Proiect de activitate integrată

CERC PEDAGOGIC
23 NOIEMBRIE 2017
 Proiect de activitate
extrașcolară
Data:23 NOIEMBRIE 2017
Şcoala Gimnazială nr 2 Liveni
Propunător:Prof.înv.primar Acsinte Mihaela
Clasa: a III a
Tema cercului:Abordarea strategiilor de diferențiere și individualizare a invățării în vederea formării
competențelor specifice în învățământul primar.
Tema activității: Șezătoare literar-artistică-,Mândria de a fi român”
Forma de realizare:activitate integrată
Domenii integrate:Limba și literatura română;A.V.A.P;Muzică și mișcare;Educație civică
Tipul lecţiei:mixtă
Scopul lecției:Dezvoltarea și consolidarea sentimentelor patriotice ale școlarilor
COMPETENȚE SPECIFICE:

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ:

2.3.Participarea cu interes la dialoguri simple,in diferite contexte de comunicare
4.1. Trasarea elementelor grafice si a conturului literelor, folosind resurse variate
4.3.Exprimarea unor idei,trairi personale si informatii prin intermediul limbajelor nonconventionale
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute

MM:
2.1. Cântarea în colectiv, asociind mișcarea sugeratã de text
3.1. Manifestarea liberã, adecvatã, pe muzicã, apelând la diverse forme de exprimare
3.2. Executarea unui dans cu mișcare repetatã, pe un cântec simplu

A.V.A.P:
 1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii și a formei în contexte cunoscute
2.4. Transformarea unui material prin tehnici simple
2.6. Participarea la activitãți integrate adaptate nivelului de vârstã, în care se asociazã elemente de exprimare vizualã, muzicalã,
verbală,kinestezicã.

EDUCAȚIE CIVICÃ:
1.1Explorarea calitãții de persoană pe care o are orice om
2.3. Explorarea unor relații existente între oameni în cadrul grupului

Obiective operaţionale:

O1: să raspundă la întrebările adresate despre trecutul istoric și cultural al României;

O2: să interpreteze cu intonație diferite versuri din poezii cunoscute,dramatizare;
O3:sã exprime sentimente de mândrie și prețuire a istoriei neamului românesc
O4: sã realizeze lucrari practice inspirate din natura si viata cotidiana valorificand deprinderile de lucru insusite
O5: să identifice personalităţi istorice şi oameni de seamă cu care ne mândrim;
O6: să execute corect și în ritmul muzicii pașii simpli de dans popular(hora);

Resurse: umane –15 elevi

temporale – 45’

Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, explicaţia, jocul didactic,expunerea, turul galeriei;
Mijloace de învăţământ:ecusoane, computer, boxe, fișe cu costume populare,linguri de lemn, harta fizică a României, planşe
cu costume populare;
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe;

Material bibliografic:
 Curs formare: Pedagogia activităților extrașcolare și extracurriculare
 Al. Dumitru, V. G. Dumitru - ,,Jocuri didactice pentru formarea si dezvoltarea unor competente la elevii din clasele
invatamantului primar”, ed. Corint
 www.didactic.ro.
 Strategii didactice
Nr. Momentele Timp Mijloace Forme
Conținutul instructiv educativ Metode și
crt activității alocat de de Evaluare
procedee
invățământ realizare
1. Momentul 3min Asigur condiţiile optime pentru buna ecusoane frontal Observarea
organizatoric desfăşurare a lecţiei.Se întâmpina asistența cu comportamentului
colac și sareși rog elevii să prindă în piept elevilor
musafirilor ecusoane.
2. Captarea 4min conversația Harta fizică Capacitatea
atenției Elevii vor participa la dramatizarea unei a României de a interpreta
legendei ,,1 Decembrie 1918’’(anexa 1),apoi se va diferite roluri .
face prezentarea românașului și a româncuței,cei
care vor conduce șezătoarea’.
Româncuța:

Iată-mă sunt româncuţă(ALESIA) Frontal

Suntmicuţă, dardrăguţă
În picioare-am opincuţe
Pe cap, năframa cu flori
Iar la brâu port tricolor.
Am sortulete frumoase
Cum le stie mama coase.
Iar la gât mi-am pus mărgele
 Tot dintr-ale mamei mele. culegere de individual
versuri
Romanașul: populare
romanesti
Iată-mă, sunt românaş(CLAUDIU)
Tata zicecă-s fecior
Iară mama, puişor.
Mă îmbracă, mă găteşte
Uite-aşa pe româneşte
Cu opinci, cu zurgălăi
Cum stă bine la flăcăi
Şi cu cuşma pe-o ureche
Ca să le fiu drag la fete

3. Anunțarea 10min Dupa ce fiecare participant s-a prezentat în Capacitatea

activității cadrul jocului, aceștia se vor așeza la locurile lor și de a interpreta
va începe șezătoarea. diferite roluri .
La- Întâi Decembrie se
pare(PARASCHEVA)
E Marea noastrăSărbătoare.
S-o-ntâmpinăm ar trebui
Frumos. Dar cum să facem oare?
C-o șezătoare!

De vreme noi ne-am trezit(DARIA)

De oaspeţi ne-am pregătit.
Dar ia poftiţi de intraţi
Şi aici vă aşezaţi! conversaţia,
Odaia-i încăpătoare, explicaţia
Hrana-i îndestulătoare.

Sa pornim deci sezatoarea(ANDRA) Ateliere de

Dac-am facut prezentarea , lucru,
Costumului taranesc, amenajate in
Ce ne-a fost lăsăt pe-ales. stilul unei
 odăi
Prezint tema activităii și cât obiectivele țărănești
propuse:
În vremurile în care trăim, devenim fără să ne
dăm seama interesați mereu de a cunoaște și de a Capacitatea de
intra mereu în contact cu oamenii din toată lumea receptare a
și uităm de cele mai multe ori de cei care ne mesajului oral
reprezintă ca neam, de înțelepciunea poporului
nostru, de tradițiile și obiceiurile pe care bătrănii
satului le-au păstrat cu trudă si sfințenie.
Satul nostru a fost și trebuie să rămană vatra
strămoșească, a neamului. Aici, de-a lungul
mileniilor au crescut și s-au format generații de
tineri care, fie au învățat meșteșugurile strămoșești
și sau integrat în viața satului, fie au luat drumul
școlilor înalte. De aceea trebuie să ne cunoaștem
valorile materiale, spirituale ale poporului nostru,
a satului romanesc, precum și a obiceiurilor,
tradițiilor specifice și să le insuflăm dragostea față
de tradiții elevilor noștri.
De aceea, astazi vom simți, vom trăi și vom
gandi romaneste in cadrul unei sezatori
traditionale romanesti.

4. Dirijarea 23min Fiindcă azi e sărbatoare(PARASCHEVA) Individual

activității Şi cu toţii aţi venit,
Am să-ncep c-o ghicitoare:
Ce este o şezătoare?
Cine ştie mâna sus, Capacitatea
Să vedem ce-aveţi de spus! de a interpreta
diferite roluri .
Orice zi de şezătoare(ANAMARIA)
E un fel de sărbătoare conversația
Când prietenii se-adună
Şi muncesc cu voie bună
Treaba lor cu toţi şi-o fac,
Dar nici din gură nu tac.
 Şi iar verde de cicoare ,(VLAD)
Să facem o şezătoare,
Veselia să domnească ,
Cântecul să nu lipsească.
Ghicitori sau poezii
Să compuneti, dragi copii Frontal
Acum ştie fiecare(LARISA)
Ce este o şezătoare:
Obicei vechi, aşezat
Şi de treabă, şi de sfat.
Fiecare ne-aşezăm
Şi de lucru ne-apucăm!
Realizarea păpușii din lemn-Anexa 2

Se prezintă elevilor jucăria model.

