CAPITOLUL

DISPOZITIVE DE ÎNF URARE I GHIDARE

4 4.1. TOBE (TAMBURI) DE CABLU I LAN
4.1.1. Generalit i
Tobele pentru ac ionarea cablurilor i lan urilor sunt folosite la instala iile de ridicat ale
macaralelor, la trolii, c rucioare i transportoare. La ridicarea, coborârea sau deplasarea sarcinii,
datorit cuplului motor ia na tere o for periferic tangen ial , care se opune efortului din organul
flexibil datorat sarcinii. Pentru instala iile de ridicat se utilizeaz variantele de tambur simplu sau
dublu (fig.4.1.). Tobele au în general forma cilindric , utilizându-se în unele cazuri i tobe de form
<o tronconic (fig.4.6). La în l imi mari de
< <1 <1 ridicare, pentru evitarea lungimilor mari ale
tobelor se admite înf urarea cablului în
mai multe straturi, ceea ce duce la
L <2 mic orarea durabilit ii în exploatare a
L
a b cablului. În acest caz tamburul folosit este
Fig.4.1 Tipuri de tobe cu suprafa a neted , având marginile
în l ate cu o m rime egal cu aproximativ de dou ori diametrul cablului.
Uzual tobele se construiesc canelate (fig.4.2), cu an dup o elice cilindric , (elementele
canelurii fiind standardizate STAS 6979/1989), pentru ca spirele vecine de cablu s nu se frece una de
cealalt . Totodat canelarea m re te suprafa a de contact a cablului cu toba, mic orând astfel,
presiunea de contact între cablu i tob , ceea ce duce la m rirea durabilit ii cablului. Elementele
tobelor canelate sunt: t- pasul canelurii; r- raza de curbur
d
a canelurii; d - diametrul cablului; h - în l imea caneluri;
t D - diametrul mediu; De - diametrul exterior; Di –
h

