru următoarea perioadă de finanțare, o prioritate ar
trebui s-o reprezinte îmbunătățirea managementului spitalicesc prin stimularea și
implicarea totală în actul de management a personalului în funcție, prin accesul la
cursuri de formare și specializare. De asemenea, trebuie acordată o atenție deosebită și
planificării și alocării de resurse umane în concordanță cu nevoile populației și
creșterea competențelor profesionale ale personalului medical.
Un alt obiectiv la nivelul Regiunii Centru este susținerea și sprijinirea personalului

specializat sau implicat în asigurarea și furnizarea de servicii sociale.
La nivelul României există două tipuri principale de servicii sociale: servicii cu caracter
primar care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situații de dificultate sau
vulnerabilitate care pot duce la marginalizarea sau excluziunea socială și servicii
specializate care au drept scop menținerea, refacerea sau dezvoltarea capacității
individuale pentru depășirea unei situații de nevoie socială.
În 2012 în Regiunea Centru existau 3359 de copii protejați în sistemul rezidențial, 3850
persoane cu dizabilități încadrate în muncă, 8944 persoane vârstnice care beneficiază de
servicii de asistență socială și 4687 de persoane cu dizabilități asistate de asistenți
personali.
La nivelul Regiunii Centru, dar și a întregului teritoriu național există câteva zone mari cu
probleme sociale care sunt lipsite de acoperire cu servicii sociale sau insuficient
acoperite. Amintim asistența socială pentru vârstnici, pentru familiile cu venituri foarte
mici, pentru persoane cu handicap, protecția copilului (inclusiv a copiilor străzii),
persoane defavorizate de etnie romă, pentru victimele violenței, victime ale traficului de
ființe umane, pentru persoanele dependente de alcool, de droguri și alte substanțe
toxice, pentru persoanele fără adăpost, pentru persoanele abuzate, pentru persoanele
din comunități izolate sau defavorizate, pentru șomeri de lungă durată, pentru bolnavi
cronici și persoane care suferă de boli incurabile și alte persoane aflate în situații de
nevoie socială. Pe lângă acestea, în Regiunea Centru și nu numai există o discrepanță
foarte mare privind diversitatea și accesul la servicii sociale între mediul urban și cel
rural. În acest sens, este necesară sprijinirea dezvoltării și diversificării serviciilor sociale
în mediul rural.
327
Pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020 sunt necesare sprijinirea
extinderii, diversificării și creșterii calității serviciilor social, dar și a accesului acestora
pentru potențialii beneficiari din Regiunea Centru prin dezvoltarea resurselor umane
implicate în acest domeniu. Astfel, sunt necesare cursuri de perfecționare și specializare
pentru personalul care activează în domeniul serviciilor sociale. De asemenea, ar trebui
acordată o atenție dezvoltării resurselor umane implicate în managementul serviciilor
sociale din cadrul parteneriatelor public-privat în scopul furnizării de servicii sociale de
interes general. Totodată este necesară și modernizarea serviciilor sociale prin
dezvoltarea de cadre de colaborare între sectorul public și cel privat. De asemenea, este
necesară pregătirea și perfecționarea personalului implicat în asigurarea, dezvoltarea
sau implementarea de servicii sociale integrate, în special pentru grupurile cele mai
vulnerabile. O alternativă mai puțin costisitoare, dar cu impact semnificativ în cazul
multor familii din comunitatea respectivă, ar fi înființarea și dezvoltarea centrelor
comunitare de sprijin și consiliere a persoanelor cu nevoi sociale. O altă prioritate ar
trebui să fie creșterea calității serviciilor sociale prin încurajarea transferului de
expertiză dintre centre sau instituții din regiuni ale Uniunii Europene și centre sau
instituții responsabile cu protecția socială din Regiunea Centru.
Un rol esențial în creșterea calității vieții și dezvoltării durabile a unei comunități îl joacă
administrația publică locală.
La nivelul Regiunii Centru și nu numai, o prioritate pentru următoarea perioadă de

programare 2014-2020 ar trebui să fie promovarea unor standarde ridicate de
transparență, integritate și responsabilitate în cadrul administrației publice locale care
să contribuie la creșterea productivității și consolidarea competitivității. De asemenea,
un alt obiectiv ar trebui să fie eficientizarea administrației publice locale în a furniza
servicii publice de calitate. În acest sens, o acțiune cheie va trebui să fie dezvoltarea și
punerea în aplicare a unor strategii și politici în domeniul dezvoltării resurselor umane în
a oferi serviciile administrație locale la un nivel ridicat de calitate. De asemenea, un
obiectiv important la nivelul Regiunii Centru ar trebui să fie dezvoltarea și
implementarea unor programe și proiecte care vizează aducerea serviciilor
administrației locale mai aproape de cetățeni. Astfel, sunt necesare programe de
dezvoltarea resurselor umane care activează în cadrul administrațiilor publice locale și
care oferă cetățenilor, companiilor și potențialilor investitori o serie de servicii.
Nu în ultimul rând, un alt obiectiv în ceea ce privește sprijinirea și susținerea educației,

formării profesionale și învățării pe tot parcursul vieții este pentru dezvoltarea
resurselor umane care activează în mediul privat de afaceri, în special în cel
antreprenorial. O observație scoate în evidență faptul că încă în Regiunea Centru, ca de
altfel în toată țara, există o foarte slabă cultură antreprenorială, mai ales în universitățile
românești. Susținerea și promovarea culturii antreprenoriale este o condiție esențială a
creșterii inovării și dezvoltării afacerilor în Regiunea Centru. În acest sens o prioritate va
328
fi: facilitatea accesului la formare profesională continuă a personalului de conducere din
cadrul societăților comerciale, a întreprinzătorilor și a persoanelor care doresc să
inițieze o activitate independentă; creșterea adaptabilității acestora la ritmul rapid
privind dezvoltarea tehnologiilor și la provocările globalizării și mai ales corelarea ofertei
de formare profesională cu cererea de forță de muncă calificată.
Măsuri:
6.1.1. Facilitatea accesului la educație, perfecționare profesională și calificare a

persoanelor care activează în special în domeniile: educație, cercetare, social,
sănătate, administrație publică, economie și antreprenoriat
6.1.2. Încurajarea și susținerea populației active în îmbunătățirea competențelor

prin acces la formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții
6.1.3. Diversificarea și creșterea calității serviciilor oferite prin administrația

publica și consolidarea bunei guvernanțe
 Instituții publice și private din domenii precum: învățământ, social, sănătate, situații
de urgență
 Administrații publice locale
 Universități, institutele și centrele de cercetare precum și structurile parteneriale
constituite în scopul sprijinirii cercetării
 Asociații, fundații, agenții și alte structuri parteneriale constituite în scopul sprijinirii
dezvoltării resurselor umane
 Persoane fizice, în special tineri care inițiază o afacere
Prioritatea 6.2 Sprijinirea dezvoltării capitalului uman în vederea creșterii

ocupării forței de muncă la nivel regional
Una dintre cele mai mari provocări la nivelul României și implicit și la nivelul Regiunii
Centru este creșterea ocupării, a participării pe piața forței de muncă, dar și creșterea
calității resurselor umane ce alcătuiesc forța de muncă.
La nivelul Uniunii Europene, se dorește ca în viitoarea perioadă de programare 2014-

2020 să se consolideze coerență dintre prioritățile de investiții cu prioritățile reformelor
structurale, un accent fiind pus pe necesitatea de a promova creșterea economică și a
329
locurilor de muncă, pentru a face progrese în direcția obiectivelor Strategiei Europa
2020. 21
Pentru a identifica nevoile reale, oportunitățile și măsurile necesare în ceea ce privește

creșterea ocupării la nivelul Regiunii Centru, este foarte important și util de trecut în
revistă câteva aspecte, particularități sau fenomene observate la nivel regional.
Transformările socio-economice care au urmat anului 1989 şi evoluţiile în plan

demografic au influenţat în mod decisiv evoluţia şi structura forţei de muncă din
Regiunea Centru. Evoluţia numerică atât a populaţiei active cât şi a populaţiei ocupate a
urmat o tendinţă negativă de-a lungul întregii perioade 1990-2011. Trendul descendent
s-a menţinut chiar și în perioadele de reviriment economic, cauzele principale fiind
migraţia masivă a populației în vârstă de muncă spre ţările din vestul Europei şi scăderea
efectivului populaţiei în vârstă de muncă.
Rata globală de activitate și rata de activitate a populației în vârstă de muncă sunt

relativ reduse (42,5% respectiv 58,9%), înregistrând chiar scăderi importante față de anii
precedenți. Se mențin discrepanțele între mediile rezidențiale (mediul rural avea în 2011
o rată de activitate la nivelul populației în vârstă de muncă de 50,4% comparativ cu
64,2% cât se înregistra în mediul urban) precum și între cele 2 sexe (rate sensibil mai
scăzute se înregistrează în rândul femeilor). Nivelul ocupării este sub media europeană,
rata ocupării având de asemenea o tendință descendentă în ultimele 2 decenii.
Structura pe sectoare economice a forţei de muncă a suferit modificări semnificative,

principalele direcţii fiind restrângerea sectorului primar şi a celui secundar, concomitent
cu dezvoltarea sectorului serviciilor şi al construcţiilor. Ponderea populaţiei ocupate în
agricultură rămâne foarte ridicată (24,2% în anul 2011), în ciuda unei uşoare descreşteri
înregistrate în ultimii 10 ani.
Disparităţile intra-regionale în ce privește ocuparea s-au accentuat în ultima perioadă

punând în evidenţă procesul de concentrare a forţei de muncă, în special a celei înalt
calificate, în marile centre urbane şi în zonele adiacente – zone cu un dinamism
economic ridicat care au reuşit atragerea de investiţii semnificative în ultimii ani.
O mare problemă la nivel regional, dar și național este creșterea accentuată a populației
inactive, dar și depășirea numerică a acesteia față de populația activă. La nivelul Regiunii
Centru populația inactivă numără 1448,7 mii persoane (57,5% din total, iar 42,5% din
total fiind populația activă), fiind alcătuită din elevi și studenți, pensionarii care nu
realizează alte venituri în afara pensiei, femei casnice, copiii și adulții care nu au statut
de elev, respectiv pensionar și care sunt întreținuți de familie, stat sau organizații
private. Ponderea populației inactive este în creștere atât datorită creșterii numărului
21
Comisia Europeană, ”EU Cohesion Policy contributing to employment and growth in Europe”, iulie 2013,
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/cp_employ_growth_en.pdf
330
de pensionari cât și tendinței de prelungire a duratei studiilor și implicit întârzierii intrării
tinerilor pe piața muncii (57,5% în anul 2011 comparativ cu 52,5% în 2000).
La nivel de județ, în 2011 cea mai mare rată de activitate a resurselor de muncă a fost în
județul alba (70,4 %), iar cea mai mică în județul Brașov (58,4%). Analizând comparativ
cu ultimii două decenii (în 2011 față de 1990), cea mai mare scădere a ratei de activitate
a resurselor de muncă au fost în județul Mureș (-176%), iar cea mai mică în județul Sibiu
(-10,0%), media regională fiind 15,2%. Rata globală de activitate 22 a fost în 2011 de
41,9% la nivelul Regiunii Centru, cu diferențe însemnate între cele două medii (34,5%
faţă de 46,9% în mediul urban).
Analizând participarea populației în funcție de principalele ramuri economice la nivelul

Regiunii Centru, sectorul serviciilor deţinea în 2011 cea mai mare pondere din populaţia
ocupată (42,1%), fiind urmat de industrie (27%) şi agricultură (24,2%). Faţă de anii
anteriori ponderea populaţiei ocupate în sectorul serviciilor a crescut simțitor, scăderi
notabile înregistrându-se în ce privește ponderea populaţiei ocupate în industrie și în
sectorul agricol. Şi în privinţa structurii populaţiei ocupate după nivelul de instruire se
remarcă diferenţe notabile între Regiunea Centru şi ţară. La nivel regional, ponderea cea
mai însemnată o deţin absolvenţii de învăţământ liceal (40,3%), fiind urmate de
persoanele care au absolvit o instituţie de învăţământ profesional sau de ucenici
(25,2%).
În ceea ce privește forța de muncă salariată la nivelul Regiunii Centru, menționăm faptul
că în ultimele două decenii (1990-2011) numărul mediu al salariaţilor din regiune s-a
înjumătățit, ajungând la 547 mii în anul 2011. În același timp s-au produs mutații
importante și în ce privește structura pe activități ale economiei naționale a forței de
muncă salariate. Câteva din sectoarele economice dominante în trecut precum
agricultura, industria și transporturile au fost afectate de reduceri masive ale numărului
de salariați în timp ce numărul salariaților din sectorul terțiar, îndeosebi în domenii
precum comerțul, serviciile prestate întreprinderilor și administrația a crescut față de
anii anteriori.
În ceea ce privește situația ocupării în mediul rural din Regiunea Centru, conform
datelor Institutului Național de Statistică, rata de activitate a populației în vârstă de
muncă a s-a redus în perioada 1996-2011 de la 64,9% la 41,8%, fiind de asemenea vizibil
inferioară celei înregistrate în mediul urban – 54,8%. Aceste valori sunt departe de rata -
țintă de ocupare (75% din populația de 20-64 ani), stabilită prin Strategia Europa 2020.
Fenomen nerecunoscut şi cvasinecunoscut în România în perioada regimului comunist,

