ERORI DE ARGUMENTARE - APLICATII IN DISCURSUL POLITIC

1 Aplicatii in discursul politic romanesc

7 “Crin Antonescu: 'Domnisoara Elena Basescu le promite romanilor legalizarea drogurilor.

Asta lipseste in tara asta! Asta e calea fericirii pentru romani! Asta trebuie sa faca oamenii care raman
fara serivicii! Sa ia niste droguri usoare. Le da domnisoara Elena Basescu. Atata ne mai lipseste in
Romania! Legalizarea drogurilor', a spus presedintele PNL.
In replica, Elena Basescu a declarat ca presedintele PNL nu stie ceau votat liberalii din
Parlamentul European, care au fost de acord cu legalizarea drogurilor usoare. 'Nu ma mira ca
dl. Crin Antonescu nu are habar de ceea ce se petrece in parlamentul european. Nu are habar de ce
se petrece in Parlamentul Romaniei la cate absente are', a spus Elena Basescu. “
In prima parte a acestui articol aflam ca domnul Crin Antonescu rezuma gestul Elenei
Basescu de a legaliza drogurile usoare la solutia pentru fericire la romani. Intr-o emisiune
televizata, Victor Ciutacu i-a cerut parerea legata de teme controversate la UE, cum ar fi legalizarea
drogurilor usoare, iar aceasta a raspuns: Probabil ca voi fi de acord cu aceasta initiativa. Atata
timp cat este o decizie luata la nivelul Uniunii Europene, poate ca as fi de acord, pentru ca trebuie
sa ne supunem majoritatii. Observam din declaratia domnisoarei Basescu faptul ca propunerea de
legalizare a drogurilor nu a pornit de la ea, ci ar fi fost o decizie bazata pe circumstante, votul
majoritatii. De aici tragem concluzia ca domnul Crin Antonescu creeaza un om de paie pe care il
ridiculizeaza. El interpreteaza gestul acesteia ca fiind modul in care aceasta ar rezolva criza in care
se afla Romania, fapt care ar fi intr-adevar ridicol. In plus, aceasta scoate din context declaratia
acesteia rezumandu-se doar la faptul ca aceasta ar fi de acord cu legalizarea drogurilor neluand in
seama circumstantele in care s-a facut aceasta declaratie. De asemenea, domnul Crin Antonescu
comite si o generalizare pripita nementionand faptul ca este vorba de legalizarea drogurilor usoare
si nu a tuturor drogurilor asa cum se intelege din declaratia sa. Observam ca acesta face si apel la
emotie prin retorica, aducand in discutie subiecte care ar putea starni emotia, ca fericirea si
problema locurilor de munca.
In continuare nici declaratia Elenei Basescu nu este mai presus, aceasta tragand o concluzie
irelevanta dintr-o analogie falsa. Intai ea presupune ca domnul Crin Antonecu nu cunoaste situatia
din parlament deoarece are absente. Aceasta concluzie este non sequitur deoarece este posibil ca
domnul Crin Antonescu sa cunoasca situatia din parlamentul Romaniei in ciuda faptului ca are
absente. Dupa ce a concluzionat ca acesta nu cunoaste situatia din parlamentul Romaniei, ea face
o analogie falsa presupunand ca acesta nu ar putea cunoaste nici ce se intampla in parlamentul
european. Walton propune un set de intrebari pentru argumentele bazate pe analogie: Sunt cele
doua situatii comparate intr-adevar asemanatoare in privinta punctului de vedere mentionat? Cele
doua situatii nu sunt asemanatoare, prin simplul fapt ca domnul Crin Antonescu este membru al
parlamentului Romaniei, insa nu este membru al parlamentului European.
Este enuntul: nu are habar ce se intampla in parlamentul Romaniei adevarat in acea situatie?
Nu putem cunoaste cu exactitate valoarea de adevar a acestui enunt deoarece concluzia a fost trasa
in mod eronat.
Pentru generalizarea pripita a domnului Crin Antonescu nu trebuie sa raspundem decat la o
singura intrebare propusa de Walton, pentru a ne da seama de eroarea comisa: Dovada invocata,
daca exista, este o dovada suficient de puternica pentru a justifica generalizarea asa cum a fost ea
formulata? Nu este o dovada suficienta deoarece drogurile usoare propuse spre legalizare reprezinta
o parte foarte mica din totalul drogurilor invocate de domnul Antonescu. Deci nu putem generaliza
la totalul drogurilor doar din exemplul drogurilor usoare.
Folosind aplicatia Araucaria, voi face schema argumentului Elenei Basescu:
 8 “In turul doi va pierde, va fi un vot negativ la adresa lui Basescu. Lumea s-a saturat de circ
si de tot ceea ce a vazut pana acum in Romania. Oamenii vad ca Traian Basescu vrea sa fie si presedinte,
si premier, si ministru de Interne si toate functiile din Romania', a spus Marian Vanghelie.
'Din pacate, pana acum, in Romania, votul pentru cel care a castigat alegerile prezidentiale a
fost dat pe baza unui vot negativ.”

In aceasta declaratie observam ca omul politic Marian Vanghelie foloseste un argument

ad populum bazat pe niste asumptii. Acesta introduce o entimema, o asumptie neenuntataa,
aceea ca Basescu este cel care face circul. El presupune ca va fi un vot negativ la adresa lui
Basescu deoarece lumea s-a saturat de circ si de tot ce a vazut in Romania. In primul rand nu
putem trage concluzia ca, din cauza ca lumea s-a saturat de circ, Basescu va primi un vot
negativ, deci acest lucru este non sequitur. Pe de alta parte nu stim nici cu exactitate daca lumea
s-a saturat de circ, putem doar presupune acest lucru, deci afirmatia lui Marian Vanghelie este
fara dovezi. In continuare, acesta face o altaasumptie cu privire la mentalitatea oamenilor
spunand ca oamenii considera ca Traian Basescu vrea sa fie si presedinte, si premier, si ministru
de Interne si toate functiile din Romania. Acesta face si un apel la ridicol exagerand
comportamentul lui Basescu, recurgand la o tentativa de discreditare in fata oamenilor. In final,
domnul Marian Vanghelie ajunge la concluzia ca Basescu va pierde alegerile.

Iata cum va arata argumentul lui Marian Vanghelie in programul Araucaria:

9 “Fostul premier Calin Popescu Tariceanu a declarat, joi, intr-o conferinta de presa la Oradea,
referindu-se la abordarea succesorului sau in ceea ce priveste 'teama de deficit bugetar', ca 'Boc nu este
in stare sa gandeasca mai mult decat gandea Ceausescu, cizmarul'.
Fostul premier a apreciat ca 'total neprofesionista' abordarea lui Emil Boc in ceea ce priveste
'teama de deficit bugetar'.
'Dupa al Doilea Razboi Mondial, tarile occidentale au acceptat intentionat pe anumite
perioade de timp deficite bugetare mari, cu care si-au finantat eforturile de reconstructie. Dar
domnul Boc nu este in stare sa gandeasca mai mult decat gandea Ceausescu, cizmarul. Si
Ceausescu a oprit toate investitiile, ca sa nu aiba datorii, ceea ce a dus la inapoierea tehnologica si
la inapoierea in general a Romaniei', a spus Tariceanu.
Potrivit acestuia, deficitul bugetar de care actualul premier acuza fostul Guvern 'nu a fost
inutil'.
'Am curajul de a explica faptul ca deficitul bugetar de care domnul Boc ne acuza, pe care il
infiereaza ca un activist de partid, nu a fost inutil. Acel deficit nu a insemnat bani care s-au dus in
cer. Nu au fost bani irositii, ci bani investiti, pentru modernizarea infrastructurii, pentru recuperarea
decalajelor fata de tarile mult mai dezvoltate. Fara asumarea unui deficit bugetar, aceste decalaje
s-ar fi adancit si mai mult', a afirmat fostul premier, citat de Mediafax.”

Calin Popescu Tariceanu face o analogie intre Emil Boc si Ceausescu comitand eroarea
proastei companii. Tariceanu ataca punctul de vedere al lui Emil Boc spunand ca teama de
deficit bugetar a acestuia este asemanatoare cu cea a lui Ceausescu. Considerandu-l pe
Ceausescu in mod evident un exemplu negativ, Tariceanu se foloseste de acesta pentru a
evidentia teama lui Emil Boc, ca si in cazul lui Ceausescu, numind-o pe aceasta atitudine
neprofesionista. De asemenea, Tariceanu il acuza pe Emil Boc ca nu este in stare sa gandeasca
mai mult decat un cizmar, facand analogie si cu functia de cizmar a lui Ceausescu, pe care
presupunem ca o considera degradanta.
 Putem observa, in aceasta declaratie, ca acesta face o comparatie intre comportamentul
politic prezent al lui Emil Boc si cel al lui Ceausescu, insa aceasta analogie nu este tocmai
buna. Walton ne someaza sa punem intrebari critice in astfel de argumente: Sunt cele doua
situatii asemanatoare in privinta mentionata sau din punctul de vedere mentionat? Exista
diferente intre Emil Boc si Ceausescu care pot sa diminueze forta asemanarii
mentionate? Cele doua situati sunt asemanatoare, insa singurul punct comun intre cele doua
persoane comparate este teama de deficit bugetar.

In continuare, Tariceanu sugereaza prin argumentul pantei alunecoase ca Emil Boc ar

putea actiona ca Ceausescu, care de teama deficitului bugetar a oprit toate investitiile, ca sa
nu aiba datorii, ceea ce a dus la inapoierea tehnologica si la inapoierea in general a
Romaniei.

Intrebarile pe care trebuie sa le punem in cazul unei pante alunecoase sunt:

Exprima descrierea actiunii initiale corect propunerea facuta de cel care o sustine? Nu
deoarece Tariceanu nu ia in considerare faptul ca nu sunt prea multe asemanari intre cei doi
oameni politici pentru a fi facuta o analogie. De asemenea, contextul social si istoric este
foarte diferit. Este rezultatul pe atat de rau pe cat spune vorbitorul? In acest caz putem spune
ca inapoierea Romaniei in general, este un rezultat destul de rau.

Alta intrebare importanta care necesita raspunsul pentru evaluarea acestui argument:

Este o legatura intre premisa 1 si restul premiselor si are aceasta suport empiric?
Premisa 1 ar fi faptul ca Emil Boc isi exprima teama pentru deficitul bugetar, fapt care nu are
niciun suport empiric. De asemenea nu exista legatura intre teama lui Emil Boc si concluzie,
deoarece o credinta sau o idee nu duce in mod necesar la un lant cauzal cu o finalitate
catastrofala. Daca Emil Boc ar fi luat atitudine actionand macar conform ideii sale, puteam
vorbi de o oarecare legatura, insa faptul ca acest lucru nu s-a intamplat, sprijina si mai mult
ideea ca argumentul domnului Tariceanu nu este un argument bun.