diametrul interior.
>

Importan deosebit se acord pozi iei ramurii

D
De

Di

cablului care se înf oar pe tob prin unghiul de abatere

7 a axei cablului f cut de tangenta dus la mijlocul
r =2
=1 canalului. Unghiul de abatere 71, spre por iunea
Fig.4.2 Elementele canel rii neînf urat , trebuie s nu dep easc o valoare
admisibil , spre a nu produce a ezarea cablului pe
bordura canalului elicoidal, iar unghiul de abatere 72 spre por iunea înf urat cu cablu va trebui s fie
suficient de mic pentru a evita contactul între ramura ce se înf oar pe tob i ramura înf urat pe
tob . Mecanismele de ridicare care utilizeaz palan dublu f r role de dirijare, pentru a evita deplasarea
lateral a sarcinii în timpul coborârii sau ridic rii ei, utilizeaz tobe canelate în sensuri contrare, cu
fixarea cablului la extremit i.
Cablul se fixeaz la tambur cu urub de presiune, cu pan sau cu eclise. Prin prinderea cablului
se evit frângerea lui prea brusc . Pentru siguran a asambl rii, ultimele dou , trei spire ale cablului
nu se vor desf ura niciodat de pe tambur, asigurându-se în acest fel o desc rcare aproape complet a
elementelor asambl rii.
@ @ @c
La tobele cu înf urare, un
@T @T S cap t sau ambele capete ale
S
organului flexibil se fixeaza pe
S v S tambur, astfel încât odat cu
v Q
rotirea acestuia organul flexibil se
Fig.4.3 Structur de tob înf oar sau se desf oar (
cu înf urare Fig.4.4 Tamburi cu frictiune
fig.4.3 ).
Tobele cu fric iune (fig.4.4), sunt utilizate la mecanismele destinate deplas rii orizontale a
sarcinilor - cabestane. Mi carea se transmite cablului datorit frec rii dintre cablu i toba pe care se
afl înf urate un num r constant de spire, o ramur se înf oar , cealalt desf urându-se.
 24 Instala ii deridicat i transpotat
4.1.2. Calculul tobelor
Principalele dimensiuni ale tamburilor de cablu sunt: diametrul, lungimea activ i grosimea
peretelui. Func ie de diametrul cablului ales pentru transmisia prin cablu, grupa de func ionare a
mecanismului, construc ia i modul de înf urare, se determin diametrul minim al tamburilor conform
STAS 283 - 69.
D = (h 1 h 2 - 1) d
unde: d - diametrul cablului care se înf oar ; h1- coeficient func ie de grupa de func ionare i
construc ia cablului; h2- coeficient func ie de modul de înf urare.
Lungimea tamburului trebuie s asigure depunerea corect a cablului pân la ridicarea muflei
în pozi ia cea mai de sus (ac ionare limitator ridicare), sau la coborârea muflei în pozi ia cea mai de
jos, trebuind s r mân cel pu in dou spire înf urate pe tambur, înainte de fixarea de cap t n2.
Lungimea p r ii canelate a unui tambur se determin func ie de tipul tamburului cu rela iile :
B tambur simplu:
H ip
l= + n + n2 t
(D e + d )
Btambur dublu:
H ip
2l1 = + n + n 2 2t
(D e + d )
Lungimea tobei duble L este :
L = 2l1 + l 0 + 2l 2
unde: <, <1 - lungimea canelat a tamburilor pân la locul de fixarea cablului; H - în l imea de ridicare
; ip - raportul de transmitere al palanului; De - diametrul exterior al tamburului; d - diametrul cablului; p
- pasul canelurii; <0- lungimea par ii necanelat ; n1- num rul de spire de siguran (1...3); n2- num r de
spire necesar pentru prinderea cablului pe tambur (2...3); <2- l imea marginilor tobei.
Lungimea p r ii necanelate la tobele duble este determinat de suprafa a tobei i modul de
prindere (fig.4.5.b):
l 0 = B ± 2h min tg
unde: B - l imea blocului de role pentru egalizare; G - unghiul de înclinare a cablului (2 .. 6 o); hmin -
distan a minim între mufl i tob .
Unghiul de înclinare al cablului (fig.4.5.a), determin distan a minim între tob i corpul
<(<1) rolelor palanului.
<0 În practic valorile maxime ale unghiului de înclinare
pentru ramurile de cablu ale palanului sunt: palan cu tob
H2 necanelat : 1 = 2 o ; palan cu tob canelat : 2 = 6 o ;
H H
<nc

Astfel se poate determina distan a minim pentru:

hmin

B palan cu tob necanelat :

<c

1
H1 l nc = ctg 2 o
2
Q B palan cu tob canelat :
B
a b 1
l nc = ctg 6 o
Fig.4.5 Calculul elemenelors palanului 2
Tamburii se executa din o el prin turnare sau sudare. Se
mai realizeaz i din font turnat , solu ie constructiv mai omogen , mai rezisten i cu greutate mai
mare. Tamburii în timpul func ion rii sunt supu i la solicit ri de torsiune, încovoiere i compresiune;
dintre aceste solicit ri cea mai important este solicitarea la compresiune. La tamburii lungi este
necesar i o verificare la încovoiere.
La mecanismele la care tensiunea în cablu variaz în timpul înf ur rii acestuia pe tob , pentru
a ob ine cupluri constante sau aproape constante la tambur se utilizeaz tobe tronconice (fig.4.6), care
asigur în acela i timp varia ia vitezei de înf urare a cablului la tura ie constant a tobei.
 25
Tobele tronconice se execut cu suprafa neted dac unghiul f cut de generatoarea conului cu
axa sa nu dep e te 7 I 10o i cu suprafa canelat , pentru a împiedica alunecarea cablului la unghiuri
7 >10o.
t 7 Diametrul minim se alege func ie de clasa de încadrare a
mecanismului de ridicare i construc ia cablului. Diametrul
maxim se determina cu rela ia:

