Sunteți pe pagina 1din 33

COMUNA MOGOŞEŞTI-SIRET,

JUDEŢUL IAŞI

MONOGRAFIA SATULUI
REALIZATOR : AU PREZENTAT :
PROF. IANUȘ MARIA ELEVII : SAMACHIȘ ANDRA TEODORA
LEONTE NARCISA
BORDEIANU LOREDANA
IANUȘ CARINA
AŞEZAREA GEOGRAFICĂ ŞI VECINII

• Comuna Mogoşeşti-Siret este aşezată în


centrul Moldovei , în partea de vest a
judeţului Iasi , între râurile Moldova si
Siret, la o distanţă de 15 km de oraşul
Paşcani si 28 km de municipiul Roman ,
fiind străbătută de şoseaua judeţeană
Roman-Pascani. Ocupă o parte din
terasa inferioară precum si din terasa
superioară a raului Siret, prin asezarea
satului Mogosesti Siret si ajunge la cota
cea mai înaltă de 320m peste nivelul
mării în satul Muncelu de Sus.
• La est se învecinează cu comuna
Alexandru Ioan Cuza, la sud cu comuna
Hălăuceşti, judeţul Iaşi şi Nisiporeşti
judetul Neamt , la vest comuna Tupilaţi
(Hanul Ancuţei) judetul Neamţ, de care
o desparte drumul European E85
(Bucuresti-Suceava) iar la nord
comunele Mirosloveşti , satul Ciohorăni
şi Stolniceni Prajescu (satul Cozmeşti)
ambele judetul Iasi .
COMPONENŢA COMUNEI
• Comuna Mogoşesti-Siret se compune din
urmatoarele sate: Mogoşesti-Siret , Tudor
Vladimirescu și Muncelu de Sus.
• Primele două sunt desparţite doar de
unele uliţe, între ele nu mai este distantă
nelocuită.
• Muncelu de Sus este aşezat la doar 4km
de centrul de comună şi se împarte în trei
sectoare: Vale, Deal si Vie .
RELIEFUL COMUNEI
• Relieful comunei este un relief colinar ca
formă si înfăţişare , având variaţii de la luncă,
Lunca Siretului, pană la podiş, partea cea
mai înaltă în centrul satului Muncelu de Sus
(320 m).
• La acestea se adaugă cele două terase ale
Siretului, prima având acelaşi nivel cu lunca
şi este inundabila , iar a doua este mai înaltă
situată între şoseaua judeţeană si calea
ferată Bucureşti-Suceava .
CLIMA COMUNEI
• Comuna Mogoşeşti-Siret este situată într-o regiune cu climat
continental excesiv, temperatura medie anuală fiind de 8,5°C, ceva
mai scăzută decît la Iaşi şi la Bârlad, datorită invaziilor de aer din
anticiclonul euroasiatic, invazii ce se fac resimţite mai ales pe
Valea Siretului.
• În general, iernile sunt mai aspre, în comparaţie cu cele din
părţile înalte ale Podişului Central Moldovenesc sau Subcarpaţii
Moldovei. În unii ani se produc înzăpeziri care blochează drumurile
din regiune. Stratul de zăpadă se menţine 65 – 70 de zile, ceva mai
mult decât în Podişul Central Moldovenesc sau în Câmpia Moldovei.
Temperatura medie a lunii ianuarie este de (– 4,8°C), iar minima
absolută a fost de (– 33,2°C) şi a fost înregistrată la 20 februarie
1954.
• Vara, valorile sunt mai mici decât în sudul Câmpiei Moldovei sau în
regiunile înalte ale Podişului Central Moldovenesc. Temperatura
medie a lunii iulie este de 19,9°C, maxima absolută, de 38,2°C, a
fost înregistrată la 17 august 1952.
• Durata medie anuală a strălucirii soarelui este cuprinsă între 1750
şi 2000 ore. Precipitaţiile medii anuale variază între 500 şi 600
mm, cu o cantitate maximă de 917,7 mm în 1897 şi una minimă de
318,9 mm în 1973. Burniţele de lungă durată, din timpul
toamnelor, îngreunează circulaţia pe unele drumuri.
HIDROGRAFIA
• Principala apă curgătoare este râul Siret . Aceasta
străbate comuna prin partea de est curgând de la
nord la sud pe o distanţă de aproximativ 3 km. Albia
Siretului are o lăţime maximă de până la 10 m dar în
cazul anilor ploioşi când se produc inundaţii albia se
lărgeşte pe toată lăţimea luncii până la 200 m .
• În Siret se varsă mai multe pâraie care izvorăsc din
colinele situate în partea de vest a comunei. Ele au o
lungime de până la 4 km şi o lăţime maximă în anii
ploioşi de 2 m.
• În lunca inundabilă a Siretului se găsesc bălţi şi
mlaştini. Mlaştinile s-au format în vechi meandre ale
Siretului separate de râu prin cordoane de nisip şi
mâl. Ele sunt alimentate cu apă provenind din ploi şi