Sa vedem si schema acestui argument in Araucaria:

10 'Aflat in eterna campanie electorala, Mircea Geoana vrea sa se asigure de sprijinul intregului
sau partid pentru alegerile prezidentiale care vor urma. Astfel, in deplinul dispret al statului de drept,
domnia-sa il ataca pe presedintele Traian Basescu, facandu-se purtatorul de cuvant al lui Adrian
Nastase. De ani de zile, Adrian Nastase a decis sa se apere de acuzatiile care i se aduc in dosarele
instrumentate de DNA prin politizarea acestora' se arata intr-un comunicat al secretarului Camerei
Deputatilor, Sever Voinescu deputat PD-L, remis Agentiei NewsIn.
In acest argument domnul Sever Voinescu il ataca pe Mircea Geoana presupunand ca
acesta este de acord cu acuzele pe care le aduce Adrian Nastase lui Traian Basescu deoarece doreste
sa fie sprijinit de partid. Acest argument nu este decat un argument format pe o
prejudecata. Aceasta prejudecata presupune ca Mircea Geoana nu ar putea sa-l sprijine pe Nastase
decat pentru a fi sustinut in partid, insa Mircea Geoana ar putea avea si alte motive pentru a-l
sprijini, acesta putand sa considere intemeiate argumentele acestuia. Doar pentru ca cei doi fac
parte din acelasi partid nu inseamna ca in mod necesar acestia se vor apara unul pe celalat, deoarece
stim destule cazuri in care membri ai aceleiasi orgaizatii sunt dusmani declarati. Pe de alta parte
nu putem nici considera ca aceasta este o prejudecata si nu trebuie luata in seama. Se poate ca
domnul Sever Voinescu sa aiba dreptate cand declara acest lucru, insa trebuie examinate
 argumentele pro si contra pentru aceste acuzatii; in caz contrar, aceasta declaratie nu este decat o
prejudecata.
Sa vedem si schema argumentativa:
11 'Suntem pe un drum bun, chiar daca nu facem o campanie spectaculoasa, cu zeci de mii de
oameni adunati in piete. E importanta perceptia favorabila despre PNL, care a crescut enorm. Foarte
multi oameni au inceput sa priveasca cu incredere spre PNL si, mai devreme sau mai tarziu, vor si vota
partidul', a spus Ludovic Orban.
In aceasta declaratie, domnul Ludovic Orban comite eroarea cercetarile arata ca…. Aceasta eroare
este frecvent comisa de politicieni pentru a manipula opinia publica in a o face sa creada ca partidul
lor este in ascensiune. Daca partidul domnului Ludovic Orban este sau nu in ascensiune, nu ne
putem da seama din declaratia acestuia, deoarece nu ni se dau mai multe detalii despre sondajele
care au fost facute. Ascultatorul poate considera ca cel care emite un asemenea argument are dovezi
empirice pentru a-si sustine afirmatia, insa daca nu se precizeaza sursa, sondajul, cine a facut
sondajul etc. acest argument ramane unul rau fara dovezi. De asemenea, acesta considera ca daca
multi oameni au inceput sa vada cu ochi buni partidul sau, ar insemna ca multi oameni sa si voteze
partidul sau. Acest lucru este non sequitur deoarece daca oamenii vad cu ochi buni partidul PNL
nu inseamna cu necesitate ca ei vor vota partidul. Poate oamenii vor vota alt partid sau nu vor vota
niciun partid. Deci concluzia domnului Ludovic Orban nu reiese in mod necesar din premise.
In continuare se va analiza argumentarea opiniilor politicienilor pe probleme tabu. Fiind implicate
chestiuni de etica, consider ca aceste argumentari sunt extrem de interesante si merita analizate din
punct de vedere argumentativ. Intr-un interviu realizat de site-ul HotNews.ro candidatii la
europarlamentare au fost invitati sa raspunda la 3 intrebari:

Iata cele trei intrebari transmise primilor trei candidati la europarlamentare de pe listele
partidelor:

Sunteti de acord cu casatoriile homosexuale? Da sau nu? Dar cu parteneriatele

civile? Da sau nu? Argumentati-va pozitia.
Sunteti de acord cu legalizarea drogurilor usoare? Da sau nu? Argumentati-va pozitia.
Sunteti de acord cu sinuciderea asistata? Da sau nu? Argumentati-va pozitia.
In continuare vom analiza unele din declaratile acestora pentru a stabili daca acestia au gresit
sau nu in argumentarea opiniilor.

Adrian Severin si Ioan Mircea Pascu au trimis un raspuns comun:

1. Nu acestea sunt actualmente problemele cele mai presante pentru societatea romaneasca
din perspectiva europeana.
2. Le vom aborda si pe acestea cand societatea romaneasca va fi pregatita sa o faca.
Aceste chestiuni nu au fost transate nici in Parlmamentul European, care le-a inregistrat
doar si a recomandat numai inceperea reflectiei asupra lor.
4. In plus, in politica nimic nu este alb sau negru, ci, cel mai adesea, cenusiu, in cel mai bun
caz.

Observam aici un exemplu tipic de raspunsul politicianului. Cei doi evita sa raspunda la
intrebari incomode. Daca ar da un raspuns clar, acestia ar putea primi proteste din partea celor doua
tabere existente la fiecare problema. In schimb, acestia evita sa dea un raspuns clar, considerand
ca problemele nu sunt de mare interes pentru societate, sau societatea nu este pregatita pentru
 abordarea acestor probleme.
Altii care au folosit aceeasi tactica au fost:
Theodor Stolojan: 'Nu sunt temele mele de discutie'
Traian Ungureanu: 'Mi se pare bizara alcatuirea acestui pachet cand problemele europene ale
Romaniei sunt cu totul altele.'
Doamna Rovana Plumb comite o eroare de argumentare atunci cand raspunde la intrebarea
3:
1. Nu sunt de acord, odata legalizata, nu va putea fi controlata. Daca eutanasia ar fi legalizata,
ar fi ucisi si pacienti care nu si-au dorit acest lucru. Dreptul la viata este fundamental, iar sinuciderea
asistata va submina in cele din urma ingrijirea medicala, in special ingrijirea paliativa, si va submina
serios relatiile doctor-pacient.
Acest argument de tipul panta alunecoasa este extrem de des folosit pentru a argumenta o
opinie intr-o problema cu caracter etic. Doamna Plumb considera ca pasul pe care il facem in
acceptarea acestei probleme, constituie o serie de pasi care nu pot fi controlati.
Douglas Walton vine cu o serie de intrebari care trebuie puse in cadrul unui argument pentru
a putea stabili soliditatea acestuia. Una dintre ele, si cea mai importanta in acest caz, este daca
exista relatii cauzale intre secventele argumentului care sa nu fie sprijinite de suport empiric. ?
Cu siguranta in acest caz exista, deoarece faptul ca am legaliza sinuciderea asistata nu duce
in mod necesar la legalizarea uciderii pacientilor care nu isi doresc acest lucru. E ca si cum am
spune ca legalizarea sinuciderii asistate estesingurul lucru care ii mai tine pe medici sa nu isi ucida
pacinetii. Aceasta aduce in discutie argumentul dreptului la viata, insa acest argument nu se refera
la sinucidere ci la dreptul de a nu fi ucis deci este irelevant ca argument pentru discutia data. Sa
facem o schema a argumentului doamnei Rovana Plumb:
Cristian Preda:
Raspuns la intrebarea nr. 1: Casatoria trebuie sa ramana uniunea dintre femeie si barbat. E o
chestiune religioasa. Nu ne sta in putere sa redefinim doctrina Bisericii, indiferent de cultul
caruia ii apartinem. Am, in schimb, convingerea ferma ca in plan civil, politic sau
social homosexualii si lesbienele trebuie sa aiba aceleasi drepturi, inclusiv la parteneriate sau
uniuni care sa nu-i discrimineze. Ei pot fi inegali in fata lui Dumnezeu, nu si in fata semenilor lor.
Desi argumentul este unul tolerant si bine construit, observam ca domnul Cristian Preda aduce in
discutie casatoria din punctul de vedere al Bisericii, lucru irelevant din moment ce intrebarea
initiala se referea la casatoria din punct de vedere legal. Intr-adevar nu putem vorbi despre o
casatorie religioasa a homosexualilor din moment ce o casatorie relgioasa presupune un barbat si
o femeie, dar este o mare diferenta intre aceasta si casatoria civila. Putem vorbi de un apel la traditie
in acest sens, deoarece acesta nu doreste sa redefineasca problema casatoriei traditionale. Cand se
face apel la traditie, oamenii incearca sa manipuleze sentimentul de respect al celorlalti pentru
traditie pentru a-i face pe acestia sa accepte o opinie. Daca un lucru a fost facut intr-un fel, asta nu
inseamna ca este neaparat bine sa continuam in a face acel lucru la fel. De asemenea, acesta aduce
heringi rosii in discutie vorbind pe o tema apropiata, casatoria religioasa care are mica legatura cu
subiectul pus in discutie.

Altii care au folosit apelul la traditie si confuzia dintre casatoria civila si casatoria religioasa:

Norica Nicolau:
 As dori sa dau un raspuns de ansamblu: sunt mama, sunt o femeie nascuta si crescuta in spiritul
unor valori crestine bine definite. Fata mea are 14 ani si este la varsta la care descopera marile
provocari ale vietii. Uitandu-ma la ea si gandindu-ma la parintii mei, imi dau seama ca, oricat de
toleranta as fi, resping tot ceea ce este impotriva firii umane, tot ceea ce aduce atingere demnitatii
umane, tot ceea ce este fals, sintetic si imoral.

Sogor Csaba:

Nu sunt pentru casatoriile homosexuale. Ca si crestin, cred insa ca si homosexualii, ca si

persoanele care se nasc stangaci, sunt copiii lui Dumnezeu chiar daca au alte preferinte. Daca as
fi Darvinist as spune ca relatia lor este ca si o strada infundata. Ca si crestin trebuie sa accept
diversitatea creata de Dumnezeu. Casatoria presupune o familie, aici se ridica o problema.
Eu cred ca nu este tocmai indicat ca persoanele de acelasi sex sa adopte copii. In ceea ce priveste
parteneriatul civil eu militez pentru casatoriile in sensul crestinesc, adica unuinea dintre barbat si
femei in fata lui Dumnezeu.

Adina Valean:

Nu sunt de acord cu casatoriile homosexuale, dar sunt de acord cu parteneriatele civile care sunt
reglementate in diferite forme in unele tari din UE. Casatoria este o institutie religioasa si trebuie
sa se realizeze intre persoane de sex diferite. Repet, nu am nimic impotriva parteneriatelor civile.

Intr-adevar pentru oamenii religiosi casatoria religioasa este importanta si aceasta trebuie
respectata, insa cei care au raspuns mai sus fac o mare confuzie intre ceea ce se doreste de fapt din
punct de vedere legal si ceea ce considera ei ca se doreste din partea homosexualilor. Pe de alta
parte ar fi exagerat din partea homosexualilor sa doreasca o casatorie religioasa, caci aceasta este
total impotriva conditiilor impuse de majoritatea religiilor pentru casatorie, deci nu se poate pune
in niciun caz problema astfel.

