Proiectul “Vocea ONG” este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin
intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană Extinsă
Anul III nr. 3 - MARTIE 2017
Contractarea serviciilor
sociale- până la urmă o
achiziție directă
Interviu cu domnul Mihai Chirica, primarul Iașului
Contractarea socială începută la Iaşi, este un demers
care a pornit în urmă cu mai mult timp, ca un dialog firesc
cu Primăria pentru soluționarea unor probleme sociale
locale. Pentru unii care consideră ONG-urile doar ”cei
care cer bani” și nu văd dezvoltarea produsă de organiza-
ții în comunitate, întrebarea logică ar fi: de ce şi-ar dori
un primar să facă acest proces de contractare socială?
Eu consider că e de fapt o necesitate şi din punct de
vedere al legislaţiei, dar şi din punct de vedere al manage-
mentului serviciilor sociale.
La noi, în administraţie, cea mai grea treaptă pe care
trebuie să o depăşeşti este să înţelegi cu adevărat proble-
ma, ca să poţi lua decizia cea dreaptă. De ce şi-ar dori un
primar să facă acest proces? În primul rând pentru faptul
că, în ONG-uri, are oameni care se pricep la servicii sociale.
ONG-urile de profil, care au un istoric relevant şi care
au şi o activitate relevantă într-un anumit domeniu, cunosc
problema, ştiu unde trebuie să puncteze, fără a face risipă
de resurse umane sau financiare şi desigur, până la urmă, ce
îl interesează pe un primar? Rezultatul: ca problema socială
să dispară, dacă se poate ieftin şi repede.
Aşa a fost clădită România asta de la început. Dar,
uşor-uşor, începem să înţelegem că lucrurile pot fi şi în alt
fel abordate. La început, după 1989, toată lumea avea im-
presia că primăria sau administraţia publică în general, tre-
buie să le facă pe toate. Ea gestiona sistemele energetice,
ea gestiona transporturile în comun de toate felurile, şi toa-
te le făcea, de fiecare dată, administraţia publică. Treptat
aceste activităţi, şi în speţa noastră - serviciile sociale în-
cep să fie abordate şi din perimetrul privat al prestatorilor.
Este bine și din alt motiv: ce m-ar interesa pe mine să am o
www.fonss.ro
Publicație editată de
Acestă publicație nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian
Responsabilitatea pentru conținutul acesteia este asumată în întregime de FONSS
echipă extraordinar de stufoasă, căreia să îi plătesc salarii
care, din păcate, devin din ce în ce mai costisitoare pen-
tru administraţia publică, când un ONG îşi poate lua surse
de finanţare multiple: de la Primăria Iaşi, de la primăria
Paşcani şi de la alte administraţii publice locale sau centra-
le, pentru a presta servicii într-o formă de continuitate şi
toată lumea are de câştigat. Eu vă spun un singur lucru: la
Direcţia de Asistenţă Comunitară, cât timp mai stau eu la
Primărie, nu mai angajez niciun om. Nu am niciun motiv să
plătesc şi pe timp de vară şi pe timp de iarnă şi când au de
lucru şi când nu au de lucru.
Deşi, din analiza de nevoi pe care FONSS a făcut-o la
nivelul Iașului, a rezultat clar, că e nevoie de mai mult
personal la serviciul public, pentru satisfacerea proble-
maticii sociale..
Este nevoie, dar tot aşa de bine putem asigura acele
servicii pe care nu le putem acoperi noi, prin ONG-uri,
care pot veni în sprijinul acestor categorii de persoane cu
nevoie de asistență socială. E un experiment, să zicem. E
un început. Bineînţeles nu va fi fulminant de la prima lui
etapă, dar cu siguranţă ne vom îmbunătăţi mecanismul de
contractare a serviciilor sociale, pe măsură ce vom căpăta
şi noi experienţă.
Crearea unui mecanism care să ducă la contractare, nu
e deloc uşoară. Înseamnă să stai cu legea în faţă şi să vezi
în ce măsură poţi să pui în practică ceea ce legea îţi per-
mite. La Iaşi s-a întâmplat lucrul acesta, printr-o perioadă
suficient de lungă de consultare, atât cu ministerele cât şi
cu administraţia locală.
Din punctul meu de vedere, este o formă de lărgire a
câmpului şi a vizibilităţii, pentru că mai multe capete gân-
Se distribuie gratuit
Ce servicii sociale
vom avea mâine?