topirea zăpezilor.
FLORA ŞI FAUNA
• Comuna este situată într-o zonă de silvostepă
puternic antropizată.
• Stepa a fost transformată de locuitori în terenuri
agricole. Din ea se mai păstrează mici pâlcuri situate
în partea de nord-est şi de vest a comunei.
• Pădurea de foioase are aspect de parc fiind situată în
centrul comunei în partea de nord-est a satului
Muncelul de Sus, ocupând o suprafaţă de aproximativ
5 ha. Principalele esenţe: fagul, stejarul, carpenul
etc.
• În lunca Siretului există mari suprafeţe ocupate de
zăvoaie şi vegetaţie hidrofilă.
• Fauna este formată din vulpi, iepuri, mistreţi, păsări
iar în Siret şi apele din jur peşti, batracieni şi alte
animale acvatice.
SOLURILE
• Terasa de confluenţă şi terasele înalte
ale Siretului sunt acoperite cu cerno-
ziomuri.
• Luncile şi terasele inferioare cu soluri
aluviale şi protosoluri aluviale.
• Numai pe partea dreaptă a Siretului
apărând lacoviştile, pe mici suprafeţe.
• Pe dealurile înalte, din stânga şi
dreapta văii Siretului apar solurile
brune luvice.
RESURSELE NATURALE
• Terenurile agricole şi pajiştile situate atât
în luncă cât şi pe terasele Siretului reprezin-
tă principala resursă naturală a comunei.
• La acestea se mai adaugă pietrişurile şi
nisipurile exploatate în balastierele de la
Mogoşeşti şi Luncaşi şi lemnul pădurilor,
atât cele de luncă cât şi cele de deal.
• Siretul este, la rândul lui, o importantă sursă
de apă pentru irigaţii cât şi piscicolă.
ISTORICUL COMUNEI
Mogosesti-Siret
● În malul râului Siret s-au descoperit tezaure cu monede din bronz
(sec. I-II) şi din argint (sec. al XVI-lea).
• Bătrânii din Mogoşeşti povestesc ca în a doua jumătate a secolului
al XIV-lea si începutul secolului al XV-lea, boierii moldoveni,
datorită padurilor imense de stejar, fag, carpen si salcie ce le
aveau pe ambele maluri ale Siretului unde era o faună bogată în
vânat, au întreţinut relaţii de prietenie cu boierii din Ardeal, pe
care i-au invitat la diferite vanatori.
• Se presupune, de asemenia că un oarecare boier "MOGOŞ" din
Ardeal s-a stabilit cu familia si argatii in partea de est a raului
Siret şi primind ca donaţie din partea Mănăstirii Neamţului o parte
din moşia care se întindea între actualele comune Stolniceni-
Prăjescu, Heleşteni si Hălăuceşti şi satul Muncelu de Sus a pus
bazele satului Mogoş care mai tarziu se va numi Mogoşeşti şi îşi va
schimba locul în partea dreapta a Siretului.
• Din această legendă reiese faptul că satul Mogoşeşti a fost înfiinţat
în prima jumătate a secolului al XV-lea , fapt ce este dovedit şi de
faptul că la 25 august 1454 este menţionată vama de la Mogoşeşti.
ISTORICUL COMUNEI
Muncelu de Sus
• Sat aşezat pe terasele înalte din dreapta văii Siretului
Pe teritoriul lui s-au descoperit tezaure monetare şi
vase din argint din epoca romană.
• În ceea ce priveşte vechimea satului Muncelu de Sus,
din documentele privind istoria României din sec XIV
- XV editate de academia R.P.R din anul 1954, reise
ca la 8 septembrie 1442 acest sat exista.
• El a fost primit de Bode Hârje ca răsplata pentru
slujirile sale din timpul domnitorului Alexandru cel
Bun.
• Această moşie este stăpânită apoi de o serie de
boieri, printre care îl amintim pe paharnicul Baloş al
carui nume se pastreaza si astăzi prin "padurea la
Baloş".
ISTORICUL COMUNEI
Tudor Vladimirescu
• Satul a fost înfiinţat în anul 1892 prin “Legea
însurăţeilor” în urma împroprietaririi unor
cetaţeni care se vor aşeza aici si vor forma în
anul 1896 un sat numit "Satul Nou“.
• În anul 1921, i se schimba numele in "Princi-
pesa Maria"
• Iar acesta se va schimba la rândul lui la 23
martie 1948 în "Tudor Vladimirescu" , nume
care se păstrează şi în ziua de azi.
PERSONALITĂȚI ALE COMUNEI
• Dan Monah (11 februarie 1943 – 21 septembrie 2013), doctor în
istorie în 1995 cu teza “Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni”.