1 Nu sunt de acord cu legalizarea drogurilor de nici un fel. Desi nu le-am incercat (si nici nu
am de gand sa o fac), inteleg ca ele dau o dependenta care e mai rea decat cea pe care o da tutunul.
Cum a fost un chin sa scap de fumat, ma gandesc ca nu e prea sanatos sa incurajam dependente de alt
fel. Ar fi o limitare a libertatii, iar eu cred ca libertatea nu trebuie limitata pe aceasta cale.
2

Cristian Preda considera ca nu trebuie legalizate drogurile deoarece acestea dau o dependenta
mai rea decat tutunul. Trebuie sa precizam faptul ca acesta ar putea face o generalizare pripita
atunci cand foloseste cuvantul drogurile, deoarece nu este vorba de toate drogurile, ci doar de
cateva, considerate a fi droguri care nu dau dependenta. Acesta face o analogie intre dependenta
data de tutun si dependenta data de droguri, spunand ca poate fi mai greu sa scapi de dependenta
de droguri decat de cea de tutun. Acest lucru este foarte adevarat, insa el uita inca o data de anumite
exceptii pe care le putem face in cazul anumitor droguri, deci analogia este una slaba. Cum in multe
dintre generalizarile pripite se folosesc dovezi anecdotice, acesta aduce la randul sau una, dandu-
se pe sine exemplu. El, de asemenea considera ca legalizarea drogurilor ar duce la o limitare a
libertatii, concluzie non sequitur deoarece se presupune ca oamenii ar deveni dependenti si acest
lucru le-ar ingradi libertatea.

Iuliu Winkler:
 3 Nu sunt de acord cu casatoriile homosexuale.

Ca europarlamentar reprezint comunitatea din Romania si comunitatea mea maghiara. Ambele

sunt profund crestine cu radacini crestine adanci. Ca reprezentant al celor doua, pretuiesc
institutia familiei in sensul crestin.
Cred ca una din cauzele crizei demografice prin care trec toate tarile din Europa, cauza
imbatranirii populatiei din acest spatiu si criza valorilor, care nu poate fi contestata, isi au
radacinile in acesta lipsa a valorilor morale pe care le impune familia.

In prima parte a argumentului gasim aceleasi erori pe care le-au facut si colegii sai
europarlamentari, insa in a doua parte acesta face o eroare de tip non sequitur intr-un argument
bazat pe consecinte. El considera ca daca valorile morale ale familiei (pe care le identifica cu
casatoria intre barbat si femeie) ar fi mai puternice, nu am mai avea scadere demografica. Deci
daca nu s-ar aproba homosexualii atunci acestia, sau cel putin unii dintre acestia si-ar intemeia
familii heterosexuale si ar face copii. Acest lucru ori presupune probabil si obligarea prin codul
moral al familiei a persoanelor homsexuale sa isi intemeieze o familie homosexuala, un lucru care
ar insemna un atentat la libertate sau ar insemna ca s-ar promova valorile morale mai mult, insa
fara obligatii din partea cetatenilor. In cazul al doilea, nu am putea influenta dorinta unui
homosexual de a-si intemeia o familie heterosexuala doar prin promovarea valorilor familiei
heterosexuale. Deci aceast argument bazat pe consecinte nu are niciun sprijin deoarce raspunzand
la intrebarile critice am avea:

Cat este de mare posibilitatea ca aceste consecinte sa aiba loc? Probabilitatea nu este mare,
numarul ar ramane acelasi.

Daca are loc legalizarea casatoriilor, ce dovezi exista ca aceste consecinte vor aparea si
ele? Nu exista nicio dovada ca aceste consecinte ar aparea. Nu putem obliga
homosexualii sa urmeze valori morale pentru a ajuta criza demografica, iar pe de alta parte, acestia,
daca sunt homosexuali intr-adevar, nu isi vor intemeia familii heterosexuale doar pentru ca sunt
promovate valorile morale ale familiei heterosexuale.

Exista consecinte de sens opus care ar trebui luate in considerare? Nu exista consecinte grave
care ar putea urma in cazul legalizarii casatoriilor homosexuale care sa fie sprijinite pe dovezi clare
si sa formeze un argument puternic in defavoarea casatoriilor homosexuale.

Schema argumentativa pentru acest argument se poate scrie in Araucaria in felul urmator:

Sogor Csaba:

4 Nu sunt de acord cu legalizarea chiar si a drogurilor usoare. Eu as interzice politicenilor si

oricarei persoane care detine o functie in stat, sa isi desfasoare activitatea daca este fumator. Si
tigarile sunt un fel de drog care duc la dependenta. Un om care nu poate sa se abtina de la acest viciu
nu poate conduce o tara, un guvern sau o institutie.
5

Sogor Csaba nu numai ca nu este de acord cu legalizarea drogurilor, dar considera ca si dependenta
de tutun este una nociva care poate interveni in activitatea politica. El comite un atac la persoana
atunci cand considera ca un om care fumeaza nu ar putea sa conduca o tara, un gurvern sau o
institutie. Faptul ca un om fumeaza tutun este irelevant atunci cand este vorba de profesia sa,
 deoarece tutunul nu afecteaza judecata astfel incat sa vorbim despre o influenta in comportamentul
sau profesional. Pentru acest tip de atac avem si un set de intrebari propuse de Douglas Walton
pentru a stabili daca acesta este un argument bun.

Are vreo relevanta acest aspect al caracterului persoanei in competenta sa profesionala?

Cum am stabilit mai sus, fumatorul este capabil sa conduca o institutie si sa ia decizii deoarece
tutunul nu afecteaza judecata.

Exista vreo norma morala in profesiile enumerate care ar interzice dependenta de tutun in cazul
persoanelor cu functia respectiva? Nu, moralitatea care este pusa in discutie nu este relevanta in
functiile enumerate si nu reprezinta o forma de ipocrizie in cazul in care o legam de functia
respectiva.

2 Aplicatii practice in campania electorala Obama-McCain

1 Fiind intrebat de ziaristi daca este de acord cu faptul ca parasirea Iraqului de catre trupele
militare americane ar duce la un genocid de proportiile Holocaustului, Obama a declarat ca: “Statele
Unite nu isi poate folosi armata pentru a rezolva problemele umanitare si tinerea fortelor americane
acolo nu este un motiv suficient pentru a preveni un posibil genocid.”:

“Daca acesta este criteriul dupa care luam decizii cu privire la evolutia fortelo militare
americane, atunci tot prin acest argument am avea in aceasta clipa 300.000 de trupe in Congo-
unde milioane au fost omorati datorita conflictelor etnice- lucru pe care nu l-am facut. “

“Am desfasura fortele in mod unilateral si am ocupa Sudanul, ceea ce nu am facut.

Cei dintre noi carora le pasa de Darfur nu cred ca aceasta este o idee buna. “

Aici, Obama comite o eroare in argumentarea numita Tu Quoque, un tip de argument al

complicitatii la vinovatie, care este folosit pentru a slabi puterea argumentului celorlalti si a
intoarce argumentul impotriva lor. Cand este confruntat cu un posibil genocid in Iraq, Obama
incearca sa atraga atentia asupra faptului ca in Congo nu s-au luat aceleasi masuri, deci nu ar fi
normal ca in Iraq sa se ia aceste masuri, fiind o situatie similara.

Acesta, de asemenea, incearca sa-si intareasca argumentul facand o analogie intre Darfur si
Afganistan, considerand ca cei carora le pasa de Darfur nu ar considera ocuparea si mobilizarea
fortelor militare in acel loc o idee buna.

Un model simplificat al argumentului ar fi:

Retragerea trupelor din Iraq ar cauza genocid.

Da, dar deja ati acceptat genocidul in alta situatie, deci trebuie sa “inghiteti galusca” si sa
acceptati acelasi lucru si in aceasta situatie.

Obama, de asemenea face o analogie slaba intre genocidul din Sudan si posibilul genocid din
Irak. O analogie slaba este o eroare logica informala care se aplica la argumentele inductive,
deoarece, aceasta eroare apare in esenta argumentului si nu in structura logica a argumentului.
 Intr-o analogie, doua concepte, obiecte sau evenimente, sunt propuse ca fiind similare in
esenta si avand in comun o relatie cu o proprietate. Premisele acestui argument sunt ca A are
proprietatea X si deci B trebuie sa aiba proprietatea X (din cauza presupusei similaritati intre A si
B). In analogii slabe, desi A si B pot fi similare intr-un anumit punct, cele doua pot sa nu aiba
proprietatea comuna X. Folosind schemele argumentative ale lui Walton vom pune
intrebarea: Exista diferente intre cele doua analogii care pot sa diminueze forta asemanarii
mentionate?
Diferenta majora dintre cele doua razboaie este contextul istoric diferit al acestora si cauzele
care au facut favorabila aparitia lor. Situatiile comparate sunt intr-adevar asemanatoare in privinta
sau din punctul de vedere mentionate?
Situatiile nu sunt asemanatoare deoarece nu se poate vorbi de un genocid in Irak din moment
ce acesta nu s-a intamplat, acest lucru este doar o situatie ipotetica.
1 Reporter:Ati citat proximitatea Alaskai fata de Rusia ca experienta in politica externa.
La ce v-ati referit?

Palin: Ca Alaska are o granita maritima de proportii mici cu o tara straina, Rusia, si pe
partea cealalta, granita pe care o avem cu Canada. E amuzant ca un comentariu ca acesta a fost
facut sa ….. Reporterii astia.

Reporter: A fost ironizat.

Palin: Da, acesta este cuvantul.

Reporter: Explicati-mi de ce acest lucru certifica experienta dumneavoastra in politica

externa?

Palin: In mod sigur o face, deoarece vecinii nostrii de vis-à-vis sunt tari straine, langa statul
al carui guvernator sunt.

Reporter: Ati fost implicata in negocieri, de exemplu, cu Rusia?

Palin: Avem misiuni de comert, import si export. Este foarte important cand consideri faptul
ca si problema securitatii nationale e facuta prin Alaska. Practic prin Alaska ne asiguram ca
supraveghem Rusia, aceasta natiune foarte puternica, Rusia, caci sunt chiar acolo, sunt chiar
langa statul nostru.

In acest interviu, Sarah Palin este rugata sa explice mai pe larg, la ce anume s-a referit atunci
cand a spus ca proximitatea Alaskai fata de Rusia este un lucru care i-ar valida experienta in politica
externa. Ea explica in continuare, faptul ca acest lucru ii confera validitate in mod sigur, deoarece,
cele doua state cu care se invecineaza statul Alaska, sunt state straine. “

Ea spune, practic, ca vecinatatea statului Alaska cu cele doua tari straine, Rusia si Canada,
cauzeaza certificarea experientei sale in politica externa. Faptul ca Rusia si Canada sunt doua tari
straine la granita cu statul Alaska, nu este un motiv suficient ca sa afirmam ca Sarah Palin are
experienta in chestiuni de politica externa.

