AMPRENTA CREIERULUI.

O NOUĂ TEHNOLOGIE ÎN
CRIMINALISTICA

Notiuni introductive.

Amprentarea cerebrala ofera o solutie foarte stiintifica la o problema extrem de dificila, care este
alegerea intre cine este terorist si cine nu, sau cine a comis o anumita infractiune si cine nu.
Amprenta creierului este o stiintă tehnică controversată – care determină dacă anumite informatii sunt
stocate în creierul unei persoane, unite la o măsurătoare electrică ce primește impulsurile emise de creier,
acele răspunsuri la cuvinte, expresii sau imaginile care sunt prezentate periodic pe ecranul unui computer.
Tehnologia amprenta creierului a fost inventată de Lawrence Farwell, fost profesor si cercetător asociat
la Universitatea Harvard iar în prezent presedintele si sef cercetător stiintific al Brain Fingerprinting
Laboratories.
Dr. Lawrence A. Farwell a inventat, dezvoltat, dovedit, şi patentat de tehnica de Farwell amprentarea
Brain, un nou computer bazat pe tehnologie pentru a identifica infractorul de o crima cu acurateţe şi ştiinţific
de măsurare a creierului de unde răspunsurile la crima-cuvinte relevante sau Imaginile prezentate pe un
computer pe ecran. Farwell Brain amprentarea a dovedit 100% corecte în peste 120 de teste, inclusiv teste de
la agenţi FBI, teste de inteligenta pentru o agentie de SUA şi de Marina Militară americană, şi pe testele de
viata reala situaţii reale, inclusiv crime.
Tehnica data foloseste cunoscutul semnal electirc P300 emis de catre creierul omului, in aproximativ
300 de milesecunde dupa ce individul e pus in situatia de a se confrunta cu un stimul cunoscut de individ sau
de o semnificatie speciala pentru el ( de exemplu i se prezinta o imagine cu care individul deja este
cunoscut ) .1
Scopul amprentei creierului se bazeaza pe detectarea acestor impulsuri P300 ca un raspuns la stimulii
legati de crima sau alte situatii investigate ,ca de exemplu, o arma a crimei, fata victimei. Deoarece fiind
bazate pe signalele EEG, sistemul nu are nevoie ca individul sa dea raspunsuri verbale sau alte semne ale
corpului sau mimici ale fetei, la intrebarile adresate sau stimulii folositi.
Persoana care urmează să fie testata poarta pe cap senzori electrici care măsoară EEG din mai multe
locaţii de pe scalp.
Subiectul primeste stimuli constând din cuvinte, expresii, sau imagini prezentate pe un computer pe
ecran. Stimuli sunt de trei tipuri: 1) "irelevante" stimuli care sunt irelevante pentru a investiga situaţia şi fac
obiectul testului, 2) "ţintă" de stimuli care sunt relevante pentru a investigat situaţia şi care sunt cunoscute de
către aceasta-tema, şi 3) "proba"stimuli care sunt relevante pentru a investigat situaţia şi că obiectul neaga
sau ştie. Probele conţin informaţii care sunt cunoscute doar de autor şi anchetatori lor, şi nu pentru publicul
larg sau de a suspecta un nevinovat care nu a fost la locul crimei. Înainte de testare, omul de ştiinţă
identifică obiectivele la temă, şi are grijă ca el / ea cunoasca acesti relevanti stimuli. De asemenea, omul de
ştiinţă se asigură că subiectul nu ştie de probe pentru orice motiv, neavind nici o legătură cu crima, si ca
obiectul neagă cunoaşterea probelor. Subiectul este pus la curent ca probele sunt semnificative (de exemplu,
"veţi vedea mai multe articole, dintre care unul este arma crimei"), dar nu se spune care sunt elementele de
probe şi care sunt irelevante.2
Amprentarea creierului utilizeaza doar raspunsurile cognitive ale creierului si nicidecum nu depinde de
sentimentele la aceasta tema, si nici nu e afectata de raspunsurile emotionale.
Amprenta creierului este fundamental diferita de poligraf, care masoara emotiile pe baza de semnale
fiziologice, cum ar fi rata batailor inimii, transpiratia, si tensiunea arteriala. De asemenea, spre deosebire de

1
Farwell L.A. (1992a). “The brain-wave information detection (BID) system: a new paradigm
for psychophysiological detection of information” (unpublished doctoral dissertation). Urbana-
Champaign (IL): University of Illinois.
2
Simon, S. (2005). “What you don’t know can’t hurt you.” Law Enforcement Technology,
September 2005
1
testarea poligraf, nu încearcă să stabilească dacă este sau nu subiectul, este culcat sau daca spune adevărul.
Amprenta creierului nu se bazeaza pe raspunsuri, ci pe informatiile relevante stocate in creierul individului.3
Prin compararea răspunsurilor la diferite tipuri de stimuli, amprentarea creierului sistem matematic
calculeaza o determinare de "informaţii prezente" (subiectul ştie crima-informaţiile relevante cuprinse în
probe de stimuli) sau "informaţii absente" (subiectul nu ştie de informaţii), precum şi o statistică de încredere
pentru determinarea. Această determinare este calculat matematic, şi să nu implica subiectiv hotărârea data
de omul de ştiinţă.