S-a nascut la Mogoșești-Siret, a trăit la Piatra-Neamț și a fost
profesor de istorie, muzeograf și cercetător științific în istorie la
institutul A.D.Xenopol Iași. A decedat la Iași.
• Profesorul doctor, Ernest Ene, specialist în economie. A fost moșier
în satul Muncelu de Sus, membru de seamă al Partidului Național
Țărănesc în gruparea condusă de Virgil Madgearu. Este autorul
lucrării “Statul țărănesc”, publicată în 1932.
• Profesorul-istoric Gheorghe Jescu, profesor și director la Școala
Muncelu de Sus, a descoperit patru tezaure în țară și a alcătuit
prima monografie a comunei Mogoșești-Siret.
• Învățătorul Dumitru Călin, a lucrat în Școala Mogoșești-Siret până
în 1999 când a decedat. S-a remarcat prin activitatea artistică, a
fost pictor, dar și prin activitatea etno-folclorică. A fost colecționar
de material etnografic și îndrumătorul unei trupe de dansuri
populare care a obținut premii în județ și în țară.
POPULAŢIA COMUNEI
• Populaţia comunei este de 3821 de locuitori împărţiţi
astfel: 2086 în Muncelu de Sus, 915 în Tudor Vladimi-
rescu şi 820 la Mogoşeşti-Siret.
• În anul 2014 în comună s-au născut 6 copii
(natalitate 1,6‰) și au decedat 52 de persoane
(mortalitate 13,6‰). Bilanțul natural este de -12‰
ceea ce exprimă o scădere drastică a populației
comunei și de îmbătrânire a acesteia.
• Populaţia este structurată după vârstă, sex, religie şi
ocupaţie.
• Cei mai mulţi locuitori se ocupă cu agricultura.
LOCUITORII CATOLICI
• O notă distinctivă în
structura populaţiei
comunei este pre-
zenţa locuitorilor de
religie catolică păs-
trători a unui port şi
a unei culturi deo-
sebite
ACTIVITĂŢI ECONOMICE
• Principala activitate economică a
locuitorilor este agricultura.
• La aceasta se adaugă exploatarea
rocilor de construcţie şi a lemnului.
• Sectorul tertiar este reprezentat prin
comerţ, educaţie, sănătate, instituţii
care fac importante servicii popula-
ţiei.
ȘCOALA GIMNAZIALĂ
MUNCELU DE SUS
• În comuna Mogoșești-Siret sunt două școli gimnaziale care includ
și grădinițe;
• Până în anul 2010 cele două școli au funcționat ca unități școlare
cu personalitate juridică de sine stătătoare;
• În anul 2010 Școala Mogoșești-Siret și-a pierdut personalitatea
juridică din cauza reducerii numărului de elevi, devenind structură
a Școlii Gimnaziale Muncelu de Sus.
● În prezent unitatea dispune de două localuri de școală și unul de
grădiniță și funcționează cu un număr de 93 de preșcolari, 141 de
elevi în învățământul primar, 191 de elevi în învățământul
gimnazial și un corp profesoral format din 5 educatoare, 9
învățători și 18 profesori la care se adaugă un personal auxiliar
format dintr-o secretară, un contabil, un șofer, trei fochiști și șase
oameni de serviciu.
● Cadrele didactice dau tot ceea ce este mai bun si mai frumos
elevilor, le modelează sufletele mângâindu-le şi dăruindu-le din
inima lor iubire.
ŞCOALA MOGOŞEŞTI-SIRET
• A fost construită din cărămidă
între anii 1970 - 1974 şi
inaugurată pe data de 11
noiembrie 1974.
• Până atunci școala a funcționat
într-o altă clădire situată vizavi de
Biserica ortodoxă din Mogoșești-
Siret care a fost construită din
paiantă și dată în folosință în
1868. După darea în folosință a
noului local de școală această
clădire a fost folosită ca grădiniță
până în 2008 când a intrat în
reparații capitale.
• Timp de 10 ani, noul local a
funcţionat cu clasele l-VIII.
• Între anii 1984 - 2000 se trece la
învăţământul complementar fiind
adăugate şi clasele IX - X.
• În prezent funcţionează cu două
grupe de grădinită, patru clase
primare, dintre care una
pregatitoare, si patru clase
gimnaziale.
ELEVII DIN MOGOŞEŞTI DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI
FRUMOASE ŞI UTILE ÎN ŞCOALĂ ŞI ÎN AFARA EI
EI NU UITĂ NICI SĂ ÎNTREŢINĂ FRUMOS
ŞI CURAT SPAŢIUL DIN COMUNĂ
ELEVII ŞCOLII CONSERVĂ CU DRAG
PORTUL ŞI OBICEIURILE TRADIŢIONALE
EI ÎMPODOBESC HOLURILE ŞCOLII CU
