Mesajele venite din partea voastră ne dau încredere şi putere să continuăm alături de voi.
Împreună vom menţine şi vom îmbunătăţi continuu Concursurile SMART...
Vă mulţumim ! Redacţia SMART
Emoții la Smart
Concursul Smart
Astăzi este sărbătoare, Acest concurs e viața mea
Iarăși este concurs mare! Și cărticica de asemenea.
Cu toții ne așezăm În ea găsești tot ce dorești,
Subiectele-așteptăm! De vrei să-nveți și s-o citești.
Cu emoții le-am primit, Nimic din ea nu mi-a scăpat
Dar le-am spus: Îndată ce m-a premiat.
„Bine-ați venit!” Și de acum cât voi putea,
În concurs m-am implicat Acest concurs voi câștiga!
Și sper că am câștigat!
Lavinia Calmuc clasa a III-a
Taisia Coconu clasa a II-a A Colegiul
Școala cu clasele I-VIII
Național „Ioniță Asan” Caracal
Prisecani - Boghești
județul Vrancea
Smart
La Smart noi participăm, Chiar de nu ești premiat,
Rezultate bune luăm. Cunoștințe-ai câștigat.
Chiar de-i greu, sau mai ușor, Vei fi și tu prieten cu el,
Noi participăm cu spor De înveți mai mult nițel!
Alexandru Florin Micloș clasa a III-a
Școala Gimnazială „Zaharia Boiu” Sighișoara
4 Matematicã
clasa I
8. După ce a mâncat 4 bomboane Tudor a rămas cu 6 bomboane.
Câte bomboane a avut Tudor?
A) 2 B) 10 C) 4 D) 6 E) 9
11. Din cele 9 pagini ale unei poveşti, Nicuşor a citit câteva pagini şi a
observat că mai are de citit două pagini. Câte pagini a citit Nicuşor?
A) 9 B) 7 C) 2 D) 11 E) 5
12. La petrecerea de ziua lui, Ionuţ a invitat 9 copii. Dintre
aceştia unul a lipsit, iar Ana şi Corina au venit cu câte
o prietenă. Câţi copii au venit la petrecere?
A) 8 B) 7 C)12
D) 10 E) 15
13. Dacă din cel mai mare număr de două cifre, cu cifra zecilor 1,
scazi 10, ce număr vei obţine?
A) 81 B) 9 C) 89 D)10 E) 88
14. Croitoraşul cel viteaz a legat 5 sfori, una în continuarea celeilalte.
Câte noduri a făcut el?
A) 6 B) 3 C) 5 D) 4 E) 2
15. În căsuţa din pădure, cei doi pitici au primit o pupăză,
un şoricel şi o broscuţă. Zâna bună le-a împletit
tuturor ciorapi. Câţi ciorapi a împletit zâna?
A) 4 B) 6 C) 8
D) 10 E) 14
Matematicã 5
clasa aII-a
1. Se dă şirul numerelor: 640, 635, ……, 625, 620. Ce număr lipseşte?
A) 637 B) 639 C) 630 D) 650 E) 610
2. Câte numere pare sunt între 140 şi 150?
A) 10 B) 4 C) 6 D) 12 E) 8
6 Matematicã
clasa aII-a
9. Marius a strâns 45 lei. Câţi lei îi mai trebuie pentru a-şi cumpăra un
joc de 82 lei, dacă bunica îi mai dă 12 lei?
A) 15 lei B) 37 lei C) 25 lei D) 57 lei E) 60 lei
10. Un ou fierbe în 3 minute. Mama pune la fiert, într-o oală, 3 ouă.
În cât timp vor fierbe?
A) 9 minute B) 3 minute C) un minut
D) 6 minute E) două minute
11. Într-o parcare subterană vin 21 maşini, apoi pleacă 17, rămânând
52 maşini. Câte maşini au fost la început în parcare?
A) 48 B) 56 C) 63 D) 80 E) 40
13. Bogdan este mai scund decat Clara, dar mai înalt decât Andreea.
Vlad este mai înalt decât Clara. Ştefan este mai scund decât
Andreea. Copilul cel mai înalt este:
A) Bogdan B) Clara C) Andreea D) Vlad E) Ştefan
14. Găseşte cel mai mic număr format din trei cifre impare
consecutive, apoi cel mai mare număr par de trei cifre diferite.
Diferenţa acestor numere este:
A) 863 B) 729 C) 883 D) 864 E) 851
Matematicã 7
clasa aIII-a
1. La cel mai mare număr impar de 3 cifre adăugați cel mai mic număr impar de 3
cifre consecutive. Indicați ce număr ați obținut:
A) 1022 B) 1122 C) 2001 D) 1134 E) 1035
3. Cât fac doi ori doi din care iei doi împărţit la doi, aduni apoi douăzeci şi doi şi
mai iei la sfârşit doi?
