Moldova

Republica Moldova este situată în partea centrală Sud-Estică a Europei, la vest fiind mărginită
de râul Prut, care formează hotarul cu România, iar la nord, sud și est se învecinează cu Ucraina.
Majoritatea teritoriului este constituită de podișul deluros dintre Prut și Nistru. Dunărea formează
pentru 569 de m hotarul de sud a țării.

Republica moldova este situata in cel de-al doilea fus orar. Ea ocupa cea mai mare
parte a teritoriului dintre riurile Prut si Nistru, si o fisie ingusta in partea stinga a nistrului
in cursul sau de mijloc si inferior. Pe harta tarii Republica moldova, dupa configuratia
frontierelor sale, seamana cu un strugure. Suprafata teritoriului este de 33 843 km2,
republica ocupind in aceasta privinta al 32-lea loc in Europa. Teritoriul se desfasoara pe
o distanta de 350 km de la nord la sud si de 150 km de la vest la est. O particularitate
importanta a asezarii economico-geografice a Moldovei consta in vecinatatea ei cu
Ucraina.
Hotarul de sud al republicii se intinde pina aproape de Marea Neagra, iesirea la mare
deschizindu-se prin Limanul Nistrului si delta Dunarii. Acestea sunt caile pe care
Moldova intretine relatii economice cu tarile situate in bazinul Dunarean.

Puncte extreme:
cel mai jos punct: Raul Nistru -2 m
cel mai inalt punct: Dealul Balanesti +430 m
extrema de Nord: Naslavcea
extrema de Sud: Giurgiulesti
extrema de Vest: Criva
extrema de Est: Palanca
Relieful:
Conditiile naturale actuale ale Moldovei s-au format in cea mai mare parte sub
influienta regiunilor fizico-geografice invecinate: partea de sud-vest a Cimpiei Europei
de Est si sistemul muntos Carpati. De aceea, in pofida suprafetei relativ mici, teritoriul
republicii se distinge printr-un caracter divers, eterogen si conditii naturale contrastante.
Relieful este neuniform, accidentat, caracterizindu-se prin alternanta cimpiilor si a
inaltimilor. Clima are un caracter de trecere de la clima Europei de Vest spre clima
Europei de Est si e temperat continentala, cu ierni blinde si veri calduroase. Reteaua
fluviala e formata in fond pe riurile Prut si Nistru, precum si de un numar insemnat de
riuri mici, multe din care vara pe unele portiuni seaca. Solul e foarte variat, insa
predomina cernoziomurile. Vegetatia naturala care in trecut ocupa suprafete imense, in
prezent ocupa doar o suprafata neinsemnata, dar in schimb se deosebeste prin
diversitatea speciilor. De asemenea si fauna republicii e mult mai saraca decit in trecut.
Din padurile si stepele noastre de odinioara in ultimele secole au disparut multe specii
de animale, sau daca nu au disparut numarul lor s-a micsorat numeric. Cu toate
acestea, in Moldova s-au mai pastrat unele specii de animale si plante rare, diferite
monumente ale naturii vii si moarte, complexe teritoriale naturale care au o structura
specifica irepetabila.
Europa centrală Sud-Estică;
Coordonate geografice: 45°27’ - 45°27’ Nord (350 km), 26°39’ - 30°05’ Est (150 km);
Litoralul : Republica Moldova dispune de un acces de 569 m la Dunăre, care în acest loc este
navigabilă pentru navele maritime. Teoretic, Republica Moldova ar putea așadar dispune de o flotă
maritimă, cu condiția ca navele să fie mici și să nu fie multe.
Puncte extreme

 Nord : Naslavcea - 48°20’ lat. N

 Sud : Giurgiulești, pe Dunăre - 45°28’ lat. N
 Vest : Criva, pe Prut - 26°30’ long. E
 Est : Palanca, pe Nistru - 30°06' long. E
 Cel mai înalt punct : Dealul Bălănești - 430 m
 Cel mai jos punct : lunca Nistrului - 2 m.

 Suprafața totală 33.845 mii km2

Peisaj din nordul Moldovei

 Utilizarea terenurilor:

 teren arabil: 53%
 culturi cerealiere: 14%
 pășuni: 13%
 păduri si teren forestier: 9%
 altele: 11%
Terenuri irigate: 3.110 km² (est. 1993) Riscuri naturale: structurile geologice, bunăoară loessul, și
climatul provoacă alunecări de teren

Relief[modificare | modificare sursă]

Peisaj din zona Sîngereiului (anii '80).

În Republica Moldova se evidențiază următoarele forme
de relief: câmpii, podișuri, coline, văi, canioane. Cu excepția acestora din urmă, caracterul general al
reliefului este puțin contrastat, cu forme rotunjite de o eroziune relativ uniformă, datorata atât
slabei pluviometrii, cât și geologiei, în care domină sedimentele recente orizontale .
Resursele naturale sunt : lignitul, fosforitele, ghipsul, terenul arabil.

Harta fizică a republicii.

Geologia Republicii Moldova.

Zonele de vegetaţie naturală ale Republicii Moldova.