ILUSTRAŢII DIN JUDEŢUL IAŞI
ŞCOALA MUNCELU DE SUS
• Şcoala din Muncelu de
Sus s-a dat in folosinţa
la 1 septembrie 1969,
cu opt sali de clasa, un
laborator, doua
cancelarii, bibliotecă si
două camaruţe de
depozitare a
materialului didactic.
• În prezent aici este des-
chis drumul cunoaşterii
pentru 90 elevi in
învăţământul primar,
114 in invăţământul
gimnazial şi 61 în invă-
ţământul preşcolar.
Școala Muncelu de Sus – un spațiu
în care elevii învață cu drag
INSTITUȚII RELIGIOASE
BISERICA VECHE DIN MUNCELU DE SUS
• Această biserică a fost adusă de pe vechea vatră
a satului, din locul numit Groapă.
• Pe crucile vechii biserici se află semiluna ce
arată că această biserică exista din vremea
ocupației turcești. Pisania vechi bisericii zice:
“Ceastă Sfântă Biserică din lemn avînd hramul
Sfinților Arhanghili Mihail și Gavril a fost clădită
în anul 1803, așa cum arată inscripția de pe
clopotul mic din clopotniță.
• Ea a fost așezată mai întâi la locul numit Via
Veche - Broșteanca de unde a fost mutată în
locul de astăzi …”
• La 1856 prin îngrijirea preotului Gheorghe
Popovici, biserica a fost reînnoită lucrându-se la
catapeteasmă în casa lui Filip Todirașcu din
Muncel.
• În 1903, prin contribuția enoriașilor a fost adus
și clopotul mijlociu de la Vaslui. Odată cu
construirea bisericii noi acest sfânt lăcaș a fost
închis.
• Se spune că această biserică a fost cumpărată de
la sașii de peste munte, de către cetățenii din
Muncel.
• La început are hramul Nașterii Maicii Domnului
de la sfințirea din 1924, iar în urma sfințirii din
1988 i se dă hramul Sfintei Parascheva.
• Biserica de lemn de la Muncelul de Sus
reprezintă un tipar al artei tradiţionale a
lemnului de odinioară. Construită din bârne de
stejar dispuse orizontal, încheiat la colţuri „în
căţei“, biserica se remarcă prin deosebitele
decoraţiuni ce se întâlnesc în pridvor. Acesta
este sprijinit pe stâlpi sculptaţi, având grinzi
lucrate cu „înflorituri“. În prezent, bisericuţa
este căptuşită atât în interior, cât şi în exterior
cu scândură.
• De-a lungul timpului, lăcaşul de cult a suferit mai
multe intervenţii. Astfel, la 1903 pereţii au fost
blăniţi cu scândură în interior şi exterior, la 1940
s-a reparat acoperişul, fiind înlocuită draniţa, iar
la 1965 aceasta a fost din nou înlocuită,
bisericuţa suferind şi unele reparaţii atât la
interior, cât şi la exterior. „Ultima reparaţie a
fost făcută în 2004. Căpriorii erau mâncaţi. I-am
schimbat, am pus alţii trainici. Am măsurat
milimetru cu milimetru tot ce-am făcut, ca să nu-
i schimbăm forma. Şindrila era putrezită şi ploua
înăuntru. Am pus o şindrilă mai bună acum şi nu
mai sunt probleme“, povesteşte părintele Mihai
Croitoru.
• Potrivit arh. Smaranda Gâlea, specialist în
Cercetarea Monumentelor Istorice, „această
construcţie îşi menţine forma şi decoraţia iniţială
şi are proporţii deosebit de frumoase. Obiectul
de arhitectură este valoros atât ca obiect în sine,
cât şi ca ambient“.
• Valoare artistică şi arhitecturală
• Încadrată din punct de vedere stilistic în
arhitectura populară specifică secolului al XIX-
lea, monumentul de la Muncelu de Sus se
remarcă prin câteva componente artistice de
excepţie: sculptura pridvorului şi pictura
catapetesmei şi a icoanelor, ce datează de la
sfârşitul secolului al XIX-lea-începutul secolului
XX. Catapeteasma este lucrată din lemn de tei
sculptat şi pictat „cu 4 rânduri de icoane şi o
cruce a răstignirii deasupra“ şi datează de la
1856.
• În ceea ce priveşte planul arhitectural, biserica
are plan trilobat. Accesul se face printr-un
pridvor deschis, deasupra căruia este amplasată
o turlă clopotniţă.
• În interior, biserica are două bolţi de formă
octogonală, una peste naos şi una deasupra
altarului. Peretele despărţitor dintre naos şi
pronaos este reprezentat de o grindă portal, cu
marginile lucrate îngrijit.
BISERICA “SFÂNTU NICOLAE” DIN MOGOSESTI-SIRET