A) 24 B) 22 C) 20 D) 18 E) 23
5. Bunica are în gospodărie 24 de oi, care sunt de 6 ori mai multe decât vacile
bunicii. Câte vaci are bunica?
A) 144 B) 12 C) 4 D) 8 E) 50
8 Matematicã
clasa aIII-a
11. Toate cărţile dintr-un pachet au fost împărţite, în mod egal, la 8 jucători ,
fiecare primind câte 7 cărţi. Câte cărţi au fost în pachet ?
A) 42 B) 56 C) 48 D) 64 E) 21
12. Suma a două numere consecutive pare este 50. Care sunt numerele?
A) 23 şi 27 B) 18 şi 32 C) 40 şi 10 D) 24 şi 26 E) 22 şi 28
13. Într-o revistă de matematică sunt 240 de probleme şi 120 de exerciţii. Câte
exerciţii şi câte probleme a rezolvat Maria dacă a efectuat a zecea parte din
probleme şi jumătate din exerciţii?
A) 24 probleme şi 60 exerciţii B) 42 probleme şi 12 exerciţii
C) 12 probleme şi 12 exerciţii D) 20 probleme şi 90 exerciţii
E) 100 probleme şi 100 exerciţii
17. O lumânare arde timp de 8 ore. Cât timp vor arde 7 lumânări, de acelaşi fel,
dacă se aprind toate, în acelaşi timp?
A) 8 ore B) 56 ore C) 10 ore D) 16 ore E) 64 ore
18. Ce se întâmplă cu suma a trei numere naturale dacă fiecare termen se
micşorează cu 10?
A) se măreşte cu 30 B) rămâne la fel C) se micşorează cu 3
D) se micşorează cu 10 E) se micşorează cu 30
Matematicã 9
clasa aIV-a
1. Rezultatul adunării LVIII + MDCX este:
A) MCDLX B) MDCLVIX C) MDCLXVIII D) MM E) DCMXC
3. Care sunt numerele X şi Y dacă suma lor este 188, iar diferenţa lor este78?
A) 145 şi 43 B) 55 şi 133 C) 123 şi 65 D) 178 şi 10 E) 90 şi 98
5. Diferenţa dintre două numere este 63 şi reprezintă de 7 ori numărul mai mic.
Care sunt cele două numere?
A) 63 şi 9 B) 72 şi 9 C) 10 şi 63 D) 78 şi 9 E) 72 şi 18
7. Se dă: a+b+c = 120, a+b = 76, b+c = 93. Aflaţi valorile lui a, b şi c.
A) a = 27, b = 44, c = 9 B) a = 27, b = 49, c = 44 C) a = 32, b = 65, c = 98
D) a = 65, b =43, c = 32 E) a = 43, b = 96, c = 76
8. Pentru ca exerciţiul 500 : = 100 să fie corect, în locul florii ar trebui să fie:
A) 5 B) 50 C) 100 D) 1 E) 10
10 Matematicã
clasa aIV-a
11. În livada Cenuşăresei sunt 4 rânduri cu câte 23 meri şi 10 rânduri cu câte
14 piersici. Câţi pomi sunt în total, în livada Cenuşăresei?
A) 254 B) 232 C) 245 D) 252 E) 890
16. Trei caiete şi 4 pixuri costă 228 lei. 6 caiete şi 3 pixuri costă 396 lei.
Cât costă un caiet? Cât costă un pix?
A) 60 lei/ caiet, 12 lei/ pix B) 54 lei/ caiet, 8 lei/ pix
C) 25 lei/ caiet, 35 lei/ pix D) 75 lei/ caiet, 35 lei/ pix
E) 60 lei/ caiet, 90 lei/ pix
17. Suma vârstelor a doi fraţi este de 28 de ani. Diferenţa dintre vârstele
lor este 4 ani. Indicaţi câţi ani are fiecare ?