Dmax
S
D max = D min max
Dmin

S min
Fig.4.6 Tob tronconic unde Smax i Smin sunt tensiunile maxim i minim în cablu.
Lungimea tobei tranconice se determin dup diametrul mediu ca i la toba cilindric .
Calculul la compresiune transversal se face considerând toba ca un cilindru cu pere i gro i
supus la presiune exterioar uniform repartizat pe circumferin , produs de înf urarea cablului.
Presupunând c se taie din tob o jum tate de inel de grosime egala cu pasul t (fig.4.7), influen a
p celeilalte jum t i va fi înlocuit cu eforturile (S).
p p În acest fel se consider c toba este solicitat la presiune
centric din exterior spre interior.
p = p Sec ionând inelul cu dou planuri care formeaz între ele
Di
De unghiul d=, pe suprafa a elementar dA determinat , ac ioneaz
p d=
p for a exterioar :
S > S De
dP = p dA = p t d
Fig.4.7 Sollicitation tambour 2
unde: De -diametrul exterior al tobei; p - presiunea ce ac ioneaz pe unitatea de suprafa a tobei ca
urmare a înf ur rii cablului pe aceasta; t - pasul de canelare.
Din condi ia de echilibru rezult :

2
D 2S
2S = 2 p t d cos = p t D e de unde: p =
2 t De
0
La tamburii cu pere ii gro i f r presiune exterioar efortul unitar maxim este:
D e2 4 S De
max = 2 p
D e2 D i2
=
(
t D e2 D i2 ) ; Pentru: D = D – 2
i e >, se ob ine:

4S De S De
= =
t (D e + D e 2 )(D e + D e + 2 ) t (D e )
max

S De S
Deoarece: De>>> efortul maxim devine : max = = ac , unde Lac este efortul
t De t
S
unitar admisibil la compresiune centric . Grosimea peretelui tobei se determin din condi ia:
t ac
4.2. ROLE DE GHIDARE PENTRU CABLURI SI LAN URI
4.2.1. Role de cablu
Cablurile sunt ghidate prin role care au un profil standardizat conform STAS 3208/72 (fig.4.8),
astfel ca ele s asigure un contact f r împ nare i s permit abaterea organului flexibil f r ca acesta
s ias din canal. Rolele de cablu se execut din
font pentru transmisiile cu ac ionare manual i
din o el turnat sau în construc ie sudat la
transmisiile prin cablu cu ac ionare manual .
Rolele din font nu permit exercitarea de ac iuni
dinamice asupra lor i totodat au o durat de
via scurt din cauza rezisten ei la uzur
Fig.4.8. Profilul rolelor de cablu
26 Instala ii deridicat i transpotat
sc zut . Cele din o el turnat OT45 - OT50 , permit exercitarea de ac iuni dinamice, având o durat de
via corespunz toare, fapt ce le face utilizabile în orice transmisie prin cablu, indiferent de felul
ac ion rii.
Rolele în construc ie sudat prezint avantajul execut rii în orice condi ii i sunt mai u oare.
Ansamblul rolei propriu-zise se compune din: butuc, nervuri, obada rolei.
Montajul rolelor de cablu se poate face pe lag re de alunecare (fig.4.9.a), sau pe rulmen i când
se rote te inelul exterior (fig.4.9.b),sau când se rote te inelul interior al rulmentului (fig.4.9.c).
Din punct de vedere func ional rola într-o schem cinematic poate fi rol fix (fig.4.10.a), sau
rol mobil (fig.4.10.b). Rolele mobile pot fi multiplicatoare de for sau multiplicatoare de spa iu.
Calculul mecanic al rolei eviden iaz pierderile datorate rigidit ii organului flexibil (fig.4.11.a)
i a montajului (4.11.b).
Neglijând pierderile prin frecare for a necesar ridic ri sarcini este (fig.4.11.b):
F0 = Q
F For a care solicit axa ro ii va
determina for a de frecare:
Ff = 2 µ Q sin
F Q Q Q 2
a b c unde: µ - coeficientul de frecare în
a b a
Fig.4.9 Montage des galets Fig.4.10 Types de galets axul ro i; 7 - unghiul de înf urare al
cablului pe rol .
Pierderile provocate de rigiditatea cablului sunt determinate de rezisten a elastic de deformare
a sârmelor componente i de frecarea interioar a acestora. Datorit rezisten ei elastice de deformare,
în momentul înf ur rii pe rol , cablul nu va lua dintr-o dat forma rolei r mânând deplasat spre
exterior cu distan a e, iar ramura cablului care se desf oar va r mâne în continuare în contact cu rola,
deplasându-se aproximativ cu aceea i distan spre interior (fig.4.11.a). Aceasta deoarece cablul
datorit frec rilor interioare caut s - i p streze forma ini ial . Considerând rola în stare de echilibru
se ob ine:
R 7 (Q + W )(R cos e) = Q(R cos + e )
r unde W este for a necesar învingeri rigidit i cablului.
=
e Se ob ine:
e F(F0) 2e
W=Q
Q+W Q Q R cos e
a b Din condi ia de echilibru, considerând suma tuturor
Fig.4.11 Explicative des pertes
momentelor care ac ioneaz fa de centrul rolei se ob ine:
Q R + Ff r + W R F R = 0
Înlocuind se ob ine:
r 2e
F = Q 1 + 2 µ sin + =Q
R 2 R cos e
unde R este coeficientul global de pierderi.
Valorile coeficientului de pierderi pentru montajul pe lag re de alunecare este cuprins între
1,04 ..1.05, iar pentru lag re ce rostogolire între 1,01 ..1,02.
Se define te randamentul rolei fixe:
Q 1 1
= = =
F r 2e Q
1 + 2 µ sin +
R 2 R cos e
Calculul rolelor mobile determin rela iile între for a de ac ionare i sarcin , respectiv
randament. Pentru rola amplificatoare de for se ob ine:
 27
1 1 1
Q = F + S; F = (Q F) ; F = Q =Q
1
=Q
1+ 1+ 1+

