UNIVERSITATEA „TITU MAIORESCU” DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE FINANTE – BANCI, CONTABILITATE SI

ADMINISTRAREA AFACERII

PROGRAMUL DE MASTER: MANAGEMENTUL FINANAȚĂRII PROIECTELOR

EUROPENE

SERVICIUL DE TRANSPORT PUBLIC FEROVIAR

CFR CĂLĂTORI

Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Nicolae CERNĂIANU

Masterand:
Alexandru Marinescu
București
2018
CUPRINS

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA SERVICIULUI DE TRANSPORT

PUBLIC FEROVIAR DIN ROMÂNIA .................................................................3
1.1. Cadrul legislativ .......................................................................................................... 4
1.2. Cadrul instituţional .................................................................................................... 5
1.3. Infrastructura ............................................................................................................. 7
1.3. Modalitatea de gestiune.............................................................................................. 8
1.4. Modalitatea de finantare (sursele de finantare)....................................................... 8
1.4.1. Declaraţia CFR privind politica în domeniul calităţii .................................... 10
1.5. Strategii, investitii, proiecte ..................................................................................... 11
CAPITOLUL 2. ANALIZA SERVICIULUI PUBLIC DE TRANSPORT
PUBLIC FEROVIAR DIN ROMÂNIA ...............................................................13
CAPITOLUL 3. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PENTRU SERVICIUL
PUBLIC DE TRANSPORT FEROVIAR DIN ROMÂNIA ..............................18

2
 CAPITOLUL 1. PREZENTAREA SERVICIULUI DE TRANSPORT
PUBLIC FEROVIAR DIN ROMÂNIA

Căile Ferate din România au o istorie de mai bine de 125 de ani. Începutul secolului
al XIX-lea marchează naşterea căii ferate, adevărată aventură tehnică feroviară schimbând viaţa
şi condiţiile existenţiale ale locuitorilor planetei. La 15 septembrie 1830, se deschidea în Anglia
prima cale ferată din lume, între Liverpool şi Manchester.
Prima cale ferată construită pe teritoriul României a fost Oraviţa-Buziaş, dată în
exploatare la 20 august 1854 de către Societatea Căilor Ferate Austriece Steg. ( Puşcaş 2010)
La 23 aprilie 1880 a fost înfiinţată Direcţia Princiară a Căilor Ferate din România, prima
formă de administraţie feroviară de stat sub emblema „CFR”. (Ministerul Transporturilor n.d.)
Prin transport feroviar de călătorii se înţelege orice operaţiune de transport realizată cu
vehicule feroviare, de către operatorii de transport feroviar, pe infrastructura Căilor ferate, în
scopul deplasării în spaţiu şi timp a persoanelor şi a bunurilor acestora. (Iancu 2010)
Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” – S.A., este
persoană juridică română, iniţial cu capital integral de stat, având forma juridică de societate
comercială pe acţiuni şi este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor H.G. nr. 584/1998
cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a reorganizării Societăţii Naţionale a Căilor
Ferate Române. CFR Călători ( 19 decembrie 2011, p. 1)
Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători are în principal, ca obiect de
activitate:
 efectuarea transportului feroviar public de călători de lung parcurs în trafic intern şi
internaţional;
 efectuarea transportului feroviar în trafic regional şi interregional;
 efectuarea transportului în vagoane specializate de tip militare, penitenciare şi altele
asemenea;
 activitate de metrologie şi de transport rutier; (Guvernul României 1998)

3
 CFR Călători, în calitate de operator de transport feroviar, este un agent economic, cu
capital de stat, licenţiat în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru efectuarea serviciului de
transport feroviar public de călători. CFR Călători ( 19 decembrie 2011, p. 1)

În ceea ce priveşte principalele caracteristici ale transportului feroviar, acestea sunt

următoarele:
- asigură deplasarea în spaţiu şi timp a persoanelor şi a bunurilor acestora;
- transportul este asigurat, de regulă, la preţuri mai scăzute decât cele practicate în
transportul auto şi aerian, îndeosebi pe distanţe medii şi lungi;
- procesul de transport se desfăşoară neîntrerupt, ziua şi noaptea şi în tot cursul săptămânii,
în condiţii de regularitate şi potrivit unor grafice prestabilite;
- prezintă un grad ridicat de siguranţă, ca urmare a respectării stricte a normelor de
siguranţă a circulaţiei pe căile ferate.
- transportul feroviar public de călători are caracter de serviciu public social.
Lungimea reţelei de cale ferată din Romania este de 11.342 km, din care 24% (2.711 km)
reprezintă linii duble şi 23,8% reprezintă linii electrificate (2.700 km).

