Cauzalitatea medico-

legală
Sorin Hostiuc
 Ce este?

Cauzalitatea medico-legală: înlănțuirea

biologică a proceselor și fenomenelor pe care
le determină în evoluția lor leziunile traumatice.
 Legătura de cauzalitate
presupune explicarea corelației dintre un traumatism pe de
o parte și prejudiciul fizic/deces pe de alta. Practic ea
explică de ce apare efectul biologic secundar acțiunii unui
agent traumatic de orice natură.

Caracteristici:

genetică - prin ea se generează ceva din altceva

asimetrică - cauza este întotdeauna anterioară efectului

Raportul de cauzalitate

compararea, din punctul de vedere al

ierarhizării, a diferitelor categorii de factori în
raport cu realizarea prejudiciului/decesului.
 Lanțul cauzal
reprezintă toate elementele componente care leagă cauza de efect.

Aici sunt incluse:

cauza, ce trebuie obligatoriu să fie traumatică.

Cauzalitatea medico-legală NU se stabilește pentru cauze organice, non-violente

Cauzalitatea biologică# de cea medico-legală

condiții - factori modulatori ce influențează acțiunea cauzei ce au un caracter permanent sau

cu o acțiune/prezență îndelungată. De exemplu un sindrom hemoragipar va favoriza
exsanguinarea pacientului secundar unei tăieri care la o persoană normală nu ar fi dus la deces.

factori circumstanțiali - factori modulatori ce influențează acțiunea cauzei și care au un

caracter episodic.

factori declanșatori - factori circumstanțiali ce acționează concomitent sau asociat cauzei

efectul - fenomenul ce rezultă din acțiunea cauzei, condițiilor și factorilor circumstanțiali și

declanșatori.
Lanțuri cauzale medico-legale

!
 Legătura de cauzalitate directă
necondiționată
Cauza duce direct la efect; condițiile și factorii
circumstanțiali sau declanșatori, deși pot
exista, nu influențează cu nimic efectul.

Ex: plagă împușcată cord care duce la deces,

indiferent de existența unui sindrom
hemoragipar (condiție) sau aritmii maligne
(factor circumstanțial)
Condiții:

traumatismul este real, și el generează efecte morfo sau fiziopatologice care duc la deces

leziunile traumatice sunt necesare și suficiente pentru a produce decesul

leziunile traumatice interesează direct sau indirect trepiedul vieții (creier, cord, plămâni).
Afectare indirectă poate să apară de exemplu în cazul unei hemoragii masive, cu
encefalopatie anoxică secundară.

concordanță de sediu între localizarea traumatismului și prejudiciu; dacă aceasta nu există

ea poate fi explicată fiziopatologic. De exemplu dacă o plagă cardiacă este reparată dar
generează encefalopatie anoxică și pacientul moare a doua zi, cauzalitatea rămâne directă
necondiționată deoarece deficitul de pompă asociat cu plaga cardiacă poate explica
fiziopatologic direct encefalopatia anoxică.

efectul este urmarea cauzei în speță și nu a unei condiții anterioare. De exemplu, o

persoană este lovită cu palma peste față, fapt ce generază un puseu hipertensiv care
rupe un anevrism sacular la nivel subarahnoidian, legătura de cauzalitate între leziune
(palmă) și deces nu mai este directă necondiționată.
 Legătura de cauzalitate directă
condiționată (mediată)
Cauza duce la direct deces doar dacă în lanțul cauzal există o
serie de condiții și/sau factori circumstanțiali anteriori sau
concomitenți ce potențează acțiunea cauzei.

În absența acestora cauza nu duce la efect.

De exemplu o persoană este lovită cu palma peste față, fapt

ce generază un puseu hipertensiv (factor declanșator) care
rupe un anevrism sacular la nivel subarahnoidian(condiție); în
acest caz legătura de cauzalitate între leziune (palmă) și
deces este directă condiționată.
Condiții

realitatea traumatismului

interesează, direct sau indirect, organe din trepiedul vieții

cauza este necesară dar nu și suficientă pentru a produce

decesul

între leziune și deces există o relație directă sau o înlănțuire

continuă de evenimente fiziopatologice

uneori cauza și condițiile sau factorii circumstanțiali se pot

potența reciproc, astfel că de multe ori este greu de diferențiat
care este cauza și care factorul circumstanțial sau condiția.
Legătura de cauzalitate indirectă

Apare atunci când cauza inițială duce la

complicații (cauze secundare) care duc la
deces.

De exemplu, dacă pacientul are un TCC

moderat, este internat și la 10 zile face o
bronhopneumonie de care moare, între TCC și
deces cauzalitatea este indirectă.
Condiții

realitatea traumatismului

poate afecta sau nu organe din trepiedul vieții. De exemplu plagă tăiată ->embol tisular->ischemie
mezenterică ->peritonită ->șoc toxico-septic.

complicația nu este generată pe un lanț fiziopatologic tipic. De exemplu în cazul în care decesul e
secundar unui TEP survenit după o fractură de femur, cauzalitatea nu mai este indirectă ci directă
necondiționată.

cauza inițială este necesară pentru producerea efectului

cauza inițială nu este suficientă pentru producerea efectului, sau este suficientă per se dar suficiența nu
se manifestă datorită unor factori interni (reactivitate deosebită a organismului) sau externi (tratament)

în cazul în care cauza inițială generează complicații dar decesul nu este determinat de acestea
cauzalitatea nu mai este indirectă. De exemplu: pacient, plagă împușcată cardiacă - sututare ->
bronhopneumonie ->aritmie malignă obiectivabilă pe monitor. În acest caz nu complicația apărută
(bronhopneumonia) a dus la deces ci o condiție intermediară generată din cauza inițială (aritmia cauzată
de vindecarea cu sechele a leziunii cardiace). Cauzalitatea este deci directă necondiționată.

dacă în LCD factorii circumstanțiali și condițiile acționează asupra cauzei primare în cazul LCI ei pot sau
nu să existe, dar dacă există trebuie să acționeze asupra cauzei secundare. Dacă acționează asupra
cauzei primare și generează suficiență (asocierea cauză primară - condiționalități/circumstanțieri)
cauzalitatea e directă condiționată
Cauzalitatea indirectă poate fi:

predominant violentă: cauza primară traumatică generează complicații

posttraumatice care duc la deces. Ex: lovire -> lăsarea persoanei lovite
în frig ->deces

predominant neviolentă: există o condiție preexistentă pe care

acționează factorul traumatic, care generează apariția unor complicații
ale afecțiunii inițiale care duc la deces. De exemplu: pacient cu
insuficiență renală cronică ia o supradoză medicamentoasă care duce
la o insuficiență hepatică acută, fapt ce asociat cu afectarea renală
generează un sindrom hepato-renal care duce la deces. Diferența
între aceasta și LDC este că în LDC cauza duce direct la deces, pe
când în LCI predominant neviolentă cauza generează o complicație a
unei afecțiuni preexitente (o cauză secundară) care duce ea la deces.