.

TEHNICA
EFEcruARII EXAMENULUI psnnc

Examenul psihic ofera informatii care se refera la starea mintala a bolnavului in momentul
examinarii.Constituie Oparte insemnata a foii de observatie psihiatrice si o caracteristica a ei.
Se efectueaza printr-o conversatie cu bolnavuI. prin intrebari puse in cadrul unei discutii cu el in asa
fefel incit acesta sa ou-si dea seama de scopul convorbirii pentru a ou modifica in mod voit
simptomatologia si pentru a fi cit mai degaja!. ,
Este importanta prima legatura cu bolnavul, cistigaret ihcrederii lui si CI ea ea unei atmosfer.
plamle, propice unei'cunoasteri amanuntite si re<tle a bolnavului. " .
Calitatea si importanta acestei legaturi a fost recunoscuta inca din' antichitate.AstfeL SORANUS
din EFES ,care a trait in timpul hti Traian ,spunea: "Cu taranul sa vorbesti despre agricultura, cu marinaruI
despre mare".Prin abordarea temelor familiare !>olnavului posibilitateta investigatiei mintale este usurata,
VUmitind o rapida apropiere a medieului de bolnav si deci o cistigate a acestuia, mai ales ca in unele ""ZIIri
emOtia, autismul .ostilitatea,banuiala ingreunealJl in mare masura examinarea psihica.O atitudine de
compatimire pe care o aratam depresivuJui ii permite acestuia destainuirea.O interesare in delirul
paranoiCl!lui,un optimism concordant cu cel al maniaoaIului si o incurajare a psihastenieukui servesc
intotdeauna unei bune aprofundari psihiatrice.De-a lungul examinarii conduita psihiatrului trebuie sa fi.
concordanta cu necesitatea impusa de specificul bolnavului, fara insa sa depa<easca limita unei tinute demne
si sigure.O prea mare familiaritate cu bolnavul sau, dimpotriva, traumatilJlrea hti printr-o atitudine distanta si
rezervata, indepan.... 7a bolnavul si stinjeneste examinarea.
Becbterev sublinialJl importanta tunulei medicului fara de bolnav, spunind: "Daca un bolnav ou se
simte usurat dupa ce astat de vorba cu un medic, inseamna ca OU astat de vorba cu un medic".
Trebuie sa subliniem si filptul ca primul coQ.tacl cu bolnavul hotaraste eficacitatea psihotaapie1
ulterioare, aceasta fiind o matoda terapeutica galeral valabila in toata medicina.
Conducenia examinarii este important sa fie ordonata si multilatera1a petntrun a putea pun. in
evidenta sistematic si precis evaltualele tulburari,iar.intrebalile trebuiesc p\'se CU indeminare spre a nu da
. . . c . a_ou.determina astfel bclr",vuI sa ascunda anumite ginduri sau preocupari.
~psihi..-e·<lefa,,'r.c~sintcza rezultata din Invesilgar ... a o ~
In afara de conversatie ne folosim' de o serie de .informatii obtinute de la. bolnav
{anamnC7Jl},apartinatori {heteroanamneza}-precum si de date rezultate din ancheta sociala, investigatii
clinice si de laborator. . .
Este util ca acolo unde se poate, sa obtinem o prezentare in scris a simptOmalologiei , efectuata de
insUsi bolnavul, prin a,teasta permitindu-i pe de o parte sa isi reloteze in liniste propriile ginduri si
preocupari, pe d. alta pane sa avem o dovada a felului in car. se considera el insusi
. Atitudinea psihiatrului in examinarea starii mintale se deosebeste d. Ia nevrotic la psibotic.La primul
se va urmari in special elucidarea cunflictelor, tiaumelor nevrozante,la celalalt depistarea tu1burarilot psihice
mari, psihotice. .
Pentru usurarea exam;narii bolnavului psihic dam mai jos urmatoarea schema, cu meotiunea
adaptarii ei le fiecare caz in pan.. .
Consideram necesara investigarea pe functii psihice, mai ales pentru incepatori, in vederea unei
coordonari logice a examinariii , pentru a nu omite nici on aspect, stiut fiind totodata ca acasta est. doar un
procedeu didactic deoarece in realitate exista o inlantuire dinamica. unitara si continua a proceselor psihice.

DESCRIEREA GENERALA

a)Imbracamintea: ingrijita, neingrijita, rupta, msiata etc.

b)Expresia fetei: fixa, mobila,aspect d. masca,indiferenta, extatica,distraJ:a, banuitoare,anxioasa,
trista,discordanta, multumita, oscilanta etc.
c)Atitudinea:· prietenoasa,cooperanta,indiferenta,ostila,negativista,stuporoasa,preocupata,schimba-
toare etc.
d)Miscarea: inhibata, exagerata, incetinita, rapida, manierisma, gesticulitate,ticuri, miscari
stereotipe,preocupari speciale etc.
 e)Componarea: inadaptabilitate, izolare,relatia cu medicul etc.

CONVERSA-TIA SI LEGATURA CU BOLNAVUL

a)Atitudinea: cooperatoare, de opozitie, ostilitate, banuiala.