1.1. Cadrul legislativ

Organizarea şi funcţionarea transportului feroviar de călători se face având la bază:
 OG 12/1998 - privind transportul pe căile ferate române;
 HG 581/1998 - privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Căi Ferate “CFR” SA;
 Hotărârea Guvernului nr. 584/1998, privind înfiinţarea Societăţii Naţionale de
Transport Feroviar de Călători “CFR Călători” SA;
 OG 89/2003 - privind alocarea capacităţilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării
infrastructurii feroviare şi certificarea în materie de siguranţă;
 Ordinul MTCT nr.343/2003 privind acordarea licenţei de transport feroviar şi a
certificatului de siguranţă;
 HG 1696/2006 - privind aprobarea Regulamentului pentru alocarea capacităţilor de
infrastructură feroviară;
 Hotărârea de Guvern nr.309/1996 privind acordarea de reduceri cu 50% ale tarifelor
pentru transportul local în comun;

4
  Lege nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor
Apuseni;
 Legea nr. 341/2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la
victoria Revoluţiei române din decembrie 1989;
 Lege nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
 Legea nr. 44/1994 privind gratuitatea pentru veteranii de război.

1.2. Cadrul instituţional

În calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, Ministerul
Transporturilor şi Lucrărilor Publice este autoritatea de stat în domeniul transportului feroviar şi
reprezintă autoritatea competentă care asigură dezvoltarea şi siguranţa transportului feroviar.
(Iancu 2010)
În calitate de autoritate de stat în domeniul transportului feroviar de călători, M.T.I. are
următoarele atribuţii:
- reprezintă Guvernul în domeniul transporturilor feroviare de călători, în organismele
internaţionale şi în relaţiile bilaterale cu alte state;
- elaborează şi promovează acte normative şi norme destinate asigurării compatibilităţii
sistemului naţional de transport feroviar de călători cu sistemele de transport internaţionale;
- emite norme tehnice obligatorii pentru construcţia, modernizarea, întreţinerea şi
exploatarea infrastructurii Căilor ferate romane;
- emite norme tehnice obligatorii pentru construcţia, repararea şi verificarea tehnica a
mijloacelor de transport feroviar de călători;
- emite norme obligatorii de siguranţă a traficului în transporturile feroviare, precum şi
pentru transportul multinațial şi combinat, şi supraveghează respectarea acestora;
- exercita activitatea de registru de inspecţie şi de control în transporturile feroviare de
călători;
- asigura certificarea de tip şi individuala a mijloacelor de transport feroviar de călători;
- anchetează evenimentele sau accidentele produse în activităţile de transport feroviar

5
 Ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, M.T.I. are următoarele
atribuţii:
- elaborează strategiile de dezvoltare a activităţilor de transport feroviar;
- elaborează şi supune aprobării Guvernului programele de dezvoltare şi de modernizare a
infrastructurii feroviare;
- asigura beneficiarilor de transport dreptul de a apela la un transport autorizat şi liber ales;
- sprijină dezvoltarea şi funcţionarea transportului feroviar public;
- asigura condiţiile unui mediu concurenţial normal în transportul feroviar, precum şi intre acesta
şi alte moduri de transport;
- elaborează politica economica în domeniul transportului feroviar;
- gestionează resursele financiare alocate prin bugetul de stat;
- aproba tarifele de utilizare a infrastructurii feroviare
Începând cu anul 1990, transportul feroviar a beneficiat de tratament egal din partea
statului în concurenţă sa cu celelalte moduri de transport, îndeosebi cu transportul auto. Totodată,
a beneficiat de sprijin financiar din partea statului roman pentru restructurare, modernizare şi
retehnologizare.
Din anul 1998 în baza Hotărârii de Guvern Nr. 581/1998 privind transportul pe căile ferate
romane şi reorganizarea S.N.C.F.R. au luat fiinţa şi funcţionează separat, dar ca un tot unitar,
următoarele societăţi comerciale pe acţiuni:
a) Compania Naţională de Cai Ferate "C.F.R."- S.A.
b) Societatea Naţională de transport Feroviar de Marfa "C.F.R. Marfa"- S.A.
c) Societatea Naţională de transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători"-
S.A
d) Societatea de Servicii de Management Feroviar "S.M.F."-S.A.
e) Societatea de Administrare Active Feroviare "S.A.A.F"-S.A