• Biserica este construita la începutul secolului al XIX-


lea din lemn de stejar si tencuita și sfințită în anul
1821.
• Îm secolul al XVIII-lea a mai existat o biserică mai
veche la Mogosesti-Siret construită din paiantă și
bârne de lemn și situată pe locul unde se află astăzi
casa moșului Gheorghe Pintilie.
• Dupa toate probabilitatile ctitorii au fost calugarii de
la vechiul schit, al Manastirii Neamtului, de prin
partile acestea.
• Pe un sfant potir se afla urmatoarele insemne:
"ARHIMADRIT SI STARET NAFTANAI" fara alte date.
• Planul arhitectural este in forma de cruce, cu abside
laterale, iesite in afara la naos si cu altarul in forma
de semicerc.
• Pridvorul construit din lemn, de dimensiuni reduse a
fost adaugat ulterior.
• In interior catapeteasma veche din lemn de stejar cu
motive aplicate, a fost inlocuita cu alta noua , in anul
1996, tot din stejar.
• Icoanele de pe catapeteasma sunt pictate in stil
bizantin. In afara de potirul amintit si de un disc,
ambele din argint, biserica nu mai poseda alte obiecte
cu valoare artistica sau documentar-istoric.
• Se cunosc restaorari ale biserici din anii 1912, 1932
(cand a fost facut complet peretele dinspre nord) si
cea din 1952)
Biserica otodoxa "Nasterea Maicii Domnului" Muncelu de Sus