În cazul rolei ideale (f r frec ri) se ob ine:

F0 Q 1 + 1+ +1
mf = = = =
F 2 Q 2 2
Se observ c m > , deci rezisten ele ce apar la rolele mobile sunt mai mici decât la rola fix .
În acela i mod se ob ine pentru rola mobil amplificatoare de spa iu:
1 1 F0 2Q 2 2
F = Q + S = Q + Q = Q 1+ mi = = = =
F 1 1+ 1+
Q 1+

Ui în acest caz randamentul rolei mobile este mai mare decât al cele fixe.De regul randamentul
nu se calculeaz ci se adopt func ie de montaj i unghiul de înf urare 7:
''
a) pentru lag re de alunecare: pentru 7=90o se ob ine V =0,96, iar pentru 7=180o se ob ine =0,95.
'' ''
b) pentru lag re de rostogolire : pentru 7=90o se ob ine =0,98, iar pentru 7=1800 se ob ine =0,97.
4.2.2. Ro i cu fric iune
Ro ile cu fric iune sunt utilizate frecvent în construc ia de ascensoare i telefonice mi carea
transmi ându-se prin fric iune.
Prin ap sarea cablului pe roata de fric iune (fig.4.13.) pe por iunea delimitat de unghiul d ,
decalat cu unghiul elementar fa de punctul în care cablul p r se te roata de fric iune, ac ioneaz
+@ dN for a dN, corespunz tor c reia apare for a tangen ial µ dH.
-@ µ dN Eforturile în cablu la extremit ile unghiului elementar d vor fi
S+dS Y= S i S+dS. F când suma proiec iilor for elor pe orizontal i vertical se
= 1 S ob ine:
2
(S + dS)sin d + S sin d dN = 0
S2 S1 2 2
Fig.4.14 Explicative des (S + dS) cos d S cos
d
µ dN = 0
efforts en câble 2 2
Xinând seama c d= este foarte mic i neglijând produsele de infini i mici rezult :
dS
S d = dN; dS = µ dN Înlocuind se ob ine: dS = µ S d sau = µd
S
Integrând i inând seama de condi iile ini iale, se ob ine eforturile în cablu în ramura
ascendent (punctul 2 ) pentru care = = 7:
S 2 = S1 e µ
For a tangen ial care se poate transmite prin fric iune este:
(
F = S 2 S1 = S1 e µ 1 )
unde: 7 - unghiul de înf urare a cablului pe roata de fric iune; µ - coeficientul de frecare între cablu i
roat ; S2- efortul în ramura ascendent de cablu; S1- efortul în ramura descendent de cablu.
Pentru ob inerea unei for e de antrenare mare transmis prin fric iune, în condi iile p str rii
7 diametrului de cablu i a diametrului ro ii respectiv a
unghiului de înf urare pe roata de fric iune, se
majoreaz coeficientul de frecare. Majorarea
A A A N A A A coeficientului de frecare depinde de forma an ului
N N
Z N pe care se înf oar cablul (fig.4.15).
a b c b Coeficientul de frecare aparent care determin
Fig.4.15 Profiles du canal roue câble antrenarea are valoarea:
28 Instala ii deridicat i transpotat