In acest argument, concluzia, pur si simplu nu decurge din premise. Premisele “Rusia si
Canada sunt la granita cu Alaska” si “Eu sunt guvernatorul Alaskai”, sunt irelevante pentru a trage
concluzia ca Sarah Palin are experienta in politica externa. Un argument lipsit de irelevanta este
 acel argument ce nu pare a avea legatura cu afirmatia pe care o sustine, sau cu baza dovezilor pe
care le ofera.

Un astfel de sofism, mai este cunoscut si sub numele de “non sequitur”, o sintagma in limba
latina care inseamna “nu rezulta neaparat ca”. Se poate observa mai usor daca un argument este
sau nu non sequitur, daca acesta se transcrie intr-o forma mai simplificata folosind programul
Radicale:

Iata cum ar arata acest argument folosind programul Araucaria:

Observam ca premisele nu sprijina argumentul si niciuna dintre ele nu ar putea avea legatura
cu faptul ca Sarah Palin are experienta in politica externa.

2 Warren: Toata lumea vorbeste despre taxarea celor bogati, dar nu a celor saraci, clasa de
mijloc. Care este punctul, dati-mi un numar, dati-mi un numar clar. Cand te muti de la clasa de mijloc
la bogat?

Mc Cain: “Unii dintre cei mai bogati oameni pe care i-am cunoscut in viata mea, sunt cei
mai tristi. Cred ca bogatia ar trebui definita printr-o casa, o slujba buna, o educatie si abilitatea
de a oferi copiilor o lume mai prospera si mai sigura decat cea pe care am mostenit-o noi.

Nu vreau sa iau banii de la bogati – vreau ca toata lumea sa devina bogata.

Nu cred in ajutor social pe clase, sau redistributia prosperitatii. Dar pot sa va spun, de
exemplu, ca exista mici intreprinzatori care lucreaza 16 ore pe zi, 7 zile pe saptamana si pe care
unii oameni i-ar clasifica in categoria bogati si vreau sa le maresc taxele si vreau sa le iau
impozitele pe venit..

Deci, daca ne gandim la un venit, ce zici de 5 milioane de dolari?

Dar serios acum, nu cred ca poti- nu cred asta serios- aspectul asupra caruia vreau sa atrag
atentia- si sunt sigur ca acel comentariu va fi denaturat- dar idea principala e ca vreau sa mentin
taxele oamenilor mici si sa maresc veniturile”.
 Aici este un exemplu tipic de “raspunsul politicianului”. Lui McCain i se cere sa dea un
raspuns clar, insa acesta incepe sa tina un discurs pe o tema apropiata, incercand sa evite un raspuns
clar. Un raspuns clar ar putea sa-i aduca acestuia prejudicii de imagine, asa ca, acesta recurge la o
metoda foarte populara printre politicieni, spunand ca a fi bogat nu inseamna o suma anume,si ca
el personal a intalnit oameni bogati nefericiti. Raspunsul lui McCain este menit sa indrepte atentia
publicului asupra unei probleme asemanatoare, insa nu ofera informatia pe care acesta trebuia sa o
dea intr-un raspuns la obiect.

2 Barack Obama: “Dar adevarul este ca John McCain ofera acelasi lucru. A spus cu ceva timp
in urma ca el crede ca noi am facut un progres economic mare in timpul mandatului lui George
Bush. Pai, aceast lucru a ridicat cateva sprancene. Un progres economic mare, cu cine vorbeste?

Si ne dam seama cu cine vorbeste, pentru ca unii dintre voi ati vazut cum la forumul
Saddleback a fost intrebat: Pe cine consideri bogat? Si el s-a gandit pentru o secunda”Nu stiu.
Poate daca faci 5 milioane de dolari”.

5 milioane de dolari si atunci esti bogat. Ceea ce inseamna, cred, ca daca faci numai trei,
atunci faci parte din clasa de mijloc- ma gandesc ca asta vrut sa spuna. Consilierii sai economici
au spus zilele trecute ca America ar trebui sa inceteze sa se mai planga, caci vor deveni o natiune
de plangaciosi. Si aceste probleme economice despre care vorbeste toata lumea, sunt doar o
recesiune mentala, si daca ne-am schimba opinia totul ar fi ok.

Cineva este concediat, planurile ii sunt spulberate, se duce in Mexic sau in China - schimba-
ti mentalitatea, totul este bine!

Cineva l-a intrebat pe John Mc Cain: Cate case aveti? Si el a spus: Nu sunt sigur, trebuie
sa-mi intreb personalul. Citat adevarat: Nu sunt sigur, trebuie sa-mi intreb personalul. Si au
intrebat personalul si au zis: cel putin 4. Cel putin 4!

Consider ca daca te gandesti ca pentru a fi bogat trebuie sa faci 5 milioane de dolari si daca
tu nu stii cate case ai, atunci nu e deloc surprinzator ca tu sa crezi ca are baze puternice.”

In prima parte a discursului lui Obama, despre modul in care McCain percepe situatia
economica, acesta scoate din context afirmatiile acestuia, pentru ca apoi sa le atace ca fiind niste
afirmatii independente. Acesta incearca sa manipuleze publicul spunand ca McCain considera ca
o persoana bogata este aceea care castiga 5 milioane de dolari pe an.

In realitate, in interviul dat de McCain, acesta face o gluma si anticipeaza faptul ca spusele
lui vor fi distorsionate. De asemenea, el declara ca a fi bogat nu inseamna sa ai bani si ca a cunoscut
milionari care erau din punctul lui de vedere nefericiti. Aceasta afirmatie vine in sprijinul ideii ca
McCain ar fi facut o gluma atunci cand a afirmat ca oamenii bogati castiga 5 milioane de doari.
Scoasa din context, afirmatia lui McCain este intr-adevar una absurda, iar Obama incearca sa se
foloseasca de acest lucru. Ceea ce face Obama in aceasta situatie, este sa construiasca un om de
paie. Scoaterea din context a unor afirmatii, pentru ca apoi acestea sa fie atacate, este una dintre
metodele prin care se ajunge la omul de paie. Omul de paie este practic reformularea opiniei
oponentului intr-un mod in care aceasta este usor de combatut. Dupa ce s-a construit omul de paie
se trece la combaterea acestuia. Acest argument poate avea mare succes cand se foloseste ca o
tehnica retorica.
 Obama incearca sa demonstreze publicului ca McCain nu ar putea analiza corect situatia
economica din America, deoarece acesta are alt sistem de referinta cand vine vorba despre ierarhia
claselor sociale.

De asemenea, Obama adauga ca McCain nu stie cate case are, deci opinia lui cu privire la
situatia economica nu ar trebui luata in seama, deoarece un om care nu stie cate case poseda,
intotdeauna va crede ca economia este puternica. Se poate observa cu usurinta faptul ca Obama
comite eroarea ad hominem atacandu-l pe McCain in loc sa atace argumentul acestuia.

In loc sa analizeze daca argumentul in sine este slab, acesta ataca persoana spunand ca cineva
care nu stie cate case are, nu are habar de economie. Este irelevant pentru expertiza lui McCain in
domeniul economic, daca acesta stie sau nu cu exactitate cate case poseda. Acesta incearca sa
distraga atentia de la argumentul in sine, la comportamentul lui McCain, folosindu-se de o afirmatie
a acestuia care nu are legatura cu problema pusa in discutie.

Intrebarile critice pe care trebuie sa le punem in cazul acestui argument de tip ad hominem
sunt:

Sunt premisele date inconsistente din punct de vedere logic? Da, putem spune ca premisele
sunt inconsistene din punct de vedere logic in cazul acestui argument. De asemenea, premisele sunt
inconsistente si din punct de vedere circumstantial.

De exemplu, Obama putea sa atace faptul ca McCain a folosit o asertiune, adica a exprimat
o opinie fara ca aceasta sa fie sustinuta de argumente. Faptul ca McCain crede cu tarie ca economia
Americii are baze puternice si afirma acest lucru, nu face ca afirmatia sa sa fie adevarata. Daca ar
aduce argumente in sprijinul afirmatiei sale, aceasta ar putea fi luata ca o afirmatie adevarata insa
atata timp cat el doar afirma acest lucru fara a da o explicatie pentru opinia sa, argumentul sau este
fals. In multe dintre discursurile sale, McCain repeta faptul ca economia are baze puternice, insa
fara a aduce argumente pentru a sprijini afirmatia sa. Repetita este o forma retorica foarte des
folosita de politicieni.

3 Sunt John McCain si aprob acest mesaj:

Raspunsurile lui Barak Obama la prima dezbatere prezidentiala:

-“Cred ca senatorul McCain are dreptate absoluta ca avem nevoie de mai multa
responsabilitate”

-“Senatorul McCain are dreptate absoluta ca procesul de acordare a fondurilor a fost

abuzat”

-“ John mentioneaza faptul ca taxele afacerilor pe hartie sunt mari in tara asta, si are
dreptate absoluta”

Este Obama pregatit sa conduca?

Nu.

Argumentul de tip “om de paie” nu este folosit numai retoric, acesta poate fi folosit in
campanii publicitare, in campanii politice, fiind de multe ori insesizabil. Un exemplu de spot
 electoral care foloseste argumentul omul de paie, este cel de mai sus. Afirmatii ale lui Obama la
prima dezbatere prezidentiala sunt scoase din context cu intentia de a parea afirmatii independente.
Spotul vrea sa demonstreze faptul ca Obama este de acord cu opiniile lui McCain pentru ca nu are
experienta si nu este deci pregatit sa conduca. Scoase din context, afirmatiile lui Obama pot parea
ca niste premise solide care sustin argumentul ca acesta este neexperimentat, insa daca studiem
contextul in care acestea au fost spuse, ne dam seama ca lucrurile stau diferit.

Prima afirmatie a fost extrasa din contextul urmator: Cred ca senatorul McCain are dreptate
absoluta ca avem nevoie de mai multa responsabilitate, insa avem nevoie de ea nu numai atunci
cand suntem in criza. (ca raspuns la afirmatiile senatorului McCain cu privire la lipsa de
responsabilitate care a dus la criza economica si faptul ca trebuie gasiti vinovatii).

Cea de-a doua afirmatie: Senatorul McCain are dreptate absoluta ca procesul de acordare a
fondurilor a fost abuzat si de aceea am suspendat orice cereri din statul meu natal, chiar daca era
pentru centre de batrani sau centre “What have you” ,pana cand il vom rectifica.

John mentioneaza faptul ca taxele afacerilor pe hartie sunt mari in tara asta, si are dreptate
absoluta. Uite problema: Sunt atat de multe scapari care au fost scrise in Codul Fiscal, de multe
ori cu suportul senatorului McCain , ca practic vedem ca afacerile noastre platesc efectiv una
dintre cele mai mici taxe din lume.