A) 18 ani si 14 ani B) 16 ani si 12 ani C) 15 ani si 11 ani
D) 16 ani si 10 ani E) 14 ani si 12 ani
7
18 . D
acă înlocuim numitorul fracţiei cu 7 se obţine o fracţie:
8
A) echiunitară B) subunitară C) supraunitară
D) nu se schimbă nimic E) egală cu fracţia dată
20. Valoarea lui x din expresia: x – 3888 : 4+ 603 : 3 - 506 = 224 este:
A) 716 B) 1501 C) 736
D) 1000 E) 743
Matematicã 11
clasa aV-a
3. În biblioteca personală Maria are de trei ori mai multe cărţi decât Neculai, care
are 666. Numărul cărţilor pe care le au cei doi copii este:
A) 1998 B) 3330 C) 2664 D) 1332 E) 2666
4. Numerele naturale care, micşorate cu 5, sunt mai mari decât 10 şi mai mici
decât 14 sunt:
A) 15, 16, 17, 18 B) 16, 17, 18, 19 C) 15, 16, 17, 18, 19
D) 15, 19 E) 16, 17, 18
5. Numerele naturale cel puţin egale cu 7 şi strict mai mici decât dublul lui 6 sunt:
A) 8, 9, 10, 11, 12 B) 8, 9, 10, 11 C) 3, 4, 5, 6, 7
D) 7, 8, 9, 10, 11 E) 7, 8, 9, 10, 11, 12
9. Numărul submulţimilor cu cel mult două elemente ale mulţimii {3, 4, 5} este:
A) 3 B) 4 C) 7 D) 8 E) 6
154 176
D)
138 E) 192
12 Matematicã
clasa aV-a
1 4 9
11. Al 55-lea termen în şirul ; ; este:
4 9 16
3015 3035 3045 3025 55
A) B) C) D) E)
3126 3046 3026 3136 56
12. Dacă 3a + 9 ∈ N atunci valoarea lui a, număr natural, este:
a+2
A) 0 B) 2 C) 1 D) 3 E) 9
14. Se dau mulţimile: A = {2x - 3; x + 2} şi B = {3x - 6; x + 1}. Dacă A=B, atunci
5x+3 are valoarea:
A) 20 B) 24 C) 22 D) 21 E) 23
ab + 8(a +b)
15. Valoarea fracţiei este:
9
A) 3a + 2b B) 2a + b C) 2a + 3b D) a + b E) 2a + 2b
19. Dacă abba + baab = 32 ∙ 11 ∙ 101, atunci valoarea numărului a+b este:
A) 101 B) 10 C) 7 D) 9 E) 11
Matematicã 13
clasa aVI-a
1. Dacă [( 15 ) ] = 15
2x+1 2
14
, atunci numărul natural x este:
A) 7 B) 2 C) 3 D) 1 E) 5
A) 0 B) 1 C) 9 D) 27 E) 3
9. D
acă numărul băieţilor care au participat la Concursul SMART
reprezintă 80% din numărul fetelor, atunci procentul reprezentat
de numărul fetelor din numărul băieţilor este:
A) 20% B) 115% C) 125% D) 120% E) 40%
14 Matematicã
clasa aVI-a
11. Dacă raportul măsurilor a două unghiuri complementare este 0,(1), atunci
măsurile celor două unghiuri sunt:
A) 40°; 50° B) 20°; 70° C) 1°; 89° D) 10°; 80° E) 9°; 81°
13. Fie punctele R, O, Z coliniare, în această ordine, iar (OM şi (OV semidrepte
opuse astfel încât m ( ROM) = 56°. Dacă (OT este bisectoarea unghiului
VOR, atunci m ( VOT) este:
A) 56° B) 28° C) 62° D) 30° E) 65°
14. Măsura unghiului dintre cele două ace ale unui ceas la ora 10 şi 20 minute
este:
A) 30° B) 170° C) 20° D) 0° E) 120°
15. Ştiind că semiperimetrul unui triunghi este de 43,5cm, aflaţi media
aritmetică a lungimilor laturilor sale.
A) 29 cm B) 28 cm C) 27 cm D) 42 cm E) 30 cm
16. Dacă ∆ CAR ≡ ∆ RAC ≡ ∆ MIC şi CA=7cm, atunci suma lungimilor
segmentelor [MI] şi [IC] este:
A) 16 cm B) 14 cm C) 15 cm D) 10 cm E) Nu se poate calcula
17. Dacă un triunghi isoscel are lungimile a două laturi de 7 cm şi 4 cm, atunci
perimetrul triunghiului poate fi:
A) 14 cm sau 19 cm B) 12 cm sau 13 cm C) 15 cm sau 18 cm
D) 12 cm sau 14 cm E) Nu putem preciza
18. În exteriorul triunghiului isoscel ABC de bază [BC], cu m ( BAC) < 60°, se
construiesc triunghiurile dreptunghice ABD şi CAE, congruente,
de ipotenuze [AB], respectiv [AC].
Care dintre următoarele cinci afirmaţii este adevarată?