Intuirea materialelor Demonstratia
Elevii numesc materialele primate şi vor intuit
modul cum vor fi folosite. explicatia,
Explicarea tehnicii de lucru lingura de
Se prezintă etapele de lucru pentru păpuşa- conversatia lemn, Individual
fată şi păpuşa-băiat: carton, fire
- decoraţi costumele, atât faţa, cât şi spatele; exercițiul textile,
- decupaţi cu grijă cele două părţi; pionieze,
-desenaţi cu carioca faţa; creioane
-lipiţi cei doi ochişori; colorate,
-realizaţi codiţele din fire şi lipiţile pe cap, pe lipici
banda dublu adezivă;
- lipiţi cu grijă cele două feţe decorate ale
costumului de-o parte şi de alta a cozii de lingură
astfel încât acestea să se suprapună.

Azi lucrează fiecare(ANUTA)

Cu ce poate, cu ce are. fontal
De cântaţi acum cu mine,
Merge lucrul şi mai bine!
 Intonarea cantecelor: - ,,Cântă cucu-l bată-l Laptop
vina” Boxe
-,,Acasă-i România” Negativ
-,,Câte țări sunt pe melodii
Pământ”

Mult vorbiţi, puţin lucraţi, (ADI)

Prea puţine adunaţi.
Când era pe vremea mea...
Nu-i chiar rău ce aţi făcut.
Sunteţi însă la-nceput.
Daţi-i zor şi s-aveţi spor!
E sfatul bătrânilor!

Azi, eu sunt foarte făloasă, (CĂTĂLINA)

Că taman la mine-n clasă
Aţi poftit să v-adunaţi:
Numai oameni minunaţi,
Românaşi preapricepuţi,
La minte şi mână iuţi
Iată oameni învăţaţi!
Împreună adunaţi
La o lecție frumoasă
Veselie, voiebună
În clasa noastra se adună

5. Asigurarea 3min Lenea e cucoană mare, (ANUTA) Capacitatea de a

feedback- Dar aici n-are intrare! apreciaactivitatea
Cine-n casă o primeşte, cu obiectivitate
ului
În nimica nu sporeşte.

La taifas destul am stat (NICOLA)

Şi multe am învăţat.
Dar e vremea de vazut
Dacă-i bine ce-ati facut?
 Foaie verde bob năut,(CĂTĂLINA)
Timpule, iute-ai trecut!
Cu mult drag noi am muncit,
Şezătoarea am sfârşit.
Ziuă bună, şi-am plecat
Noi aici v-am prezentat
Obiceiul vechi din sat
Ce străbunii l-au lăsat.
L-au lăsat cu jurământ,
Să iubim acest pământ.
Să iubim neamul şi glia,
Ţara noastră, Romania!

Fac aprecieri asupra comportamentului

elevilor. Se vor evalua prin metoda turul galeriei
cu ajutorul stegulețelor, lingura caștigătoare va
primi un premiu surpriză,iar ceilalți elevi vor fi
premiați cu diplome de românaș și româncuță .

6. Încheierea 2min Staţi puţin, nu vă grăbiţi (EMI) Frontal

activității şi în dans de vă-nvârtiţi.
Haideţi, fete şi băieţi, Individual

Care vreţi, care puteţi,

Lângă noi să vă prindeţi,
Într-o horă strămoşească
Pe câmpia romanească.

Şi-acum lucrul să lăsăm(DARIA)

Şi o horă să jucăm.
Vă urăm de sănătate,
Mulţumim de bunătate.
 Anexa 1

1 decembrie 1918

~ dramatizare~

POVESTITORUL:
Odinioară, trăia pe aceste meleaguri, o mamă care avea multe fiice. Le pusese nume frumoase, după chipul naturii şi frumuseţilor ei, al pădurilor,
munţilor şi apelor: Transilvania, Moldova, Bucovina, Ţara Românească, Dobrogea şi Basarabia.
Dar, iată, că la răstimpuri se abătea pas străin prin aceste ţinuturi şi îi răpea câte o fiică. Mama se întrista nespus după fiecare. Dar, de plâns, nu a
plâns niciodată şi nici nu s-a plecat. Era falnică precum un stejar. Lupta vitejeşte pentru a-şi găsi fiicele şi a le readuce acasă, în sânul familiei.