µ = µ0
!A
N
unde: µ0 - coeficientul de frecare aparent , (µ0 [ 0.09); A - rec iunile determinate în sec iune.
Coeficientul de frecare pentru diferite forme de pofile este:
a) tambur lis : µ=µ0
4
b) canelur semicircular : µ = µ 0
$
1 sin
c) an semicircular cu uluc; µ = 4µ 0 2 ; $ # (70°...110°)
$ sin $
1
d) an trapezoidal: µ = µ0 ; # (25°...45°)
sin
O alt metod de majorare a coeficientului de frecare, const în c ptu irea ro ilor de fric iune
cu materiale metalice sau nemetalice, cu o mai bun fric iune.
Palane
Palanul reprezint ansamblul de role fixe i mobile înf urate alternativ de organul flexibil de
trac iune. Este elementul specific ma inilor de ridicat i transportat servind pentru amplificarea for elor de
ac ionare, putând fi utilizat i ca mecanism independent pentru ridicarea sarcinilor.
În cazuri speciale (mecanisme cu ac ionare hidraulic sau pneumatic ), palanul este utilizat
pentru cre terea vitezei.
Palanul cu cablu poate fi:
a) simplu (fig.4.16.a, fig.4.17), atunci când un cap t al cablului se fixeaz pe tambur, cel lalt cap t
al organului flexibil de trac iune fixându-se la unul din corpurile de role ale palanului;
b) dublu (geam n), atunci când ambele capete ale organului flexibil de trac iune se înf oar pe
tob (fig.4.16 b,c)
Dezavantajele suspend ri directe a sarcini
@
@
de cap tul cablului sunt:
@
B ramurile cablului se afl în acela i plan,
ceea ce duce la balansarea sarcinii deci o
stabilitate redus ;
B în timpul ridic rii sarcina cap t i o
deplasare orizontal , deoarece cablul
v v
înf urându-se pe tob se deplaseaz pe întreaga
v Q Q Q ei lungime;
a b c
B diametre mari pentru cablu, role i tob .
Fig.4.16 Palan de cablu
Pentru evitarea acestor inconveniente, se
întrebuin eaz palanele duble, care asigur o ridicare i coborâre vertical , ramurile cablului fiind simetric
a ezate fa de mijlocul tobei. În aceast situa ie sarcina este suspendat pe un num r dublu de ramuri de
cablu, ceea ce determin reducerea înc rc ri ramurilor de cablu, deci a diametrului cablului.
Num rul ramurilor portante ale palanului se alege func ie de greutatea sarcinii i raportul de
transmisie.
Se nume te grad de multiplicare (raport de transmitere) al palanului i p a, raportul dintre num rul
de ramuri de cablu pe care este repartizeaz sarcina (n) i num rul ramurilor de cablu care se înf oar pe
tambur (m).
Astfel :
n
B pentru palanul simplu ( m = 1 ) ip = = n (0.1)b
m
n
B pentru palanul dublu ( m = 2 ) ip = (0.2)c
2
În ipoteza neglij rii pierderilor, eforturile în fiecare ramur de cablu sunt:
 29
Q
S1 = S 2 ...... = S n = S = . (0.3)
n
ca i cum sarcina s-ar repartiza uniform pe cele m ramuri de cablu.
Determinarea for ei de trac iune, a rela iei dintre viteza sarcinii i viteza cap tului activ al cablului
i randamentului, se face cu suficient exactitate pentru calculele practice, considerând organul flexibil de
trac iune inextensibil, neglijând masa variabil a ramurilor în timpul lucrului i iner ia rolelor.