şomajul a izbucnit imediat după 1990, ajungându-se într-o perioadă scurtă de timp la un
nivel ridicat al ratei şomajului. Mutaţiile socioeconomice radicale declanşate în
decembrie 1989, pornind de la schimbarea fundamentelor societăţii româneşti, au
22
numărul persoanelor active, inclusiv personalul militar şi cel asimilat acestuia ce revine la 100 locuitori
331
impus modificări structurale de substanţă ale economiei româneşti într-o perioadă
istorică relativ scurtă. O consecinţă firească a acestor transformări a fost apariţia unui
număr important de şomeri.
Rata şomajului la nivel regional a avut o evoluţie oscilantă în perioada 1993-2011, cea
mai scăzută rată înregistrându-se în anul 2007 (4,8%), iar cea mai ridicată în 1999 (11%).
La sfârşitul anului 2011 rata şomajului în Regiunea Centru era de 6% (5,1% la nivel
naţional), cea mai înaltă valoare înregistrându-se în judeţul Covasna (8,6%), iar cea mai
redusă în judeţele Sibiu și Brașov (4,3% respectiv 5%). În rândul femeilor rata şomajului
a fost mai scăzută (5,6%), aceeaşi situaţie întâlnindu-se la nivelul ţării (5,7%). Se remarcă
apariţia după anul 1996 a două categorii noi de şomeri - beneficiarii de ajutor de
integrare profesională şi beneficiarii de plăţi compensatorii. Ponderea şomerilor
neindemnizați este în continuă creştere, ajungând la sfârşitul anului 2011 la 61,7% la
nivel regional si la 60,4% la nivelul întregii ţări.
Cu o economie cu un marcat specific industrial, având al doilea centru industrial al ţării

(Braşovul) şi o veche zonă minieră în partea sa de vest (Munţii Apuseni), Regiunea
Centru a suferit transformări importante în ultimii 20 ani, cu consecinţe majore pe piaţa
muncii. Dacă în Braşov şocul disponibilizărilor masive de personal a fost atenuat prin
reconversia profesională a şomerilor şi atragerea lor spre activităţile economice aflate în
expansiune, în Alba disponibilizările din industriile aflate în declin constituie şi în prezent
o problemă importantă. Cu toate că rata şomajului la nivel judeţean este mai redusă
decât ratele înregistrate în celelalte judeţe din Regiunea Centru, fiecare județ nu este
ocolit. De pildă, în judeţul Mureş cea mai gravă situaţie se înregistrează în zona
municipiului Târnăveni, a cărui economie s-a axat în trecut pe industria chimică. O
situaţie asemănătoare cu cea din Mureș se întâlneşte în judeţul Sibiu, judeţ cu o
economie care a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare economică remarcabilă, însă cu o
serie de localităţi afectate de problemele generate de declinul unor ramuri economice şi
în care se înregistrează rate ridicate de şomaj (Copşa Mică, Dumbrăveni).
Un indicator important ce cuantifică relația între partea activă și partea inactivă a unei
comunități este raportul de dependență economică, care în Regiunea Centru, în anul
2011, a fost de 1553‰, ceea ce înseamnă că fiecare persoană în activitate susține 1,5
persoane inactive sau în șomaj.
Pentru următoarea perioadă de programare, la nivelul Regiunii Centru sunt necesare

sprijinirea și finanțarea politicilor, acțiunilor, proiectelor sau măsurilor care au ca
principal obiectiv creșterea ocupării, atât în ceea ce privesc tinerii, șomerii (de toate
categoriile), a persoanelor active care din diverse motive nu mai au un loc de muncă, dar
și a persoanelor dezavantajate social sau a grupurilor vulnerabile. De asemenea este
necesară creșterea calității resurselor umane ce formează forța de muncă, cu accent pe
tinerii specialiști în diverse domenii.
332
O atenție deosebită ar trebui să fie acordată persoanelor disponibilizate care în prezent
își găsesc mai greu un loc de muncă potrivit. Datorită restructurărilor în plan economic,
la nivelul Regiunii Centru, activitățile industriale s-au redus considerabil, în foarte multe
cazuri acestea închizându-se definitiv. În timp, specificul economic al unor localități din
regiune a început să se contureze prin alte activități economice. Un exemplu elocvent în
acest sens sunt orașele monoindustriale. În urma procesului de restructurare
economică, care a avut ca efect negativ creșterea foarte mare a numărului de șomeri,
forța de muncă calificată în anumite domenii (ex. industria minieră, metalurgică,
chimică, etc.) trebuie să se adapteze pentru noi activități economice (ex. turism, servicii,
etc.). În acest sens, sunt necesare sprijinirea acestor persoane prin acces programe de
reconversie profesională, calificare și recalificare, programe corelate cu cerințele actuale
privind piața forței de muncă în acea localitate/zonă geografică, ținându-se permanent
cont atât de cerere cât și de oferta. De asemenea, este nevoie de încurajarea și
sprijinirea atât a programelor și proiectelor prin care se creează noi locuri de muncă, cât
și a celor care oferă instruire, consiliere în cariere, evaluare, mentorat și care au o
contribuție însemnată în dobândirea de noi competențe sau creșterea calității acestora.
O altă prioritate la nivelul Regiunii Centru în domeniul creșterii ocupării o reprezintă

promovarea culturii antreprenoriale, încurajarea și susținerea persoanelor în a dezvolta
afaceri pe cont propriu, care prin activitățile acestora contribuie la dezvoltarea și
diversificarea mediului economic local, județean sau regional.
O altă provocare la nivel regional este accesul deficitar la oferta de locuri de muncă. În
acest sens, se va încuraja și sprijini proiectele, politicile sau acțiunile specifice ce pot
contribui la o diversificarea a posibilităților de acces în rândul potențialilor beneficiari la
locurile de muncă potrivite conform competențelor acestora. Astfel, se va acorda o
atenție deosebită atât dezvoltării activităților private de intermediere și plasare a forței
de muncă (care în România sunt strict reglementate prin lege), cât și dezvoltarea de noi
servicii specifice sub umbrela unor instituții publice. De pildă, o oportunitate pentru
potențiali beneficiari ar putea fi dezvoltarea de proiecte de către administrații publice
locale sau județene în parteneriat cu diverși actori relevanți la nivel local, județean,
regional, național sau chiar internațional (universități, asociații, fundații, operatori
economici, etc.) cu scopul de a facilita atât accesul în rândul populației la locurile de
muncă potrivite cât și o mai bună corelare a cererii și ofertei pe piața muncii.
Măsuri:
6.2.1. Sprijinirea mobilității profesionale și teritoriale a forței de muncă
6.2.2. Dezvoltarea și diversificarea ofertei de muncă prin încurajarea și sprijinirea

creării de noi locuri de muncă
6.2.3. Facilitarea accesului la oferta de locuri de muncă
333
 Instituții publice și private din domenii precum: învățământ, social, sănătate, etc.
 Universități, institutele și centrele de cercetare precum și structurile parteneriale
constituite în scopul sprijinirii cercetării
 Asociații, fundații, agenții și alte structuri parteneriale constituite în scopul creșterii
ocupării și a calității forței de muncă
 Persoane fizice, în special tineri care inițiază o afacere
Prioritatea 6.3 Dezvoltarea serviciilor sociale în vederea creșterii incluziunii

sociale a grupurilor vulnerabile și a comunităților defavorizate
Obiectivul principal al acestei priorități îl reprezintă promovarea incluziunii sociale, în

special prin reinserție socială și reducerea sărăciei, urmărindu-se eliminarea riscului de
sărăcie și excludere pentru persoanele vulnerabile sau dezavantajate social din Regiunea
Centru.
Incluziunea socială este definită de un set de măsuri și acțiuni multidimensionale din

domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății,
informării și comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii
excluziunii sociale
Conceptul de ”incluziunea socială” se bazează pe accesul indivizilor și al familiilor la un
set de standarde sociale, sub formă de drepturi sociale. Astfel, conceptul se referă la
egalitatea în ceea ce privește oportunitățile cu scopul de a obține drepturi egale.
Trebuie subliniat faptul că excluziunea și incluziunea socială sunt concepte
multidimensionale, dimensiunea economică fiind fără îndoială decisivă.
Fenomenul excluziunii sociale afectează grupuri sociale expuse riscului de marginalizare
socială. Conform legislației, în România următoarele categorii de persoane se află în
dificultate: copii aflați în sistemul de stat se protecție a copilului, persoane de etnie
romă în situații de risc, persoane cu dizabilități, persoane eliberate din detenție, familii
monoparentale, în special cele care beneficiază de prestații sociale. Conform diverselor
studii și rapoarte de cercetare, există și alte segmente sociale vulnerabile care pot fi
adăugate la lista anterioară: persoane adulte fără adăpost, persoane cu HIV/SIDA,
persoane dependente (de droguri ilegale, de alcool, etc.), tineri în risc de vulnerabilitate
sau excluziune socială, persoanele victime ale violenței domestice, vârstnicii singuri,
persoane vârstnice care nu beneficiază de pensie sau alte venituri (în special cele din
mediul rural), persoane cu slabă pregătire profesională sau slabă calificare, șomeri în
special cei de lungă durată, etc.
334
Toate aceste categorii vulnerabile și cele mai multe defavorizate se confruntă cu
numeroase probleme legate de incluziunea socială, determinate de accesul dificil la
educație și ulterior la piața muncii (excepție făcând persoanele cu vârstă peste 65 de
ani). În ceea ce privește ocuparea, segmentele sociale cele mai vulnerabile sunt:
persoanele de etnie romă, persoanele cu handicap, tinerii (în special cei din mediul
rural) și femeile.
Schimbările de natură economică și socială care au avut loc în Europa în ultimele trei
decade au dus la o dezbatere accentuată care s-a centrat pe crearea politicilor de
răspuns la ”divizarea socială” între majoritatea cetățenilor care fie au profitat de
oportunități și și-au îmbunătățit condițiile de trai, fie s-au confruntat cu sărăcie, șomaj
sau alte forme de dezavantajare socială și economică.
Cu toate ca la nivelul Regiunii Centru s-au implementat un număr relativ mare de

programe și proiecte privind incluziunea socială, mai există însă o serie de aspecte și
probleme care trebuie eradicate sau diminuate în următoarea perioadă de programare.
O situație îmbucurătoare este pusă în evidență de valorile indicatorilor EUROSTAT

referitori la ponderea populației expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială care
plasează Regiunea Centru pe penultimul loc (28,5%), după București - Ilfov (28,4%) în
regiunile României.
Unul dintre fenomenele înregistrate la nivelul Regiunii Centru cu impact negativ în
creșterea economică este ”cronicizarea” șomajului și menținerea ratelor șomajului de
lungă durată și a ratelor șomajului tinerilor la nivele ridicate, acestea fiind peste media
europeană. Amintim faptul ca la nivel național, șomajul a izbucnit imediat după 1990,
ajungându-se într-o perioadă scurtă de timp la un nivel ridicat al ratei șomajului.
Principalele aspecte privind șomajul în Regiunea Centru au fost prezentate în cadrul
Priorității 2 ”Creșterea ocupării și a calității resurselor umane privind forța de muncă”
Pentru următoarea perioadă de programare sunt necesare sprijinirea politicilor și

acțiunilor care vizează reducerea șomajului, în special a celui de lungă durată și cel în
rândul tinerilor în risc de vulnerabilitate sau excluziune socială. De asemenea, sunt
necesare politici și acțiuni ce permit reintegrarea pe piața muncii a șomerilor, în special
a celor care aparțin grupurilor vulnerabile sau comunităților defavorizate.
O particularitate importantă privind sprijinirea procesului de reinserție socială la nivelul

Regiunii Centru o reprezintă incluziunea persoanelor de etnie romă. Datele preliminare
ale recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2011 arată că în Regiunea Centru
locuiesc 4,9% romi din populația totală a regiunii (3,3% la nivelul naţional). Numărul
persoanelor de etnie romă a crescut față de recensămintele anterioare, ajungând la
aproximativ 111 mii la finele anului 2011. În același timp se apreciază faptul că acest
număr este puternic subevaluat, mulți etnici romi refuzând să-și declare la recensământ
335
apartenența etnică reală din cauza conotațiilor negative pe care le are termenul de rom
sau din cauza nivelului scăzut de educație al respondenților.
Comisia Europeană a semnalat în nenumărate rânduri situația îngrijorătoare a populației
de etnie romă, caracterizată prin ”discriminare individuală și instituțională persistentă și
un grad ridicat de excluziune socială”. În acest sens, se vă pune accentul pe sprijinirea
programelor și acțiunilor de combatere a discriminalității romilor, a reinseției sociale a
acestora, în special reintegrarea acestora pe piața muncii, dar și a facilității accesului la
educație și formare profesională.
O altă categorie socială vulnerabilă și dezavantajată în Regiunea Centru și nu numai o
reprezintă persoanele cu handicap care dețin un potențial în ceea ce privește
participarea la viața economică. La nivel regional, numărul de persoane cu dizabilități
ocupate este scăzut, atât din cauza ofertei de locuri de muncă care nu este în
concordanță cu calificările și nevoile persoanei cu dizabilități, cât și a slabei pregătiri
școlare și profesionale a acestora. În același timp, aceste persoane se confruntă cu
fenomene de discriminare pe motivul handicapului. În acest sens este necesară
sprijinirea programelor de creare și diversificare de locuri de muncă pentru persoanele
cu handicap care dețin un potențial ridicat privind în activități economice. Potrivit
datelor statistice din 2012, la nivelul Regiunii Centru ponderea persoanelor cu
dizabilități încadrate în muncă din total populației adulte cu dizabilități a fost doar de
5,2% (3.850 de persoane).
Este important să amintim faptul că riscul excluziunii sociale se manifestă mai pregnant
în rândul femeilor decât al bărbaților, în toate etapele vieții, ca o reflectare a participării
lor scăzute pe piața muncii. În același timp sunt necesare implementarea de politici și
acțiuni care vizează promovarea egalității de gen, prin stimularea participării femeilor la
viața economică, științifică, socială, politică și civică.
Pentru următoarea perioadă de programare sunt necesare sprijinirea investițiilor și a
accesului la servicii sociale de calitate care acordă o atenție specială persoanelor singure
de peste 50 de ani, a persoanelor cu slabă pregătire sau calificare, dar și a persoanelor
expuse riscului de sărăcie.
O altă acțiune cheie va trebui să fie sprijinirea dezvoltării întreprinderilor sociale prin
dezvoltarea unor noi modele comerciale și a unei soluții inovatoare de abordare a
provocărilor sociale.
Indicatorii EUROSTAT referitori la ponderea populației expuse riscului de sărăcie sau

excluziune socială plasează Regiunea Centru pe penultimul loc (28,5%), după București -
Ilfov (28,4%) în regiunile României.
336
Măsuri:
6.3.1. Promovarea și sprijinirea respectării drepturilor fundamentale,

combaterea discriminării, excluderii și a prejudecăților în rândul grupurilor
vulnerabile și a comunităților defavorizate
6.3.2. Creșterea ocupării prin sprijinirea creării de noi locuri de muncă și

facilitarea accesului pe piața muncii în rândul persoanelor vulnerabile sau
dezavantajate social
6.3.3. Creșterea calității vieții grupurilor vulnerabile și dezavantajate social prin

facilitarea accesului la programe de educație, formare profesională, calificare și
recalificare, în special pentru populația de etnie romă
6.3.4. Promovarea și susținerea economiei sociale și a întreprinderilor sociale