6
 1.3. Infrastructura

Activitatea de transport feroviar este organizată în reţea continuă, răspândită geografic pe

tot teritoriul ţării. Reţeaua feroviară din ţara noastră este dispusă în cercuri concentrice
dispunând de două linii principale, din care una extracarpatică şi alta intracarpatică.
Cele două linii principale sunt legate între ele printr-o mulţime de căi ferate secundare,
care trec prin est, vest, nord şi sud, prin pasuri de culmi, prin culoarele râurilor şi prin trecători.
Din Bucureşti, se poate constata că pleacă, opt magistrale în opt direcţii.
Lungimea reţelei feroviare publice actuale din România este de 11.180 km, din care:
 2.965 km (26,9%) linie dublă;
 3.929 km (35,7%) linie electrificată.
Lungimea desfăşurată a liniilor este 21.050 km, ţara noastră fiind a şaptea ca mărime din
Europa, după Germania, Franţa, Italia, Spania, Polonia şi Ucraina. Ponderea liniilor electrificate
(23,8%) este comparabilă cu media europeană şi situează România pe locul 12 în Europa
Deservirea reţelei actuale de în teritoriu este făcută de:
 1.030 de staţii şi halte feroviare;
 50 de depouri şi remize de locomotive;
 120 de revizii de vagoane şi ateliere de zonă;
- 100 de secţii de întreţinere a liniilor, a lucrărilor de artă şi a instalaţiilor de
centralizare şi de telecomunicaţii.

Activitatea de transport feroviar se desfăşoară pe întreaga reţea de cale ferată şi modul

său de organizare trebuie să ţină seama de acest specific al transportului feroviar. Subunităţile
din structurile organizatorice ale Căii Ferate trebuie să acopere întreaga reţea teritorială feroviară

7
 1.3. Modalitatea de gestiune

Într-o primă etapă, C.F.R. a fost transformată în Societatea Naţională a Căilor Ferate
Române funcţionând ca regie autonomă de interes naţional pe baza gestiunii economice şi
autonomiei financiare în conformitate cu H.G. nr. 235 din 1991. Treptat, au fost create condiţiile
transformării S.N.C.F.R. în societate comercială pe acţiuni.
Prin urmare, administrarea infrastructurii feroviare, proprietate publică sau proprietate
privată a statului, se asigură de către o companie naţională rezultată ca urmare a reorganizării
Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, căreia i se atribuie în concesiune, fără plata
redevenţei, infrastructura feroviară publică şi care deţine în proprietate alte elemente ale
infrastructurii feroviare preluate de la Societatea Naţională a Căilor Ferate Române, stabilite prin
hotărâre a Guvernului.
Conform H.G. nr. 235 din 1991, contractul de concesiune se încheie, în numele statului, cu
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii pentru o perioadă de 49 de ani.
Raporturile dintre compania naţională care administrează infrastructura feroviară,
societatea naţionala care efectuează transport feroviar public de călători, pe de o parte, şi
instituţiile publice, pe de altă parte, se reglementează prin contracte de activitate, încheiate cu
Ministerul Transporturilor în numele statului.

1.4. Modalitatea de finantare (sursele de finantare)

Compania Naţională de Căi Ferate funcţionează în baza veniturilor acordate anual de la
bugetul de stat sub forma de subvenţii. De asemenea, autofinanţarea CFR se face prin aplicarea
taxelor de călătorie şi a taxei de utilizare a infrastructurii (TUI).
OTF de călători din domeniul privat, care au intrat pe piaţa de transport feroviar de
călători începând cu anul 2004 au făcut ca în 9 luni 2011 CFR Călători să deţină numai 87,9%
din total călători transportaţi în sistemul feroviar şi numai 95,1% din total calatori*km realizaţi în
sistemul feroviar. CFR Călători ( 19 decembrie 2011, p. 4)
TUI reprezintă suma plătită de către operatorul de transport feroviar (OTF) pentru punerea
la dispoziţie a infrastructurii feroviare, prin asigurarea setului minim de prestaţii pentru circulaţia
trenurilor şi serviciile furnizate în conformitate cu prevederile art. 5, din Ordonanţa Guvernului
nr. 89/2003 privind alocarea capacităţilor de infrastructură feroviară şi tarifarea utilizării