Angela Achiței
De foarte mulți ani, aud în spațiul public, replica
”nu avem bani”, chiar dacă discuția nu este despre
bani. Singura prezență a unor ONG-uri în dialoguri-
le cu autoritățile, este privită ca o solicitare de fon-
duri. Problema în sine nu este faptul că ONG-urile
vor finanțare de la bugetul local sau de stat, pentru
beneficiari care în final primesc aceste servicii gra-
tuite, problema este de mentalitate și neînțelegerea
corectă a rolului pe care îl au furnizorii de servicii
sociale, în combaterea sărăciei alături de autorități.
Pe de altă parte, deși nu avem nicio problemă ca au-
torități naționale să dezvoltăm programe de finanțare
pentru IMM-uri, chiar dacă acestea fac în final profit
pentru acționari, avem, se pare, o problemă foarte
mare când vine vorba de ONG-uri, chiar dacă acestea
fac profit social, așadar investit pentru comunitate.
Deși jumătate din furnizorii de servicii sociale din Ro-
mânia sunt ONG-uri, ele nu prea au acces la finanțare
publică, iar dacă ne raportăm la alte state UE în care,
ponderea finanțării publice ajunge pe la 80-90% din
bugetul unui ONG. În ritmul în care se derulează lu-
crurile în România, vom ajunge la acest indicator, cel
mai probabil, în secolul următor!
De foarte mulți ani mă întreb: de ce autoritățile
locale nu vor să vadă ONG-urile care furnizează servi-
cii sociale ca niște investitori în comunitate? Este prea
puțin că tu, ca ONG, creezi locuri de muncă pentru
specialiști, că plătești taxe și impozite pe salarii, că
încerci să faci și economie socială și să reinvestești tot
profitul în programe sociale? Plătești taxe și impozite
ca un SRL, inclusiv TVA, formezi gratuit viitori specia-
liști prin programele de voluntariat și internship, sau
și mai important: transformi prin serviciile sociale și
de ocupare persoanele asistate social în contributori
la bugetul de stat și le redai demnitatea! De ce nu
încercăm ca dincolo de cifre, de bani, să ne uităm la
impactul pe termen mediu și lung, pe care îl au aceste
ONG-uri în comunitate și în viitorul oamenilor?!
Poate că ne este frică de aceste ONG-uri, că au
dreptate de multe ori în problemele pe care le sesi-
zează, că au puterea de a-și asuma exprimarea publi-
că? Am putea însă, să vedem partea plină a paharului:
aceste ONG-uri oferă un puls real al comunității și că
feedback-ul lor, care este oferit și gratuit, poate pro-
duce o schimbare în bine...
Sunt ONG-urile doar consumatori de resurse?
Câte dintre autorități au inventariat sumele de
bani aduse de aceste ONG-uri în comunitate prin pro-
iectele europene implementate, câți bani au mobili-
zat de la mediul de afaceri prin campaniile de strân-
gere de fonduri ș.a.?! Totul fiind investit în oameni,
atât prin programe sociale, cât și prin contractele
oferite firmelor locale.
Nu avem baza legală ca să finanțăm/contractăm
servicii sociale?

Ce servicii sociale
vom avea mâine?
continuare editorial
Ba da, există și o putem face diferențiat în funcție
de nevoie:
• Finanțare în baza Legii 350/2005- care ar trebui
să fie de fapt un fond pentru proiecte locale, inovatoa-
re, punctuale și care să fie accesate în special de către
ONG-uri mici, care nu au la început de drum, capacitate
să acceseze fonduri europene;
• Legea 98/2006 - care este cel mai bun instru-
ment pentru autorități în a asigura servicii sociale, cu
sprijinul ONG-urilor acreditate ca furnizori de servicii
sociale. Se pot încheia contracte pe o durată de 3 ani cu
posibilitatea de prelungire până la 5 ani;
• Fondul de cofinanțare a proiectelor europene.
Cine va înțelege că un 1 leu investit atrage cel puțin
alți 10 lei, care vor fi cheltuiți în comunitate, va reuși
să dezvolte comunitatea într-un mod antreprenorial și
sustenabil.
ONG-urile sunt investitori în comunitate și ne bucu-
răm că Primăria Iași este printre puținele din țară, care
a înțeles foarte repede acest lucru, aprobând în 2016 în
Consiliul Local, înființarea unui astfel de fond de cofinan-
țare a proiectelor europene atrase de ONG-uri.