 Instituții publice și private
 Universități, institutele și centrele de cercetare
 Agenți economici, companii, societăți comerciale și întreprinderi sociale
 Asociații, fundații, agenții și alte structuri parteneriale constituite în scopul creșterii
incluziunii sociale
 Asociații, fundații, agenții și alte structuri parteneriale înființate de persoane
aparținând grupurilor vulnerabile sau categoriilor defavorizate
 Persoane fizice
Prioritatea 6.4 Contracararea efectelor declinului demografic
Schimbările demografice reprezintă o provocare pentru multe regiuni europene, ca

urmare a ratelor scăzute ale natalităţii şi migraţiei, estimându-se că până în 2030 fiecare
a treia persoană din Uniunea Europeană va avea peste 60 de ani.
O radiografie succintă la nivel național, pune în evidență schimbări majore în ceea ce
privește evoluția natalității. Astfel, în 1930 rata natalității a fost de 34‰, aceasta
reducându-se treptat până la 14,3 ‰ in 1966. Creșterea demografică a luat amploare în
anii următori, natalitatea atingând valori de 18‰-20‰, când regimul comunist a impus
restricții în privința contracepției și avorturilor. Declinul ratei natalității, instalat la
jumătatea anilor ’70, a căpătat însă un ritm rapid după 1989, o dată cu eliminarea
constrângerilor de planificare teritorială. Astfel, ca în 2002, rata natalității a ajuns la
9,5‰. Trebuie subliniat faptul că după 1989, România, ca și celelalte țări în tranziție, a
337
suferit un veritabil șoc demografic, car provine din profunzimea și duritatea schimbărilor
care au intervenit în fostele țări comuniste.
În urma analizei datelor statistice la nivelul Regiunii Centru, se pune în evidență un
accentuat proces de îmbătrânire demografică, ponderea vârstnicilor mărindu-se de la
9,7% în 1990 la 19,4% în anul 2011, prognoza pentru 2050 fiind de 31,1%. În același
timp, ponderea populației de 0-14 ani a scăzut de la 23,8% la 15,5%, preconizându-se la
orizontul anului 2050 o reducere a acesteia la doar 10% din totalul populației.
Îmbătrânirea demografică se va acutiza după 2025, an ce marchează începutul
diminuării ponderii grupei de vârstă 15-64 ani. Astfel, îmbătrânirea populației va deveni
într-un interval de doar 15-20 ani una din problemele majore cu care se va confrunta
Regiunea Centru, consecințele acesteia în plan economic și social fiind greu de
contracarat.
La nivelul Regiunii Centru a scăzut ponderea populației tinere cu vârste cuprinse între 0
și 14 ani, ceea ce a determinat reducerea în ultimii 20 de ani a raportului de dependență
demografică, de la 50,2% la 42,2%. Se preconizează că până în anul 2050 raportul de
dependență demografică se va inversa, acesta ajungând la 71% datorită creșterii
accentuate a populației vârstnice. De asemenea, datorită acelorași modificări ale
structurii populației pe vârste, rata îmbătrânirii demografice a crescut, preconizându-se
că valoarea acestui indicator putându-se tripla până în anul 2050. Astfel, aceste valori
plasează Regiunea Centru între regiunile cu cel mai accelerat ritm prognozat de
îmbătrânire demografică din România.
La nivelul Regiunii Centru, evoluțiile demografice se desfășoară în mod diferit, existând
atât areale cu un puternic dinamism economic și social (zonele metropolitane Brașov și
Târgu Mureș, municipiile Sibiu și Alba Iulia cu zonele adiacente) cât și o serie de zone
care suferă un proces accelerat de îmbătrânire și depopulare (comune din zona
montană, din Podișul Secașelor și din Câmpia Transilvaniei, unele orășele cu un nivel
economic redus, în special cele monoindustriale).
Deși nu există date cuprinzătoare privind migrația externă din România și implicit
privind migrația din Regiunea Centru, putem considera estimarea neoficială de 3
milioane de cetățeni români stabiliți în străinătate ca fiind suficient de credibilă. Astfel,
din cei aproximativ 3 milioane de cetățeni români stabiliți în străinătate, estimăm că
numărul celor originari din Regiunea Centru se situează în jurul cifrei de 300 mii, astfel
că migrația este prima cauză a declinului demografic. Majoritatea celor stabiliți în
străinătate fac parte din grupa de vârstă 20-44 ani, acest lucru accentuând
dezechilibrele demografice și sociale deja înregistrate la nivel regional.
Procesul de îmbătrânire demografică afectează cu precădere mediul rural, prognozele
demografice indicând o accentuare a acestui fenomen în următorii ani. La nivel de județ,
situația cea mai nefavorabilă se înregistrează în județul Alba, în urma analizei datelor
338
statistice acest județ fiind plasat printre județele cu cel mai accentuat ritm prognozat de
îmbătrânire demografică din România.
Principalele cauze ale declinului demografic în Regiunea Centru sunt: scăderea
natalității, scăderea ratei fertilității, creșterea migrației, creșterea ratei mortalității și
creșterea mortalității infantile.
În urma analizei datelor statistice, putem spune ca declinul demografic va deveni foarte
curând o problemă majoră pentru Regiunea Centru, însă această realitate este adesea
neglijată sau pusă în perspectivă.
Transformările demografice preconizate vor avea implicații majore pe termen mediu și
lung în toate domeniile economico-sociale și vor influența semnificativ deciziile
autorităților la nivel național, regional și local.
Pentru următoarea perioadă de finanțare 2014-2020 sunt necesare dezvoltarea și
implementarea de soluții care au ca principal scop contracararea efectelor declinului
demografic. Nu trebuie neglijat faptul că declinul demografic produce adesea costuri
economice. Sunt necesare implementarea de proiecte și programe care au ca principal
scop încurajarea familiilor tinere, care reprezintă cea mai importantă resursă economică
pentru viitorul țării. Sunt necesare dezvoltarea de programe care vizează creșterea
numărului de născuți, astfel încât să se ajungă la un echilibru, fie el și relativ, născuți -
decedați. În plus, este necesară sprijinirea familiilor tinere cu copii prin acces la o gamă
largă de servicii precum: consiliere familială, sprijin financiar, acces la activități
extracurriculare în rândul preșcolarilor și elevilor, acces la programe de mentoring, acces
la activități de petrecere a timpului liber, etc.
De asemenea trebuie identificate și finanțate soluții de atragere a tinerilor în special în
mediul rural, în care s-a înregistrat în ultimii ani tendințe de depopulare în special în
zonele montane.
Un al aspect care determină declinul demografic la nivelul Regiunii Centru este migrația,
aceasta putându-se diminua prin oferirea de oportunități forței de muncă, în special
tinerilor. Pe lângă creșterea naturală, dinamica populației este determinată și de soldul
migrației externe. O migrație externă pozitivă ( mai mulți imigranți decât emigranți) ar
mări efectele pozitive ale creșterii natalității și diminuării mortalității.
Măsuri:
6.4.1. Sprijinirea familiilor tinere cu copii prin acces la servicii suport
6.4.2. Sprijinirea accesului tinerilor pe piața muncii
6.4.3.Sprijinirea inițiativelor ce vizează diminuarea efectelor schimbărilor

demografice pe piața muncii (creșterea numărului de lucrători vârstnici)
339

 Instituții publice și private
 Universități, institutele și centrele de cercetare
 Agenți economici, companii, societăți comerciale
 Asociații, fundații, agenții și alte structuri parteneriale constituite în scopul
diminuării efectelor declinului demografic și creșterii speranței de viață
 Persoane fizice, în special familii tinere cu copii
340
Capitolul 5. Estimarea necesităților de finanțare
Întrucât PDR Centru 2014-2020 este gândit ca un plan cuprinzător pentru dezvoltarea la nivel
regional, cu obiective ce acoperă toate domeniile de dezvoltare, necesitățile de finanțare ale
acestuia trebuie să aibă în vedere toate resursele financiare disponibile pentru
implementarea acestora. Necesitățile de finanțare reprezintă o cuantificare a nevoilor
regionale, indiferent de sursa de finanțare prevăzută (buget de stat, buget local, fonduri
comunitare, fonduri private, etc.). Estimarea necesităților de finanțare s-a realizat prin
centralizarea bugetelor proiectelor și ideilor de proiect incluse în portofoliul regional de
proiecte până la finele lunii mai 2014. Ea reprezintă o bază de pornire pentru estimări
ulterioare cu un grad de precizie mai ridicat și va fi revizuită periodic pe măsură ce alte
proiecte vor fi incluse în portofoliul regional de proiecte și după ce se vor cunoaște alocările
financiare pentru fiecare program operațional din perioada 2014-2020.
Estimarea necesităților de finanțare a PDR Centru

la 31 mai 2014
Domeniu strategic Număr Valoare

proiecte Milioane lei Milioane euro
1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea
infrastructurii tehnice și sociale regionale 398 14.821,79 3.292,63
2. Creșterea competitivității economice,

stimularea cercetării și inovării 32 831,10 184,63
3. Protecția mediului înconjurător,

creșterea eficienței energetice, stimularea 119 4.409,61 979,59
utilizării surselor alternative de energie
4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea
518 2.765,46 614,34
agriculturii și silviculturii
5.Dezvoltarea turismului, sprijinirea
activităților culturale și recreative 173 3.327,00 739,09
6.Dezvoltarea resurselor umane , creșterea