• Parohia Muncelu de Sus se afla in partea de


sud a orașului Pașcani la distanță de 5 km
de Hanul Ancuței și 3 Km de halta CFR
Mogosesti. Biserica a fost construita din
caramidă între anii 1911-1924 când a fost și
sfințită sub păstoria preotului Gheorghe
Cosmuliuc.
• Biserica a fost facută cu cheltuiala
credincioșilor si a familiilor proprietarilor
Grigore Alexandrescu si Ernest Ene.
• Biserica are formă de cruce, la stranii si in
rest sub forma de navă, este înaltă de 10.5
m până la acoperiș, lungă de 24 m si lată de
9m.
• Pictura in interior este in frescă, la fel si in
exterior sunt grupați sfinți în firidele din
partea de sus. a pereților. Acoperișul este
din tablă zincată și a fost reparat in anul
1991. Parohia este formata din 660 familii.
• Din anul 1988 preot paroh este Croitoru
Mihai, în această perioadă s-a refăcut
pictura, mobilierul bisericii, acoperișul, noua
clopotniță, cimitirul celor 106 eroi din 1944,
casa de prăznuire.
PAROHIA ROMANO-CATOLICĂ DIN MOGOȘEȘTI SIRET

• Catolicii din Mogosesti-Siret sunt emigranți


transilvăneni din a doua jumătate a secolului al XVIII-
lea, regrupați aici din centrele catolice vecine si
prezența lor la Mogosesti-Siret a fost semnalata
pentru prima data de Status Animarum 1821 al
parohiei Hălăucești sub forma "Mogoscest" având
atunci 14 familii. Schematisimul Misiunii 1894 arata la
Mogoșești "ecclesia in constructione" Aceasta biserica
a fost recladită din cărămidă la forma de azi în anul
1919 și cu reparațiile necesare există și astazi.
• Din anul 1961 la Mogoșești a fost expozitură cu
Capelanie locală a parohiei Halaucești, iar din anul
1982 această Capelanie a fost transformata in centru
parohial.
• La 31 decembrie 1993 erau la Mogoșești 225 familii
catolice cu 679 credincioși.
• Catolicii din Muncelu de Sus sunt emigranți
transilvăneni din a doua jumatate a sec. al XVIII-lea,
regrupați aici din alte centre catolice vecine. Au fost
semnalați penrtu prima dată de Status Animarum
1821 al parohiei Hălăucesti sub forma "Moncell" si
erau atunci numai cinci familii.
• Bisericuţa din Muncelul de Sus a fost construită din paiantă
în anul 1927 şi, cu reparaţiile cerute de scurgerea timpului, a
fost utilizată până în 1998 când s-a dat în folosinţă actuala
biserică construită din beton şi cărămidă între 1995-1999.
• Filială a parohiei Mogoşeşti-Siret, la 31 decembrie 1993 erau
la Muncelul de Sus 25 familii catolice cu 69 credincioşi
Biserica Ortodoxă de stil vechi " Nașterea Maicii Domnului "
Muncelu de Sus