Dacă vrem să combatem sărăcia în România, este
timpul să gândim și serviciile sociale ca antreprenori, să
renunțăm la pomeni electorale, să liberalizăm piața ser-
viciilor sociale, să acordăm prestațiile sociale în corelare
cu serviciile sociale, educaționale, medicale și de ocupa-
re, să aplicăm principiul ”banul urmează beneficiarul”,
aducând calitate, competitivitate și inovație în acest
sector, care, din păcate, este printre puținele rămase
nereformate.
Ceea ce facem zi de zi, cu siguranță ne va defini vi-
itorul! Nu-l vrem mai bun? Atunci chiar e momentul să
redefinim rolul și susținerea serviciilor sociale.
Angela Achiței, președinte FONSS
Departamentul
de contractare de
servicii sociale
Întreg efortul de contractare de servicii sociale se ba-
zează pe Legea asistenței sociale nr. 292/2011, privind
organizarea, administrarea și acordarea serviciilor sociale
care menționează că este în responsabilitatea autorităților
administrației publice locale să asigure servicile sociale ne-
cesare persoanelor din comunitate, iar finanțarea acestor
servicii se face în condițiile legii din bugetul local, din con-
tribuția beneficiarului și/sau, după caz, a familiei acestuia,
bugetul de stat precum și din alte surse.
Astfel, autoritatea locală sau județeană, exercită prin
Departamentul responsabil de contractarea serviciilor so-
ciale activități de organizare și realizare a contractării
serviciilor sociale acordate de furnizorii publici și privaţi,
încheiere, în condițiile legii, a contractelor și convențiilor
de parteneriat, contractelor de finanțare, contractelor de
subvenționare pentru înființarea, administrarea, finanțarea
și cofinanțarea de servicii sociale și monitorizarea financia-
ră și tehnică a contractelor.
De asemenea, conform poziției oficiale a Ministerului
Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstni-
ce, exprimată prin adresa 3612/DPSS/16.11.2016, funcțiile
de programare strategică și de implementare a contractării
sociale sunt separate, după cum urmează:
- serviciul public de asistență socială realizează funda-
mentarea nevoilor ce vor fi contractate - analiza periodică
www.fonss.ro
Model de contractare socială la Iași
desc, de regulă, mai bine, dacă se gândesc la aceeaşi pro-
blemă.
De ce credeţi că în unele locuri lucrurile se mișcă
mai greu?
Sincer, omul sfinţeşte locul. Cred că ăsta ar fi răspun-
sul cel mai potrivit. E vorba de cât de ”openminded” e o
persoană din vârf, în momentul în care trebuie să ia o de-
cizie. Şi până la urmă, unii probabil că sunt mai reticenţi
la schimbare, datorită faptului că aşteaptă să vadă ce se
întâmplă prin experienţa altora. E şi asta o abordare.
În spațiul public există o întreagă discuție: dăm be-
neficii sociale sau insistăm pe servicii sociale? Cum în-
clinăm balanța? Ce credeţi dumneavoastră?
Problema socială nu se va rezolva vreodată doar prin
prestaţii sociale, în favoarea celor care le solicită, ci prin
educarea celor care solicită. În primul rând ei trebuie să
îşi rezolve problema: locuri de muncă, casă, educaţie, co-
pil la şcoală. În felul ăsta, omul respectiv va fi mai puţin
o problemă socială şi mai mult un om de comunitate. Şi
cred că, de fapt, asta e calea principală. Eu am spus şi
colegilor mei: la fiecare categorie de prestaţie socială pe
care o dăm noi, cu excepţia celor pentru oamenii cu han-
dicap, trebuie să avem o componentă de educaţie. În pri-
mul rând, trebuie să îi stârneşti dorința să nu mai depindă
de nimeni. Să îi stimulezi aşa orgoliul, mândria personală
să spună: „vreau să îmi iau viaţa în propriile mâini, să nu
depind eu nici de primărie, nici de ONG-ul cutare, nici de
Direcţia de Asistenţă Comunitară, nici de nimeni. Să mun-
cesc, să stau liniştit”.
Ce le-aţi spune primarilor care acum sunt în momen-
tul în care să decidă: merg pe un astfel de proces-con-
tractarea socială – sau rămân în parametrii de până
acum, făcând servicii prin SPAS-urile pe care le are fie-
care primărie şi la nivelul la care comunitatea îşi poate
permite prin SPAS-urile respective?