Puse inapoi in context, afirmatiile lui Obama nu numai ca infirma faptul ca acesta ar fi un
novice, dar chiar sprijina opusul aratand ca Obama este destul de experimentat si si-a dat seama de
efecte luand chiar masuri impotriva unora dintre ele in trecut. Iata cum un tip de argumentare
eronata poate manipula opinia publica, transformand o afirmatie in exact opusul sau.

4 Domnilor, in acest moment, care este pozitia dumneavoastra cu privire la planul de redresare
financiara?

Obama: Stiti, suntem intr-un moment definitoriul in istoria noastra. Natiunea noastra este
implicata in doua razboaie, iar noi trecem prin cea mai grea criza financiara de la Marea Cadere.

(Dar, desi am auzit multe despre Wall Street, cei dintre dumneavoastra de pe Main Street cred ca
se chinuie de ceva timp si recunoasteti ca acest lucru ar putea avea un impact in toate sectoarele
economiei.

Si va intrebati, cum o sa ma afecteze pe mine? Cum o sa-mi afecteze slujba?

Cum o sa-mi afecteze casa? Cum o sa-mi afecteze economiile pentru pensionare si capacitatea de
a-mi trimite copiii la colegiu?

Deci, trebuie sa ne miscam mai repede si trebuie sa ne miscam mai inteligent. Si am facut o serie
de propuneri care asigura protectia platitorilor de taxe pe masura ce ne angajam in acest efort de
salvare.

Numarul unu, trebuie sa fim siguri ca putem supraveghea tot procesul; 700$ sunt o multime de
bani.

Numarul doi, trebuie sa fim siguri ca platitorii de taxe, cand isi risca banii, au posibilitatea sa
primeasca acei bani si castigurile inapoi; daca se va intoarce si cand se va intoarce piata.
 Numarul trei, trebuie sa fim siguri ca niciun ban nu foloseste drept tampon pentru conturile
CEO sau ca 'golden parachute' (pachet de plati compensatorii pentru CEO-ul bancii in cazul in
care este dat afara sau compania este preluata/da faliment).

Si, numarul patru, trebuie sa ne asiguram ca ajutam pe propietarii de case pentru ca radacina
problemei aici are de-a face cu executarea ipotecilor care are loc in toata tara.)

Acum trebuie sa recunoastem ca asta este verdictul final dupa 8 ani de politica economica esuata,
promovata de George Bush, sustinuta de senatorul McCain; o teorie care in principiu spune ca
putem sa distrugem legile si protectiile consumatorilor si sa dam mai mult si mai mult la cei mai
multi si cumva prosperitatea ne va ajunge din urma.

Nu a mers si consider ca principiile economiei trebuie sa fie masurate prin sansa egala pe care o
are sau nu clasa mijlocie. De aceea candidez la presedentie, si despre asta sper ca vom vorbi asta
seara.

Obama foloseste un om de paie pentru a-si construi argumentul si foloseste metoda simplificarii
opiniei. Obama exagereaza in simplificarea politicii economice duse de Bush pe care o considera
esuata si trage concluzia ca toata politica sustinuta de Bush se rezuma la eliminarea legilor si
protectiilor consumatorilor in speranta ca prosperitatea ii va ajunge din urma. Simplificata, politica
economica poate parea absurda si astfel usor de combatut, iar cineva care nu cunoaste argumentul
original, poate fi foarte usor convins de acest argument eronat.

Mc Cain:

….

Nu am niciun dubiu cu privire la magnitudinea acestei crize. Si nu vorbim de falimentul institutiilor

de pe Wall Street.Vorbim despre falimentul institutiilor de pe main street si de oamenii care isi vor
pierde slujbele si creditele si casele, daca nu rezolvam cea mai mare criza fiscala din timpul nostru,
si eu am trait ceva timp. Dar ideea e ca in sfarsit am vazut republicani si democrati stand la
negocieri impreuna si venind cu un pachet.

Acest pachet are transparenta. Trebuie sa aiba responsabilitate si supraveghere. Trebuie sa aiba
optiuni pentru imprumuturile catre afacerile falimentare, in loc sa ia guvernul acele imprumuturi.
Trebuie sa avem un pachet cu un numar de alte elemente esentiale in el.

Si da, am fost la Washington si m-am intalnit cu republicani. Si ei nu au luat parte la negocieri si

inteleg asta. Dar Casa Republicanilor a decis ca ei o sa fie o parte a solutiei la problema asta.

Dar vreau sa potentez un lucru pentru toti americanii, asta seara. Nu este inceputul sfarsitului
crizei. Acesta este sfarsitul inceputului, daca reusim sa aducem un pachet care sa mentina stabile
aceste institutii.

Si avem multa treaba de facut. Trebuie sa creem slujbe. Si un alt lucru, evident, este sa eliminam
dependenta de petrol strain.

Sunteti de acord cu acest plan Senator Obama?

Obama:Inca nu am vazut limbajul. Si cred ca se poate face munca constructiva. Deci, pentru cei
care se uita, sunt optimist cu privire la capacitatea noastra de a veni impreuna cu un plan.

Intrebarea pe care cred ca trebuie sa ne-o punem, este: cum am reusit sa ajungem in aceasta
situatie?

Acum doi ani, am avertizat ca din cauza creditelor ipotecare la risc(subprime lending) si a legilor
flexibile, o sa avem o problema si am incercat sa opresc unele dintre abuzurile care se faceau la
ipoteci in acea perioada.

Anul trecut, i-am scris secretarului trezoreriei pentru a ma asigura ca a inteles magnitudinea
acestei probleme si sa il somez sa aduca toti detinatorii de actiuni si impreuna sa gaseasca o
solutie.

Deci, intrebarea e, cred, pe care trebuie sa ne-o punem: cum sa rezolvam problema pe termen
scurt? Si o sa trebuiasca sa intervenim; nu exista niciun dubiu cu privire la asta.

Dar de asemenea trebuie sa vedem cum am reusit sa dezmembram atatea legi?

Nu am instalat un sablon de legi pentru secolul 21, ca sa avem de-a face cu aceste probleme. Si
asta are de-a face in parte cu o filosofie economica, care spune ca regulamentul este intotdeauna
rau.

Tipul de irelevanta intalnit aici, se numeste “heringii rosii” si este o metoda de a devia atentia.
Orice incercare de a devia atentia de la chestiunea aflata in discutie, constituie o greseala, pentru
ca actul de a evita o chestiune in loc de a o discuta, pune sub semnul indoielii integritatea procesului
de rationament. Obama nu raspunde daca este sau nu de acord cu acest plan, el incearca sa schimbe
subiectul punand o alta intrebare menita sa ia locul raspunsului sau. Intrebarea este intr-adevar pe
aceeasi tema, dar nu inlocuieste un raspuns clar la intrebarea initiala. Continua, mentionand
incercarile sale de a avertiza pe cei responsabili cu economia, de posibila criza, ceea ce este un
lucru de luat in seama intr-o dezbatere politica pe teme financiare, insa fara legatura cu intrebarea
la care acesta trebuia sa raspunda. Schimbarea subiectului fara a avea un motiv oarecare, sau
ocolirea unei probleme importante, distrage atentia de la chestiunile care se afla chiar in centrul
argumentului. Aceasta greseala are cele mai mari sanse de a-si face aparitia atunci cand nu a fost
alocat suficient timp pentru analizarea subiectului, cu scopul de a stabili ce chestiuni sunt inerente
in motiune.

W: O sa votati pentru acest plan senator McCain?

McCain: Sigur, dar as vrea sa scot in evidenta: si eu am atras atentia asupra lui Fannie Mae si
Freddie Mac si am avertizat despre lacomia si excesul corporatiilor si salariile CEO si toate
acestea. Multi dintre noi au prevazut acest lucru.

Dar este de asemenea problema responsabilitatii. L-ati mentionat pe presedintele Dwight David
Eisenhower. Presedintele Eisenhower, in noaptea dinaintea invaziei Normandiei, s-a dus in
camera sa si a scris doua scrisori.

Una dintre ele era de felicitare pentru minunatii membri ai armatei si aliatii care condusesera si
reusisera in cea mai mare invazie din istorie, de pana acum, si dintotdeauna.
 Si a scris si o alta scrisoare, care era o scrisoare de demisie din Armata Statelor Unite pentru
esecul aterizarii in Normandia. Cumva am pierdut acea responsabilitate. Am fost aspru criticat,
deoarece am cerut demisia directorului SEC(Securities and Exchange Commissio, trad: Comisia
Valorilor Mobiliare si a Burselor).Trebuie sa incepem sa facem oamenii responsabili si trebuie sa
rasplatim pe cei care au succes. Dar cumva in Washington astazi si din pacate si pe Wall Street,
lacomia este rasplatita, excesul este rasplatit si coruptia- si esecul de a ne purta vina este rasplatit.
Ca presedinte SUA, oamenii o sa fie facuti responsabili sub administratia mea. Si va promit ca
asta o sa se intample.

Dupa ce raspunde succint la intrebarea pusa, Senatorul McCain

continua pe aceeasi pista falsa impusa de Obama aducandu-si
proprii heringi rosii in discutie. Spune ca si el la randul lui a
avertizat despre ceea ce urma sa vina si schimba subiectul
discutand despre responsabilitatea care trebuie asumata in
timpul crizei finaciare. Tine un mic discurs despre presedintele
Eisenhower si continua cu relatari din trecutul sau, promitand ca
atata timp cat el va fi presedinte, oamenii vor fi facuti
responsabili. Aceasta metoda folosita si de Obama si de McCain,
este foarte neproductiva mai ales in dezbaterile unde este limita
de timp. De multe ori in lipsa unor argumente, sau in incercarea
de a evita raspunsul la intrebari incomode, acestia isi umplu
timpul relatand lucruri care aparent pot avea legatura cu
subiectul, dar nu constituie un argument la subiect.
3 Obama: Dar hai sa fim clari: Fondurile sunt de 18 milioane de dolari in bugetul de anul
trecut. Senatorul McCain propune – si asta este o diferenta fundamentala intre noi doi – 300
milioane de dolari de reduceri de taxe pentru unele dintre cele mai bogate companii si indivizi
din tara; 300 milioane de dolari. ”

Daca 18 milioane de dolari sunt importanti, 300 de milioane de dolari sunt foarte importanti. Si
o sa aveti directorii executivi norocosi, 500 companii primesc o medie de $700,000 in reduceri
de taxe, iar 100 milioane de americani vor fi exclusi.”

McCain: Senatorul Obama a suspendat acele cereri pentru fonduri dupa ce a candidat pentru
presedentie. Se pare ca nu a vazut lumina in timpul primilor trei ani ca membru al Senatului
Statelor Unite ale Americii, cereri in valoare de $932 milioane de dolari.
Poate pentru senatorul Obama nu sunt foarte multi bani. Dar ideea e ca – si va dati seama,
aud asta tot timpul- “Sunt numai $18 milioane” . Stiti ca s-a triplat in ultmii cinci ani? Stiti ca
a pierdut controlul, a ajuns sa corupa oameni? Corupe oameni!