A) m ABC + m AEC ≤ 150° B) m DBC ≤ m BAE
C) m DBC > m BAE D) m DAE = 150° E) AD+AB<CE+CA
19. Se dă triunghiul ABC, AB<AC. Perpendiculara din A pe bisectoarea BF
(F∈AC) a unghiului ABC intersectează latura BC în D. Fie punctual E astfel
încât A∈(BE) şi AE = CD. Afirmaţia adevărată este:
A) BA≠BD B) EF≠FC C) BE<BC D) DE=AC E) DE⊥BF
20. Fie AB=10 cm şi C∈(AB) astfel încât AC=8cm. Construiţi AE⊥AB şi BD⊥AB,
de aceeaşi parte a lui AB, astfel încât AE=BC şi BD=AC. Dacă F este mijlocul
segmentului ED, atunci perimetrul patrulaterului ABDE este:
A) 20 cm B) 20 cm + 3EF C) EA + 2AB + BD
D) 20 cm +2(EF+CF) E) PACFE + PFCBD - 2FC
Matematicã 15
clasa aVII-a
1. Se consideră mulţimea: A={ 5; ( 5)2; ( 5)3; ( 5)4 ; ( 5)5}.
Suma elementelor raţionale ale mulţimii A este:
A) 31 5 B) 30 C) 61 D) 50 E) 650
3. U
n excursionist, după ce a parcurs 38% din traseu a constatat că îi mai rămân 3
km până la jumătatea drumului. Lungimea întregului traseu este:
A) 25 km B) 26 km C) 27 km D) 28 km E) 29 km
8. Câte dintre numerele (5-2)3 ; (52)-3 ; (-52)-3 ; (-5-3)2 ; (-5-3)-2 ; -(5-3)-2 ; [(-5)-2]3
sunt distincte?
A) 2 B) 3 C) 4 D) 5 E) 6
11. Un trapez are bazele de 8 cm şi 20 cm. Lungimea liniei mijlocii a trapezului este:
A) 24 cm B) 18 cm C) 80 cm D)14 cm E) 6 cm
16 Matematicã
clasa aVII-a
12. Bisectoarele unghiurilor B şi C, în paralelogramul ABCD se intersectează
în M. Măsura unghiului BMC este egală cu:
A) 30° B) 45° C) 60° D) 90° E) 120°
15. În ∆ABC, AA’ şi BB’ sunt înălţimi, unde A’∈BC şi B’∈AC. Dacă BC = 10 cm şi
AC = 6 cm, valoarea raportului AA’ este egală cu:
BB’
A) 1,25 B) 3,5 C) 0,25 D) 4 E ) 0,6
16. Fie trapezul isoscel ABCD, AB||CD, DB⊥BC, AB = 5 cm, CD = 13 cm. Înălţimea
trapezului are lungimea de:
A) 12 cm B) 9 cm C) 6 cm D) 5 cm E) 4 cm
17. Un pătrat şi un dreptunghi au perimetre egale. Aria pătratului este egală
cu 81 cm2 iar lungimea dreptunghiului este egală cu 10 cm. Lăţimea
dreptunghiului este egală cu:
A) 26 cm B) 18 cm C)10 cm D) 8 cm E) 5 cm
Matematicã 17
clasa aVIII-a
{
1. Se consideră mulţimea: A = -4 ; - 2 ; 0 ; 2 3 ;
3
4
}
. Probabilitatea ca, alegând la
întâmplare un număr, acesta să fie iraţional este egală cu:
1 2 3 4
A) 0 B) C) D) E)
5 5 5 5
2. Valoarea expresiei E(x) = (x + 3)2 + |-4 + x| pentru x = -2 este:
A) -3 B) 3 C) 5 D) 7 E) 9
acă f: {-1 ; 0 ; 1 ; 2} → B, f(x) = x + 5 atunci codomeniul cu numărul minim de
3. D
elemente este:
A) B = {4 ; 5 ; 6 ; 7} B) B = R C) B = {5 ; 6 ; 7}
D) B = {-1 ; 0 ; 1 ; 2} E) B = {5 ; 6 ; 7 ; 8}
5 3 15
8 2 2 16
A) B) 0 C) - D) E)
15 3 5 15
8. Dacă a = 20092 + 2009 + 2010 atunci a este:
A) 2008 B) 2009 C) 2010 D) 2011 E) alt răspuns
1 1 1
9. Calculaţi |- | + 2 + [- + 1] - {- } ştiind că |x|, [x] şi {x} sunt modulul, partea
5 5 5
întreagă, respectiv partea fracţionară a numărului real x.