Pe de o parte, nu poţi să iei o decizie radicală, pentru
că aceste structuri de servicii sociale pe care le au pri-
măriile în momentul de faţă sunt necesare și nu trebuie
a nevoilor comunității în ceea ce privește dezvoltarea
serviciilor sociale,
- compartimentul responsabil de contractarea servi-
ciilor sociale realizează procedura de contractare a servi-
ciilor sociale, inclusiv monitorizarea tehnică și financiară
a contractelor.
În cadrul departamentului de contractare de servicii
sociale, la nivelul Primăriei Iași se vor crea două posturi,
unul pentru un absolvent de studii superioare, profil so-
ciologie, asistență socială, cu specializări în politici soci-
ale, politici publice și unul pentru un absolvent de studii
superioare, cu profil economic.
Acestui department îi vor reveni ca responsabilități:
întocmirea planului anual de achiziții de servicii sociale și
a proiecției bugetare aferente acestor achiziții, având la
bază HCL privind Planul anual de acțiune privind serviciile
sociale, derularea procedurii de contractare a serviciilor
sociale, înțelegând prin aceasta atât procedura de achizi-
ționare cât și de concesionare a serviciilor sociale, în baza
unui contract încheiat cu furnizori publici și privați de ser-
vicii sociale, respectarea legislației aplicabile achizițiilor
publice pe parcursul acestui proces și urmărirea din punct
de vedere financiar și tehnic a contractelor de furnizare a
serviciilor sociale.
Pagina 2
Interviu cu domnul Mihai Chirica,
primarul Iașului
- continuare din pagina 1 -
să dispară. Pe de altă parte, dacă lucrurile merg bine în
comunitate, e bine să nu faci schimbare de dragul schim-
bării. Dar sfatul meu este să încerce acoperirea de servicii
sociale şi cu terţi. Mai vezi ce se întâmplă colaborând cu
alţii. Prin urmare, le recomand să abordeze foarte ana-
litic, această problemă, astfel încât decizia să fie cea în
folosul comunităţii.
La Iaşi, consilierii locali, indiferent de partidul pe
care îl reprezintă, au înţeles necesitatea acestui de-
mers şi în mod poate surprinzător pentru alţii, primul
proiect de hotărâre a trecut cu unanimitate. Urmează
celelalte trei...
Da, unanimitatea e preferabilă, dar nu e de fiecare
dată necesară. Eu nu cred în unanimitate. Şi cred că sunt
cel mai viu exemplu. Cred că unanimitatea apare atunci
când problema expusă este una clară, certă şi corectă.
Şi e normal să fie aşa. Dar bineînţeles, nu trebuie să fie
preluată ca un dat al primarului sau al majorităţii de con-
silieri sau cu teama că, vezi Doamne, să nu greşim faţă
de comunitate, să nu ne pedepsească electoratul. Până la
urmă cred că va veni momentul raţional al politicii, pen-
tru că decizia CL este şi un act de manifestare politică,
prin care, acele măsuri care nu sunt de fiecare dată cele
mai plăcute pentru comunitate, să fie luate, dacă ele sunt
necesare.
Când credeţi că vom avea primul exerciţiu de con-
tractare socială la Iaşi, dat fiind faptul că iată, bugetul
e în dezbatere și îl vom avea îndată, probabil la final de
lună martie?
În aprilie pe 4, așa e calendarul stabilit.
Ar mai fi trei hotărâri de CL care să fie supuse apro-
bării... Reuşim anul acesta?
Eu sunt convins că da, pentru că am lucrat la buget
aproape două luni şi jumătate şi nu a fost o muncă uşoa-
ră. Săptămâna viitoare este dedicată organigramei. Tre-
buie să ne facem o listă a serviciilor sociale pe care să
le contracteze primăria, în funcție de prioritățile locale.
Adică, să vedem exact, asta e problema. Ce servicii vrem
să cumpărăm? Cu ce bani? Şi în felul acesta să dăm drumul
la primele proceduri publice de achiziţionare de servicii
sociale. Cred că lucrul ăsta va merge paralel cu regula-
mentul, organigrama, biroul de contractare, care va face
parte din noua organigramă şi desigur primele proceduri
publice de achiziţii de servicii sociale. Noi avem experi-
enţa asta prin parteneriate, care sunt de fapt o achiziţie
directă de servicii sociale.