Acum senatorul Obama nu a mentionat ca pe langa reducerile de taxe, el propune 800$

milioane de dolari, de noi cheltuieli pentru programe noi.

Asta este o diferenta fundamentala intre mine si senatorul Obama. Eu vreau sa tai cheltuielile.
Vreau sa tin taxele mici. Cel mai rau lucru pe care putem sa-l facem in acest climat economic
este sa marim taxele oamenilor.

Incercand sa isi justifice alocarea exagerata de fonduri, acesta ne avertizeaza ca cererile sale
de fonduri sunt de 18 milioane in buget, dar ca McCain propune o reducere de taxe pentru mari
companii care va insuma 300 milioane de dolari. Combinatia de ”tu quoque” (Daca 18 milioane
de dolari sunt importanti, 300 de milioane de dolari sunt foarte importanti.) si “om de paie”
(reducerea politicii financiare la: Senatorul McCain propune – si asta este o diferenta
fundamentala intre noi doi – 300 milioane de dolari de reduceri de taxe pentru unele dintre cele
mai bogate companii si indivizi din tara, 300 milioane de dolari. ”) nu constituie un
contraargument valabil.

McCain incepe cu un argument de tipul “tu quoque” atunci cand Obama critica alocarea
iresponsabila de fonduri spunand ca acesta “nu a vazut lumina in timpul primilor trei ani ca
membri al Senatului Statelor Unite ale Americii, cereri in valoare de $932 milioane de
dolari.” si deci nu ar trebui sa critice acest lucru acum cand este in lupta pentru
presedentie. Senatorul McCain reduce afirmatila lui Obama la un “om de paie” tragand
concluzia ca ” Poate pentru senatorul Obama nu sunt foarte multi bani.” . Ceea ce Obama
zice, de fapt, este ca 300 milioane de dolari sunt si mai importanti decat 18 milioane de dolari,
lucru foarte adevarat; nu putem deduce din afirmatia sa ca el ar considera 18 milioande de
dolari ca fiind neimportanti. Pur si simplu acesta vrea sa spuna ca fondurile sale de 18
milioane de dolari nu sunt mari in comparatie cu 300$ ai lui McCain. El continua, construind
un alt om de paie, rezumand planul financiar pentru criza, al lui Obama, la faptul ca acesta
vrea sa mareasca taxele si cheltuielile.

Intrebat fiind, ce prioritati are cu privire la planul pentru criza si ce va trebui sa reduca,
McCain comite inca o eroare logica in raspunsul sau. El incepe cu afirmatia:

Senatorul Obama are cel mai liberal vot in senatul Statelor Unite. E greu sa traversezi
culoarul cand te aflii atat de mult in stanga.

Inca o data acesta face eroarea “ad hominem” “tu quoque“ spunand ca i-ar fi foarte greu
lui Obama sa se schimbe si sa duca o alta politica acum, avand in vedere actiunile sale din
trecut care il pun in alta pozitie decat cea pe care o are acum.

Biden: Deci dereglementarea a fost promisiunea. Si stiti ce? Acei oameni care
spun ca nu au datorii, dar abia isi permit sa-si umple rezervorul cu benzina. Recent, eram la o
benzinarie si l-am intrebat pe un tip pe care il chema Joey Danco. Am spus:” Joey, cat costa sa iti
umplii un rezervor de benzina?” Stiti care a fost raspunsul lui? A spus:” Nu stiu, Joe. Niciodata
nu am bani sa o fac.” Clasa de mijloc are nevoie de scutiri de taxe. Si am nevoie de asta acum. Au
nevoie de ajutor acum. Aceasta se va schimba cu Barak Obama.
 Biden construieste un argument defectuos bazandu-se pe o generalizare pripita
construita cu ajutorul unei dovezi anecdotice. Biden doreste sa demonstreze ca este nevoie de
politica lui Obama, deoarece aceasta se concentreaza pe scutirile de taxe de care are mare
nevoie clasa de mijloc. El da exemplu o persoana care face parte din clasa de mijloc si are
nevoie de scutiri de taxe, deoarece nu face fata, deducand din acest exemplu ca toata clasa de
mijloc are nevoie de taxe imediat, deoarece oamenii nu mai fac fata.

Aceasta tehnica inductiva de argumentare, generalizarea pripita, duce la o concluzie care

spune mai mult decat ii permit premisele. Generalizarea pripita survine atunci cand
generalizarea nu este facuta pe baza unui numar suficient de cazuri care trebuie de asemenea
sa alcatuiasca un santion reprezentativ pentru toate cazurile. Afirmatia lui Biden nu este
justificata, deoarece nu au fost folosite suficiente cazuri care sa constituie un esantion
reprezentativ pentru clasa de mijloc. Folosita ca o forma retorica, aceasta arta ca pledantul nu
doreste decat sa scoata mai mult decat este justificat intr-un argument. A sustine o concluzie
care nu este nuantata, intemeiata pe un numar de cazuri atipice sau insuficienta in locul uneia
nuantate, in conformitate cu limitarile evidentiate de cercetarea pe care ati intreprins-o,
constituie o greseala. Generalizarea pripita constituie una dintre formele cele mai frecvente de
rationament si este de cele mai multe ori bazata pe dovezi anecdotice.

Dovezile anecdotice sunt bazate pe relatari ale cunoscutilor nostri, sau ceea ce ni s-a
intamplat noua. O dovada anecdotica, este o forma de generalizare pripita. Chiar si un numar
mare de cazuri care descriu o anumita problema, sunt considerate dovezi anecdotice atata
timp cat nu se inscriu in regulile unei statistici. Dovada anecdotica pe care o foloseste Biden
in acest argument este “eram la o benzinarie si l-am intrebat pe un tip pe care il chema Joey
Danco. Am spus, Joey, cat costa sa iti umplii un rezervor de benzina? Stiti care a fost
raspunsul lui? A spus, nu stiu, Joe. Niciodata nu am bani sa o fac.”.

Argumentul folosit de Biden poate fi scris in felul urmator cu Araucaria si Radicale:

La intrebarea lui Douglas Walton “Este acest caz un exemplu suficient pentru a sprijini
concluzia?”, raspundem ca Joey nu este un exemplu suficient de puternic pentru a fi
reprezentativ tuturor celor care apartin clasei de mijloc, deci argumentul lui Biden este eronat,
deoarece dovezile sale nu sunt suficient de puternice pentru a sprijini opinia acestuia. Poate
 intr-adevar clasa sociala de mijloc are nevoie de scutiri de taxe, insa Biden ar
trebui sa foloseasca alte premise pentru a sprijini aceasta concluzie daca doreste ca
argumentul sau sa fie suficient de puternic.

Dovezile anecdotice pot fi de forma: observatii sau studii nestiintifice, concluzii sau
rapoarte ale unor observatori fara cunostiinte stiintifice (necesare pentru a valida observatia),
informatii transmise oral, dar nedocumentate stiintific. Aceste dovezi pot fi folosite de
oamenii de stiinta pentru a initia o ipoteza, insa nu reprezinta dovezi care sa sprijine acea
ipoteza.

5 Sarah Palin:”Aproape fiecare clasa sociala care munceste in America zice: stii, guvernule,
da-te din calea mea. Daca ai de gand sa faci rau si sa-mi ordoni mai multe lucruri si sa imi ieii mai
multi bani si taxa pe venit si taxe pe activitati comerciale, va trebui sa iei o decizie in doar cateva
saptamani, intre a sustine un program politic care vrea sa creeze locuri de munca, sa ridice economia
si sa castige razboiul, sau un program politic care vrea sa mareasca taxele, lucru care va distruge
locurile de munca in final si o sa ne afecteze economia.”

In acest argument, Sarah Palin creeaza o falsa dihotomie intre politica partidului ei
si un om de paie construit din politica partidului lui Obama pe care o denatureaza, facand sa
para ca singura decizie normala ar fi politica partidului sau.

O dihotomie aleasa este o falsa dilema in care ascultatorilor sau cititorilor li se prezinta o
optiune foarte simplificata de tipul ”ori, ori” . Formularea defectuasa a celor doua optiuni, se
face cu scopul de a manipula auditoriul sase simta obligat in a accepta optiunea preferata de
pledant. Ceea ce face acest tip de argument sa fie eronat, este faptul ca cel care il formuleaza,
ignora si celelalte solutii la problema si nu prezinta decat o varianta foarte negativa (cea a
oponentului) si varianta sa pusa intr-o lumina pozitiva. Aceste false dihotomii pot fi facute
accidental sau deliberat.

Deoarece argumentul bazat pe dileme implica alaturarea a doua sau mai multe argumente
cauzale, dihotomiile false se produc atunci cand pledantii nu reusesc sa explice posibilitatea
unei cauzalitati partiale sau multiple. Aceasta eroare de argumentare poate fi numita
si un sofism de rationament, deoarece procesul prin care sunt alese optiunile pe care le impune,
este foarte simplist.

Sarah Palin ne prezinta cele doua optiuni pe care le avem: “a sustine un program politic
care vrea sa creeze locuri de munca si sa ridice economia si sa castige razboiul” , care
reprezinta politica partidului sau transpusa intr-o maniera pozitiva si politica partidului
democrat, care nu numai ca este un “om de paie”, dar de asemenea creeaza si o falsa dihotomie
intre optiunile pe care le are auditorul. Sarah Palin reuseste sa construiasca un om de paie bazat
pe argumentul “pantei alunecoase” tranformand programul enconomic al democratiilor, intr-o
situatie fara iesire, expusa intr-un mod foarte negativ ” un program politic care vrea sa mareasca
taxele, lucru care va distruge locurile de munca in final si o sa ne afecteze economia.”.

Ceea ce Sarah Palin doreste sa demonstreze, este ca daca oamenii vor sprijinii programul
economic al lui Obama, acesta va avea consecinte in lant, foarte greu de oprit, care vor duce la
afectarea economica.

Argumentul pantei alunecoase pe care aceasta il foloseste pentru a oferi o imagine negativa
asupra politicii lui Obama, poate fi scris astfel:
 Argumentul pantei alunecoase este o forma de argument Non Causa
Pro Causa (confundarea cauzei cu o non cauza) si non sequitur, care se refera (fara dovada) ca
A cauzeaza B, si B nu poate decat sa cauzeze C, iar C este o cauza suficienta pentru D, D duce
la E si asa mai departe. In acest tip de argument, cauzele vor fi efecte nedorite, in special ultima
parte a legaturii cauzale si deci se concluzioneaza ca decizia A nu ar trebui sa fie luata din
moment ce printr-un lant de cauze ar duce la E, care este un eveniment neplacut. Desi panta
alunecoasa poate fi folosita ca un argument valid (in cazul in care se prezinta dovezi pentru
fiecare dintre cauze prin studii, statistici si exemple), aici relatiile cauzale sunt de tipul non
sequitur, adica B nu decurge din A , C nu decurge din D, etc. Pe de alta parte emitatorul unui
astfel de argument ignora faptul ca una dintre cauze poate avea un efect diferit, deci ar rupe
lantul cauzal pe care acesta il enunta.