incluziunii sociale 24 182,45 40,53
Proiecte integrate pe mai multe domenii

strategice 25 1.809,08 401,88
TOTAL 1336 28.187,74 6.261,85
341
Capitolul 6 Indicatori de monitorizare a PDR Centru 2014-2020
Domeniul Strategic 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale
Tip de
Prioritatea Măsura Indicator U.M.
indicator
Populația care locuiește în Indicator
Nr.
zone cu strategii de dezvoltare de
persoane
urbană integrată rezultat
Indicator
Numărul total de pasageri
de Nr.
transportați
rezultat
1.1.1. Stimularea dezvoltării policentrice și
încurajarea dezvoltării integrate a orașelor și Număr proiecte de cooperare
Indicator
regiunilor rurale în vederea generării de efecte în scopul creșterii coeziunii Nr.
de output
sinergice și realizării coeziunii teritoriale prin teritoriale
promovarea și dezvoltarea parteneriatelor
1.1. Creșterea coeziunii 1.1.2. Susținerea dezvoltării orașelor mari ca poli Creșterea cifrei de afaceri a Indicator
teritoriale a Regiunii Centru de atracție pentru zonele învecinate și motoare companiilor cu sediul în orașe de %
prin sprijinirea dezvoltării ale creșterii economice inteligente prin definite ca poli de atracție rezultat
urbane extinderea și dezvoltarea infrastructurii
Întreprinderi existente care Indicator
1.1.3. Regenerarea orașelor mici și mijlocii și a Nr.
beneficiază de sprijin financiar de output
celor monoindustriale prin dezvoltarea de soluții
de dezvoltare urbană integrată și incluziune Scăderea numărului de
Indicator
socială persoane care trăiesc sub Nr.
de output
pragul sărăciei
1.2. Dezvoltarea 1.2.1. Creșterea mobilității regionale prin Lungimea rețelei de drumuri Indicator
Km
infrastructurii de transport și extinderea, reabilitarea și modernizarea rețelei reabilitate, modernizate de output
342
Tip de
indicator
comunicații și tehnico- de drumuri rutiere și feroviare, construirea de
edilitară la nivelul Regiunii centuri ocolitoare în vecinătatea orașelor precum Lungimea rețelei de căi ferate Indicator
km
Centru și construirea, extinderea, reabilitarea sau reabilitate, modernizate de output
modernizarea de aeroporturi
1.2.2. Dezvoltarea transportului intermodal în Indicator
Volumul mărfurilor
vederea dezvoltării unei platforme intermodale de Mii tone
transportate
pentru transportul mărfurilor rezultat
Lungimea rețelei publice de
canalizare reabilitată, Indicator
Km
1.2.3. Extinderea, reabilitarea și modernizarea modernizată sau nou de output
infrastructurii tehnico-edilitare în perspectiva construită
dezvoltării durabile și administrării cât mai Lungimea rețelei publice de
eficiente a teritoriului alimentare cu apă potabilă Indicator
Km
reabilitată, modernizată sau de output
nou construită
1.2.4. Dezvoltarea infrastructurii diferitelor tipuri
de comunicații în special al accesului populației,
Numărul total de conexiuni la Indicator
administrației publice și mediului privat la Nr.
internet în bandă largă de output
conexiuni în bandă largă și asigurarea
interoperabilității sistemelor de comunicații
1.3.1. Creșterea calității sistemului de învățământ Număr de instituții de
1.3. Dezvoltarea prin extinderea, reabilitarea, amenajarea, învățământ reabilitate, Indicator
Nr.
infrastructurii de educație, dotarea și modernizarea infrastructurii de amenajate sau modernizate de output
sănătate, sociale și situații de educație din mediul urban și rural
urgență la nivelul Regiunii 1.3.2. Diversificarea și creșterea calității și Număr de instituții de sănătate
Indicator
Centru accesului populației la servicii de sănătate la reabilitate, amenajate, dotate, Nr.
de output
standarde europene prin extinderea, reabilitarea, extinse sau modernizate
343
Tip de
indicator
amenajarea, dotarea și modernizarea Număr centre medicale de
Indicator
infrastructurii de sănătate permanenta nou create in Nr.
de output
mediul rural
Număr de centre sociale nou
1.3.3. Creșterea incluziunii sociale și a calității Indicator
create, reabilitate, amenajate, Nr.
vieții în rândul populației prin extinderea, de output
extinse sau modernizate
reabilitarea, amenajarea, dotarea și
Număr de locuințe sociale Indicator
modernizarea infrastructurii sociale Nr.
construite de output
1.3.4. Creșterea siguranței publice și
eficientizarea intervențiilor în situații de urgență Echipamente de intervenţie Indicator
Nr.
prin extinderea, reabilitarea și modernizarea achiziţionate de output
infrastructurii specifice
344
Domeniul Strategic 2. Creșterea competitivității economice, stimularea cercetării și inovării
Tip de
indicator
Indicator de Euro
P.IB./locuitor la nivel regional
rezultat PCS
Număr de locuri de muncă Indicator de
Nr.
create la nivel regional rezultat
Ponderea întreprinderilor Indicator de
%
inovative la nivel regional rezultat
Indicator de
Număr companii sprijinite Nr.
2.1.1. Sprijinirea activităților de inovare și output
modernizare ale IMM-urilor Valoarea totală a sprijinului Indicator de
Mii lei
acordat output
2.1.2. Sprijinirea participării IMM-urilor la diverse Indicator de
2.1 Sprijinirea activităților de rețele internaționale de cooperare economică Număr companii sprijinite Nr.
output
inovare și modernizare ale
IMM-urilor, creșterea gradului 2.1.3. Sprijinirea IMM-urilor în vederea utilizării Indicator de
de internaționalizare al IMM- instrumentelor de finanțare europeană output
urilor
Indicator de
output
2.1.4. Sprijin pentru regenerarea economică a Valoarea totală a sprijinului Indicator de
Mii lei
orașelor mici (sub 20 mii locuitori) acordat output
Indicator de
Număr locuri de muncă create Nr.
rezultat
345
Tip de
indicator
2.2.1. Extinderea infrastructurii regionale și

Număr centre de sprijinire a Indicator de
locale de sprijinire a afacerilor și diversificarea Nr.
afacerilor susținute output
gamei de servicii oferite
2.2 Extinderea și diversificarea Număr clustere economice Indicator de
infrastructurii regionale și Nr.
create output
locale de afaceri, a clusterelor 2.2.2. Extinderea și susținerea activităților
și a rețelelor de cooperare clusterelor economice și a altor structuri și rețele Număr companii atrase în Indicator de
Nr.
economică clustere create output
de cooperare precum și a activităților de
promovare economică Creșterea cifrei de afaceri
Indicator de
realizata de firmele incluse în Mii lei
rezultat
clustere
2.3.1. Dezvoltarea infrastructurilor de CDI prin
reabilitarea, amenajarea, extinderea, Valoarea totală a sprijinului Indicator de
Mii lei
modernizarea și dotarea acestora din cadrul acordat output
entităților publice și private
Valoarea totală a sprijinului
2.3.2. Dezvoltarea de platforme de cooperare Indicator de
acordat crearea și susținerea Mii lei
2.3. Dezvoltarea infrastructurii prin facilitarea creării de parteneriate între output
parteneriatelor
de cercetare, dezvoltare și instituțiile de cercetare și prin sprijinirea
inovare parteneriatelor între instituțiile de cercetare, Număr parteneriate naționale Indicator de
companii și autorități publice Nr.
sprijinite output
2.3.3. Extinderea participării active a instituțiilor

de cercetare din Regiunea Centru în rețelele Număr parteneriate Indicator de
Nr.
europene create în cadrul ERA (European internaționale sprijinite output
Research Area), Horizon 2020 și a altor
346
Tip de
indicator
programe similare și dezvoltarea de parteneriate
cu instituții de cercetare din străinătate
2.4.1. Dezvoltarea centrelor de transfer Număr centre de transfer și Indicator de

Nr.
tehnologic și a centrelor de inovare inovare sprijinite output
2.4 Sprijinirea dezvoltării Indicator de

Număr start-up-uri sprijinite Nr.
infrastructurii de transfer output
tehnologic, a centrelor de
inovare și a spin-off-urilor și 2.4.2. Sprijinirea entităților economice bazate pe Indicator de
start-up-urilor inovative cercetare ( spin-off-uri, start-up-uri Număr spin-off-uri create Nr.
output
inovative, companii active în domeniul cercetării)
Indicator de
Număr tehnologii transferate Nr.
rezultat
Indicator de
Număr inovații aplicate Nr.
rezultat
347
Domeniul Strategic 3. Protecția mediului înconjurător, creșterea eficienței energetice, stimularea utilizării surselor alternative
de energie
Tip de
indicator
Scăderea cantității emisiilor Indicator de
%
totale de gaze cu efect de seră rezultat
Indicator de
Scăderea intensității energetice %
rezultat
Ponderea energiilor
Indicator de
regenerabile în consumul total %
rezultat
de energii
3.1.1. Protecția mediului înconjurător, la
nivelul componentelor majore (aer, apă, sol)
Indicator de
prin sprijinirea acțiunilor ce vizează Număr de proiecte suport Nr.
output
diminuarea populării generate de activitățile
economice
3.1.2. Susținerea colectării selective a Cantitatea totală de deșeuri Indicator de
3.1 Protecția mediului Tone/an
deșeurilor, creșterea gradului de recuperare colectate selectiv rezultat
înconjurător și amenajarea,
și reciclare a deșeurilor la nivel județean și Cantitatea totală de deșeuri Indicator de
extinderea sau modernizarea Tone/an
regional reciclate rezultat
infrastructurii tehnice
3.1.3. Construcția, amenajarea, extinderea,
reabilitarea sau modernizarea infrastructurii Indicator de
Număr de stații de epurare Nr.
tehnice de mediu (de pildă: stații de epurare, output
stații de preepurare, rezervoare de apă,
surse de apă potabilă, rigole pentru Lungimea rețelei de canalizare Indicator de
Nr.
regularizarea albiilor râurilor, etc.) pentru ape uzate output
348
Tip de
indicator
Creșterea suprafeței totale a
3.2.1. Protecția, conservarea sau refacerea
siturilor naturale pentru care s-
diversității biologie pentru situri Natura Indicator de
au realizat acțiuni de protecție, %
2000 sau diferite arii naturale care output
conservare sau refacere a
beneficiază de un statut legal de protecție
diversității biologice
Numărul de habitate naturale
3.2 Conservarea biodiversității
pentru care s-au realizat acțiuni Indicator de
Nr.
3.2.2. Conservarea și protecția biodiversității de conservare sau protecție a output
din habitatele naturale, în special a celor biodiversității
forestiere Suprafața totală pe care s-au
Indicator de
realizat regenerări sau Ha
output
amenajări silvice
3.3.1. Creșterea gradului de siguranță prin
prevenirea și reducerea riscurilor naturale în
Număr de evenimente Indicator de
special prin crearea și dezvoltarea Nr.
3.3 Diminuarea efectelor prevenite sau diminuate rezultat
infrastructurii adecvate de prevenire a
schimbărilor climatice și
acestora
prevenirea riscurilor naturale
3.3.2. Diminuarea efectelor schimbărilor
Număr de proiecte Indicator de
climatice prin implementarea de politici și Nr.
implementate output
acțiuni specifice
3.4.1. Producerea și creșterea utilizării
resurselor regenerabile de energie prin Număr de proiecte Indicator de
Nr.
promovarea potențialului resurselor implementate output
3.4 Creșterea utilizării resurselor alternative de energie
alternative de energie 3.4.2. Utilizarea surselor regenerabile de
Valoarea totală a investițiilor în
energie prin susținerea investițiilor în soluții Indicator de Milioane
soluții de producere a energiei
energetice alternative pentru instituții rezultat lei
din SRE
publice, mediul privat și persoane fizice
349
Tip de
indicator
3.5.1. Îmbunătățirea eficienței energetice la
Număr de echipamente cu
operatorii industriali și economici prin Indicator de
consum redus de energie Nr.
achiziționarea de echipamente cu consum output
achiziționate
redus de energie
Număr de proiecte în domeniul
Indicator de
eficienței energetice pentru Nr.
3.5.2. Îmbunătățirea eficienței energetice la output
locuințe individuale
sistemele de încălzire/răcire în locuințele
Număr de proiecte în domeniul
individuale și instituții publice Indicator de
3.5 Îmbunătățirea eficienței eficienței energetice pentru Nr.
output
energetice în sectorul public, instituții publice
casnic și economic Număr de locuințe reabilitate Indicator de
3.5.3. Creșterea eficienței energetice prin Nr.
termic output
reabilitarea termică a locuințelor și clădirilor
Număr de clădiri publice Indicator de
publice Nr.
reabilitate termic output
Scăderea cantității de energie
3.5.4. Eficientizarea iluminatului public în Indicator de
electrică utilizată pentru %
mediul urban și rural rezultat
iluminatul public
3.5.5. Eficientizarea transportului urban Număr de vehicule ecologice Indicator de
Nr.
durabil achiziționate output
350
Domeniul Strategic 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii
Tip de
indicator
lei/pers.
ocupata/
Productivitatea muncii în Indicator de an (in
agricultură rezultat preturi
constant
e)
Ponderea populației din mediul
Indicator de
rural ocupată în activități %
rezultat
neagricole
Ponderea populației din mediul
Indicator de
rural care trăiește sub pragul %
rezultat
sărăciei
4.1.1. Modernizarea exploatațiilor agricole Număr exploatații agricole Indicator de
Nr.
prin susținerea investițiilor în domeniu sprijinite output
4.1.2. Sprijinirea dezvoltării sistemelor locale Indicator de