Mihaela Munteanu
Pași în contractarea ser-
viciilor sociale de către
autoritățile locale:
1. HCL privind aprobarea mecanismului cadru de
contractare a serviciilor sociale (definire structuri, ro-
luri, obiective, responsabilități).
2. HCL de aprobare a noii organigrame (include
compartiment de contractare a serviciilor sociale).
3. HCL anual de aprobare a planului de acțiune
privind serviciile sociale (include plan anual de achizi-
ții).
4. HCL de aprobare a bugetului anual (cuprinde
sumele bugetate în planul anual de achiziții de servicii
sociale).
 Pagina 3

Contractarea socială- maximum de rezultate

Consilierul local ieșean, șef al grupului PNL, Eduard Boz
a declarat pentru VOCEA ONG că ar fi nevoie ca sistemul de
protecție socială să lucreze precis, cu eficiență maximă.
Acesta spune: “în momentul în care mă gândesc la
serviciile de asistență socială, îmi apare în gând imaginea
unei persoane aflată în nevoie și care trebuie ajutată să-și
depășească starea, condiția. Pe principiul de a-i da omului
undița să pescuiască și nu direct peștele, cred că persoane-
le care au cu adevărat nevoie de servicii sociale nu trebuie
să fie umilite, să stea cu mâna întinsă în fața autorităților,
ci să simtă că au un sprijin real, de la om la om.
Evident că sunt cazuri în care nu putem decât să fim
alături, pentru a ușura suferința unei persoane. În rest,
ca liberal, consider că fiecare individ este important, că
unele persoane au nevoie doar de puțin ajutor, după care
ne demonstrează ele ce pot. Nimic nu se compară cu sen-
timentul că ești util pentru societate, pentru cei din jur,
cu satisfacția muncii și a ideilor tale. Prin trecerea la noi
etape în dezvoltarea sistemului de protecție socială, tre-
buie să ajungem la nivelul în care ajutăm cetățenii să nu
mai aibă nevoie de noi: să devină independenți, stăpâni ai
propriului destin și să nu depindă toată viața de guverne și
primării, mai mult sau mai puțin generoase, respectiv de
bugete mai mari sau mai mici”- explică Eduard Boz.
Totodată acesta mai precizează că, o familie care de-
pinde în foarte mare măsură de fonduri sociale, majorita-
tea pentru întreținerea copiilor, foarte probabil că se va
extinde. Vor apărea copii care, din păcate, la rândul lor vor
fi la fel de dependenți de stat.
”Până în prezent, alocările bugetare pentru asistență
socială ne-au apărut ca un sac fără fund, bani de care unii
încearcă să profite politic, sau un sistem pe care alții în-
cearcă să-l fraudeze”- este părerea consilierului liberal.
Din acest motiv, din perspectiva lui Eduard Boz, prestarea
de servicii sociale de către furnizori privați devine esenți-
ală pentru eficientizarea cheltuirii sumelor și așa puține,
Raluca Daria Diaconiuc
alocate în acest sens. Așa cum cunoaște domnia sa mediul
ONG din județul Iași, consideră că furnizorii privați pot re-
uși în mai mare măsură să propună cele mai bune soluții
pentru ieșirea din starea de dependență a asistaților soci-
ali. În acest sens, speră și într-o mai bună comunicare între
ONG (iar constituirea acestora într-o federație ne arată că
sunt pe drumul cel bun) și, de asemenea, între ONG și au-
torități.
Cazul Iașului este unul cu adevărat special menționează
liberalul. Eduard Boz consideră că organizațiile neguver-
namentale care oferă servicii sociale trebuie să lucreze
cu precizie chirurgicală, pentru a sprijini beneficiarii să-
și depășească condiția și să nu alerge după un număr cât
mai mare de beneficiari pentru a avea decontări cât mai
generoase. Organizațiile neguvernamentale trebuie să lu-
creze în colaborare cu direcțiile județene și locale și să nu
caute să le înlocuiască. Sunt sigur că membrii FONSS, pe
care i-am cunoscut la Iași, sunt mânați de cele mai nobile
gânduri și așa trebuie să rămână și pe viitor.