8
infrastructurii feroviare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 8/2004, cu
modificările ulterioare.
În anul 2011, prin executarea de transporturi special comandate în scop turistic sau
pentru filmări s-au obţinut venituri suplimentare de circa 221 000 Euro. Prin aplicarea
Sistemului de vânzare online la inceputul anului 2011 s-au constat în primele 9 luni o creştere
semnificativă a încasărilor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (de circa 180%). În plus,
urmare promoţiei Mastercard, în ultimile 6 luni (iulie - decembrie 2011) s-a constatat o creştere
medie de peste 320% si cu un maxim în luna decembrie de peste 556% faţă de aceeaşi perioadă a
anului trecut.
Astfel încasările din perioada iulie - decembrie 2010 care se ridicau la nivelul de circa
2.700 lei pe zi, în aceeaşi perioada a anului 2011 s-au situat la circa 14.500 de lei încasări pe zi,
evoluţia comparativă a încasărilor lunare din vânzarea online prezentându-se astfel:
Urmarind evolutia vânzărilor realizate la automatele de bilete ale CFR Călători, rezultă
o creștere medie de circa 145% a sumelor încasate în anul 2011, comparativ cu anul 2010.

Finanţarea prin subvenţii de la bugetul de stat

Diferenţa dintre tariful de utilizare a infrastructurii feroviare publice şi costurile reale de

administrare, întreţinere şi reparaţii se primeşte de la bugetul de stat, pe baza contractului de
activitate intre Ministerul Transporturilor şi CFR.
Tariful de utilizare a infrastructurii (TUI) feroviare reprezintă circa 66% din veniturile
companiei, fondurile bugetare având o pondere de numai 4% din veniturile totale.
Din alocația bugetară aprobată pe anul 2011 de 306.000 mii lei, realizările decontate pe
an sunt de 243.192 mii lei, din total credite deschise de 243.193 mii lei. În luna decembrie 2011,
din suma aprobată la finanțare în valoare de 87.807 mii lei; a fost decontată doar suma de 25.000
mii lei, rămânând nedecontate facturi în valoare de 62.807 mii lei, pentru care s-au solicitat la
MTI fonduri bugetare în anul 2012. Managementul calităţii serviciului public.

9
 1.4.1. Declaraţia CFR privind politica în domeniul calităţii

Conducerea SNTFC “CFR CĂLĂTORI” S.A este angajată ferm în instrumentarea

acţiunilor necesare punerii în practică a politicii în domeniul calităţii, cu scopul de a garanta
calitatea serviciilor sale şi pentru a satisface la cel mai înalt nivel cerinţele exprimate şi implicite
ale beneficiarilor, precum şi reglementările în vigoare.
Obiectivul pe termen lung al politicii în domeniul calităţii este: Elaborarea,
implementarea, menţinerea, supravegherea şi îmbunătăţirea continuă a unui sistem de
management al calităţii, conform standardului ISO 9001/2008.
Personalului cu funcţii în domeniul managementului calităţii i se delegă autoritate şi acces
liber la orice nivel al organizaţiei pentru a putea identifica şi preveni problemele legate de
calitate, precum şi cauzele acestora, pentru a putea recomanda şi iniţia măsuri de îmbunătăţire,
precum şi pentru a putea controla tratarea neconformităţilor aşa cum se prevede în manualul
calităţii.
O importanţă deosebită se acordă instruirii în domeniul managementului calităţii şi
motivării personalului astfel ca politica în domeniul calităţii să fie înţeleasă şi adoptată de către
fiecare salariat.
Societatea se angajează să asigure resursele necesare pentru implementarea şi
menţinerea sistemului de management al calităţii, în vederea creşterii satisfacţiei clientului prin
îndeplinirea cerinţelor sale.
Pentru asigurarea unor servicii de cea mai inalta calitate, CFR Calatori trebuie să aibă
în vedere îndeplinirea următoarelor aspecte:
- Informarea călătorilor în timpul călătoriei;
- Punctualitatea serviciilor şi principiile generale pentru a face faţă
disfuncţionalităţilor serviciilor, anulări;
- Stadiul de curăţenie a materialului rulant şi a echipamentelor (calitatea aerului din
vagoane, igiena echipamentelor sanitare etc.);
- Evaluarea satisfacţiei clienţilor;
- Tratarea plângerilor, rambursările şi despăgubirile în caz de nerespectare a normelor
de calitate a serviciului;
- Asistenţa acordată persoanelor cu handicap şi persoanelor cu mobilitate redusă.