În cazul ridic rii sarcinii (fig. 4.17), inând seama de pierderile de putere datorit condi iilor de
montaj i rigiditatea cablului, puterea transmis la tob este:
P n = Sn v n (0.4)
unde: B Sn d - efortul în rama activ ;
B v n e - viteza cap tului activ.
Puterea transmis ramurii urm toare este:
P n 1 = Sn 1 v n = P n . (0.5)
Din rela iile anterioare se ob ine:
Pn S 1
S1 S3 S5 Sn-1 = n = = %, (0.6)
S2 S4 Sn Pn 1 Sn 1
unde: \ - coeficientul global de pierderi
Q TM al rolelor; V - randamentul rolelor de
cablu presupus aproximativ egal pentru
toate rolele.
Extinzând ra ionamentul din aproape în
Fig.4.17 Eforturile în câblu la ridicarea i coborârea sarcinii aproape se ob ine:
Sn S S 1
= n 1 = ...... = 2 ... = = %. (0.7)
S n -1 Sn 2 S1
Deci eforturile din ramurile portante ale palanului vor fi:
Q
Sn ; Sn 1 = Sn ; Sn 2 = Sn ;...; S2 = Sn
2
; S1 = Sn
n 2
. n 1
(0.8)
Din condi iile de echilibru suma tuturor eforturilor din ramurile cablului, trebuie s echilibreze
sarcina.
Se ob ine:
2 n 1
S n + S n 1 + ... + S1 = S n ( 1 + + + ... + ) = Q. (0.9)
Termenul din parantez este o progresie geometric , ob inându-se:
2 n 1
S n + S n 1 + ... + S1 = S n ( 1 + + + ... + ) = Q. (0.10)
Randamentul palanului simplu la urcare este:
n
1 1
Sn = Q ; Sn = Q. (0.11)
1 n
1
S
Vp = (0.12)f
Sn
Înlocuind se ob ine:
n ip
1 1 1 1
p = = . (0.13)
n 1 ip 1
For a necesar ridic ri sarcinii în ramura activ a palanului simplu se determin din rela ia:
Q
Sa = Sn = . (0.14)
ip p
30 Instala ii deridicat i transpotat
La coborârea sarcinii caz luat în considerare la alegerea frânelor, inând seama de transferul de
energie, rela iile între eforturile din ramurile portante de cablu devin:
Scn S 2
= cn 1 = ... = Sc 1 = . (0.15)
Scn 1 S cn 2 Sc
Se ob ine:
1 1 1 1 n
Scn + Scn-1 + ... + Sc1 = Scn ( 1 + + ... + n 1 ) = Scn n 1 = Q (0.16)
1
Efortul în ramura activ la coborârea sarcinii este:
n 1 1
S cn = Q. (0.17)
1 n
Randamentul palanului la coborârea sarcini se determin cu rela ia:
S cn 1 1
pc = = n n 1 = i p ip 1 . (0.18)
S n
1 1 ip
Comparând randamentele la coborâre i ridicare se constat c randamentul palanului la ridicare
este mai mic decât la coborâre.
1
pc = 2 . (0.19)
p
For a necesar coborâri sarcinii este :
Q
S cn = pc . (0.20)
ip
Xinând seama de principiul conserv ri energiei:
Qh = S (0.21)
unde: h - în l imea de ridicare; l - lungimea cablului.
Se ob ine astfel:
= ip h . (0.22)
În acela i mod se determin viteza de înf urare sau desf urare a ramurii de cablu de pe tob vc,
func ie de viteza de ridicare sau coborâre a sarcinii vQ:
v c = i p vQ (0.23)
Pentru calculul palanelor duble se face acela i ra ionament ca i pentru palanul simplu, inând
seama de raportul de transmitere a mi c rii.
Astfel eforturile în cablu în ramura activ sunt:
B la ridicare:
Q 1 Q
Sd = = , (0.24)
2 1 i pd 2 ip p
d d
unde:
n
2 1 1 1 ip
2 ; (0.25)
pd = =
n 1 ip 1
B la coborâre:
Q ip 1 1 Q
S dc = = , (0.26)
2 1 i pd 2 i p pdc
d
unde
n 1 n 1
1 i pd 1 .
pdc = 2 = ip (0.27)
2 n d i pd
1
1 2