I. Context si terminologie.
"Amprentarea creierului" este un computer bazat pe teste, care este proiectat pentru a descoperi, sau să
furnizeze probe în ceea ce priveşte vinovatia de crime, şi pentru a identifica persoanele, cu un specific de
formare sau de expertiză, cum ar fi membri unei celulele teroriste. Aceasta tehnica este folosita deasemenea
ca un mijloc de depistare precoce a defectiunilor Alzheimer si alte boli degenerative cognitive, pentru a
evalua eficient masurarea raspunsurilor emise de creier.
Tehnica data e bine descrisa de Dr. Farwell „Utilizarea tesarii este creata pentru a detecta cunostintle
ascunse, in pofida eforturilor depuse pentru a ascunde aceste informatii de catre persoana”. 4 Lucrarea descrie
o incercare de a amprenta creierul, o tehnologie bazata pe EEG care e capabila sa detecteze existenta unor
cunostinte anterioare pastrate de creierul uman.
Emiterea impulsului P300 are loc în momentul în care subiectul este pus testarii prin prezentarea
stimulului semnificativ in contextul crimei ce apare cosecutiv pe ecranul calculatorului. 5 În cazul în care un
stimul irelevant este prezentat, un P300 nu este de aşteptat să apară . 6 In timp ce cerceta P300, Dr. Farwell a
pentru a crea testul a decoperit ca in momentul receptarii stimulului raspunsul este emis cu pina la 1400ms,
ceea ce inseamna ca este emis cu o viteza imitoare. Testul solicita un raspuns legat de memorie un raspuns
electroencephalographic, deoarece P300 este o componenta electrica pozitiva emisa de zona centrala a
capului cu aproximativ 300-800 ms si o componenta electrica negativa cu un debut de 800-1200ms. Dr.
Farwell mentioneaza insa ca pentru test e deajuns si P300 pentru a caracteriza situatia.

II. Cercetarea curenta si folosirea ei in practica.

Brain amprentarea (amprenta creierului) are două aplicaţii principale: 1) de a detecta record o anumită
infracţiune, act terorist, sau incident stocate în creier şi 2) a detecta un anumit tip de cunoaştere, expertiza,
sau de formare, cum ar fi cunoştinţe specifice ale agenţilor FBI, Al-Qaeda-un terorist din gurp, sau bombă de
decizie. 7
Într-un studiu cu FBI-ul, Dr. Farwell şi om de ştiinţă Drew Richardson, fost sef al FBI-ul a unitatii
Chem-bio-nucleare contra terosistilor, au utilizat tehnologia data pentru a demosntra ca subietii testelor din
grupuri specifice ar putea fi identificate prin detectarea unor cunostine cunoscute doar demembrii acestor
grupuri.
Un grup de 17 de agenţi FBI şi 4 non-agenţi au fost expusi la stimuli (cuvinte, expresii, şi acronime)
care au fost străfulgerat la un computer pe ecran. Rezultatul a demonstrat ca probele aduse cuprindeau doar
informatii cnoscute doar de agentii FBI, cu o precizie de 100% au fost identificati care din subiicte ale
grupului sunt agenti si care sunt non-agenti.8