10
 1.5. Strategii, investitii, proiecte

La nivelul UE, obiectivul principal pentru transportul feroviar pe perioada 2007-2013 este
creşterea ponderii din totalul pieţei de transport de la 6% la 10%, în transportul de călători, şi de
la 8% la 15%, în transportul de mărfuri, pentru a asigura o distribuţie mai echilibrată a
transporturilor şi protecţia mediului înconjurător.
Obiectivul major pentru România în transportul feroviar, pe perioada 2007-2013, este de
a-şi păstra o pondere echilibrată pe piaţa de transport, prin menţinerea valorilor de 25% din
totalul mărfurilor şi 35% din totalul pasagerilor.
Încă din anul 2001, Guvernul României a aprobat prin H.G. nr. 1.003 din 4.10.2001,
strategia de dezvoltare a sistemului de transport feroviar în perioada 2001-2010. Acest document
cuprinde, intr-o formula coerenta, strategia de dezvoltare pe o perioada de un deceniu pentru
infrastructura feroviara, transportul feroviar de călători şi transportul feroviar de marfa.

1.5.1. Programe de înnoire şi modernizare a parcului de vagoane

Având în vedere că una din preocupările majore ale SNTFC CFR Călători S.A. o
constituie creşterea eficienţei activităţii de transport feroviar de călători precum şi îmbunătăţirea/
diversificarea calităţii serviciilor oferite clienţilor, în deplină corelare cu Planul de Măsuri
Prioritare pentru Integrarea Europeană din cadrul Programului Legislativ European respectiv
“reabilitarea serviciilor de transport, îmbunătăţirea calităţii acestora şi alinierea la condiţiile
europene de transport în vederea integrării în sistemul de transport European”, SNTFC „CFR
Călători” SA a acţionat în mod continuu în vederea deţinerii unui parc propriu de material rulant,
apt de circulaţie cu viteze egale sau chiar mai mari decât cele limitate de infrastructura feroviară
din România, pentru a pregăti astfel parcul pentru viitorul apropiat, însemnând refacerea
coridoarelor europene şi creşterea implicită a vitezelor de circulaţie.
Astfel, în prezent structura parcului de vagoane ce aparţine SNTFC CFR Călatori SA
poate fi defalcată pe grupe de vârsta astfel:
● 0 - 5 ani: 190 vagoane; (6,2%)
● 10 – 15 ani: 180 vagoane; (5,9%)
● 15 - 20 ani: 289 vagoane; (9,5%)
● > 20 ani: 2382 vagoane. (77,9%)

11
 Total parc vagoane – 3057 din care:
238 vagoane nou construite, 762 vagoane modernizate din care 568 de sunt dotate cu
instalatie de climatizare.
Parcul necesar pentru asigurarea graficului de circulaţie este de 1750 vagoane în perioada
de extrasezon şi de cca. 2150 vagoane în perioad sezonului estival.

1.5.2. Programe propuse

SNTFC `` CFR CALATORI`` SA propune lansarea unor programe de modernizare de

vagoane după cum urmează:

- achiziţionarea de vagoane nou construite destinate traficului interregional de mediu şi

scurt parcurs;
- modernizarea vagoanelor seria 1980, 2180, 1947, 1957, 2047, 2057, 1147, 2147, 2157
(clasa a-II-a) ;
- îmbunătăţirea parametrilor tehnici şi a stării de confort a vagoanelor de clasa a-II-a din
seria 2076, prin dotarea acestora cu instalaţie de aer climatizat;
- analiza oportunităţii tehnico-economice privind realizarea conceptului de garnitură de
tren push-pull, formată din parcul existent de vagoane, destinată traficului de scurt şi mediu
parcurs;

Astfel se estimează că se va atinge un procent de circa 90% vagoane modernizate din

total parc vagoane exploatate.