. b)Vorbirea: spontaneitate, viteza r1lSpUDsuIui,vocabularul, alteratiuni gramaticale,raspunde la obiect
sau nu, egalitatea sau inegalitatea raspunsurilor, dramatica,declamatorie. protestativa, sarcastica,. amara,
ironica, telegramatica, soptita, plingareata.

EXAMENUL FUNCTIILOR PSnnCE

A)CONSTlINTA: Cine esti? Unde locuiesti?Cind te-ai nascut?Unde? Citi ani aii Cind ai venit aici!
Sti unde te afli? Ce fel de loc este acesta? Ce este aC"8sta cladire? In ce ·oras esti! Sti cine sint eu? Care e
slujba mea? Ce fac eu?
-Orientarea : A se nota chiar si alteran uscareA se deosebi orientatea bolnavului de capacitatea sa
de a se incadra in mediul nou.Cind sint tulburari de apreciere subiectiva a timpului se indica o examinare
speciala a capacitatii de apreciere si reproducere a intervalelor de timp.
-Constiinta bolii psiltice:Te consideri bolnav?Cum: mintal, nervos, somatic?
B)PERCEPTIA:
a)ha!uf'ÎDatii auditive:
Te a"zi vreodata cbemat pe nume cind esti singur?Vorbeste lumea despre tine?Cind, cine, cu ce
ocazie? Sunetele par sa vina din interior sau din afara? Vm mai mult dintr-o·parte sau dintr-alta? Sint clar
pronuntate?Voei de barbati sau de femei? Le cunosti? Ce spun?Sint placute sau neplaeute?Cum te afecteaza!
Colii axplicil
b)haIucinatii viZllale:
Ai vreo tulburare in vederea ta? Ai awt vreodata viziuni?Iti imaginezi ca vezi lucruri ca intr-un
vis?Cu ochii dascbisi sau incbisi?Ziua· sau noaptea?Unde, cind, ce?Ce lagatuta au lucrurile pe care le vezi cu
.
~ -
eaza? Ce inseamna?
c)Halucinatii gustative: _
Cum e gustuI dUmitale? E la fel ca inainte? Simti gusturi deosebite, bizare? Cum le exp~ci?
Mincarea, apa, medicam"!!tele au alt gust, ca si cum ar fi fillsificate?
d)Halucinatii olfactive:
Cum e mirosul dUmitale?
Te supara mirosuri ciudate sai neobisnuite?Explica! Ai mirosit vreodata eter sau gaz? Cind? Undei
Cum s-a intimplat?
e)Halucinatii tactile
:Ai avut vreodata senzatii corporale care sa te conduca la gindul ca esti atins?Ce fel?Prin ce crezi ca
ai fost atins? Cum ezplici?
f)HaJucinatii cenestezice:
Simti vreo presiune,vreo modificare in corpul tau? Oasa rupte? Creier oscat?Senzatn sexuale
ciudate? Intestinele, plaminii dumitale fac lucruri ciudate? .
g)Tulburari de scbema corporala:
Simti vreo scbimbare in relatia dintre partile corpului dUmitale?Simti vreo scimbare in pozitia
dumitale corporala, in volumul corpului dumitale?Ai vreodata senutil ciudate din partea muschilor sau
articu1atiiIor?
h)Tulburari de perceptie a timpului:
Timpul se scucge la fel ca inainte?Ai avut vreodate senzatia ca ai mai treit evenimente pe cere le-ai
mai trit cindva?Cum? Explica! Ti se par vreodata lucrurile necunoscute, nefamiliara, ciudate?
i)Derealizare:
Lumea e la fel ca inainte?Cum e schombata?ce anume o schimba?Cum explici?
j)Deprsonalizare:
Ai awt vreodata simtiri deosebite, nenonnale, ciudate/Descri...le. Ce crezi despre ele?
C)ATENTIA:
 Este usor de a atrage atentia pacientuJui?Poate sa-si concentreze atentia asupra unei probleme
pentru o perioada mai lunga de timp?Poate fi distras usur sau nu este pcrturbabil de catre nici un
stimul?Obtinerea atentiei bolnavului depinde de un anumit teritoriu sanzitiv la care ne' referim?Atentia si
concentrarea ei sint influentate de fluctuatiile constiintei?Este atentia' saltareata, inconstanta, 1abila,
superficiala?
D)MEMORIA:
-Evocarea:
Confruntarea datelor personale oferite de bolnav cu cele obtinute de la apartinatori.Re~ea
evenimentelor social-politice si istorice
~Fixarea:
Nume, adrese, cifre, perechi de cuvinte, istorioare..
E)GINDIREA:
a.Forma:
-Viteza: incetinita, accelerata,baraje ideative etc.
-Asociatiile: lentoarea asociatiei, legatura intre idei, ,disociatia,in9"'renta etc.
b.Continnt:
Udei dominante:
Te preocopa in mod intens un Bnllmit lucru? Ce? De ce?
2.0bsesii:
Te gindesti mult la un luau? La ce anume? Te simti coostrins sa te gindesti la el? Sint cuvinte,
fraze, lucruri care iti vin marcu in minte impotriva vointei tale? Te simti coostrins sa executi anumite gesruri,