3
Farwell, L.A. (1994) “Method and Apparatus for Multifaceted Electroencephalographic
Response Analysis (MERA),” U.S. Patent #5,363,858, Nov. 15, 1994
4
Farwell, L. A. and Smith, S. S. (2001). “Using Brain MERMER Testing to Detect Concealed
Knowledge Despite Efforts to Conceal.” Journal of Forensic Sciences 46,1: 135-143.
5
Gaillard A.K.W. and Ritter W. (1983). Tutorials in event-related potential research:
endogenous components. Amsterdam: North-Holland.
6
Picton T.W. (1988). Handbook of electroencephalography and clinical neurophysiology:
human event-related potentials, Vol. 3, Amsterdam: Elsevier.
7
Farwell, LA (1992b). “Two new twists on the truth detector: brain-wave detection of
occupational information.” Psychophysiology 29(4A):S3.
8
Farwell L.A. (1993). “Brain MERMERs: detection of FBI Agents and crime-relevant information with the
Farwell MERA system.” Proceedings of the International Security Systems Symposium, Washington, D.C.
2
 Într-un studiu finantat de CIA, Farwell şi colegii sai au testat un grup de persoane fizice in care doar 30
din ei ulterior au avut o pregatire medicala acordata din partea marinei SUA. Toate cele 30 de subiecţi au
fost corect determinate, prezentind raspunsuri pozitive referitor la cunostintele obtinute.
Într-un alt studiu, finanţate de CIA, un test efectuat asupra unui grup de persoane fizice care se
presupunea ca ar fi participat la anumite evenimente reale, dintre care unele au fost crime, presoanele
cnoscute cu aceste evenimente au dat semne de existenta a unor informatii stocate in creierul lor, precizia
testului din nou a fost de 100%. 9
Într-un alt studiu, un grup de subiecţi a adoptat un scenariu simulat de spionaj şi apoi au fost testate pe
stimuli relevante sub formă de imagini-probe. Brain amprentarea corect a identificat toate persoanele care au
fost "informaţii prezent" şi "informaţii absent".10

III. Folosirea in investigatia criminala.

Metoda lui Farwell a fost folosita ca proba in instanta de judecata in condamnarea lui Terry
Harrington. In urma audierii de post condamnare la 14 noiembrie 2000 cazul Iowa, rezultatele testului au
fost acceptate in instanta ca probe stiintifice, Harrington fiind eliberat da catre Curtea Suprema de Justitie
din motive constitutionale. Sute de pagini au fost aduse ca documente justificatoare referitor la testarea lui
Harrington, au fost folosite marturiile martorilor si a expertilor prezenti in timpul testari, sa pus problema
excluderii acestei probe dar CSJ a stabilit niste standarde care cereau ca metoda „Amprentei creierului” sa
fie acceptata:1) testat şi dovedit, 2) rezultate revizuite şi publicate, 3) exacte şi sistematic aplicată, şi 4) şi
acceptat în cadrul comunităţii ştiinţifice.
Metoda a fost acceptata, Curtea a declarat următoarele:
"În primăvara anului 2000, Harrington a fost supus unui test de Dr. Lawrence Farwell. Testul se bazează pe
un" P300 efect "."
"P-300 de efect a fost recunoscuta de aproape douăzeci de ani."
"P-300 de efect a fost supus de testare şi evaluare reciprocă în comunitatea ştiinţifică."
"Consensul în comunitate de psiho-physiologists este că P300 efect este valid."
"Dovezile care rezultă din Harrington de" creier amprentarea 'test a fost descoperit după fapt. " 11
Testul Brain amprentare a fost deasemenea folosit si in cazul criminalului in serie James B. Grinder, in
august 1999 Dr. Farwell testeaza informatiile din creierul criminalului care coincid cu detaliile cu privire la
asasinarea Julie Helton, astfel se face vinovat de moarea si violul Julie Helton si inca alte trei femei.12

IV. Limitari ale metodei „Brain amprentarea”.

Există mai multe tipuri de cazuri în care această tehnologie nu se aplică. De exemplu, într-o dispariţie,
toate autorităţi pot ştiu este că cineva a dispărut. Ele nu pot şti dacă orice crima a fost comisă. O altă situaţie
în care Brain amprentarea de testare nu se aplică atunci când toată lumea este de acord în ceea ce sa
întâmplat, dar nu există dezacord cu privire la intenţia de a părţilor. De exemplu, într-un asalt sexual caz de
presupusa victima si de infractorul presupusa pot cădea de acord asupra a ceea ce sa întâmplat exact, dar pe
de acord sau nu a fost consensual.

Cazurile cind persoanele nu pot fi supuse testarii si anume13:

- Cand suspectul pretinde a fi un martor si nu un autor cu toate ca a asistat la crima, astfel vor fi
prezente cunoştinţe pe care le admite deja şi pe care a câştigat la locul crimei.
9
Farwell, L. A. and Smith, S. S. (2001). “Using Brain MERMER Testing to Detect Concealed Knowledge
Despite Efforts to Conceal.” Journal of Forensic Sciences 46,1: 135-143
10
Farwell, L.A. and Richardson, D.C. (2006). “Brain Fingerprinting in Laboratory
Conditions,” Psychophysiology, 43: S38.
11
Farwell, L.A. and Makeig, T. (2005). “Farwell Brain Fingerprinting in the case of Harrington v.
State.” Open Court X,3:7-10, Indiana State Bar Assoc.
12
Dalbey, B. (1999). “Brain Fingerprinting Testing Traps Serial Killer in Missouri.” The Fairfield Ledger.
Fairfield, IA, August, 1999, p 1
13
PBS Innovation Series – “Brain Fingerprinting," May 4, 2004. "Brain Fingerprinting: Ask the
Experts”
3
- Brain amprente detectează numai informaţii, şi nu intenţie.
- In cazul cind anchetatorul devine banuit el anterior fiind expus la toate informaţiile disponibile într-
un studiu anterior, nu există informaţii disponibile cu care a construi o sondă de stimuli, asa ca un test nu
poate fi realizat. Chiar şi în cazul în care suspectul stie multe din detalii despre crima, cu toate acestea, este
posibil, uneori, de a descoperi informaţii importante pe care autorul trebuie să fi întâlnite în curs de
comiterea crimei, dar suspect de a susţine nu ştiu şi nu ar sti daca el a fost nevinovat. Astfel a fost cazul cu
Terry Harrington. Prin examinarea rapoartelor, intervievarea martorilor, şi vizitând locul crimei şi zonele
înconjurătoare, Dr. Farwell a fost capabil să descopere importante caracteristici ale criminalităţii care
Harrington nu a fost niciodată expuse la studiile sale anterioare. Creierul amprente de testare a arătat că în
creierul lui nu conţin aceste importante caracteristici ale infracţiunii, ci doar de detalii despre crima pe care
le-a învăţat după fapt.
Evident, în structurarea creierului amprentare-test, un om de ştiinţă trebuie să evite, inclusiv
informaţiile care au fost făcute publice. Detectarea ştie că un suspect a obţinut informaţii de lectură, un
ziar,care nu ar fi de utilizare, într-o anchetă penală, precum şi procedurile standard de creier amprentarea
elimina toate aceste informaţii de la structurarea unui test. Stiri care conţin mai multe conturi de detalii cu
privire la o crima nu interfera cu dezvoltarea unui creier amprente de test, cu toate acestea, ei pur şi simplu
limiteaza materiale care pot fi testate. Chiar şi în cazuri foarte publice, acolo sunt aproape întotdeauna mai
multe detalii, care sunt cunoscute de către anchetatori, dar nu sunt puse la dispoziţia publicului şi acestea pot
fi utilizate ca stimuli de testare a cunoştinţelor subiect pentru că altfel nu ar fi nici o modalitate de a şti cu
excepţia de comiterea crimei. 14
- O altă situaţie în care creierul amprentarea nu este aplicabilă în cazul în care este ca autorităţile nu au
informaţii despre ceea ce a mai au avut loc. De exemplu, o persoană ar putea să dispară în condiţii specifice,
în cazul în care un suspect a avut un puternic motiv pentru crimă individuale. Fără nici o dovadă, autorităţile
nu ştiu dacă a avut loc o crima, sau individual a decis să ia o excursie şi nimanui nu-i spune. Dacă nu există
nici un cunoscut de informaţii cu privire la un suspect care ar putea fi testate, un creier amprentarea test nu
poate fi structurat.
- Brain amprentarea nu poate detecta minciuni. Este pur şi simplu detectează informaţii. Nu li se cere
întrebări sau a răspuns în timpul unui test de creier amprente. Subiectul nici nu se află nici nu spune adevărul
în timpul unui test de amprente creier, şi de rezultatul testului nu este afectată dacă şi-a mintit sau a spus
adevărul în orice alt moment. Rezultatul de "informaţii prezent" sau "informaţii absente" depinde dacă
informaţiile relevante este stocat în creier, şi nu pe ceea ce face obiectul sau ce spune despre el .15
- Brain amprentarea nu stabileşte dacă un suspect este vinovat sau nevinovat de o crimă. Aceasta este o
determinare juridice care urmează să fie efectuate de către un judecător şi juriu. Brain amprentarea poate
oferi dovezi ştiinţifice că judecătorul şi juriul poate cântări împreună cu alte probe pentru a ajunge la
deciziile lor cu privire la crima. Pentru a rămâne în tărâmul ştiinţific mărturie, cu toate acestea, un creier
amprentarea expert, martor trebuie să depună mărturie numai cu privire la teste ştiinţifice şi informaţiile
stocate în creier ce e relevat de test. Un expert a ADN-ului depune mărturie că două mostre de ADN meci,
una de la locul crimei şi de la un suspect, dar el nu da o incheiere "acest om este un criminal." În mod
similar, un creier amprentarea expert să depună mărturie cu privire la rezultatele de testare care obiectul a
specificat informaţiile stocate în creierul său cu privire la crima (sau nu), dar interpretarea de acest mijloc de
probă în ceea ce priveşte vinovăţia sau nevinovăţia este numai a judecatii şi a juriului. 16
Brain amprentarea poate oferi dovezi ştiinţifice cu privire la ce fel de informaţii sunt stocate într-un
subiect de creier. Ea nu poate stabili ce informaţii ar trebui să fie, ar putea fi, sau ar fi stocate în obiectul a
creierului în cazul în care au fost spuse vinovat sau nevinovat. Aceasta este o dovadă interpretate, şi ceea
cum sunt trase concluzii bazate pe aceasta, se află în afara tărâmul de ştiinţă şi a omului de ştiinţă. Înainte de
test un detectiv trebuie să descopere informaţii relevante despre crima sau a investigat situaţia.Brain
amprentarea determină numai dacă informaţiile testat este stocat în creier de subiect sau nu. Ea nu oferă date
ştiinţifice privind eficienţa de anchetă, care a obţinut informaţii cu privire la crima pe care a fost testat. În
14
Simon, S. (2005). “What you don’t know can’t hurt you.” Law Enforcement Technology,
September 2005.
15
PBS Innovation Series – “Brain Fingerprinting," May 4, 2004. "Brain Fingerprinting: Ask the
Experts
16
Harrington v. State, Case No. PCCV 073247. Iowa District Court for Pottawattamie County,
March 5, 2001.
PBS Innovation Series – “Brain Fingerprinting," May 4, 2004. "Brain Fingerprinting: Ask the
Experts”
4
acest sens, creier amprentarea este similar cu alte ştiinţe criminalistice. În mod similar, un creier
amprentarea-test determină doar dacă este sau nu prezent informaţii stocate în creierul sau se potriveşte cu
informaţiile conţinute în sondă de stimuli. 17