16 11 7 1 4
A) B) C) D) E) -
5 5 5 5 5
18 Matematicã
clasa aVIII-a
12. O
prismă patrulateră regulată are diagonala de 12 cm şi face cu planul bazei un
unghi de 60°. Înălţimea prismei are lungimea de:
A) 12 3 cm B) 6 3 cm C) 6 cm D) 6 2 cm E) 12 2 cm
13. Dacă suma ariilor feţelor unui cub este de 108 cm2 atunci lungimea diagonalei
sale este:
A) 2 2 cm B) 6 cm C) 3 6 cm D) 2 6 cm E) 9 cm
14. Pe planul cercului C(O, r) cu r = 5 cm se ridică perpendiculara MO = 0,5 dm. Dacă
[AB] este o coardă a cercului, AB = 6 cm, distanţa de la punctual M la coarda AB
este egală cu:
A) 40 cm B) 41 cm C) 41 cm D) 42 cm E) alt răspuns
15. Cubul cu diagonala de 8 3 cm are diagonala unei feţe laterale egală cu:
A) 8 cm B) 8 2 cm C) 8 3 cm D) 4 2 cm E) 6 2 cm
3
16. Piramida SABC are feţele SAB, SBC, SAC triunghiuri dreptunghice cu vârful în S.
Dacă SA = SB = SC = 8 cm, suma ariilor feţelor piramidei este egală cu:
A) 96 cm2 B) (32 + 32 3) cm2 C) (64 + 32 3) cm2
D) 128 cm 2
E) (96 + 32 3) cm 2
17. D
esfăşurarea unui tetraedru regulat este un triunghi echilateral cu latura de 12
cm. Aria unei feţe a tetraedrului este egală cu:
A) 15 3 cm2 B) 12 3 cm2 C) 9 3 cm2 D) 6 3 cm2 E) alt răspuns
19. O
piramidă are în total 62 vârfuri, muchii şi feţe.
Dacă v = numărul de vârfuri, m = numărul de muchii şi
f = numărul de feţe ale piramidei atunci:
A) v =16, m = 30, f = 16 B) v =15, m = 30, f = 17
C) v = 16, m = 29, f = 17 D) v = 17, m = 30, f = 15 E) alt răspuns
20. F
ie A, B, C, D patru puncte necoplanare astfel încât
AB = AC = AD = 12 cm, m( BAC) = 60°, m( ACD) = 45°
şi m( ABD) = 30°. Cea mai mare latură a ∆BCD are lungimea de:
A) 12 3 cm B) 6 3 cm C) 6 cm
D) 12 2 cm E) 18 cm
Matematicã 19
Henry FORD
Henry Ford s-a născut pe data de 30
iulie 1863, în districtul Wayne, Michigan. Fiul
unor emigranţi irlandezi, Mary şi William Ford,
care s-au stabilit la o fermă în Dearborn, îşi ajuta tatăl
cu gospodaria, şi urma şcoala într-o clădire cu o sigură
clasă. Cu toate acestea, Ford nu a fost atras nici de şcoală,
nici de viaţa de la fermă, şi la vârsta de 16 ani, a plecat la
Detroit pentru a-şi găsi o slujbă.
S-a angajat ucenic la un atelier auto, unde a învăţat totul
despre motorul cu ardere internă. După câţiva ani în care a
învăţat această meserie, Ford s-a întors la fermă, la familia
sa, şi a lucrat part-time pentru Westinghouse Engine
Company. Ford şi-a deschis
propriul atelier auto la
ferma sa şi a început să
repare motoare şi maşini.
În această perioadă, Ford
s-a îndrăgostit de Clara
Bryant, cu care s-a căsatorit în 1888.
Câţiva ani mai târziu, Ford şi soţia lui s-au mutat înapoi
în Detroit, unde Ford a fost numit inginer-şef în cadrul
Detroit Edison Company. Poziţia aceasta îi cerea lui Ford
să fie disponibil 24 de ore pe zi, dar programul flexibil îi
permitea să se ocupe de experimentele lui. A experimentat
câţiva ani, atât pe trăsuri care mergeau cu benzină, cât şi
pe caleşti fără cai, până când primul său vehicul a fost gata. „Cvadricicleta”, formată dintr-
un cadru de trasură montat pe patru roţi de bicicletă, a fost terminat în 1896. Ford a
vândut această invenţie, pentru a strânge banii necesari altor creaţii.
În următorii ani, Ford a continuat să îşi perfecţioneze vehicolele pentru pasageri, ba chiar
a construit maşini de curse pe care le-a condus el însuşi.
În 1903, Ford a produs un automobil bun de scos pe piaţă, şi a format Ford Motor Company,
capitalul aparţinand cetăţenilor oraşului Detroit. În anul 1908, apare
în Europa automobilul Ford T, primul automobil produs în milioane
de exemplare. El era atât de îmbunătăţit, încât a rezistat 19 ani,
iar un adevărat avantaj o reprezenta greutatea sa foarte mică,
de numai 600 Kg. De-a lungul timpului, Fordul T s-a
perfecţionat, apărând în mai multe variante. Odată cu
primul război mondial, automobilul şi-a evidenţiat
calităţile nebănuite până atunci, dovedindu-se a fi
un adevărat atu al armatelor care l-au folosit.