”Zilele acestea, prin promovarea modelului de exter-
nalizare a serviciilor sociale la nivel național cred că se va
face un pas important în eficientizarea politicilor sociale
din România. Este prematur să ne comparăm în momentul
de față cu țări din spațiul nordic, sau cu alte ”surori mai
mari” din Uniunea Europeană. Deviza noastră trebuie să
constea în obținerea maximului de rezultate cu puținii bani
pe care îi avem. Într-un cuvânt, eficiență!
Aici va veni și rolul nostru, al autorităților locale, de
monitorizare și control”, concluzionează Eduard Boz, con-
silier local PNL pentru VOCEA ONG.

Contractarea socială
și parteneriatul
public-privat
Odată cu declanșarea procesu- blemele sociale existente. De aceea,
lui de lucru în vederea contractării trebuie dezvoltate pachete de suport
sociale la Iași, Direcția de Asistență pentru grupurile cele mai vulnerabile,
Comunitară a participat la o sumă de care să integreze beneficiile sociale
întâlniri cu ONG-urile pentru a stabili cu serviciile sociale, cu scopul promo-
modul în care vor lucra în parteneriat vării integrării depline a membrilor
– furnizorul public de servicii sociale și acestor grupuri în societate.
furnizorii privați. Motivul este că și de Provocarea la care trebuie să răs-
la nivelul DAC se consideră că ”este pundă serviciile sociale publice este
necesară o rețea extinsă și coordona- foarte mare, mai ales în condițiile
tă de servicii interconectate pentru a îmbătrânirii populației, coroborată
rezolva cele mai multe dintre proble- cu fluxul important de migrație pen-
mele sociale persistente din Munici- tru muncă în străinătate a tinerilor și
Direcția de Asistență Comunitară Iași, în ca- sociale va cuprinde informații detaliate privind piul Iaşi- este de părere directorul Di- adulților. Este de așteptat ca aceste
litate de serviciu public de specialitate, inițiază numărul și categoriile de beneficiari, serviciile recției de Asistență Comunitară Iași, fenomene să ducă în viitor la creș-
proiectul de Hotărâre de Consiliu Local privind sociale existente, serviciile sociale propuse a fi doamna Luminița Munteanu. terea necesarului de servicii sociale
aprobarea Planului anual de acțiune privind ser- înființate, programul de contractare a servicii- De altfel, DAC are un rol foarte pentru persoane vârstnice și pentru
viciile sociale la nivelul municipiului Iași. lor sociale din fonduri publice, bugetul estimat important în procesul de contractare copiii rămași acasă, iar contractarea
Acest proiect de Hotărâre se elabo- și sursele de finanțare. socială de la Iași, fiind, conform unui de servicii de la furnizorii privaţi ar
rează în urma consultărilor
cu furnizorii publici și Rolul Pe baza Planului de acțiune
privind serviciile sociale,
răspuns venit din partea Ministeru-
lui Muncii, responsabil cu elaborarea
putea fi soluția de răspuns rapid la
aceste noi provocări.”
strategiei de contractare și a progra-
privați, a asociații-
lor profesionale și serviciilor pub- aprobat prin Hotărâ-
re de Consiliu Lo- mului anual al achizițiilor publice de
servicii sociale.
a organizațiilor cal inițiat de DAC,
reprezentative
ale beneficiari-
lice de asistență în compartimentul
de contractare a
”Rolul jucat de furnizorii privaţi
şi ONG-uri în furnizarea şi dezvolta-
lor. În fundamen-
tarea Planului anu-
contractarea serviciilor sociale
întocmește planul
rea serviciilor sociale trebuie sporit
şi sprijinit atât la nivel naţional, cât
al de acțiune privind
serviciile sociale se va
socială anual de achiziții pri-
vind serviciile sociale.
şi local. Parteneriatele public-privat au
crescut în număr şi amploare a demer-
ține cont de Strategia Județea- Sumele de la bugetul local afe- surilor, de-a lungul anilor declară di-
nă de Dezvoltare a Serviciilor Sociale și se vor rente acestor achiziții se prevăd în bugetul lo- rectorul DAC Iaşi, pentru Vocea ONG.