V. Viitoarele aplicaţii şi cercetarea.

Timp de 15 ani Dr. Farwell si colegii lui au testat inventia in laborator, insa din momentul in care
inventia a fost pusa in aplicare si in veata reala ea a fost pusa in discutie in cercul oamenilor de stiinta „va da
gres sau e o solutie”18. Insa Dr. Farwell aplicind-o in viata reala a obtinut succes ce a dus in a scapa de la
moarte un om nevinovat. Tehnica a inceput a fi pusa fregvent in aplicare de catre FBI, CAI, si o multime de
savanti si toti sustin aceasta tehnologie ca una reusita si de folos.19
Conform mărturiei jurat de Dr. William Iacono, un expert independent neafiliat cu Dr. Farwell, care a
efectuat ample cercetări în domeniu, de ştiinţă care stau la baza creierului amprentarea a publicat in sute,
poate mii de articole în literatura de specialitate, precum şi specifice de aplicare a prezentei ştiinţă în
detectarea de informaţii a fost publicată în aproximativ 50 de studii. Deşi ştiinţa este bine stabilita, opinii în
rândul oamenilor de ştiinţă şi altele pe chestiune de politică socială persista, cum şi când această ştiinţă ar
trebui să fie aplicata, Dr. Farwell ia decizia de a aplica această ştiinţă in aducerea în justiţie a criminalilor
(Dalbey 1999) şi eliberarea nevinovat suspecţi (Harrington v. de stat) este de controversat. 20 Incercarea de a
aplica această ştiinţă în depistarea a ascuns informaţii au variat în precizie şi cu eficacitate, în funcţie de
procedurile ştiinţifice utilizate (v. Harrington membru).
Farwell si colegii precum şi alti, oameni de ştiinţă independenţi, au obţinut o precizie a ratelor ce se apropie
de 100% în ambele condiţii de laborator şi de câmp.21
Dr. Farwell a fost intervievat de revista Time după ce a fost selectat în topul100: The Next Wave, cele
100 de inovatii, care poate fi "de Picassos sau Einsteins secolului al 21-lea.", A spus el, "Fundamentala
sarcina a organelor de drept şi de spionaj şi counterespionage este de a stabili adevărul. Filosofia mea este că
nu există o mare lipsa de cost în a aplica tehnologia. "22
Un raport de către Statele Unite a General Accounting Office (acum numita Guvernul Responsabilitate
Office), în 2001 a raportat că oamenii de ştiinţă intervievati(inclusiv Farwell, Iacono, Richardson, Rosenfeld,
Smith, Donchin, şi altele) au exprimat o nevoie de cercetare pentru a investiga creier amprentarea cererea ca
instrument stiintific(GAO Raport iniţială). În timp ce acestea au fost în unanimitate în sprijinul lor mai mult
de cercetare ştiinţifică.
Dr. Lawrence Farwell intr-un comunicat de presa mentiona"Ce nu ştiţi nu poate face rău" 23. Astfel el
sustine ca odata ce si instanta a recunoscut tehnologia drept proba atunci tehnologia trebuie pusa in
functiune, e raspunde la toate standardele, si mai mult ca ea ne permita sa nu condamnam la moarte sau sa
judecam gresit persoanele, ea ne ajuta de descoperim teroristii si planurile bomba.
Criticii insa invocand inexactitate şi susceptibilitatea referitor la tehnică, şi sugerează că ea nu poate fi
ea nu se poate de a aplicat noua tehnologie, în timp ce ea este încă în curs de cercetare. 24