4.1. Eficientizarea activităților Suprafața irigată Ha
de irigații output
agricole prin modernizarea
exploatațiilor agricole,
4.1.3. Crearea și modernizarea centrelor Indicator de
dezvoltarea serviciilor și logisticii Număr centre logistice create Nr.
logistice pentru agricultură output
agricole și susținerea activităților
de prelucrare a produselor 4.1.4. Dezvoltarea centrelor de servicii Indicator de
Număr centre de servicii create Nr.
agricole pentru agricultură output
4.1.5. Crearea și modernizarea unităților
Număr întreprinderi Indicator de
mici și mijlocii de procesare a produselor Nr.
procesatoare sprijinite output
agricole situate în mediul rural
351
Tip de
indicator
4.1.6. Susținerea tinerilor fermieri și a Indicator de
Număr persoane sprijinite Nr.
specialiștilor agricoli output
4.2.1. Modernizarea exploatațiilor silvice
Număr exploatații forestiere Indicator de
prin susținerea achiziționării de mașini și Nr.
modernizate output
echipamente specifice
4.2. Valorificarea superioară, într- 4.2.2. Dezvoltarea infrastructurii de Indicator de
Lungimea rețelei de transport Km.
o manieră durabilă, a transport forestier output
potențialului silvic regional 4.2.3. Stimularea utilizării în scop energetic Cantitate biomasă forestieră și Indicator de
Tone
a reziduurilor forestiere și agricole agricolă output
4.2.4. Susținerea acțiunilor de împădurire și Indicator de
Suprafața reîmpădurită Hectare
întreținere a pădurilor output
Număr de firme cu activitate Indicator de
Nr.
neagricolă sprijinite output
4.3.Creșterea atractivității 4.3.1. Susținerea afacerilor în domenii
economice și diversificarea economice neagricole Număr de locuri de muncă în Indicator de
Nr.
activităților economice în activități non-agricole create output
localitățile rurale din Regiunea
Centru 4.3.2. Îmbunătățirea cunoștințelor
Indicator de
antreprenoriale ale locuitorilor din mediul Număr persoane instruite Nr.
output
rural
Ponderea gospodăriilor
4.4.1. Extinderea și modernizarea rețelelor Indicator de
conectate la rețeaua publică de %
4.4. Îmbunătățirea infrastructurii de apă potabilă rezultat
apă potabilă
tehnico-edilitare a localităților
Ponderea gospodăriilor
rurale din Regiunea Centru 4.4.2. Extinderea și modernizarea rețelelor Indicator de
conectate la rețeaua publică de %
de canalizare rezultat
canalizare
352
Tip de
indicator
4.4.3. Extinderea și modernizarea serviciilor Ponderea gospodăriilor
Indicator de
de colectare și gestionare a deșeurilor beneficiare de servicii de %
rezultat
menajere colectare a deșeurilor menajere
4.4.4. Dezvoltarea rețelei de drumuri Lungimea drumurilor Indicator de
Km.
comunale modernizate output
4.5.1. Reabilitarea, modernizarea si
Număr de unități sociale Indicator de
extinderea infrastructurii sociale din mediul Nr.
modernizate output
rural
4.5.2. Reabilitarea, modernizarea si Număr unități cultural
4.5. Dezvoltarea infrastructurii Indicator de
extinderea infrastructurii cultural-recreative recreative reabilitate/ Nr.
sociale, cultural-recreative și output
din mediul rural construite
susținerea dezvoltării comunitare
4.5.3. Sprijinirea cooperării între diverși
actori și comunități rurale în cadrul unor Număr strategii și proiecte Indicator de
Nr.
acțiuni integrate vizând dezvoltarea integrate output
teritorială
353
Domeniul Strategic 5. Creșterea atractivității turistice regionale, sprijinirea activităților culturale și recreative
Tip de
indicator
Ponderea turismului în
Indicator de
Valoarea Adăugata Brută la %
rezultat
nivel regional
Număr de sosiri ale turiștilor în Indicator de
Nr.
unitățile de primire turistică rezultat
5.1.1. Amenajarea de trasee, căi de acces și
Număr căi de acces și locuri de Indicator de
locuri de vizitare și dezvoltarea Nr.
vizitare amenajate output
managementului destinațiilor turistice
5.1.2. Dezvoltarea și modernizarea
5.1. Punerea în valoare a Număr obiective din stațiuni Indicator de
infrastructurii din stațiunile balneare și Nr.
patrimoniului natural și antropic balneare și montane amenajate output
montane
5.1.3. Conservarea, restaurarea și punerea
Număr obiective de patrimoniu Indicator de
în valoare a clădirilor cu valoare Nr.
reabilitate output
arhitectonică și istorică
5.2.1. Modernizarea / reabilitarea
Număr locuri de cazare Indicator de
structurilor de primire turistică și de Nr.
5.2. Dezvoltarea și modernizarea agrement modernizate output
infrastructurii de primire și
agrement în scopul îmbunătățirii
și diversificării serviciilor turistice 5.2.2. Dezvoltarea structurilor de primire Număr locuri de cazare Indicator de
oferite Nr.
turistică și de agrement înființate output
5.3. Promovarea destinațiilor 5.3.1. Crearea și modernizarea centrelor și Număr centre/ puncte de Indicator de
Nr.
turistice din Regiunea Centru punctelor de informare turistică informare turistică create output
354
Tip de
indicator
Număr materiale de promovare
5.3.2. Dezvoltarea activităților de publicitate Indicator de
a obiectivelor și traseelor Nr.
turistică output
turistice
5.3.3. Sprijinirea organizării și participării la Număr evenimente de Indicator de
Nr.
evenimente destinate promovării turistice promovare susținute output
Număr unități de cultură Indicator de
5.4.1. Reabilitarea, modernizarea si Nr.
modernizate output
extinderea infrastructurii culturale și
5.4. Dezvoltarea infrastructurii Număr centre culturale Indicator de
recreative Nr.
culturale, recreative și sprijinirea înființate output
activităților culturale 5.4.2. Conservarea și punerea în valoare a
Număr proiecte/ evenimente Indicator de
patrimoniului cultural imaterial, susținerea Nr.
culturale susținute output
evenimentelor culturale
355
Domeniul Strategic 6. Dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale
Tip de
indicator
Ponderea persoanelor cu studii
superioare în totalul populației Indicator de
%
din grupa de vârstă 25-64 de rezultat
ani
Rata de ocupare a populației în Indicator de
%
vârstă de muncă rezultat
Scăderea numărului de
Indicator de
persoane aflate în sărăcie sau %
rezultat
risc de excluziune socială
6.1.1. Facilitatea accesului la educație,
perfecționare profesională și calificare a
persoanelor care activează în special în Numărul de persoane calificate Indicator de
Nr.
domeniile: educație, cercetare, social, sănătate, sau recalificate output
6.1. Îmbunătățirea accesului administrație publică, economie și
la formare profesională și antreprenoriat
educație pe tot parcursul Număr de persoane ocupate
Indicator de
vieții în domeniile: educație, care au beneficiat de programe Nr.
6.1.2. Încurajarea și susținerea populației active output
cercetare, social, sănătate, de perfecționare profesională
în îmbunătățirea competențelor prin acces la
administrație publică, Numărul de șomeri care au
formare profesională și învățare pe tot parcursul
economie și antreprenoriat beneficiat de programe de Indicator de
vieții Nr.
recalificare sau reconversie output
profesională
6.1.3. Diversificarea și creșterea calității Indicator de
Număr de servicii nou create Nr.
serviciilor oferite prin administrația publica și output
356
Tip de
indicator
consolidarea bunei guvernanțe Număr de platforme moderne Indicator de
Nr.
dezvoltate output
Ponderea populației active care
6.2.1. Sprijinirea mobilității profesionale și Indicator de
a schimbat locația de %
teritoriale a forței de muncă rezultat
desfășurare a muncii
6.2 Sprijinirea dezvoltării 6.2.2. Dezvoltarea și diversificarea ofertei de
Număr de locuri de muncă nou Indicator de
capitalului uman în vederea muncă prin încurajarea și sprijinirea creării de noi Nr.
create output
creșterii ocupării forței de locuri de muncă
muncă la nivel regional Creșterea numărului de
6.2.3. Facilitarea accesului la oferta de locuri de persoane angajate prin servicii Indicator de
%
muncă de intermediere și plasare a rezultat
forței de muncă
Numărul de persoane care au
6.3.1. Promovarea și sprijinirea respectării Indicator de
beneficiat de programe de Nr.
drepturilor fundamentale, combaterea output
reducere a excluziunii sociale
discriminării, excluderii și a prejudecăților în
Numărul de femei care au
rândul grupurilor vulnerabile și a comunităților Indicator de
beneficiat de programe de Nr.
defavorizate output
6.3 Dezvoltarea serviciilor promovare a egalității de șanse
sociale în vederea creșterii 6.3.2. Creșterea ocupării prin sprijinirea creării Creșterea numărului de
incluziunii sociale a grupurilor de noi locuri de muncă și facilitarea accesului pe persoane vulnerabile sau Indicator de
%
vulnerabile și a comunităților piața muncii în rândul persoanelor vulnerabile dezavantajate care au fost rezultat
defavorizate sau dezavantajate social angajate
6.3.3. Creșterea calității vieții grupurilor Creșterea numărului de
vulnerabile și dezavantajate social prin facilitarea persoane vulnerabile sau
Indicator de
accesului la programe de educație, formare dezavantajate care au fost %
output
profesională, calificare și recalificare, în special calificate, recalificate sau
pentru populația de etnie romă formate profesional
357
Tip de
indicator
6.3.4. Promovarea și susținerea economiei Număr de persoane angajate în Indicator de
Nr.
sociale și a întreprinderilor sociale întreprinderi sociale nou create rezultat
Numărul de familii tinere care
Indicator de
au beneficiat de programe de Nr.
output
consiliere
6.4.1. Sprijinirea familiilor tinere cu copii Numărul de preșcolari sau
școlari care au beneficiat de Indicator de
Nr.
programe de educație output
6.4 Contracararea efectelor extracurriculară
declinului demografic Număr de tineri în căutarea
6.4.2. Sprijinirea accesului tinerilor pe piața Indicator de
primului loc de muncă care au Nr.
muncii rezultat
fost angajați
6.4.3. Sprijinirea inițiativelor ce vizează
Număr de acțiuni sau măsuri
diminuarea efectelor schimbărilor demografice Indicator de
privind diminuarea efectelor Nr.
pe piața muncii (creșterea numărului de lucrători output
schimbărilor demografice
vârstnici)
358
Capitolul 7. Sistemul de implementare a PDR Centru 2014-2020
Procesul de implementare a Planului de Dezvoltare a Regiunii Centru presupune

desfășurarea în perioada 2014-2022 a următoarelor activităţi:
I. Elaborarea unui plan de acţiune în vederea operaționalizării obiectivelor Planului de

Dezvoltare Regională şi aprobarea acestui plan în cadrul CDR Centru
II. Elaborarea unor analize, studii, strategii regionale pentru domenii cheie ale
Strategiei Regionale de Dezvoltare (ex. Studiul privind situația comunităților
defavorizate, Strategia de Specializare Inteligentă, Strategia privind creșterea
ocupării)
III. Identificarea și selectarea proiectelor strategice (fişe de proiecte identificate, analiza
şi corelarea proiectelor identificate în raport cu obiectivele sectoriale şi strategice,
precum şi cu dezvoltarea teritorială, impactul estimat al proiectului regional)
IV. Asigurarea de asistență pentru dezvoltarea proiectelor strategice în vederea
identificării celor mai bune soluţii pentru atingerea obiectivelor şi priorităţilor
regionale propuse;
V. Urmărirea calendarului de implementare a proiectelor strategice;
VI. Organizarea de întâlniri periodice cu consiliile județene și cu organismele
intermediare pentru programele operaționale în vederea identificării de soluții la
problemele apărute procesul de implementare a PDR Centru
VII. Organizarea de întâlniri cu stakeholderii regionali și a unor activități permanente de
informare privind oportunitățile de finanțare nerambursabilă
VIII. Elaborarea și transmiterea către A.M.-urile programelor operaționale a propunerilor
în vederea îmbunătățirii accesului beneficiarilor la finanțări nerambursabile și a
diminuării poverii administrative în procesul de selecție și monitorizare a proiectelor
Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru va colabora pentru asigurarea

implementării eficiente a PDR Centru 2014-2020 cu cele 6 consilii județene, cu
autoritățile regionale și cu autoritățile de management sau organismele
intermediare ale programelor operaționale pentru perioada 2014-2020.
359
Capitolul 8. Monitorizarea PDR Centru 2014-2020
Planul de Dezvoltare Regională Centru 2014-2020 oferă un cadru strategic global pentru a
facilita și orienta complexul proces de dezvoltare durabilă a Regiunii Centru. O bună
implementare a planului strategic de dezvoltare asigură în primul rând o creștere autentică
a regiunii la nivelul tuturor domeniilor și priorităților strategice. Din acest punct de vedere
implementarea unui sistem potrivit de indicatori de monitorizare și elaborarea periodică și
cu pragmatism a rapoartelor strategice de monitorizare joacă un rol esențial în procesul de
management.
Monitorizarea procesului de implementare a Planului de Dezvoltare Regională Centru 2014-

2020 se va realiza prin intermediul unor rapoarte periodice privind progresele înregistrate
atât în ce privește implementarea planului de dezvoltare și gradul de realizare a rezultatelor
planificate cât și impactul generat. Procesul de monitorizare a PDR Centru 2014-2020 va
avea ca principal instrument de lucru sistemul de indicatori elaborat în cadrul procesului de
planificare regională prin intermediul căruia se va urmări evoluția indicatorilor de output, a
indicatorilor de rezultat și a celor de impact. În mod concret, monitorizarea PDR Centru
presupune realizarea a 2 tipuri de rapoarte:
1. Rapoartele anuale de progres se vor elabora începând cu al doilea an de
implementare și vor avea ca scop monitorizarea eficientă a aplicării PDR Centru 2014-2020.
Rapoartele vor reflecta stadiul implementării PDR Centru, pe fiecare domeniu strategic și se
vor evidenția evoluția principalilor indicatori de output și de rezultat.
În scopul colectării datelor necesare pentru realizarea rapoartelor, Agenția pentru
Dezvoltare Regională Centru va colabora, pe baza unor protocoale de schimburi de date și
informații, cu cele 6 consilii județene, cu autoritățile regionale și cu autoritățile de
management și organismele intermediare ale programelor operaționale pentru perioada
2014-2020.
2. Rapoartele strategice. Având în vedere faptul că implementarea PDR Centru se va
întinde pe o perioadă de 7-8 ani, este necesară o evaluare intermediară a Planului, pe baza
unor rapoarte strategice. Pentru evaluarea impactului aplicării PDR se va urmări evoluția
principalilor indicatori socioeconomici la nivel regional.
În linii mari, raportul strategic va cuprinde:
• Situația și evoluția socioeconomică a Regiunii Centru
• Realizările obținute procesul de implementare a PDR Centru 2014-2020, cuantificate
pe baza indicatorilor și gradul de atingere a obiectivelor stabilite
• Problemele întâmpinate în procesul de implementare a PDR Centru 2014-2020
• Exemplele de bună practică identificate
360
• Revizuirea și ajustarea periodică a PDR Centru în raport cu evoluțiile economico-
sociale semnificative înregistrate la nivel regional în perioada 2014-2020 1
Rapoartele strategice vor fi realizate din 3 în 3 ani, în anii: 2016, 2019 și 2022, fiind
prezentate în cadrul reuniunilor Consiliului de Dezvoltare Regională Centru și transmise
autorităților publice la nivel național (Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației
Publice).
În perioada de programare 2014-2020 procesul partenerial va continua, astfel, rapoartele
strategice vor fi prezentate spre consultare și avizare membrilor Comitetului Regional de
Planificare Centru.
În același timp, rapoartele strategice elaborate la nivelul Regiunii Centru vor permite, de
pildă, și o monitorizare a implementării Planului Național de Reformă la nivel național.
1
În cadrul propunerilor de modificări a PDR Centru 2014-2020 pot fi incluse: tabele cu date financiare,
indicatori de monitorizare, listă de proiecte strategice, actualizări de informații sau date statistice, etc.
361
Capitolul 9. Procesul partenerial de elaborare a Planului de Dezvoltare a
În cadrul procesului de finanțare de la Uniunea Europeana pentru perioada 2014-2020,

fiecare regiune de dezvoltare contribuie la realizarea documentelor naționale de programare
și la stabilirea propriei strategii de dezvoltare, prin realizarea Planului de Dezvoltare
Regională, document care se elaborează sub coordonarea agențiilor de dezvoltare regională
și care este aprobat de către Consiliul pentru Dezvoltare Regională.
În vederea îndeplinirii acestei sarcini cât mai eficient și cu rezultate cât mai bune, Agenția
pentru Dezvoltare Regionala Centru a realizat o propunere de Cadru de elaborare în
parteneriat a Planului de Dezvoltare Regională al Regiunii Centru, care oferă o transparență
totală și să determine o implicare a cat mai mulți actori regionali în scopul eficientizării și
sustenabilității procesului. Acest document a fost analizat de către Consiliul pentru
Dezvoltare Regională și aprobat prin Hotărârea nr.18 din 14 septembrie 2010.
În conformitate cu prevederile Cadrului de elaborare a PDR, care au fost corelate cu HG