Climă[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Clima Republicii Moldova.
Clima Republicii Moldova este temperat continentală. Verile sunt lungi și călduroase cu temperaturi
medii de peste 20 °C, iernile sunt sărace în precipitații iar în ianuarie temperatura medie este în jur
de -4 °C. Cantitatea de precipitații căzute variază drastic, perioadele de secetă sunt dese, dar
mediile multianuale de precipitații se încadrează între 400 mm în sud și 600 mm în nord. Majoritatea
precipitațiilor cad în lunile martie și octombrie atunci au loc și majoritatea inundațiilor și viiturilor.
Minima absolută : -36 °C, maxima absolută : 41 °C.
Iarna începe odată cu intrarea maselor de aer rece în țară : în nordul republicii temperatura medie în
ianuarie este de -5°c , iar în sud de -3 °C. Stratul de zăpadă este foarte subțire și se păstrează
deobicei numai două luni și jumătate în nord și o lună în sud.
Verile sunt forte călduroase și uscate. În luna iulie temeratura medie în nord este de 20 °C , iar în
sud de 22 °C. Deseori, mase de aer tropical aduc temperaturi de 30 - 38 °C. Precipitațiile sunt rare,
majoritatea acestora cad în timpul furtunelor însoțite de grindină și descărcări electrice. Secetele
sunt foarte frecvente.
Prima parte a toamnei se aseamănă cu vara, în a doua parte a toamnei temperaturile încep să
scadă iar ploile devin mai dese.

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Hidrografia Republicii Moldova.
Teritoriul țării este traversat de peste 3200 râuri, râulețe și pâraie permanente, 90% din care au o
lungime mai mica de 10 km și numai 9 de peste 100 km. Cele mai mari râuri și principalele surse de
apă - Nistru are o lungime de 1345 km, Prutul cu o lungime de 967, izvorăsc din munții Carpați
din Ucraina și pentru Moldova sunt râuri de frontieră. În granițele sale actuale, Republica Moldova
are 569 m din malul stâng al Dunării la confluența sa cu Prutul. Cel mai important curs de apă intern
este Răutul ce are o lungime de 286 km și un bazin hidrografic de 7.760 km². Pluviometria slabă și
neregulată determină perioade de etiaj sau chiar de desecare totală a majorității cursurilor de apă cu
debit mic.

Vegetație[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Flora Republicii Moldova.

Peisaj natural din raionul Hîncești

Flora cuprinde 2300 specii de plante sălbatice : din acestea circa 13% sunt specii rare. Printre
arbori, stejarul, fagul, jugastrul și teiul domină. Republica Moldova este situată între două zone de
vegetație : pădurea și stepa, care în trecut au fost acoperite de plante ierboase și vegetație
forestieră. Cea mai mare parte din teritoriul Republicii Moldova este acum modificat de activitatea
umană. Stepa a fost arată, scăzând semnificativ suprafața de pășune, cea mai mare parte a
pădurilor a fost tăiată în secolul XIX, iar mlaștinele au fost drenate.
Suprafața de pădure-verde aflată în rezervații naturale și a zonelor protejate este de 428,5 mii de
hectare (2005). Pădurile ocupă o suprafață de 12,5% la sută. Vârsta medie a pădurilor este de 40 de
ani. Pădurile seculare care s-au mai păstrat ocupă suprafețe mici—6000 ha (2% din suprafața
pădurilor). Predomină pădurile foioase specifice Europei Centrale. Componența lor floristică este
destul de diversă și numără peste 100 de specii de arbori și arbuști.

Faună[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Fauna Republicii Moldova.
Fauna cuprinde 68 specii de mamifere (bunăoară vulpea, căprioara, cerbul și mistrețul), 270 specii
de păsări și zeci de mii de specii de nevertebrate. Varietatea condițiilor de mediu din trecut și
abundența de alimente a contribuit la formarea unei faune sălbatice felurite în Moldova. Cu toate
acestea, datorită creșterii utilizării terenului pentru agricultură și datorită extinderii orașelor, fauna
este în prezent mult mai saracă. Peste 45 de specii de mamifere (urși, bouri, zimbri, elani, tarpani,
biberi etc.) și numeroase specii de păsări au dispărut în secolele trecute. În pofida acestui fapt,
fauna din prezent are mai mult de 400 de specii de vertebrate. Preponderent specii care apar de
asemenea și în România și Ucraina, și în Balcanii de Est.
În păduri trăiesc : cerbi, jderi, veverițe, șoareci de pădure, pajure, vulturi pleșuvi, ciufi de pădure,
huhureze, ulii, ciocănitori pestrițe, pițigoi, cinteze, codobaturi, gaițe, coțofene, cuci, dumbrăvenci,
porumbei și sitari.
Stepa are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul.
Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea,
viezurele, dihorul de stepă, dihorul pătat. Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, ciocârlia
mare, prepelița, graurul, dumbrăveanca, cioara, stăncuța ș.a.m.d. Dintre reptile apar: năpârcile,
șerpii de casă, șopârlele agile, gușterii, broaștele țestoase. Este de remarcat prezența
unor insecte caracteristice, cum sunt rădașca sau călugărița.

Substanțe minerale utile[modificare | modificare sursă]

Deși s-au descoperit mici filoane de minereuri de metale, substanțele minerale metalifere nu pot fi
exploatate din pricina nerentabilității, ceeace salvează zonele respective de poluarea cu metale
grele precum mercurul, și de distrugerile peisagere consecutive, lăsând astfel neatins potențialul
economic agricol și turistic. În raionul Soroca, lângă Vărăncău, s-a descoperit minereuri
de fier constituite din piroxen, magnetit și cuarț. Conținutul mediu de magmatit este de doar 30-
35%.[1]