17
Farwell, L.A. (1995a) “Method and Apparatus for Truth Detection,” U.S. Patent #5,406,956,
April 18, 1995.
18
Fox, C. (2006b) “Brain Fingerprinting Skepticism” American Observer, March 29, 2006
19
ABC-TV Good Morning America: Charles Gibson interviews Dr. Lawrence Farwell “Mind-
Reading Technology Tests Subject's Guilt -- Brain-Reading Technology Becomes New Tool in
Courts,” March 9, 2004
20
Abdollah, T. (2003). “Brain Fingerprinting – Picture-perfect crimes,” Berkeley Medical Journal
Issues, Spring 2003. Accessed July 20, 2008
21
Rosenfeld, J.P., Soskins, M., Bosh, G. and Ryan, A. (2004) “Simple, Effective Countermeasures
to P300-based Tests of Detection of Concealed Information” Psychophysiology, 41 pp 205–219
(PDF)
22
Dale, S.S. (2001). “THE BRAIN SCIENTIST: Climbing Inside the Criminal
Mind.” TIME Magazine, Nov. 26, 2001, pp 80-81.
23
Simon, S. (2005). “What you don’t know can’t hurt you.” Law Enforcement Technology,
September 2005.
24
Fox, C. (2006b) “Brain Fingerprinting Skepticism” American Observer, March 29, 2006
5
 In doua cauze penale tehnologia a dat roade: Terry Harrington care dupa 24 de ani de temnita a fost
eliberat si JB un criminal in serie care timp de 15 ani a violat si asasinat pe Julie Helton si inca alte trei
femei.25
Într-un interviu cu Charles Gibson la Good Morning America, a declarat Dr. Farwell, "Noi am arătat
nu numai în laborator, dar în peste 100 de efective reale situaţii care tehnologia a fost eficace. Şi până în
prezent am ajuns niciodată un răspuns greşit. "26

VI. Cum lucreaza tehnologia.

Tehnologia parcurge urmatorii pasi:
Pe capul persoanei testate se lipesc niste senzori, acesti senzori sunt conectati la un calculator care va
primi asa numitele raspunsuri MERMER (memory and encoding related multifaceted
electroencephalographic response) care vor reprezenta o diagrama a raspunsurilor, fiecare raspuns insi are
destinatia sa culoarea specifica si nuvelul necesar( pozitiv sau negativ).
Persoana se aseaza in fata unui calculator pe ecranul caruia vor aparea periodic strafugerator cuvnte,
imagini relevante pentru crima impreuna cu celelate imagini sau cuvinte irelevante, astfel incit sa nu vada ce
se petrece pe calculatorul conectat la senzori.
Raspunsurile apar pe coputerul conectat la senzori, senzorii primind semnalele electrice p300 de la
creier negative si pozitive cre prezinta prezenta sau absenta informatiilor despre stimuli. MERMER va fi
emis numai in cazul in care suspectul e cunoscut cu crima altfel spus daca el e autorul deoarece numai lui ii
sunt cunoscute aceste detalii cu privire la crima.
Testul poate fi efectuat in mai putin de 1 minute.
Impulsurile electrice primite P300 reprezinta cele doua semnale P3a si P3b cele două wavelets sunt
denumite uneori "non-ţintă" (P3a) şi "ţintă" (P3b), P3a val "provine de la stimul-uri frontale atenţie în timpul
sarcinii mecanismele de prelucrare, întrucât P3b provine de la temporală-parietale activitate asociate cu
atenţie şi apare legate de memorie de prelucrare ulterioare.
P300 a fost descoperit iniţial de către Samuel Sutton, Margery Braren, Joseph Zubin, ER şi John.