ŢARA ROMÂNEASCǍ:
– Care e mai mândră decât mine, între toate ţările semănate de Domnul pe acest pământ? Care alta se împodobeşte în zilele de vară cu flori mai
frumoase, cu grâne mai bogate? Care alta are în ţinutul ei capitala care a stat ascunsă printre munţi atâtea veacuri? De mii de ani visez la râuri limpezi şi locuri
sclipitoare ce au fost părtaşe suferinţelor îndelungate.
Sper că aţi ghicit! Sunt ŢARA ROMÂNEASCǍ!

MOLDOVA:
 – Mă întreb, care dintre noi a avut pe lume o soartă mai zbuciumată? Ce neam de oameni a stat mai viteaz şi mai întreg în faţa atâtor dureri? Unde ar
fi ajuns el astăzi, dac-ar fi fost lăsat în pace?
Suferinţele acestea au pus o blândeţe divină pe figura ţăranului nostru. Inima lui e plină de milă pentru cei nenorociţi. Într-o zonă aşa de frumoasă,
c-un trecut aşa de glorios, cum să nu-ţi ridici fruntea ca falnicii strămoşi, şi să spui mândră: ,, Sunt MOLDOVA!”

TRANSILVANIA:
– Pe culmea cea mai înaltă a munţilor Carpaţi, se întinde o ţară mândră şi necuvântată între toate ţările.
Un brâu de munţi ocoleşte, precum zidul o cetate, toată această ţară, şi dintr-însul, ici-colea, se desfac, întinzându-se până în centrul ei, ca nişte
valuri proptitoare, mai multe şiruri de dealuri înalte şi frumoase, păduri stufoase, câmpii arse şi năruite, stânci prăpăstioase şi comori neasemuite.
Aceasta este TRANSILVANIA!

DOBROGEA:
– Eu sunt ţara cea mai mică, ţărişoara în care toate cele trei flori nemuritoare îşi întind tulpinile spre Marea Neagră.
Aţi ghicit cine sunt eu?
Sunt DOBROGEA, ţinut ce se întinde de la Dunăre la Marea Neagră.

Celelalte ţări ( BUCOVINA şi BASARABIA ):

– Şi noi suntem surorile voastre! Nu ne lăsaţi! Vrem să fim întotdeauna alături de voi!
Aţi ghicit! Noi suntem BASARABIA şi BUCOVINA!

POVESTITORUL:
Şi uite aşa, luptând neobosit, biata mamă a reuşit să-şi aducă din nou toate fiicele acasă, unindu-le în jurul ei ca un copac maiestuos, cu ramuri
bogate. Şi când le-a simţit pe toate lângă ea, a fost în clipa aceea fericită şi a întinerit dintr-o dată, pentru că UNIREA îi dădea putere, iar setea de dreptate şi
libertate a făcut-o nemuritoare.

TOATE ŢǍRILE:
– Trăiască România! Împreună pe vecie!
 Anexa 2
PAPUSA DIN LEMN- ,,RomanasulsiRomancuta”

Materialenecesare: lingura de lemn, carton, foarfeca, creioanecolorate,lipici, fire colorate

Etapele de lucru :
 decorareacostumelor, atâtfaţa, câtşispatele;
 decupareacelordouăpărţi;
 desenareafeţei;
 lipireacelordoiochişori;
 realizareacodiţelor din fire şilipirealorpe cap, pebandadubluadezivă;
 lipireacelordouăfeţe decorate ale costumului de-o parte şi de alta a cozii de lingurăastfelîncâtacesteasă se suprapună.
Planse cu costume populare
0
ECUSOANE PENTRU ZIUA NATIONALA A ROMANIEI