12
CAPITOLUL 2. ANALIZA SERVICIULUI PUBLIC DE TRANSPORT
PUBLIC FEROVIAR DIN ROMÂNIA

Pălăria Albă

- CFR Călători este un agent economic, cu capital de stat, licenţiat pentru efectuarea
serviciului de transport feroviar public de călători;
- desfăşoară activităţi de interes naţional cu caracter public social;
- În anul 2011, pe întreaga reţea au circulat zilnic în medie 1589 trenuri, cu 0,8% mai mult
faţă de anul 2010, oferind o capacitate de transport cu 8,9% mai mică, dar un parcurs al
trenurilor cu 0,9% mai mare.
- fluxul de călători pe anul 2011 a înregistrat o scădere de 7,3 %, iar parcursul acestora
exprimat prin călători*km s-a redus cu 8,3% faţă de anul 2010;
- în 2011 cota de piaţă a transportului feroviar de călători a avut o tendinţă descendentă
ajungând la 25,4%;
- comparativ cu anul 2010, în cursul anului 2011 a fost redus nr. de osii/tren cu 6,2% la
trenurile IC, cu 4,9% la trenurile rapide, cu 4,8% la trenurile accelerate şi cu 15,9% la
trenurile personale;
- parcursul realizat de călătorii expediaţi pe anul 2011 s-au diminuat cu 7,3%, respectiv
8,3%;
- În cursul anului 2011 au fost primite şi tratate 2162 de petiţii, în care au fost evidenţiate
peste 3242 aspecte de interes pentru publicul călător;
- La peste 60% dintre petiţii, CFR Călători a răspuns într-un interval de timp foarte scurt,
de până la 5 zile calendaristice;
- Au fost analizate şi soluţionate un număr de 27 dosare de despăgubiri în trafic
internaţional:
● 18 dosare cu despăgubiri de 50% din tariful de transport;
● 9 dosare cu despăgubiri de 25% din tariful de transport.

13
- În 2011 s-au rezolvat un număr de 415 reclamaţii şi sesizări în trafic intern;
- urmare promoţiei Mastercard în ultimile 6 luni ale anului 2011 s-a constatat o creştere
medie a vânzărilor de peste 320% si cu un maxim în luna decembrie de peste 556% faţă
de aceeaşi perioadă a anului trecut;
- încasările din perioada iulie - decembrie 2010 care se ridicau la nivelul de circa 2.700
lei pe zi, în aceeaşi perioada a anului 2011 s-au situat la circa 14.500 de lei încasări pe
zi;
- evolutia vânzărilor realizate la automatele de bilete ale CFR Călători, rezultă o creştere
medie de circa 145% a sumelor încasate în anul 2011, comparativ cu anul 2010;
- În anul 2011 s-au obţinut venituri suplimentare de circa 221 000 Euro;
- În cursul anului 2011 CFR Călători a constatat un numar de 1.269 de abateri privind
emiterea legitimatiilor de calatorie, cu 92,5% mai multe faţă de anul 2010;
- S-au aplicat 220 sanctiuni disciplinare, cu 134 sanctiuni mai putine faţă de anul 2010;
- pe parcursul anului 2011, au fost depistate un numar de 973 de abateri, cu 9% mai mic
fata de anul din 2010;
- Pentru neregulile depistate au fost sanctionati un numar de 1.743 sefi tren si conductori;
- În anul 2011 personalul de tren a deservit un numar de 465.248 trenuri cu care ocazie
au tratat 1.799.857 calatori, incasand suma de 9.185.661 lei;
- În cursul anului 2011 organele de control au verificat un numar de 67.022 trenuri cu
care ocazie au tratat 247.424 calatori fara legitimatie de calatorie, Încasand suma de de
2.955.898 lei, cu 3,4% mai puţin decât în anul 2010.
- În urma unei razii derulate luna noiembrire 2012, peste 60 la sută dintre călătorii de pe
ruta Târgovişte - Bucureşti circulau fără bilet;
- La sfârşitul anului 2011, parcul inventar de mijloace tracţiune aparţinând CFR Călători
cuprindea:
- 363 locomotive electrice;
- 251 locomotive Diesel electrice;
- 202 locomotive Diesel hidraulice;
- 275 automotoare, dintre care:
- 120 automotoare Desiro;
- 144 automotoare serii 700, 900, 1000, 282, LVT, DUEWAG;