Curând după ce a fondat Ford Motor Company, Ford
20 Matematicã
Henry FORD
a fost dat în judecată de Asociaţia Producătorilor Autorizaţi
de Automobile, şi, după ani de procese, a câştigat în 1911
dreptul de a deveni producător de automobile.
Ford a putut astfel să vândă „Model T” pe piaţă, datorită
tehnologiei sale avansate de producţie. În cadrul fabricii
deţinute de Ford Motor Company în Highland Park,
Michigan, Ford a introdus în 1913 prima linie de asamblare
a vehiculelor, ceea ce a redus semnificativ timpul de
producţie. Prin urmare, mai multe automobile erau produse la un cost mai mic. Ford a
stabilit salariile minime ale muncitorilor din fabrica la 5.00$/zi, ceea ce, după parerea lui,
a determinat creşterea productivităţii.
Cu toate acestea, nu toată lumea a fost impresionată de stilul managerial al lui Ford, şi, în
1917, a fost din nou dat în judecată de acţionari pentru reinvestirea profitului în scopul
extinderii companiei. Deşi tribunalul a decis
în favoarea acţionarilor, până în 1920 Ford
a reuşit să cumpere acţiunile acestora. A
construit o fabrică imensă în River Rouge, şi
compania a devenit aproape independentă.
În 1926, Ford a început să piardă din cota de
piaţă în favoarea General Motors, deoarece
„Model T” era depăşit. Ford a închis fabricile
timp de cinci luni, după care a lansat „Model
A”, iar mai târziu „V-8”. Ambele modele au avut
un succes moderat, fiind depăşite repede de
General Motors şi Chrysler.
Problemele cu care s-a confruntat Ford
Motor Company s-au datorat stilului de
management autoritar şi încăpăţânat al lui Ford. Deşi unicul fiu al lui Ford, Edsel, a fost
numit preşedinte în 1919, tatăl său a controlat strict întreaga afacere în continuare. Când
General Motors şi Chrysler au semnat contractul cu United Automobile Workers, Ford
a refuzat să le urmeze exemplul. El a angajat detectivi şi paznici pentru a-şi împiedica
muncitorii să formere un sindicat. Într-un sfârşit, Ford a fost obligat să
semneze cu United Automobile Workers în 1941.
Fiul lui Ford, Edsel, a murit în 1943, în acel moment Ford revenind la
conducerea companiei. Totuşi, până în acel moment avusese
parte de două atacuri de cord şi doi ani mai târziu i-a
predat conducerea nepotului sau, Henry Ford II.
Ford s-a stins din viaţă pe 7 aprilie 1947.
Matematicã 21
JUPITER
Jupiter este a cincea planetă de la Soare şi este cea
mai mare dintre toate planetele sistemului nostru
solar. Are diametrul de 11 ori mai mare decât cel al
Pământului, o masă de 318 ori mai mare şi un volum de
1300 ori mai mare.
Jupiter este al patrulea obiect de pe cer ca strălucire (după
Soare, Lună, Venus şi câteodată Marte). A fost cunoscut din
timpuri preistorice. Descoperirea de către Galileo Galilei şi Simon
Marius, în 1610, ai celor patru mari sateliţi ai lui Jupiter: Io, Europa,
Ganymede şi Callisto (cunoscute ca sateliţii Galileeni) a fost prima descoperire
a unui centru de mişcare aparent necentrat pe Pământ. A fost un punct major în favoarea
teoriei heliocentrice de mişcare a planetelor a lui Nicolaus Copernic. Susţinerea de către Galileo a
teoriei coperniciene i-a adus probleme cu Inchiziţia.
Jupiter are probabil un miez de material solid în cantitate de 10 până la 15 mase Pământene.
Deasupra acestui miez se găseşte partea principală a planetei formată din hidrogen metalic
lichid. Acesta din urmă e format din electroni şi protoni ionizaţi (ca în interiorul Soarelui dar la o
temperatură mult mai mică). La temperatura şi presiunea din interiorul lui Jupiter hidrogenul este
un lichid, şi nu un gaz. Este un conducător electric şi sursa câmpului magnetic a lui Jupiter. Acest
strat conţine probabil ceva heliu şi unele urme de "gheţuri". Stratul de la suprafaţă e compus
în principal din hidrogen molecular obişnuit şi heliu ce e lichid în interior şi gazos la exterior.