Exista intr-adevar o corelatie pozitiva intre A si E? Nu exista corelatie pozitiva intre A si

E, deoarece faptul ca A cauzeaza E e sprijinit de un lant de non cauze.

Exista un numar semnificativ de instante ale corelatiei pozitive intre A si E? Cum am stabilit
mai sus, acest lucru nu exista.

Se poate exclude posibilitatea existentei unui factor – o cauza comuna – care sa fie cauza B,
C, E? Nu se poate exclude aceasta posibilitate deoarece exista multe cauze care ar putea duce la
aceste cauze componente ale lantului cauzal. Ex: Marirea taxelor poate avea ca si cauza scopul
aducerii mai multor bani la bugetul statului. Distrugerea locului de munca poate fi cauzata de lipsa
banilor angajatorilor, datorita crizei.

Daca exista alte variabile, se poate arata ca relatia cauzala dintre A si E este indirecta,
adica mediata de alte cauze? Marirea taxelor si implicit distrugerea locurilor de munca pot fi
cauzate doar de criza economica fara legatura cu votul dat lui Barack Obama.
 Daca corelatia se stabileste doar intre cauze de un anumit gen, limitele acestui gen pot fi
clar indicate? In acest caz Sarah Palin ne atrage atentia ca votarea lui Obama si castigarea
alegerilor de catre acesta, ar afecta economia printr-un lant de legaturi cauzale. Daca Obama si-
ar fi exprimat in mod explicit opinia, ca ar face lucurile componente lantului cauzal produs de
Sarah Palin, s-ar fi putut trage concluzia ca acesta ar fi afectat economia. Dar concluzia acesteia
si tot lantul cauzal sunt non sequitur, deci nu se poate vorbi de un argument bun.

Argumentul pantei alunecoase poate fi o metoda eficace si la indemana pentru a construi

un om de paie, demonstrand ca, a opta pentru argumentul oponentului tau, inseamna a accepta
o serie de consecinte nefaste. Este vreuna din relatiile cauzale, din secventele din premisa 1,
lipsita de suport empiric (dovezi)?. Cum am stabilit mai sus, in cazul legaturii cauzale
dintre elementele argumentului nu exista mare legatura. deci nu putem spune ca exista dovezi
care sa sprijine elementele acestui lant cauzal. Este afectarea economiei un rezultat al secventei,
si este atat de rau pe cat spune vorbitorul? Afectarea economiei este un lucru rau, insa nu este
un rezultat al secventei, aceasta putand fi afectata din multe alte cauze, nu datorita votului dat
lui Obama.

Putem spune ca Sarah Palin face si un apel la frica in acest argument, incercand sa
trezeasca sentimentul de frica in cazul celor care se gandesc sa-l voteze pe Obama.

6 Sarah Palin: “A fost interesant sa citesc despre prietenul lui Barak Obama din Chicago ca
fiind un reporter la New York Times. Se pare ca unii dintre cei mai vechi suporteri ai sai, este un
barbat numit Bill Ayers si conform New York Times acesta a fost un terorist autohton si a facut parte
dintr-un grup care a lansat o campanie de bombardare a carei tinta ar fi fost Pentagonul in capitala
Statelor Unite. Si apoi, e mai mult de povestit, Barack Obama spune ca Ayers a fost doar cineva din
vecini, dar asta nu e adevarat. Unul dintre cei mai mari consilieri ai sai a spus ca erau “cu siguranta
prieteni”, de fapt Obama si-a tinut una dintre primele intalniri din cariera sa politica in sufrageria lui
Bill Ayers si au colaborat pentru mai multe proiecte in Chicago. Stiti, astia sunt aceeasi tipi care cred
ca patriotismul plateste taxe mari. “

Eroarea comisa de Sarah Palin in discursul sau, este eroarea proastei companii, sau
argumentul vinovatiei prin asociere, prin apel la argumentul ad hominem. Eroarea proastei
companii poate fi cateodata un tip de argument ad hominem, daca argumentul ataca o persoana din
cauza unei similaritati dintre ideile sale si ale unei alte persoane.
 Ea doreste sa ii creeze lui Obama o imagine proasta, vrand sa demonstreze ca acesta poate fi
un terorist. In argumentul lui Sarah Palin, faptul ca unul dintre suporterii lui Obama este un posibil
terorist, concluzioneaza ca si acesta ar putea fi implicat in acte de terorism si deci Obama nu poate
fi un bun presedinte. Eroarea proastei companii poate fi o forma de argument de tipul ad hominem,
cum este cazul aici, daca persoana care recurge la acest argument ataca o alta persoana. Acest
argument poate fi definit ca fiind opusul argumentului apelului la autoritate, deoarece in acest
argument se foloseste o persoana presupusa a fi rea, pentru a denigra imaginea unei persoane pe
care aceasta o sustine.

Barak Obama: In acest moment este sansa noastra sa mentinem, in secolul 21,
promisiunea americana in viata.

Deoarece saptamana viitoare in Minnesota, acelasi partid care v-a adus doua mandate
cu George Bush si Dick Cheney o sa-i ceara acestei tari un al treilea.

Si suntem aici – suntem aici deoarece iubim aceasta tara prea mult ca sa lasam urmatorii
patru ani sa arate ca ultimii opt.

Pe 4 noiembrie trebuie sa ne ridicam si sa spunem: opt este suficient. Acum nu e nicio

indoiala. Nominalizatul republican, John McCain, a purtat uniforma tarii noatre cu distinctie
si curaj, si pentru asta ii datoram gratitudine si respect. Si saptamana viitoare vom auzii de
asemenea despre ocaziile acelea in care s-a separat de partidul sau, ca dovada ca poate sa ne
aduca schimbarea de care avem nevoie. Dar raportul e clar: John McCain a votat cu George
Bush in 90% din timp. Senatorului McCain ii place sa vorbeasca despre judecata, dar serios
acum, ce spune asta despre judecata voastra cand va ganditi ca George Bush a avut dreptate
mai mult de 90% din timp?

In prima parte a declaratiei sale, Barak Obama ataca partidul lui McCain spunand ca acelasi
partid din care au facut parte George Bush si Dick Cheney o sa doreasca sa candideze la
presedentie. Ceea ce vrea sa spuna Obama, este ca presupusul vinovat pentru ce s-a intamplat rau
in America, face parte din acelasi partid cu John McCain si practic nu le putem permite celor care
au facut atata rau sa mai ceara inca patru ani in care sa faca rau. John McCain este acuzat ca va
face acelasi lucru pe care l-au facut Bush si Cheney, cei care fac parte din partidul sau. Prima parte
a acestui argument se poate scrie in felul urmator:
 Deci prin generalizare pripita ajungem la concluzia ca daca George Bush si Dick Cheney
fac parte din partidul republican si sunt considerati oameni rai (entimema), atunci tot partidul
republican, inclusiv McCain, este rau. Douglas Walton spune ca “este o problema cu
generalizarile pripite, in sensul ca oamenii care cred cu pasiune un punct de vedere tind sa
ignore alte lucruri de care este nevoie in cazuri specifice.”

Aceasta eroare este comisa atunci cand o persoana trage o concluzie despre o intreaga
multime bazata doar pe un exemplu care nu este destul de reprezentativ, dar care apartine
multimii in discutie. Dovada invocata, daca exista, este o dovada suficient de puternica pentru
a justifica generalizarea asa cum a fost ea formulata? Nu este o dovada suficient de puternica
deoarece daca intr-un grup exista doi oameni considerati rai, nu putem trage concluzia ca si
ceilalti oameni sunt rai.

In continuare, Obama foloseste o forma de petitio principi numita “otravirea fantanii”

incercand sa discrediteze dinainte modul in care oponentul si-ar putea apara punctul de vedere,
spunand: “Si saptamana viitoare vom auzii de asemenea despre ocaziile acelea in care s-a
separat de partidul sau ca dovada ca poate sa ne aduca schimbarea de care avem nevoie.”. Un
om poate sa anticipeze argumentele pe care le va aduce oponentul sau. El ar putea sa le
mentioneze dinainte, ca acela sa aiba ocazia sa le foloseasca. In acest mod, auditoriul ar putea
avea impresia ca celalat a fost discreditat, deoarece oponentul sau deja a anticipat argumentul
si acela a fost slabit, insa fara contraargumente solide la argumentele oponentului nostru nu
putem convinge pe nimeni, chiar daca folosim unelte de genul otravirii fantanii.

In urmatoarea parte a discursului, Obama foloseste o alta forma de generalizare pripita

care se mai numeste si generalizare statistica. Aceasta eroare este comisa atunci cand nu sunt
observate destule motive pentru a valida o concluzie. La fel ca si in celelalte cazuri de
generalizare pripita, trebuie sa hotaram daca exemplul este suficient de bun si cuprinzator
pentru a se trage o concluzie asupra categoriei din care face parte.
 Este acesta dovada invocata suficient de puternica pentru a justifica generalizarea asa cum a
fost ea facuta? Se poate spune intr-adevar ca John McCain s-a inselat de cateva ori cand a votat
pentru Bush. Insa nu este corect sa spunem ca daca Bush s-a inselat de 900 de ori, atunci si John
McCain s-ar fi inselat de 900 de ori. Cat este de puternica este generalizarea, daca este
adevarata? Exista o eroare de 10% in care McCain nu s-ar fi putut insela; intr-adevar acesta putea
sa o faca chiar si de 900 de ori, insa acest lucru nu este clar mentionat in premise, deci nu putem
trage aceasta concluzie. Tot ce putem spune este ca Bush s-a inselat in cele mai multe cazuri, insa
nici macar acest lucru nu-l stim, deoarece asta este o asertiune, dat fiind faptul ca nu ni se ofera
dovezi care sa afirme cand anume s-a inselat Bush. Argumentul generalizarii pripite se continua cu
o forma de argument de tipul ad homninem, deoarece McCain este criticat ca nu poate sa judece
corect din moment ce sustine un om care nu a judecat corect “ Senatorului McCain ii place sa
vorbeasca despre judecata, dar serios acum, ce spune asta despre judecata voastra cand va ganditi
ca George Bush a avut dreptate mai mult de 90% din timp?”Nu numai ca aceasta eroare este ad
hominem, dar aceasta este si o exagerare. Din moment ce mai sus am demonstrat ca George Bush
s-a inselat in 90% din cazuri, iar McCain votand cu el in 90% din timp s-ar fi inselat in maxim 90%
din cazuri, nu putem trage concluzia ca McCain nu are o judecata corecta deoarece considera ca
George Bush a avut dreptate mai mult de 90% dintre cazuri deoarece el nu putea crede acest lucru
dat fiind faptul ca l-a sustinut pe acesta in maxim 90% din cazuri si deci putea sa se insele in maxim
90% din cazuri. Ca o forma simplificata a acestui argument avem:
 BIDEN:…Nimeni care face mai putin de 250 000 dolari in planul lui Barak Obama nu
va vedea taxele crescute cu nici macar un singur ban, chiar daca e impozitul pe castigurile de
capital, taxa pe venit, taxa pe investitii, orice taxa. Si 95% dintre oamenii din America care fac
mai putin de 150 000$ o sa primeasca o scutire de taxe. Mie asta mi se pare ca e pur si simplu
corectitudine.
PALIN: Nu sunt de acord cu o parte din principiul acela, cu principiul redistribuirii bogatiei
care pare expus de tine…
BIDEN: Nu o numim redistributie de acolo de unde vin eu - Scranton, Claymont,
Wilmington, locurile unde am crescut- sa imparti corect inseamna sa nu ii dai lui Exxon Mobil
inca 4 milioane de dolari de scutiri de taxe asa cum doreste John, si sa ii dai celor care fac parte
din clasa de mijloc pentru ca acestia sa le poata plati copiiilor colegiul, noi nu numim asta
redistributie. Noi o numim corectitudine…
Binden foloseste o definitie stipulativa pentru ceea ce el numeste corectitudine. Desi acesta
refuza sa numeasca strategia sa pentru criza fianciara, o distributie de bogatie, asa cum remarca
Sarah Palin, el face acest lucru, insa o numeste corectitudine. In cele mai multe cazuri de acest gen,
autorul unei astfel de definitie stipulativa nu doreste sa foloseasca un anumit cuvant, deoarece si-
ar putea pierde sustinatorii. Asa el prefera sa apeleze la emotie si sa foloseasca cuvantul
“corectitudine” pentru ca nimeni nu ar putea fi impotriva corectitudinii.
BIDEN: A fost acum doua zile de Luni cand John McCain a zis la ora 9 dimineata ca
bazele economiei noastre sunt puternice…
PALIN: John McCain, cand s-a referit la bazele economiei noastre ca fiind puternice, se adresa
fortei de lucru americane. Iar forta de lucru americana este cea mai mare din lume, cu
ingenuozitatea si etica muncii care sunt pur si simplu inradacinate in puterea noastra de munca.
Acesta e un lucru pozitiv. Asta e incurajare. Si acesta e lucrul la care facea referire John McCain.