14
 - 11 automotoare ADH 11;
- 34 rame electrice Z 6100; 6300;
- 13 locomotive diesel hidraulice şi mecanice (parc aux.) 120 CP, 180 CP,
450 CP, 700 CP;
- În cursul anului 2011 au fost organizate 633 acţiuni comune de control cu organele
poliţiei TF, în 2.334 trenuri fiind eliberate 25.316 bilete în valoare de 264.653 lei.
- Din valoarea fondurilor proprii aprobate pe anul 2011, de 25.000,00 mii lei, la data de
31.12.2011 s-au înregistrat realizări, în valoare de 22.473,11 mii lei, ceea ce reprezinta
un procent de realizare de 89,85 %;
- Din alocatia bugetarã aprobatã pe anul 2011 de 306.000 mii lei, realizãrile decontate pe
an sunt de 243.192 mii lei, din total credite deschise de 243.193 mii lei;
- Din programul de reparatii pe anul 2011, in valoare de 5.000 mii lei, pe 12 luni a.c. s-au
realizat pe total societate lucrari in valoare de 853,03 mii lei, ceea ce reprezinta
17,06%;
- În perioada 01.01.2011 – 31.12.2011 activitatea s-a desfăşurat cu un efectiv de personal
de 13927 salariaţi;
- În anul 2011, s-au înregistrat 192 accidente si 30 incidente de muncă;
- În anul 2011 cheltuielile de monitorizare au cumulat valoarea de 124,9 mii lei;

Pălăria Galbenă

• Acoperire naţională prin infrastructura proprie de transport, ceea ce creează posibilitatea

deplasării cetăţenilor României în orice localitate din ţară, pe baza unui grafic orar prestabilit şi
cunoscut de populaţie prin mersul de tren;
• Numărul accidentelor soldate cu morţi şi răniţi este cel mai mic în comparaţie cu alte
mijloace de transport.
• Capacitate de transport este mare;
• Existenţa în tarifele de transport a reducerilor în funcţie de frecvenţa utilizării serviciului;
• Eficienţa energetică sporită: consumul de energie pe unitatea de transport este de 6 ori
mai mic decât la sistemul auto şi de 3 ori mai mic decât la cel naval;

15
• Poluarea mediului este redusă: volumul poluanţilor emanaţi în atmosferă pe unitatea
transportată este numai 1/10 faţă de celelalte mijloace de transport;
• Utilizarea redusă a terenului: terenul necesar unei căi ferate reprezintă 60% faţă de cel
necesar unui drum rutier cu aceeaşi capacitate de circulaţie;
• Preţul practicat este mai redus în comparaţie cu celelalte mijloace de transport;
• Implementarea unui program informatic ce permite efectuarea de rezervări on-line.
• Existenţa fondurile furnizate de UE pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii
de transport feroviar şi implementarea de noi tehnologii;
• Creşterea costurilor de transport individuale determină tot mai mulţi oameni sa aleagă
călătoria cu mijloacele de transport în comun;
• Accentul pus de UE pe reducerea poluării favorizează investiţiile în modernizarea liniilor
de cale ferată din toate tarile;
• Aprecierea de care se bucură pe plan mondial trenurile de mare viteză motivează
dezvoltarea infrastructurii astfel încât sa facă posibilă aducerea lor şi în România;
• Implementarea unor sisteme informatice feroviare foarte performante la nivel
internaţional face posibilă un eventual transfer de know-how.

Pălăria Neagră

● Numeroase restricţii de viteză (viteza medie pe reţea este de 66,25 km/h) datorate stării
de uzură avansate şi a investiţiilor scăzute în întreţinerea infrastructurii feroviare;
● Lipsa măsurilor eficiente pentru a împiedica călătoriile frauduloase(„mersul cu naşul”);
• Timpul necesar unei călătorii pe distanţă îndelungată este mult mai mare decât cu orice alt
mijloc de transport (maşina, avion);
• Proasta monitorizare a personalului care realizează controlul călătorilor pe trenuri;
• Numeroase întârzieri datorate lucrărilor de reabilitare a liniilor.
• Cheltuielile mari pentru achiziţionarea materialului rulant;
• Costul întreţinerii mijloacelor de transport feroviar şi a liniilor se situează la un nivel
superior în comparaţie cu cel rutier sau naval;