1115/2004, la nivelul Regiunii a fost constituită o structură partenerială de lucru prin
intermediul căreia în perioada 2011- 2013, ADR Centru împreună cu actorii regionali
implicaţi în activitatea de planificare, vor elabora Planului de Dezvoltare al Regiunii Centru
2014 - 2020 (PDR), document care stabilește strategia de dezvoltare regională și cuprinde ca
anexă un portofoliu de proiecte regionale.
În anul 2012, cadrul legal de constituire și funcționare a rețelei parteneriale a fost completat
și actualizat prin Regulamentul - Cadru pentru organizare şi funcţionarea Comitetelor
Regionale pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionale 2014-2020, document
aprobat prin ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului cu nr. 1087/2012 și prin
Hotărârea nr. 13/2012 a CDR Centru privind structura și componența CRP Centru.
Rețeaua partenerială de planificare la nivelul Regiunii Centru cuprinde 3 tipuri de structuri:
• Comitetul Regional de Planificare ,,Centru”, constituit în luna octombrie 2012, pe

baza cadrului legal existent și a Hotărârii nr. 13/2012 a Consiliului de Dezvoltare
Regională. Comitetul Regional de Planificare ,,Centru” a avut până în prezent 3
reuniuni în plen. La întâlnirea din 15.05.2013 au fost avizate Analiza Socioeconomică
și Analiza SWOT a Regiunii Centru.
• Grupurile tematice de lucru la nivel regional, constituite în jurul priorităților
regionale de dezvoltare: Infrastructura, dezvoltare teritorială, acestea fiind:
Competitivitate și eficiență energetică, Dezvoltarea resurselor umane, Mediu și
schimbări climatice, Dezvoltare rurală, agricultură și silvicultură, Turism, cultură și
patrimoniul cultural, Administrație și bună guvernanță
362
• Grupurile județene de lucru alcătuite din reprezentanți ai autorităților locale și
județene , ai mediului de afaceri, ai universităților și societății civile din fiecare județ
al Regiunii Centru
Comitetul Regional de Planificare Centru are, conform ordinul Ministrului Dezvoltării

Regionale și Turismului cu nr. 1087/2012, rolul de a aviza următoarele documente de
programare:
• analizele economice şi sociale elaborate în scopul fundamentării strategiei de

dezvoltare regionale a PDR, precum şi concluziile acestora privind problemele
majore identificate la nivel regional, elaborate pe baza documentelor adoptate în
Grupurile de lucru județene şi Grupurile de lucru tematice;
• strategia pentru atingerea obiectivelor prioritare de dezvoltare din Planul de
Dezvoltare Regională (PDR);
• programarea financiară orientativă a obiectivelor prioritare de dezvoltare;
• proiectul PDR care va fi supus aprobării CDR;
• rapoartele strategice de monitorizare a PDR, care vor fi supuse aprobării CDR;
• lista indicativă a proiectelor strategice din PDR identificate la nivelul fiecărei
regiuni de dezvoltare.
Activitatea Comitetului Regional de Planificare ,,Centru”
În luna octombrie 2012, la Alba Iulia, a avut loc Întâlnirea de constituire a Comitetului
Regional de Planificare la nivelul Regiunii Centru (CRP Centru). Întâlnirea de constituire a CRP
a fost inițiată de ADR Centru, în conformitate cu Regulamentul - Cadru pentru organizare şi
funcţionarea Comitetelor Regionale pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionale
2014-2020, document aprobat prin ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului cu
nr. 1087/2012 și cu Hotărârea nr. 13/2012 a CDR Centru privind structura și componența
CRP Centru. În cadrul acestei întâlniri s-a căzut de acord în ce privește formarea a 7 grupuri
tematice de lucru la nivel regional, constituite în jurul priorităților regionale de dezvoltare:
Infrastructura, dezvoltare teritorială, Competitivitate și eficiență energetică, Dezvoltarea
resurselor umane, Mediu și schimbări climatice, Dezvoltare rurală, agricultură și silvicultură,
Turism, cultură și patrimoniul cultural, Administrație și bună guvernanță. Cea de-a 2-a
întâlnire a acestei structuri regionale consultative s-a desfășurat în luna decembrie 2012.
Comitetul Regional de Planificare ,,Centru”, reunit, statutar, în data de 15.05.2013, a avizat

Analiza socio-economică a Regiunii Centru și Analiza SWOT a Regiunii Centru. În cadrul
aceleiași întâlniri au fost prezentate evoluția procesului de planificare-programare la nivel
național și european, proiectul Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada
2014-2020 și au fost discutate aspecte privind dezvoltarea portofoliului regional de proiecte.
La ultima întâlnire a CRP Centru, desfășurată pe data de 5 noiembrie 2013, a fost analizat
draftul Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Centru. Documentul a fost adoptat cu o serie de
amendamente de către toți membrii CRP prezenți la reuniune.
363
Activitatea Grupurilor județene de lucru pentru elaborarea PDR 2014-2020
Grupurile de lucru județene - constituite și conduse de către consiliile judeţene sub

coordonarea ADR Centru - sunt formate din reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai unor
organizații private, reprezentative pentru mediul administrativ, economic, social și
educaţional din fiecare județ. La începutul acestui an (2012) grupurile de lucru au fost
completate cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile pentru a deveni cât
mai diversificate din punct de vedere al reprezentării actorilor implicați în procesul de
dezvoltare.
În cursul anului 2012, au fost organizate 2 runde de întâlniri (în trimestrele II și IV) la sediile
consiliilor județene cu fiecare din cele 6 grupuri județene de lucru, în cadrul cărora au fost
prezentate metodologia de elaborare a analizei socio-economice, elementele cheie ale
acesteia și direcțiile principale ale strategiei regionale de dezvoltare.
În cursul lunilor mai și iunie 2013, ADR Centru a organizat o rundă de întâlniri în cele 6 județe
ale Regiunii Centru cu fiecare grup județean de lucru. Obiectivele principale ale acestor
întâlniri au vizat informarea membrilor grupurilor de lucru cu privire la aspectele europene şi
naţionale privind procesul de programare pentru perioada 2014-2020, prezentarea și
discutarea draftului Strategiei de Dezvoltare Regională și dezvoltarea portofoliului regional
de proiecte. De asemenea, în perioada mai-iunie 2013 s-au desfășurat întâlnirile cu membrii
celor 7 grupuri tematice de lucru în cadrul cărora a fost prezentat proiectul Strategiei
Regionale de Dezvoltare și au fost discutate măsurile și tipurile de posibile proiecte
finanțabile în cadrul domeniului strategic aferent fiecărui grup tematic.
Întâlniri ale 364

grupurilor de lucru
Procesul de consultare a rețelei parteneriale
Procesul de informare și consultare a membrilor rețelei parteneriale la nivelul Regiunii

Centru s-a desfășurat permanent încă de la crearea structurilor parteneriale. În cursul
fiecărei etape de elaborare a Planului de Dezvoltare Regională a funcționat sistemul
electronic de comunicare, toate drafturile documentelor de planificare au fost publicate pe
pagina oficială de internet a ADR Centru, membrii structurilor parteneriale fiind înștiințați
despre aceasta și solicitându-li-se, dacă este necesar, să facă observații și să propună
modificări sau completări la documentele supuse consultării.
365
Capitolul 10. Portofoliul de proiecte Regiunea Centru
-Sinteză-
Portofoliul de proiecte la nivelul Regiunii Centru s-a realizat în colaborare cu partenerii regionali fiind inițiat
încă din 2011. Procesul a cuprins următorii pași:
- Elaborarea de analize și studii la nivel regional pe diferite domenii, studii care au stat la baza elaborării
analizei socio-economice și analizei SWOT regionale, analize în cadrul cărora au fost identificate
nevoile regionale.
- Solicitări de idei de proiecte către autoritățile locale din regiune, atât la sfârşitul anului 2011, cât şi în
cursul anului 2012 și în ianuarie și iulie 2013. De asemenea s-au analizat şi inclus într-o bază de date
proiectele respinse şi aflate în lista de rezervă pe POR 2007-2013, pentru a vedea cum pot fi dezvoltate
pentru a putea face parte din portofoliul aferent perioadei 2014-2020.
- Cu ocazia tuturor întâlnirilor avute cu grupurile de lucru judeţene, cu membrii CRESC şi CDR Centru,
precum şi cu membrii Comitetului Regional de Planificare s-au prezentat aspecte legate de dezvoltarea
portofoliului de proiecte, care sunt direcţiile de finanţare de la nivelul UE, cum trebuie identificate şi
dezvoltate proiectele, ce înseamnă proiecte strategice şi s-a atras atenţia asupra nevoii de prioritizare
a ideilor de proiecte la nivelul fiecărei comunităţi şi de integrare a investiţilor pentru a dezvolta
proiecte cu impact major la nivel economic, social şi teritorial. În acelaşi timp, un număr al Revistei
Regio Centru a fost dedicat special aspectelor legate de pregătirea portofoliului regional de proiecte
- S-a elaborat un model de fișă de proiect care a fost transmis autorităților locale și care a fost postat pe
site-ul www.regio-adrcentru.ro la secțiunea Programare 2014-2020 unde a fost creată o secțiune
specială pregătirii portofoliului regional de proiecte. Această secțiune include și alte informații și studii
relevante pentru inițiatorii de proiecte, informații care sa-i ajute în elaborarea proiectelor.
- S-au stabilit câteva criterii la nivel regional pentru identificarea și prioritizarea proiectelor strategice,
criterii care au fost transmise autorităților locale și prezentate și discutate cu ocazia întâlnirilor
grupurilor de lucru și a întâlnirilor de discuții pe portofoliul de proiecte. Printre aceste criterii
enumerăm:
 Să fie proiecte importante de la nivelul comunităţii care să rezulte din nevoile identificate şi
din priorităţile stabilite
 Să vizeze soluţionarea unor probleme majore la nivel regional, dar şi la nivel local
 Să fie proiecte integrate care să vizeze aspecte corelate şi care să aibă un impact teritorial
cât mai mare – să afecteze mai mult de un judeţ sau zone cu peste 50.000 locuitori
 Să fie proiecte cu concepte integrate de dezvoltare (infrastructură, economice şi sociale)
 Să nu reprezinte o nevoie imediată având în vedere că aceste proiecte vor fi finanţate după
2014
 Să se analizeze mecanismele instituţionale adecvate de implementare ale acestor proiecte şi
să fie orientate spre rezultate
 Să aibă un acord între potenţialii beneficiari şi un angajament scris al actorilor regionali (CDR,
CJ, CL) privind implementarea acestora
 Să propună standarde de calitate superioare celor existente
 Trebuie să se încadreze în priorităţile de dezvoltare stabilite în PDR 2014-2020 şi să ia în
considerare priorităţile tematice europene
 Să nu aibă sau să aibă puţine probleme juridice, care pot fi soluţionate în cât mai scurt timp
cu putință
 Să existe studii / analize care pot justifica oportunitatea implementării acestora
366
- Elaborarea analizei SWOT și a strategiei regionale, care a fost dezbătută și discutată în grupurile de
lucru județene și tematice și în cadrul Comitetului Regional de Planificare, discuții la care au fost
dezbătute și proiectele din portofoliul de proiecte. Ca urmare a discuțiilor s-a realizat o încadrare a
proiectelor propuse pe domeniile strategice ale PDR 2014-2020.
- S-a creat la nivel regional o bază de date care include un număr de 1336 proiecte în valoare de aprox.
28.187,76 mil. lei (6.261,86 mil. euro). Acestea au fost încadrate pe domeniile strategice ale PDR
2014-2020 și se prezintă în felul următor:
PORTOFOLIU GENERAL
DENUMIRE DOMENIU STRATEGIC DE
NR. CRT. NR. VALOARE MIL. VALOARE MIL.
DEZVOLTARE
PROIECTE LEI EURO
Dezvoltare urbană, dezvoltarea
1 infrastructurii tehnice şi sociale 398 14.821,79 3.292,63
regionale
Creşterea competitivităţii economice,
2 32 831,10 184,63
stimularea inovării
Protecţia mediului înconjurător,
creşterea eficienţei energetice,
3 119 4.409,61 979,59
stimularea utilizării surselor
alternative de energie
Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea
4 518 2.765,46 614,34
agriculturii şi silviculturii
5 Dezvoltarea turismului 173 3.327,00 739,09
Dezvoltarea resurselor umane,
6 24 182,45 40,53
creşterea incluziunii sociale
Integrate pe mai multe domenii strategice 25 1.809,08 401,88
Care nu au putut fi încadrate pe strategie 47 41,25 9,16
Valoare totală 1336 28.187,74 6.261,85
Ca urmare a discuțiilor purtate cu ocazia întâlnirilor derulate cu partenerii regionali la începutul anului 2014,
pentru definitivarea PDR 2014-2020, inclusiv capitolul privind portofoliul regional de proiecte, s-a decis
includerea proiectelor din portofoliu în domenii prioritare de investiții la nivel regional. Această abordare va
asigura o continuitate procesului de planificare la nivel regional, va ajuta la a asigura o corelare a investiților și
o coeziune teritorială a acestora. De asemenea această abordare va permite și o mai ușoară monitorizare a
implementării PDR 2014-2020.
Domeniile prioritare de investiții sunt setate pe domeniile strategice ale Strategiei regionale pentru perioada
2014-2020 și sunt următoarele:
367
I. Dezvoltarea infrastructurii de transport regionale și locale
Prin intermediul acestui domeniu de investiții se dorește ca proiectele dezvoltate să ducă la creșterea
mobilității regionale prin extinderea, reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri rutiere și feroviare,
construirea de centuri ocolitoare în vecinătatea orașelor precum și construirea, extinderea, reabilitarea sau
modernizarea de aeroporturi. Pe lângă transportul funcțional aici se include și partea de dezvoltare a
transportului intermodal la nivel regional.
Având în vedere importanța transportului și a mobilității oamenilor și mărfurilor pentru dezvoltarea Regiunii,
la nivel regional s-a realizat o listă a proiectelor prioritare în ce privește infrastructura de transport astfel:
I.1. Infrastructura regională de acces la rețeaua TEN T
În cadrul acestei secțiuni se vorbește atât de investițiile în reabilitarea și modernizarea drumurilor județene de
la nivel regional care fac legătura directă și indirectă la rețeaua TEN T, cât și despre investițiile majore în
construcția de autostrăzi și drumuri expres care să fluidizeze traficul la nivel regional și să permită conectarea
localităților și a regiunii cu rețelele europene și naționale. Astfel avem:
A. Drumuri naționale și europene:
1. Finalizarea construcției tronsonului 3 (Cut – Săliște) al autostrăzii A1 (Orăștie – Sibiu)