Atmosfera care o vedem noi este doar partea superioară a acestui strat adânc. Apa, dioxidul de
carbon, metanul precum şi alte molecule simple sunt de asemenea prezente în cantităţi mici.
Atmosfera
Jupiter este în jur de 86% hidrogen şi 14% heliu (după numărul de atomi, cca 75/25% după masă)
cu urme de metan, apă, amoniac şi "piatră". Asta este foarte aproape de compoziţia primordială
din Solar Nebula din care s-a format întregul sistem solar. Saturn are o
compoziţie similară, iar Uranus şi Neptun au mult mai puţin hidrogen
şi heliu.
Marea Pată Roşie (GRS) a fost observată prima oară, de către
telescoapele terestre, cu mai mult de 300 de ani în urmă (descoperirea
ei e atribuită lui Cassini, sau Robert Hooke în secolul al XVII-lea).
Este un oval de aproximativ 12000 pe 25000 km, destul de mare
să cuprindă două Pământuri. Alte pete mai mici dar similare sunt
cunoscute de decenii.
Jupiter şi celelalte planete gazoase prezintă vânturi de mari viteze
în benzi largi de latitudine. Vânturile suflă în direcţii opuse în două
benzi adiacente. Diferenţele mici de temperatură sau de compoziţie
chimică sunt responsabile pentru colorarea diferită a benzilor, aspect
ce domină imaginea planetei. Cele de culoare deschisă sunt numite
zone, iar cele de culoare închisă sunt numite centuri. Benzile au
22 Matematicã
JUPITER
fost cunoscute de ceva timp pe Jupiter, dar superioare ale atmosferei. Această nouă
vortex-urile complexe din regiunile de graniţă centură de radiaţii are o intensitate de
între două benzi au fost pentru prima dată aproximativ 10 ori mai mare decât cea
observate de Voyager. Datele de la Galileo a centurilor Van Allen de pe Pământ.
indică faptul că vânturile au o viteză mai mare Surprinzător, această nouă centură conţine
decât s-a crezut anterior şi sunt prezente în ioni de heliu de energie mare de origini
adâncimea planetei cel puţin până unde a necunoscute.
putut ajunge sonda. Atmosfera lui Jupiter Jupiter are inele ca Saturn, dar mult mai palide
este de asemenea foarte turbulentă. Aceasta şi mai mici. Existenţa lor a fost nebănuită până
indică faptul ca vânturile sunt conduse, în când au fost descoperite de către oamenii de
mare parte, de căldura internă a planetei şi nu ştiinţă de la Voyager 1 ce au insistat că, după
de cea provenită de la Soare, cum este cazul ce a călătorit 1 miliard de km, ar putea măcar
Pământului. să arunce o privire pentru a vedea dacă există
Magnetosfera vreun inel. Toţi au crezut că şansa de a le găsi
Jupiter are un câmp magnetic uriaş, mult este nulă dar erau acolo. A fost o descoperire
mai puternic ca al Pământului. Magnetosfera majoră. De atunci au fost fotografiate în infra-
lui se extinde pe mai mult de 650 milioane roşu de către telescoapele de pe Pământ şi de
de km. Lunile lui Jupiter sunt cuprinse în pe Galileo.
magnetosfera lui, ceea ce explică parţial Jupiter a fost vizitat de către Pioneer 10 în
activitatea de pe Io. Din păcate pentru 1973 şi mai târziu de Pioneer 11, Voyager 1,
viitoarele călătorii spaţiale şi o problemă Voyager 2 şi Ulysses. Sonda spaţială Galileo
mare pentru proiectanţii sondelor Voyager orbitează în prezent în jurul lui Jupiter şi va
şi Galileo, mediul de lângă Jupiter prezintă trimite înapoi date cel puţin încă doi ani.
mari cantităţi de particule prinse de câmpul Jupiter are 63 sateliţi cunoscuţi, inclusiv cele
magnetic al lui Jupiter. Această "radiaţie" patru luni galileene.
este similară, dar mult mai intensă decât Înainte de misiunile Voyager, astronomii
cea observată în centurile Van Allen ale cunoşteau numai 12 sateliţi în afară de cei
Pământului. Ar fi fatală pentru orice fiinţă galileeni.
umană neprotejată.
Sonda Galileo a descoperit o nouă radiaţie
intensă între inelele lui Jupiter şi straturile
Matematicã 23
Mate' distractivã !
1. Gândiţi-vă la un număr şi îl scrieţi, 4. Mutaţi unul din beţişoare astfel, încât
înmulţiţi cu 5, adăugaţi 2, înmulţiţi cu 4 egalitatea să fie adevărată:
şi adăugaţi 3. Acum înmulţiţi rezultatul a)
primit cu 5 şi adăugaţi încă 7. Scrieţi
numărul primit. Tăiaţi ultimele două
cifre. Ce număr aţi obţinut?
b)
24 Matematicã
Mate' distractivã !