16
 • Calitatea proiectării şi construcţiei infrastructurii de transport nu sunt la standardele
UE astfel încât sunt necesare investiţii semnificative pentru reabilitarea până la atingerea
standardelor UE.
• Lipsa unui Master Plan General pentru Transport;
• Investiţiile în construcţie şi refacere sunt foarte costisitoare - construcţia unei căi
ferate costă de trei ori mai mult decât construcţia unei şosele;
• Numărul pasagerilor pe calea ferată este în scădere;
• Calamităţile naturale: inundaţii, alunecări de tren care au distruso parte din
infrastructura existentă;
• CFR deţine monopolul asupra serviciului de transport public feroviar, iar lipsa
concurenţei duce la o motivare scăzută în ceea ce priveşte creşterea calităţii serviciilor
oferite;
• Criza economică.

Pălăria Verde

- Fiecare gară să fie securizată asemenea Metrorex-ului. Accesul la linia de tren să fie
permis doar pe baza unei cartele (card) achitată anterior;
- Achiziţia unuei cartele cu, care să se poată circula pe toate mijloacele de transport
public în comun;
- Revizuirea intregului sistem de funcţionare al instituţiei;
- Evaluarea reală a personalului din cadrul acesteia;
- Crearea unui sistem solid şi real de motivare al personalului;
- Asumarea responsabilităţilor în urma măsurilor luate de către autoritatea publică
centrală;
- Depolitizarea ocupării funcţiilor centrale în cadrul instituţiei;

17
Pălăria Roşie

- Din punctul meu de vedere, din cauza politizării autorităţilor publice centrale, serviciul
de transport public în comun nu se dezvoltă suficient;
- Consider că CFR Călători nu se implică suficient în procesul de modernizare al
serviciului în sine;
- Personalul din cadrul instituţiei este prea puţin motivat;
- Cred că din cauza salariilor foarte mici, personalul care se ocupă de controlul biletelor
călătorilor sunt mult mai uşor de convins să ia mită;
- Consider că CFR Călători nu este capabil să atragă fonduri europene;
- Personalul nu este capabil să realizeze proiecte de atragere a fondurilor europene
nerambursabile;

CAPITOLUL 3. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PENTRU SERVICIUL

PUBLIC DE TRANSPORT FEROVIAR DIN ROMÂNIA

Sistemul de transport feroviar românesc este încă insuficient dezvoltat şi de o calitate slabă
comparativ cu statele membre ale UE şi cu alte ţări est-europene. Acest fapt a dus la o scădere
decisivă a numărului de călători ce aleg acest serviciu. In ultimii ani, numărul clienţilor CFR a
scăzut constant. Astfel, conform Eurostat, daca în 2004, 98 de milioane de persoane au călători
cu trenul, în 2008 cifra a scăzut la 75 de milioane.

În anul 2011 comparativ cu anul 2010, oferta de transport, în funcţie de rangul trenurilor
a scăzut la trenurile IC şi rapide, s-a menţinut la trenurile personale şi a crescut la trenurile
accelerate întrucât acestea sunt trenurile de rang superior cu tarifele cele mai reduse, scopul fiind
atragerea clientelei spre sistemul de transport feroviar de lung parcurs.

18
Recomandările mele în ceea ce priveşte creşterea calităţii serviciilor oferite sunt:

 Achiziţii de vagoane noi de călători şi modernizarea celor existente;

 Modernizarea şi achiziţionarea de locomotive Diesel electrice pentru asigurarea încălzirii
electrice şi reducerea consumurilor;
 Modernizarea şi dezvoltarea parcului de vagoane de dormit şi restaurant;
 Dezvoltarea sistemului XSELL pentru vânzarea electronică de bilete de călătorie, pentru
evitarea aglomerării caselor de bilete;
 Înfiinţarea unui departament de marketing care să se ocupe de promovarea serviciilor
oferite de CFR;
 Implementarea unui sistem de motivare non-financiară a angajaţilor;
 Efectuarea de traininguri pentru o mai bună comunicare intre călători şi personalul de la
casele de bilete;
 Creşterea gradului de accesare a fondurilor europene destinate modernizării;
 Implementarea unui sistem eficient de verificare a legitimaţilor de călătorie pentru a se
evita pierderile aduse în bugetul companiei de „mersul cu naşul”;
 Privatizarea serviciului pentru o gestiune mai eficientă.

19