2. Construcția tronsonului de autostradă Sebeș - Turda
3. Construcția tronsonului de autostradă A1 (Sibiu – Pitești)
4. Construcția tronsonului de autostradă Sibiu – Brașov
5. Construcția tronsonului de autostradă Brașov – Bacău
6. Construcția tronsonului de autostradă (Transilvania): Câmpia Turzii – Brașov
7. Construcția tronsonului de autostradă Tîrgu Mureș - Piatra Neamț - Iași – Ungheni
B. Drumuri județene care asigură conectivitatea cu rețeaua TEN T:
Drumuri prioritare:
1. Conectarea domeniului schiabil Șureanu la rețeaua TEN - T prin reabilitarea drumului județean
DJ 704, de la Poarta Raiului (km 60 + 300) la Barajul Oașa (km 75+950) - Transalpina - DN 67 C -
A1 (CJ Alba)
2. Modernizare drum județean DJ 107I: Aiud (DN1) Aiudul de Sus-Ramet-Bradesti-Geogel-
Macarestu-Barlesti Catuni-Cojocani-Valea Barnii-Barlesti-Mogos-_Valea Alba-Ciuciulesti-
Bucium-Izbita-Cojeseni-Bucium Sat-DN74 (Cerbu) km.0+000 - km.76+540 (CJ Alba)
3. Asigurarea stabilității versanților si prevenirea alunecărilor de teren prin consolidarea corpului
drumului județean DJ705: lim. jud. Hunedoara-Almasu de Mijloc-Almasu Mare-Zlatna (DN74),
30+500-km.48+128 (CJ Alba)
4. Reabilitare DJ 105 si 105 A (CJ Brasov)
5. Reabilitare drum județean DJ 131 si 131 B (CJ BV, CJ CV, CJ HR)
6. Reabilitarea Drumului Judetean DJ 104 A Persani - Victoria + completare DJ 105 C Victoria Ucea
(CJ Brasov)
7. Reabilitare DJ 101 - (CJ Brasov)
368
8. Reabilitarea şi consolidarea drumului judeţean DJ 113, mun. Tg. Secuiesc – Turia – Balvanyos –
Bixad, km 1+000 – 35+050 (CJ Covasna)
9. MODERNIZARE DJ 122B DN 12 - Malnaș Băi - DJ 122 și MODERNIZAREA DJ 122 KM 0+000-
23+960 MICFALĂU - OR. BARAOLT (CJ Covasna)
10. Reabilitare DJ 137 (Odorheiu Secuiesc Cristuru Secuiesc) prin DN 13 C in E 60 (CJ Harghita)
11. DJ 131 - DJ 133 - DJ 137A (CJ Harghita)
12. Reabilitare DJ 128 (CJ Harghita)
13. Reabilitarea sistemului rutier pe drumul judeţean DJ 151B Ungheni – Căpîlna de Sus – Bahnea –
lim.jud.Sibiu şi DJ 142 Târnăveni - Bălăuşeri, jud. Mureş (inclusiv reabilitare poduri) (CJ Mures)
14. Reabilitarea sistemului rutier pe DJ Tîrgu- Mureş-Band-Şăulia şi Luduş- Sărmaşu - lim. jud.
Bistriţa-Năsăud, format din DJ 152A km, DJ 151A şi DJ 151 km (inclusiv reabilitare poduri) (CJ
Mures)
15. Reabilitare DJ 106 (Agnita - Sighişoara) (CJ Sibiu si CJ Mures)
16. Modernizare DJ 106 B: DN 1-Ocna Sibiului-Loamneş-Şoroştin-Ţapu- DN 14B (CJ Sibiu)
17. Modernizare DJ 141: Mediaş-Moşna-Pelişor-Bârghiş (CJ Sibiu)
Pe lângă aceste 17 drumuri prioritare propuse, mai sunt încă 14 drumuri secundare care sunt incluse în tabelul
atașat (Anexa 1) inclusiv cu datele despre proiectele prioritare prezentate.
Mai jos sunt prezentate grafic pe harta regională proiectele de drumuri județene care asigură conectivitatea la
rețeaua TEN –T:
369
I.2 Infrastructura regională intermodală de conectare la rețeaua TEN-T
În cadrul acestui domeniu de investiții se dorește dezvoltarea de centre intermodale la nivelul Regiunii Centru,
centre care să faciliteze schimbul intermodal de mărfuri. La nivel regional s-a identificat dezvoltarea de două
astfel de centre după cum urmează:
1. Centrul intermodal pentru transportul mărfurilor, ca parte a unui sistem antinodal de platforme
intermodale (parteneriat Municipiul Brașov și Comuna Feldioara)
2. Centru intermodal de transport la Ungheni şi construire infrastructură de sprijin pentru afaceri - Mureş
Business Hub
I.3 Infrastructura aeroportuară de conectare la rețeaua TEN-T
În cadrul acestei secțiuni au fost identificate următoarele proiecte:

1. Construcţia Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav – CJ Brașov
2. Dezvoltarea, extinderea și modernizarea Aeroportului Transilvania Mureș prin: Modernizarea cailor de
comunicații și Extindere pistă de decolare - aterizare şi platformă de operare pentru aeronave - CJ
Mureș și RA Aeroport Transilvania SA
3. Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Sibiu, prin extinderea, modernizarea
infrastructurii pentru transport mărfuri (tip CARGO) - Aeroportul International Sibiu
II. Sprijinirea dezvoltării urbane durabile și a zonelor adiacente acestora și a celor de influență de la
Una din prioritățile de dezvoltare ale Regiunii Centru este creșterea coeziunii teritoriale prin sprijinirea
dezvoltării urbane, atât a orașelor cu nivel ridicat de dezvoltare cât și a orașelor confruntate cu probleme
generate de restructurările economice. Orașele cu nivel ridicat de dezvoltare sunt poli de atracție pentru
orașele și comunele din vecinătate, având o influență directă în dezvoltarea economică și socială a zonei. La
polul opus, orașele mici și mijlocii din Regiunea Centru se confruntă cu dificultăți în procesul de dezvoltare
durabilă, datorită în special procesului de restructurare economică după 1989 care a afectat orașele
monoindustriale. De asemenea la nivel regional sunt și o serie de orașe noi, orașe mici până în 10 mii de
locuitori care s-au făcut după 1990 și care sunt orașe preponderent rurale. Pentru a realiza regenerarea
urbană se va pune accent pe creșterea conectivității orașelor cu zonele de contiguitate, susținerea zonelor și a
cartierelor mai sărace prin creșterea inclusivă, dar și pe dezvoltarea unei economii inteligente prin stimularea
inovației și a cercetării aplicate în special în orașele mari și a centrelor universitare. De asemenea o prioritate
o reprezintă și promovarea orașelor verzi, susținerea transportului urban sustenabil, dezvoltarea iluminatului
public, eficiența energetică a clădirilor și amenajarea spațiilor pentru agrement.
Astfel dezvoltarea urbană se va axa pe două direcții de investiții importante:

1. Dezvoltarea polilor urbani și a zonelor metropolitane / zonelor urbane funcționale adiacente. În cadrul
acestei categorii vor intra toate cele 6 reședințe de județ de la nivel regional (Brașov, Alba Iulia, Tîrgu
Mureș, Sibiu, Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc).
2. Dezvoltarea integrată durabilă a centrelor urbane din Regiunea Centru – în această categorie fiind
incluse celelalte orașe și municipii de la nivel regional.
370
În vederea realizării obiectivului acestui domeniu de investiții, portofoliul de proiecte include următoarele
tipuri de investiții:
- Reconstrucția și regenerarea zonelor centrale din oraşe şi municipii, precum și a cartierelor aflate în
declin sau neglijate, proiecte integrate care vizează modernizare de străzi şi totodată partea de
infrastructură tehnico-edilitară, reabilitare poduri, amenajare de parcări, etc.
- Reabilitarea centrelor istorice, inclusiv restaurarea, modernizarea și punerea în valoare a obiectivelor
de patrimoniu construit, în vederea creșterii atractivității pentru turiști și locuitori;
- Creșterea și reabilitarea suprafeței de spații verzi și dezvoltarea de zone de recreere și petrecere a
timpului liber prin: amenajare de zone verzi şi spaţii de agrement, centre de recreere;
- Dezvoltarea unui transport urban sustenabil, piste pentru biciclişti;
- Construcția, extinderea, dezvoltarea de centre expoziţionale şi de afaceri, parcuri industriale, precum
și a structurilor de sprijinire a afacerilor, inovării și transferului tehnologic. De asemenea în domeniul
economic din orașe, mai ales în orașele mici se pune accentul și pe dezvoltarea legăturilor dintre urban
și rural și acest lucru se transpune și prin dezvoltarea de centre de depozitare și logistice, piețe
agroalimentare sau de desfacere a produselor agroalimentare.
- Reabilitarea, decontaminarea siturilor poluate și abandonate din orașe și pregătirea lor pentru noi
activități economice, sociale, culturale, etc.
- Reabilitarea și modernizarea fondului de locuințe din orașe cu accent pus pe eficiență energetică;
- Creșterea eficienței energetice în orașe prin modernizarea iluminatului public, dezvoltarea de surse
alternative de energie, eficiența energetică a locuințelor, dar și a spațiilor publice;
- Construcția și reabilitarea clădirilor pentru găzduirea de diferite activități sociale și comunitare,
culturale, de agrement și sport.
III. Sprijin pentru dezvoltarea competitivității Regiunii Centru și a mediului de afaceri
Un domeniu de investiții important la nivel regional îl reprezintă sprijinirea proiectelor care vizează
dezvoltarea competitivității, cercetării și inovării la nivel regional.
Acest fapt este transpus prin proiecte care vizează construcția și dezvoltarea de parcuri industriale, parcuri
tehnologice și centre de transfer tehnologic, dezvoltarea de clustere, parcuri agro-industriale, centre de
afaceri, incubatoare de afaceri, dar și proiecte care vizează sprijinirea firmelor în îmbunătăţirea continuă a
managementului resurselor pentru a obţine creşterea performantelor economice.
De asemenea pe acest domeniu de investiții se dorește și dezvoltarea infrastructurii de cercetare și inovare