Imaginea MERMER(1- intrebarea tinta; 2-intrebarea

irelevanta;3-proba)

Imaginea raspunsurilor date de patru suspecti ( subiectul

B este infractorul )

25
“KTVO News at 10,” KTVO TV, Kirksville, MO, August 13, 1999.
26
ABC-TV Good Morning America: Charles Gibson interviews Dr. Lawrence Farwell “Mind-
Reading Technology Tests Subject's Guilt -- Brain-Reading Technology Becomes New Tool in
Courts,” March 9, 2004
6
Imaginea Senzorilor Imaginea impulsurilor

Imaginea Sedintei de Testare

VII. Comparatie cu alte tehnologii.

Se cunosc o multime de tehnologii care faciliteaza descoperirea cazurilor asa cum e ADN-ul si
amprentele probe fizice de la locul faptei cu privire la autor care sunt disponibile in doar 1% din infractiuni,
creierul isa e in totdeauna acolo, planificarea executia, actiinile care se inregistreaza in creierul infractorului.
Poligraful- detectorul de minciuni, proba ce demonstreaza ca infractorul minte sau nu asupra unui fapt,
amprenta creierului insa nu are nimic de-a face cu minciuna nu se pun intrebari si nici nu primim raspunsuri
verbale insa primim raspunsuri date de creierul uman care detine informatia relevanta sau nu.

VIII. Admisibilitatea tehnologiei in instanta.

O sarcina grea a sistemului justitiei penale este de a determina cine a comis crima. Cheia diferenţei
dintre partea vinovata şi un nevinovat suspect este că infractorul crimei are stocat in creier scena crimei insa
nevinovatul nu. Până la inventia data, nu a fost posibil de efectuat aceasta diferenta fundamentala in mod
ştiinţific valabil.
Admisibilitatea Brain amprente în instanţa de judecată nu a fost încă stabilită. Următoarele
caracteristici bine stabilite de Brain amprente, cu toate acestea, va fi relevant în cazul în care problema de
admisibilitate este testat în instanţa de judecată.
1) Brain amprentarea a fost bine şi ştiinţific testate.
2) Teoria şi aplicarea Brain amprente au fost supuse unor experiminte şi publicare.
3) Rata de eroare este extrem de mică - practic inexistente - şi standarde clare care reglementează
ştiinţifice tehnici de exploatare a tehnologiei, au fost stabilite şi publicate.
4) În teoria şi practica Brain amprente au câştigat acceptarea generală în cadrul comunităţii ştiinţifice.
5) Brain amprentarea este non-invaziva si non-testimonial.
Brain amprentarea de testare pot adresa multe dintre aceste zone critice, ajutând la identificarea şi
exonerează de vinovat nevinovat. Crime nerezolvate, de multe ori merge şi nepedepsit, pentru că autorităţile
nu pot stabili cu exactitate dacă un suspect a cunoştinţelor de detalii despre o crimă care numai infractorul
7
vrea sa stiu. În absenţa unor probe de ADN sau de amprente digitale în sistemul judiciar penal de multe ori
nu are metode ştiinţifice de identificare a celor implicaţi în crime. Dovezilor circumstanţiale de multe ori nu
este suficientă pentru a condamnat un suspect sau chiar sa judece un caz. Brain amprentarea de testare poate
determina dacă un suspect a detaliate, specifice de cunoaştere de o crimă şi să furnizeze dovezi ştiinţifice în
cazul în care nici unul nu a existat anterior.

IX. Concluzie.

Brain amprentarea este o tehnologie revoluţionară ştiinţifica noua pentru rezolvarea crimelor,
identificarea autorilor şi suspectii nevinovati, cu un record de 100% precizie,creata în SUA pentru agenţiile
guvernamentale, cauze penale reale, şi alte aplicaţii.
Tehnologia indeplineste o nevoie urgentă pentru agenţii de aplicare a legii, corporaţii, anchetatorilor,
victimele infracţiunilor, şi în mod fals acuzat, nevinovati suspecţi.