utiliza hărți de nevoi, analize de nevoi, studii cal de către compartimentul de contractare a Dna Luminița Munteanu susține
sociologice relevante și date statistice oficiale. serviciilor locale pe bază de referat aprobat de de asemenea, ideea că ”beneficiile
Planul anual de acțiune privind serviciile Primar. sociale nu pot să rezolve singure, pro-

www.fonss.ro

Achiziția publică a serviciilor sociale furnizate
– un proces în dezvoltare
Piața de servicii sociale din România se dezvoltă conti-
nuu, începând cu anii 2004-2007. În 2011, Legea asistenței
sociale a reglementat mai bine achiziția publică a servi-
ciilor sociale oferite de furnizorii privați, fie ei neguver-
namentali sau societăți comerciale, și a permis apariția
(timidă însă) a unor proceduri locale de contractare a fur-
nizorilor privați de servicii, de către autoritățile de la nivel
județean sau local. Aceste achiziții de servicii trebuiau să
respecte principiile concurenței, eficienței și transparen-
ței, ca oricare alt domeniu de servicii de pe piață (art 141
alin (3) din lege). Totuși, lipsa unor recomandări specifice
pentru cumpărarea de servicii sociale, din partea Agenției
Naționale a Achizițiilor Publice sau a Ministerului Muncii,
coroborate cu interpretări diferite ale acestor proceduri
de la un județ la altul, din partea Curții de Conturi, a ge-
nerat o foarte mare reticență din partea primăriilor sau a
consiliilor județene, în cumpărarea de servicii sociale de la
furnizorii neguvernamentali.
În anul 2016, apariția Legii 98, a achizițiilor publice, a
marcat un moment important pentru domeniul serviciilor
sociale. Aceasta lege reprezintă o transpunere a Directivei
2014/24/EU a achizițiilor publice, în legislația româneas-
că. Urmare a unui proces intens de lobby la nivel european,
de mai bine de 8 ani, directiva fixează pentru prima oară
condiții specifice de achiziție pentru serviciile sociale, în
țările UE, și anume:
- Un prag de 750.000 euro, peste care se poate realiza
achiziția serviciilor sociale în aceste țări, printr-o proce-
dură simplificată. Sub prag, țările membre decid singure
ce procedură de achiziție folosesc, dar aceasta trebuie in-
clusă în manualele de proceduri ale autorităților locale.
- Criteriile de atribuire pentru contractele care vizea-
ză achiziția de servicii sociale sunt: raportul calitate-cost
sau raportul calitate-preț. Nu se mai poate folosi prețul
cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în acest domeniu,
considerându-se că acesta conduce la riscuri prea mari în
ce privește calitatea (de obicei slabă, la aceste prețuri) a
serviciilor oferite.
- Se pot realiza contracte rezervate de achiziție pen-
tru domeniul serviciilor sociale, cu persoane juridice fără
scop lucrativ sau cu persoane fizice autorizate, precum și
cu unități protejate autorizate și întreprinderi sociale, dar
pe perioade care nu depășesc 3 ani.
Toate aceste elemente constituie în prezent o bază su-
www.fonss.ro
ficientă pentru ca autoritățile publice din România să își
dezvolte propriile proceduri de achiziție a serviciilor so-
ciale. E important ca aceste achiziții să răspundă în mod
transparent unor nevoi locale care au fost discutate cu toți
cei implicați direct – de la beneficiarii potențiali, la fur-
nizorii de servicii și la reprezentanții autorităților locale.
Aceste nevoi de servicii sociale trebuie transpuse în planul
local de acțiune, sau în cel de dezvoltare urbană. Este de
asemenea esențial ca achizițiile să fie realizate la nivelul
biroului local de achiziții publice, de către persoane care
sunt pregătite să înțeleagă domeniul social și care pot mo-
nitoriza eficient contractele cu furnizorii de servicii sociale
de pe piață.
Dacă autoritățile publice vor investi în achiziția acestor
servicii sociale de la categorii diversificate de furnizori,
atăt publici, cât și privați, șansele sunt mari ca piața de
servicii să se dezvolte, iar acestea să devină mai bune cali-
tativ, accesibile pentru toți cei care au nevoie de ele și dis-
ponibile cât mai aproape de beneficiari. Serviciile sociale
sunt cele care pot aduce un sprijin real populației aflate în
situație de vulnerabilitate, dependență sau marginalizare,
pentru depășirea cât mai eficientă a acestor situații. Ele
sunt servicii personalizate și desfășurate aproape de ce-
tățean, care adresează direct cauzele problemelor și care
produc efecte sustenabile pe termen lung. În contrapon-
dere, beneficiile sociale (deși au un rol important în siste-
mul de asistență socială și rezolvă probleme punctuale sau
contextuale) nu aduc bunăstare în rândul populației și nu
rezolvă probleme sociale pe termen lung.