7. Ce număr trebuie adăugat?
4 10 53 35 80 20 3 74
11 82 ...... 65
3 6 60 ......
8. Gândeşte şi completează:
4 8 1 .....
4 ..... 10 2 ..... 6 8 3
13 15 17 .....
..... 50 70 90
Matematicã 25
Desenele voastre
Redacţia vă mulţumeşte tuturor pentru desenele trimise! Cu bucurie am
constatat că la ediţia precedentă am primit cele mai multe desene de la voi
de când am lansat această provocare. Revista având alocate doar două pagini
pentru această rubrică, am sortat doar câteva dintre acestea, pentru a vi le
prezenta în cadrul revistei.
Vă mulţumim şi aşteptăm în continuare desenele voastre!
Andreea Zamfir
Andreea Raluca clasa a III-a S
Grigore Şcoala “Z. Boiu”
Sighișoara
26 Matematicã
Desenele voastre
Bianca Dădulescu Ștefania Grama
clasa a II-a A clasa a III-a A
Colegiul Național „I. Asan” Școala „Andrei Șaguna”
Caracal
Loredana Dobre
clasa a VI-a
Şcoala Prisecani
jud. Iași
Taisia Coconu
clasa a II-a A
Colegiul Național „I. Asan”
Caracal
Carmen Balog
clasa a III-a A
Școala „Andrei Șaguna”
Matematicã 27
Cel mai frumos
panou Smart
Vă invităm să participaţi la Concursul „Cel mai frumos panou SMART”.
SMART va premia cele mai frumoase panouri de promovare a Concursurilor SMART la nivel de şcoli !
Acestea pot cuprinde: foto din timpul desfăşurării concursurilor; foto de la festivitatea de premiere SMART;
foto cu cei mai isteţi elevi ai şcolii şi cu elevii care au obţinut cele mai bune rezultate la SMART; desenele cu
tematică SMART; afişe SMART; şi alte materiale şi idei cu referire la SMART - rezultat ale creativităţii voastre....
Cele mai interesante panouri SMART vor fi postate pe site-ul SMART şi publicate în cadrul revistelor SMART.
Organizatorul SMART va fotografia panoul cu un aparat digital şi va trimite foto la e-mail:
office@concursurilesmart.ro – data limită 28 mai 2010 (nu vor intra în concurs decât fotografiile bine
realizate). Succes !
Locul I
Şcoala cu cls. I-VIII Mitocul Dragomirnei jud. Suceava
înv. Codruța Turculeț
Premiu : Imprimantă Multifuncţională
Locul II
Locul II
Şcoala cu cls. I-VIII „G. Călinescu” Onești jud. Bacău
înv. Lenuța Ciorobea
Premiu : Imprimantă Multifuncţională
Locul III
Locul III
Şcoala cu clasele I- VIII „T. Maiorescu” Iași
înv. Antonela Corban
Premiu : Imprimantă
28 Matematicã
Hai sã ne jucãm!
Goofy
Între cele două imagini
de mai jos observaţi:
cinci, şapte, sau
nouă diferenţe?
1 2 3 4
5 6 7 8
Martinicã
Ursuleţului Martinică îi place foarte mult să pescuiască. Mergând
cu prietenii la baltă el a pescuit 5 pești. Cu gândul la concursul
SMART, din neatenție, a rătăcit cei cinci pești printre paginile revistei
Matematică. Ajutaţi-l pe Martinică să găsească cei cinci pești, indicând
paginile unde se află acestea. Răspunsurile corecte le puteţi trece pe
hârtie (fără a decupa sau tăia revista) şi le puteţi trimite la adresa de la
sfârşitul revistei, sau la e-mail office@concursurilesmart.ro, astfel veţi
avea şansa câştigării unui mic premiu. Vă rugăm nu uitaţi să vă treceţi
numele şi adresa corectă. Data limită pentru primirea plicurilor este
28 mai 2010. Câştigătorii vor fi afişaţi pe site-ul
www.concursurilesmart.ro
Succes !!!
Matematicã 29
Int
Premiile Smart î
G
Sistemul de acordare a premiilor în cadrul Concursurilor SMART
A apărut numărul 4
al celei mai cool reviste
pentru copii !
Matematicã 31
Concepţie şi
execuţie grafică
Vã asteptãm sã participati
si la celelalte probe propuse
de SMART:
ançaise
Langue Fr
la
11ème
edition
11th
icã
Matemat
2
lã
Culturã Genera
Matematicã
aticã
Matem
32 Matematicã