X. BIBLIOGRAFIE:

1. ABC-TV Good Morning America: Charles Gibson interviews Dr. Lawrence Farwell “Mind-
Reading Technology Tests Subject's Guilt -- Brain-Reading Technology Becomes New Tool in Courts,”
March 9, 2004
2. Abdollah, T. (2003). “Brain Fingerprinting – Picture-perfect crimes,” Berkeley Medical Journal
Issues, Spring 2003. Accessed July 20, 2008.
3. Allen J.J.B. and Iacono W.G. (1997). “A comparison of methods for the analysis of event-related
potentials in deception detection.” Psychophysiology 34:234-240.
4. CBS 60 Minutes: Mike Wallace interviews Dr. Lawrence Farwell, December 10, 2000.
5. Dalbey, B. (1999). “Brain Fingerprinting Testing Traps Serial Killer in Missouri.” The Fairfield
Ledger. Fairfield, IA, August, 1999, p 1.
6. Dale, S.S. (2001). “THE BRAIN SCIENTIST: Climbing Inside the Criminal
Mind.” TIME Magazine, Nov. 26, 2001, pp 80-81.
7. Druckman, D. and Lacey J.I. (1989). Brain and cognition: some new technologies. Washington,
D.C.: National Academy Press.
8. Farwell L.A. (1992a). “The brain-wave information detection (BID) system: a new paradigm for
psychophysiological detection of information” (unpublished doctoral dissertation). Urbana-Champaign (IL):
University of Illinois.
9. Farwell, LA (1992b). “Two new twists on the truth detector: brain-wave detection of occupational
information.” Psychophysiology 29(4A):S3.
10. Farwell L.A. (1993). “Brain MERMERs: detection of FBI Agents and crime-relevant information
with the Farwell MERA system.” Proceedings of the International Security Systems Symposium,
Washington, D.C.
11. Farwell, L.A. (1994) “Method and Apparatus for Multifaceted Electroencephalographic Response
Analysis (MERA),” U.S. Patent #5,363,858, Nov. 15, 1994
12. Farwell, L.A. (1995a) “Method and Apparatus for Truth Detection,” U.S. Patent #5,406,956,
April 18, 1995.
13. Farwell, L.A. (1995b) “Method for Electroencephalographic Information Detection,” U.S. Patent
#5,467,777, Nov. 21, 1995.
14. Farwell, L.A. and Donchin E. (1986). “The brain detector: P300 in the detection of
deception.” Psychophysiology 24:434.
15. Farwell, L.A. and Donchin, E. (1991). “The Truth Will Out: Interrogative Polygraphy ("Lie
Detection") With Event-Related Brain Potentials.” Psychophysiology, 28:531-547.
16. Farwell, L.A., Hernandez, R.S. and Richardson, D.C. (2006). “Brain Fingerprinting in Field
Conditions,” Psychophysiology, 43:5 S37-S38
17. Farwell, L.A. and Makeig, T. (2005). “Farwell Brain Fingerprinting in the case of Harrington v.
State.” Open Court X,3:7-10, Indiana State Bar Assoc.
18. Farwell, L.A. and Richardson, D.C. (2006). “Brain Fingerprinting in Laboratory
Conditions,” Psychophysiology, 43: S38.

8
 19. Farwell, L. A. and Smith, S. S. (2001). “Using Brain MERMER Testing to Detect Concealed
Knowledge Despite Efforts to Conceal.” Journal of Forensic Sciences 46,1: 135-143
20. Fox, C. (2006a) “Brain Fingerprinting National Security,” American Observer, March 29, 2006.
21. Fox, C. (2006b) “Brain Fingerprinting Skepticism” American Observer, March 29, 2006
22. Gaillard A.K.W. and Ritter W. (1983). Tutorials in event-related potential research: endogenous
components. Amsterdam: North-Holland.
23. Harrington v. State, Case No. PCCV 073247. Iowa District Court for Pottawattamie County,
March 5, 2001.
24. “KTVO News at 10,” KTVO TV, Kirksville, MO, August 13, 1999.
25. PBS Innovation Series – “Brain Fingerprinting," May 4, 2004. "Brain Fingerprinting: Ask the
Experts” Accessed July 20, 2008.
26. Picton T.W. (1988). Handbook of electroencephalography and clinical neurophysiology: human
event-related potentials, Vol. 3, Amsterdam: Elsevier.
27. Rosenfeld, J.P., Soskins, M., Bosh, G. and Ryan, A. (2004) “Simple, Effective Countermeasures
to P300-based Tests of Detection of Concealed Information” Psychophysiology, 41 pp 205–219 (PDF)
28. Rosenfeld, J.P. (2005) "’Brain Fingerprinting:’ A Critical Analysis,” The Scientific Review of
Mental Health Practice, Vol. 4, No. 1 (Spring/Summer 2005) pp 20-37
29. Simon, S. (2005). “What you don’t know can’t hurt you.” Law Enforcement Technology,
September 2005.
30. Slaughter v. State, No. PCD-2004-277 (Okla. Ct. of Crim. App., April 16, 2004)
31. United States General Accounting Office Report to the Honorable Charles E. Grassley, U.S.
Senate. INVESTIGATIVE TECHNIQUES: Federal Agency Views on the Potential Application of ‘Brain
Fingerprinting,’ October 2001.
32. “Murder in mind – Could reading the thoughts of criminals help free the innocent?” The
Guardian, March 25, 2004.