Investiția publică în serviciile sociale este cu atât mai
urgentă cu cât, în prezent, în orașele mici și în mediul ru-
ral, situația este foarte gravă – serviciile de suport și asis-
tență socială sunt extrem de rare, iar grupurile cele mai
vulnerabile se confruntă cu sărăcie persistentă și situații
complexe de excluziune, copiii abandonează școala din ce
în ce mai mult, iar procentul tinerilor care nu se află în
proces de educație, instruire sau formare profesională, ori
în căutarea unui loc de muncă, crește de la an la an.
Este adevărat însă, că autoritățile locale nu pot acoperi
aceste servicii integral, de la bugetul local. Este foarte im-
portant ca bugetul de stat să ajute autoritățile locale cu
sume anuale dedicate acestor servicii, și mai ales, pentru
dezvoltarea serviciilor specializate, care implică personal
cu calificare superioară, echipamente și tehnologii (de
Pagina 4
exemplu serviciile de recuperare pentru persoanele cu di-
zabilități), infrastructură specializată.
Organizațiile neguvernamentale consideră că nu mai
există nici un motiv pentru întârzierea deciziilor privind fi-
nanțarea susținută și consistentă a sectorului serviciilor so-
ciale. Amânarea acestor decizii va conduce la costuri mult
mai mari pentru gestionarea situațiilor de risc și excluziune
din viitorul apropiat.
Buget de stat sau buget local pentru
finanțarea serviciilor sociale?
Țara noastră nu stă deloc bine pe acest palier al finan-
țării serviciilor sociale de la bugetul de stat. Media pro-
centelor din PIB alocate serviciilor sociale în UE variază
în jurul unei cifre de 2,2-2,5%. Până în prezent, bugetul
alocat serviciilor sociale în România nu a depășit niciodată
0,6% din PIB, conform Bazei de date ESSPROS, Eurostat. În
absența unei hărți centralizate a nevoilor de servicii soci-
ale, precum și a datelor de la nivelul localităților care să
ilustreze prioritățile de finanțare, este foarte dificil ca în
bugetul de stat să fie inclusă o sumă realistă și acoperitoa-
re pentru acest sector. Este deci nevoie cu prioritate de o
cartografiere detaliată a nevoilor sociale și o cuantificare
urgentă a nevoilor de servicii la nivel național.
Contextul macroeconomic
și descentralizarea
Finanțarea de la bugetul de stat nu acoperă în prezent,
decât o parte a serviciilor sociale furnizate la nivel jude-
țean (cele publice, destinate copiilor, vârstnicilor și per-
soanelor cu dizabilități). Descentralizarea finanțării sociale
a fost limitată la nivelul județean.
La nivel local, bugetul de stat nu poate fi folosit pentru
a acoperi cheltuieli cu serviciile sociale (conform Legii Bu-
getului de stat). Aceste costuri sunt exclusiv în responsabi-
litatea bugetelor locale. Dar taxele locale în mediul rural
(și chiar în orașele mici) se colectează cu mare greutate,
de aceea dezideratul acoperirii serviciilor sociale (cel pu-
țin a celor primare, cu caracter preventiv sau de urgență)
din bugetele locale, este aproape imposibil de atins.
Există orașe și zone întregi din România în care nu exis-
tă nici un serviciu social disponibil (foste orașe monoindus-
triale, localități izolate precum cele din Delta Dunării sau
Munții Apuseni, comunități sărace din Nord Estul țării etc).
Transparența și competiția inegală între
furnizorii publici și cei neguvernamentali
de servicii sociale
În timp ce furnizorii publici de servicii au o finanțare
anuală asigurată de la bugetul de stat și/sau bugete locale,
furnizorii privați de servicii (non-profit) au acces la un vo-
lum de finanțare publică mult mai redus. Numărul furnizo-
rilor este relativ egal în România (51% publici, 49% privați)
dar accesul lor la finanțare publică nu este nicidecum egal.
În plus, în absența unei cunoașteri detaliate a nevoilor re-
ale ale populației, bugetele nu pot reflecta cererea reală
de servicii sociale. Nu avem în prezent o imagine clară a
cererii de servicii, deși cunoaștem destul de bine oferta
existentă în acest sector.
Diana Chiriacescu, director FONSS
Telefon: 0740513864
Email: redactie@voceaong.ro