• Biserica Ortodoxa de stil vechi se afla in centrul


satului. Prima tentativă de construire a unei biserici
pe stil vechi a avut loc in anul 1937, atunci cand
aceasta comunitate numara mai multe familii. Atunci
creștinii au început să adune atât resurse bănești cât
și materiale de constructie. Așa se face ca s-au strâns
în jur de paisprezece caruțe cu cherestea dar când
mai aveau aproape un kilometru pana in sat, venind
cu caruțele încarcate cu cherestea de la munte, au
fost întampinați de un grup de cetațeni fiind instigați
de catre "o anumită persoană" care nu dorea
construirea acestei biserici si li s-au confiscat toate
materialele.
• Din 1937 si pana la Revolutia din 1989 creștinii pe rit
vechi erau nevoiți să parcurgă treizeci de kilometri
până la biserica cea mai apropiată în credința lor la
Urecheni, acolo facând toate servicile necesare vieții
de creștini.
• Odată cu Revoluția din 1989 a încolțit din nou in inima
și sufletul creștinilor idea de a construi biserica. S-a
ales un comitet de inițiativa și în februarie 1990 s-a
trecut la lucru. Construirea bisericii a durat cinci luni
asfel ca in luna iunie a aceluiasi an s-a oficiat prima
Sfântă Liturghie în biserică, fiind numai zidită,
acoperită si tencuită pe interior.
• În privința banilor necesari pentru ridicarea acestui
lăcaș ei au rezultat din donații ale enoriașilor si ale
unor creștini atât din sat cât și din împrejurimi.
• În prezent biserica este pictată și a fost sfințita în
anul 1995.
POTENŢIALUL TURISTIC AL
COMUNEI
SIRETUL CA
BAZĂ DE
AGREMENT
PRIN
UTILIZAREA
PLAJELOR ŞI
PENTRU
DISTRACŢIE
LA PESCUIT
TABĂRA DE LA MUNCELU DE SUS
• A fost înființată în 1961 preluând o serie de clădiri care au aparținut Unității Militare Muncelu de Sus ce au
fost clădite în anul 1959 și pusă sub coordonarea Ministerului Educației și Învățământului;
• Tabara este situata in mijlocul padurii Calugara la 20 km. de orasul Pascani pe drumul judetean care face
legatura intre comuna Mogoșești - Siret si Hanul Ancuței;
• În tabără se poate ajunge cu trenul, stația de debarcare este gara CFR Pașcani sau gara CFR Mogoșești -
Siret, iar deplasarea pana la tabara se efectueaza cu mijloace proprii de transport;
• Tabăra a fost reabilitată între anii 1997-1998 și 2008-2010, după ultima reabilitare intrând sub patronajul
Ministerului Tineretului și Sportului, Direcția pentru Sport și Tineret Iași;
• Dispune de 140 de locuri de cazare;
• Cazarea se face in 4 pavilioane si 4 casute;
• Pavilionul “Petrișor” - este o clădire având 6 camere cu cate 3 locuri dotate cu chiuvetă în cameră și grup
sanitar pe hol, care functioneaza permanent, camerele fiind dotate cu incalzire pe aeroterme;
• Pavilionul “Miorita”, cuprinde un numar de 8 camere, dotat cu grup sanitar si dus propriu, poate functiona
si in regim permanent, pavilionul fiind dotat cu sobe si incalzire centrala;Acest pavilion mai cuprinde un
numar de 4 camere a cate 2 - 3 paturi cu grup sanitar pe hol si chiuveta in camera, functionand permanent,
un apartament care cuprinde o camera, grup sanitar, bucatarie si o sala de sedinte.
• Pavilionul “Teisor” cuprinde 4 camere cu cate 4 - 5 locuri in camera, functionand in regim permanent fiind
dotate cu sobe;
• cabana “Bradulet” cuprinde 3 camere a cate 10 locuri functionand in regim sezioner;
• 4 casute a cate 5 paturi la care grupurile sanitare sunt exterioare, elevii cazati aici pot face dus la sala de
dusuri aflata in perimetrul taberei.
• Tabara dispune de o sala de mese cu o capacitate de 300 locuri, un teren de sport parc de joaca, pista de
popice, un club aflat in pavilionul “Teisor” care poate fi folosit ca loc pentru discoteca si sala de sport, dotat
cu sobe si un amfiteatru cu scena unde se pot sustine spectacole artistice;ități
• Tabăra oferă servicii de cazare și masă pentru elevi și tineri, posibilități de distracție și joacă în spațiile
special amenajate în curtea taberei precum și posibilități de organizare a banchetelor școlare și a altor
festivități destinate copiilor și tinerilor.