prin proiecte care vizează construirea de centre integrate de dezvoltare, modernizarea infrastructurii de
cercetare din cadrul unităţilor universitare de învăţământ şi din cadrul spitalelor universitare.
IV. Dezvoltarea sustenabilă a Regiunii prin protecția mediului
Prin acest domeniu de investiții se pune accent pe protecţia mediului înconjurător şi amenajarea, extinderea
sau modernizarea infrastructurii tehnice de mediu prin proiecte care prevăd acţiuni de dezvoltare
infrastructurii de colectare, reciclare şi procesare a deşeurilor, staţii de epurare şi reabilitare sisteme de
alimentare cu apă la nivel de judeţ, consolidare iazuri de steril etc.
371
De asemenea pe acest domeniu sunt incluse și proiecte care au ca şi acţiuni reconstrucţia ecologică a ariilor
protejate, conservarea biodiversităţii, precum și proiecte ce propun acţiuni de regularizare văi, îndiguiri de
râuri, ecologizarea albiei râurilor, lucrări de amenajare şi protecţie împotriva inundaţiilor sau proiecte prin
care se înfiinţează parcuri fotovoltaice, se construiesc centrale eoliene, micro hidrocentrale sau care folosesc
biomasa sau alte surse alternative pentru producerea de energie; proiecte care prevăd utilizarea de resurse
regenerabile de energie pentru clădiri publice pentru producerea agentului termic şi electric.
V. Dezvoltarea rurală
O altă prioritate de investiții la nivel regional este reprezentată de dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea
agriculturii și silviculturii.
În cadrul acestui domeniu de investiții sunt susținute proiectele care vizează centre de prelucrare produse
agricole, dezvoltare de reţele de colectare de produse agricole, depozite agroalimentare, centre de sacrificare
a animalelor; proiecte care propun acţiuni de valorificare a potenţialului silvic, precum şi de prevenire a
deteriorării lui; proiecte care propun valorificarea resurselor din cadrul zonelor rurale în vederea diversificării
activităților economice în aceste zone.
De asemenea pe partea de dezvoltare rurală vor fi susținute și investițiile care vizează acţiuni de reabilitare a
drumurilor comunale, construcţia şi reabilitarea de poduri, alimentare cu apă şi canalizare în localităţile din
mediul rural, introducerea curentului electric în localităţi, modernizare de drumuri agricole. Vor fi susținute și
investițiile care au ca şi obiectiv construirea, modernizarea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii de
educaţie, socială şi de sănătate din mediul rural, construcţia şi reabilitarea de centre sociale, precum şi
dotarea lor.
VI. Dezvoltarea turismului și sprijinirea activităţilor culturale şi recreative
La nivel regional turismul reprezintă una din principalele priorități de dezvoltare și de asemenea și de
investiții. Turismul este considerat unul din domeniile economice care pot să crească competitivitatea Regiunii
și să-i aducă dezvoltare economică și socială. În acest sens, bazându-se pe resursele existente la nivel regional,
domeniul turismului reprezintă una din principalele priorități de investiții și principalul domeniu al proiectelor
existente în portofoliu, pe lângă partea de infrastructură.
Având în vedere potențialul existent la nivel regional domeniile de investiții ale proiectelor se clasează pe 3
categorii, după cum urmează:
1. Valorificarea resurselor termale și minerale existente la nivel regional. În cadrul acestui domeniu de
investiții vor fi vizate dezvoltarea și punerea în valoare a resurselor termale și balneare existente la
nivelul tuturor stațiunilor turistice balneare și balneo-climaterice existente la nivel regional. Investiții în
cadrul acestor stațiuni se vor axa atât pe dezvoltarea zonelor respective prin modernizarea
infrastructurii din cadrul acestor stațiuni, dar și a dezvoltării zonei de agrement, a băilor de tratament
și dezvoltării altor activități care să ducă la valorificarea potențialului acestor zone, dar și la dezvoltarea
acestora. Pe lângă valorificarea potențialului balnear din stațiunile turistice la nivel regional se va
acorda prioritate la investiții și proiectelor care vizează valorificarea și punerea în valoare a
potențialului balnear din alte localități care nu sunt stațiuni turistice, dar au resurse de ape termale și
care prin valorificarea acestora ar putea deschide calea dezvoltării economice și sociale a localităților
respective.
372
2. Dezvoltarea turismului montan. În cadrul acestui domeniu de investiții se vor sprijinii proiecte care
vizează dezvoltarea stațiunilor montane de la nivel regional: Predeal, Poiana Brașov, Păltiniș, Bâlea Lac,
domeniul Șureanu, Sovata, etc. , dar și a zonelor montane care pot fi valorificate din punct de vedere
turistic. În cadrul proiectelor se pune accentul pe investiții în realizarea de pârtii de schi și alte tipuri de
structuri de agrement care să ducă la valorificarea turismului montan în zonă, reabilitare tabere de
tineret, amenajare de campinguri, proiecte care propun valorificarea patrimoniului natural a muzeelor,
protejarea zonelor montane, amenajare de trasee şi locuri de vizitare. De asemenea aici sunt incluse și
proiecte de investiții care vizează valorificarea turistică a principalelor albi ale râurilor care traversează
Regiunea (Olt și Mureș).
3. Restaurarea și conservarea patrimoniului cultural, dezvoltarea infrastructurii culturale și recreative.
Având în vedere abundența obiectivelor de patrimoniu existente la nivel regional, sprijinirea
investițiilor în acest domeniu reprezintă o prioritate a Regiunii. Astfel vor fi finanțate proiecte care
vizează reabilitarea și restaurarea cetăților și obiectivelor de patrimoniu a bisericilor, muzeelor,
realizarea de programe de promovare integrată a obiectivelor de patrimoniu la nivel regional și
includerea lor într-un circuit regional.
De asemenea pe acest domeniu se sprijină și investițiile în infrastructura culturală și în dezvoltarea de
activități cultural – recreative. Aici vorbim de proiecte care vizează dezvoltarea de centre culturale, săli
de spectacole, precum și proiecte care propun organizarea de festivaluri, tabere culturale, activităţi de
conservare şi promovare a valorilor culturale, restaurare şi reconstrucţie monumente de arhitectură
populară, reabilitare şi modernizare case de cultură.
VII. Dezvoltarea resurselor umane și incluziunea socială
În cadrul acestui domeniu de investiții sunt sprijinite investițiile care vizează pe de o parte dezvoltarea
infrastructurii educaționale, sociale și de sănătate la nivel regional pentru a se crea condițiile necesare
dezvoltării competențelor resurselor umane, dar și în ce privește integrarea socială a grupurilor marginalizate
și/sau defavorizate.
De asemenea se va investii și în proiecte care vizează partea de infrastructură de sănătate, precum și cea de
intervenții în situații de urgență pentru a se crea condiții propice pentru un standard de viață decent pentru
toți locuitorii de la nivel regional.
Astfel portofoliul de la nivel regional, include pe partea de educaţie proiecte care au în vedere construcția,
reabilitarea, extinderea și dotarea tuturor tipurilor de unităţi de învăţământ (învăţământ antepreşcolar,
obligatoriu şi universitar), construcţia de săli de sport în cadrul unităţilor de învăţământ. De asemenea pe
domeniul educației se sprijină și proiectele care vizează formarea profesională continuă fie prin dezvoltarea
infrastructurii necesare și/sau prin formarea resurselor umane.
Pe partea de sănătate în cadrul portofoliului există proiecte care au în vedere construire de spitale,
reabilitarea acestora, ambulatorii, unități de primire urgențe, etc. şi dotarea cu aparatură performantă.
Proiectele care vizează strict partea de situaţii de urgenţă gestionate de ADI Centru Transilvania, au fost
încadrate la proiectele care vor fi implementate în cadrul a mai multor judeţe a Regiunii Centru şi sunt
proiecte care duc la modernizarea sistemului, dotarea acestuia şi totodată dezvoltarea şi extinderea. Tot în
cadrul acestei priorităţi se regăsesc proiecte care prevăd achiziţionarea de camere de supraveghere pentru
siguranţa populaţiei.
373
De asemenea pe acest domeniu de investiții sunt incluse și proiectele care vizează dezvoltarea și incluziunea
socială a zonelor de locuire defavorizate sau marginalizate de la nivelul localităților. Aici vor fi sprijinite
intervențiile integrate în zonele respective, care să cuprindă atât partea de infrastructură, dar și acțiuni de
dezvoltare economică și integrare socială și ocupațională a persoanelor din zonele respective. În acest
domeniu proiectele existente în portofoliu au în vedere reintegrarea oamenilor marginalizaţi precum şi
îmbunătăţirea accesului şi a participării persoanelor din grupurile vulnerabile pe piaţa muncii; asigurarea
infrastructurii de utilităţi publice în comunităţile de romi, dezvoltare de servicii comunitare şi de campanii de
prevenire a abandonului şcolar şi de prevenire a separării a copilului de mamă; centre de consiliere a
persoanelor dezavantajate.
Un alt aspect investițional care va fi abordat de proiectele incluse în acest domeniu de investiții este
reprezentat de proiectele care propun dezvoltarea capacităţii administrative în cadrul instituţiilor publice,
implementare de soluţii competitive de tip E-guvernare, amenajare centre de pregătire profesională,
dezvoltarea resurselor umane.
374

PDR Centru 2014-2020

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PDR Centru 2014-2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 1.

Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020 (PDR Centru) reprezintă principalul

Fiind fundamentat pe o diagnoză detaliată, concretizată prin Analiza socioeconomică

PDR Centru 2014-2020 se raportează, în același timp, la evoluțiile preconizate la nivel

 concentrarea și prioritizarea obiectivelor, mărindu-se în acest fel eficacitatea utilizării

Punerea în aplicare a Planului de Dezvoltare Regională va cădea în sarcina autorităților

Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020 este însoțit de o listă de propuneri de

Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru

Ponderea din Categoria de

Fig. 1.1 Localizarea geografică a Regiunii Centru

 Regiunea Centru este situată în partea centrală a României și în partea de sud-est a

2.1. Particularitățile fizico-geografice ale Regiunii Centru

Principala caracteristică a reliefului Regiunii Centru este varietatea acestuia, fiind

Fig. 2.1 Harta fizico-geografică a Regiunii Centru

Masivitatea Carpaților Meridionali a impus restricții în construirea de căi rutiere de transport,

Datorită poziţiei în teritoriul României şi a Europei, climatul temperat continental al Regiunii

Factorii geografici joacă un rol esenţial în identificarea particularităţilor climatice. Principalul

Tabel 2.2. Particularităţile climatice ale Regiunii Centru

Temperatura medie aerului înregistrează valori medii anuale de 8 - 10 0C în zonele de

Crescând o data cu altitudinea, cantitatea de precipitații înregistrează valori diferite la nivelul

Hidrografia Regiunii Centru este reprezentata de suprafeţe importante din bazinul

Două sisteme hidrografice importante, Mureşul şi Oltul, oferă un potenţial hidroenergetic

Varietatea formelor şi treptelor de relief precum şi complexitatea climatului Regiunii Centru

Principalele resursele naturale

Existența tuturor treptelor de relief, diversitatea geologică și mineralogică, topoclimatele,

Diversitatea bogățiilor naturale existente pe cuprinsul Regiunii Centru constituie o premiză

O altă resursă de subsol însemnată este pusă în evidență de zăcămintele metalifere și

O resursă naturală importantă a Regiunii este sarea prezentă în cantități considerabile în

Tabel 2.3 Principalele resurse naturale la nivelul județelor Regiunii Centru

Județul Principalele resurse naturale ale județului

 Personalitatea geografică a Regiunii Centru, pusă în evidență de armonia morfologică

 Masivitatea Carpaților Meridionali a impus restricții în construirea de căi rutiere de

3. Structura sistemului de așezări

Așezările umane reprezintă puncte de concentrare a bunurilor materiale și spirituale,

Tabel 3.1 Organizarea administrativ teritorială a Regiunii Centru în 2012

Din punct de vedere la rețelei urbanistice, Regiunea Centru se caracterizează printr-o

- 1,75% sunt de rang 2 (peste 200.000 de locuitori): Brașov

Ponderea suprafeței Ponderea suprafeței

3.1. Tipurile de așezări

Tabel 3.2 Situaţia oraşelor din Regiunea Centru în anul 2012

Judeţul Municipiu Oraş

Așezările urbane din Depresiunea Colinară a Transilvaniei din Regiunea Centru

- pe Mureș: Reghin, Târgu Mureș, Luduș

Orașele Sibiu și Târgu Mureș cu funcții complexe și o populație numeroasă ce depășește

Așezările urbane din Munții Carpați din Regiunea Centru

Aşezările carpatice au apărut şi s-au dezvoltat în strânsă legătură cu particularităţile

Depresiunile submontane din interiorul şi exteriorul acestora sunt puse în evidenţă de

Particularitățile geografice (în special accesibilitate reliefului, resursele naturale, resursele

3.2. Gradul de polarizare a principalelor localități și dezvoltarea policentrică

Conceptul de dezvoltare policentrică marchează o schimbare în paradigma privind structura

Pornind de la cele amintite, la nivelul Regiunii Centru procesul de dezvoltare policentrică și

Încurajarea, susținerea și dezvoltarea de politicii de dezvoltare policentrică la nivelul Regiunii

3.3. Zone metropolitane

Zona Metropolitană Brașov

Fig. 3.3 Localizarea geografică a Zonei Metropolitane Brașov

Zona Metropolitană Târgu Mureș

Zona Metropolitană Târgu Mureș este o microregiune cu o evoluție dinamică, înființat cu

Fig. 3.4 Localizarea geografică a Zonei Metropolitane Târgu Mureș

 Dinamica și configurația rețelei de localități sunt factori care au influențat în mod

4. Structura socio-demografică a populației

4.1. Evoluția principalilor indicatori demografici

Cu o populație totală de 2,36 milioane locuitori în 2011, Regiunea Centru se situează pe

Diferențele semnificative între numărul populației conform statisticii curente și numărul

Tabel 4.1 Populația stabilă a Regiunii Centru înregistrată la ultimele 3 recensăminte