sa atingi, sa oumeri, sa te speli etc ?
3.Idei delirante:
-Delirul expansiv
'. :Cum esti multimiI de dumneata insuti?Ce parere ai despre dumneala?Ce talente , calitati ai?Ce
avere ai?Ce'poSlbilitati ai?Ce meserie cunosti?Ce functii poti indeplini?Esi sigur? .
-Delir depresiv:
Ai gresit cu ceva?Ai 'tot ce iti trebuie?Ce va fi in viitor/Cum este viata dumitaleiCe presimtiri
.ai?Cum te ingrijeste familia?Eşti sigur?
-Delir do. inllue.ito'
Te simti condus de o forta exterioara!re simti hipmotizat sau sub influenta Ulior farmece?Faci sau.
gindesti impotriva vointei dumita1e?Ti se fura gindurile?Mintea sau corpul dumita1e este influentat de masini
electrice,p1.lterispecl8îe?Ei:isti iDtimplan ciudate-iiJ.-Ultima vremC'lEsli crinvms ca ii dieplate?
F)INTELIGENTA: .
Aceasta e><amÎI)are poate pune pacienrul intr-o situatie neplacuta prin intrbarile si probele la care il
supunem.De aceea vom incepe prin a-l intreba daca are vreo dificultate in gindire, concentrare,
asimilare,intelegere, judecata.Acest lucru da pacientului poSl'bilitatea de a-si scuza erorile in mod anticipat si
in acelasi timp orienteaza examinatorul inspre dificultatile speciale si critica pacientului,Pentru aprecierea
capacitatilor intelectua1e anterioare imbolnavirii se vor aprecia realizarile, aspiratiile, planurile de-a lungul
vietii , pina in momentul respectiv.Pentru aprecierea situatiei prezante se vor crea situatii de rezolvat.
a.Discriminari:
-Diferenta dintre o minciuna si o greseala.
-Duferenta dintre un tufis si un copac.
-Dferenta ditre un pitic si un copil.
b.Definlri:
-Ce este un stat?
-Ce este un popor?
c.Generalizari:
-Ce este fagu1 , stejarul, carpenul, ulmul?
-Ce est. parul, marul, prunu1l
d.Calculul mintal
.,Perspicacitatea
 Ce crezi despre tot ce mi-ai spus?Cum iti explici starea ta pr=ta?Ce crezi ca este cu
dumneata?Exista ceva ce DU e in regula indumoeata?Te consideri altfel decit ai fost inaiirte?Esti bolnav? Cum
iti explici atitudinea familiei fata de dumneata!
f Cilitre, scriere.
g.Daca ii spun bolnawlui mici istorioare intelege el ceea ce i se povesteste si retice detaliile?Exista
tendinte conlilbulatorii sau impreciziuni in relatarea celor expuse?
G)AFECI1VlTATEA:
Se descrie aspectul bolnavului in masura ia care exprima afectivitalea.SC pot intilni;Veselia,
exaltarea, tristetea, iritabilitatea, suspiciune, teama, ingrijorare: neliniste,perplex:itate, ratacire,
indiferenta,apatie.Se va observa constanta afectu1ui,inflUentele care il modifica, legatura dinre
afectivitate(aparenta) si ceea ce spune.
l Date obiective
:Se va aprecia starea emotionala cind vorbeste cu fiunilia sau cind se mentiollPJlza puncte sensibile
din anamneza.Raspunde la glume?Se acorda atentie fenomenelor vegetative cere acompaniaza starea
afectiva:paloare, rosire, tahicardie, bradicardie, transpiratii, lacrimare, diJatate Pupilara etc.
2Date subiective
:Cum te simti sutletedte?Cum este dispozitia dumitale?Esti optimiSl'?Pesimist?Ai necamri?Esti
nelinistit, nervos,speriat?Ce fel de necaZllri aiffe simti bolnav, neputincios? Poti Iucra?Iubesti viata ca
unointe?Te gindesti la moarte?Cu teama?Cum ai dori sa morii Cum consideri viata?
H)ACTIVITATEA
1,1nstioctuaJa:
-1. alimentar.sitiofobie, bulimie, pervertiri.
-1. se:xlIaI-scam!, crescut, pervertit
-1. de conservare:automutWu1, sinucideri.etc.
2.Felul miscarilor' motorii: eXagerate, incetinite, inhibate, constante, intrerupte,
capricioasa,spontane, provocate,agitate, oelinistite.
Au miscarile si atitudioile o intentionalitate sau inteles?Pe:rceptiile reale sau halucinatorii par sa
modifice comportame:ntul?Daca e inactiv rezista la miscari pasive sau mentin o anumita atitlldinefSe opune
ordinelor?Nu le executa S!'u le executa.invers? CIini isi peb eee ziua?CeplaIlllri de-viitor are?
I)PERSONALlTATEA:
,
1.Pre:morbida:
ce-feraelW( ferde a fi) avea bu1DaviJl inainte de: a se imboiJ)avi?
2.Actuala:
Cum a influentat sau modificat boala psihica felul,de ali al pacientului anterior bolii?