Strategia de argumentare de tipul “Humpty Dumpty” (dupa cum o numeste Nigel

Warburton) isi are numele de la Humpty Dumpty din cartea “Through the Looking
Glass”. Acesta avea obiceiul de a da alte intelesuri cuvintelor, decat cele normal folosite. Si aici
McCain foloseste aceeasi metoda cand se refera la “bazele economiei”. Bazele economice pot
fi definite ca ratele bancii, inflatia, bugetul – acele lucruri care construiesc o baza a unui tip de
economie. In acest context, cu singuranta McCain s-a inselat, deoarece experienta si criza
economica arata ca bazele acelei economii nu erau prea solide si deci afirmatia sa era
falsa. Acum, aceasta sintagma capata un nou sens multumita lui Palin si unei declaratii mai
vechi de-ale lui McCain. Se pare ca acestia, de fapt, se referisera la forta de munca americana.
Un argument de genul acesta este foarte persuasiv si de asemenea induce auditoriul in eroare
facandu-l sa creada ca oponentul unui asemenea argument ar critica forta de munca americana.

Acest tip de argument este bazat pe echivocatie. Conform lui Niger Warburton echivocatia
este un tip de ambiguitate lexicala in care acelasi cuvant sau expresie este folosit de doua sau
mai multe ori intr-un argument, dar de fiecare data intr-un sens diferit. Ambiguitatea
limbajului interfereaza cu argumentarea eficace atunci cand un termen este folosit in chip diferit
de cele doua parti angajate intr-o disputa. Facem erori de echivocatie atunci cand folosim
expresii sau cuvinte ambigue pentru a ascunde adevarul sau pentru a evita sa adoptam o pozitie
clara, deoarece echivocatia apare de cele mai multe ori atunci cand un cuvant care joaca un rol
important intr-o argumentare isi va schimba sensul in timpul acesteia.

Concluzii

Putem concluziona ca exista motive bine intemeiate care justifica folosirea metodelor de
argumentare in multe dintre situatiile cotidiene, dat fiind faptul ca alegerile, credintele si
concluziile noastre pot avea uneori consecinte foarte serioase. Argumentarea are un scop practic
pe care Walton il descrie “ca o maniera de a rationa ce are drept menire descoperirea unui curs
de actiune, precum si a stabili daca un curs de actiune este rezonabil din punct de vedere practic,
sau prudent intr-o anumita situatie” . Pe de alta parte folosim argumentarea si in scop teoretic,
aceasta ajutandu-ne sa decidem ce este adevarat si ce nu este adevarat, deci ce putem crede si
ce nu putem crede. Acest tip de judecata este descris de Walton ca o tendinta de orientare spre
argumente pro sau contra pentru a considera o propozitie sau un enunt adevarat sau fals.
Indiferent daca abordarea noastra este una de natura practica sau una de natura teoretica,
argumentarea ne este necesara pentru a putea lua hotarari in situatii in care apar diferente de
opinie, incertitudini, sau in situatii in care se doreste manipularea. Gasirea unei solutii cu
ajutorul argumentarii este un proces amplu de schimburi de idei care avanseaza odata cu
trecerea timpului. In politica, de exemplu, argumentarea poate fi o metoda credibila pentru a
ajunge la adevarul probabil al unei chestiuni aflate in disputa.

O alta fata a argumentarii pe care o putem observa din declaratiile politice studiate in
aceasta lucrare este faptul ca o gandire critica ne ajuta sa avem o mai mare flexibilitate
personala. Atunci cand convingerile noastre sunt intemeiate de traditii, obiceiuri si prejudecati,
nu ne mai putem adapta la schimbarile din jurul nostru care pot contesta aceste convingeri si
implicit comportamentul nostru.
 Din punct de vedere filosofic, argumentarea este indeletnicire liberala, o disciplina care
ne umanizeaza, deoarece argumentarea impune respectul fata de ceilalti. Cel care argumenteaza
porneste de la premisa ca oamenii sunt capabili sa gandeasca si, deci, trebuie convinsi cu
argumente bune. Pe de alta parte, putem observa utilitatea argumentarii pe masura ce
persuasiunea devine o tehnica tot mai des folosita in mass media. Cel care pledeaza nu il
manipuleaza pe ascultator, deoarece acela participa activ la procesul argumentarii fiind in
masura sa analizeze argumentarea propusa. Persuasiunea obtine reactii automate bazate pe
emotii, nu reactii bazate pe o gandire critica. Observam acest lucru in discursul electoral menit
sa manipuleze oamenii, nu sa-i convinga cu argumente pentru ceea ce se pretinde a fi adevarat.
Dupa analiza discursurilor politice se poate trage concluzia ca erorile de argumentare cele mai
frecvente sunt cele bazate pe emotii, opinii formate de prejudecati sau superstitii.

O modalitate prin care individul poate evolua este schimbul de idei, confruntarea acestora
intr-o maniera civilizata si un continuu proces de adaptare la mediu.

Bibliografie:

1. Darvaru, Madalina si Dumitru, Raluca, Campania electorala trage putin scandal pe

nas. Elena Basescu e candidata drogurilor
usoare, Gandul, http://www.gandul.info/politica/campania-electorala-trage-putin-scandal-
pe-nas-elena-basescu-e-candidata-drogurilor-usoare-crin-anti-pipite-gafeaza-cu-serviciuri-
becali-scuipa-in-san.html?3928;4466533

2. Kuhnhenn, Jim,
http://www.breitbart.com/article.php?id=D93JSBFO0&show_article=1

3. Lazar, Diana, Sever Voinescu sare la gatul lui Geoana ca sa-l apere pe Basescu,
Cotidianul, Aprilie 2009,
http://www.cotidianul.ro/sever_voinescu_sare_la_gatul_lui_geoana_ca_sa_l_apere_pe_basesc
u-80727.html

4. McCain, John si Obama, Barack, Prima dezbatere prezidentiala dintre John McCain
si Barack Obama , 2008, http://elections.nytimes.com/2008/president/debates/transcripts/first-
presidential-debate.html

5. Obama, Barack, http://www.nytimes.com/2008/08/28/us/politics/28text-

obama.html?_r=1

6. Obama, Barack, Chester, Virginia, 2008,

http://www.youtube.com/watch?v=ycIq8GeDxfo

7. Palin, Binden, Dezbatere vice-prezidentiala intre Binden si Palin,

http://www.cnn.com/2008/POLITICS/10/02/debate.transcript/

8. Palin, Sarah , http://www.youtube.com/watch?v=nokTjEdaUGg

9. Palin, Sarah ,http://www.youtube.com/watch?v=165dmHZga1I

10. Perelman, Chaïm, The new rhetoric: A treatise on argumentation. (J. Wilkinson and P.
Weaver, Trans.). Notre Dame, University of Notre Dame Press, 1969
 11. Popa Cornel, Curs de teoria argumentarii, www.fil.unibuc.ro/~cpopa/argum.html

12. Tariceanu, Calin Popescu, http://www.mediafax.ro/politic/tariceanu-boc-nu-este-in-

stare-sa-gandeasca-mai-mult-decat-gandea-ceausescu-cizmarul.html?1687;4462627

13. van Eemeren, F. H. , Crucial concepts in argumentation theory, Amsterdam

University Press, 2001

14. Walton, Douglas, Searching For the Roots of the Circumstantial Ad Hominem
PAPER –articol, www.dougwalton.ca/papers%20in%20pdf/01roots.pdf

15. Walton, Douglas, Reed, C. & Walton, D. (2007). Argumentation schemes in

dialogue, (pp. 1-11) 2007- articol

16. Walton, Douglas, Artificial Intelligence and Law Vol. 11, 200

17. Walton, Douglas, Fundamentals of critical argumentation, Cambridge University

Press, 2006

18. Walton, Douglas, Plausible arguments in everyday conversation, State University of

New York Press, New York, 1992

19. Warburton, Nigel - Cum sa gandim corect si eficient, Editura Trei, 1996

20. ***, www.hotnews.ro

21. ***, http://ro.wikipedia.org/wiki/Falsa_analogie

22. ***, http://www.realitatea.net/marian-vanghelie--traian-basescu-va-pierde-alegerile-

prezidentiale-in-turul-doi_489226.html

23. ***, http://www.realitatea.net/crin-antonescu--romania-este-o-tara-care-a-facut-

vedete-din-toate-pipitele_527082.html

24. ***, http://www.antenaro/stiri/politica/filialele-liberale-invitate-de-orbam-sa-si-faca-

autoevaluarile-dupa-alegrile-europarlamentare_72520.html

25. ***, http://www.snopes.com/politics/mccain/5million.asp?print=y

26. ***, http://www.youtube.com/watch?v=Ec3aC8ZJZTc