CAPITOLUL

6 DISPOZITIVE DE FRÂNARE I OPRIRE

6.1. DISPOZITIVE DE FRÂNARE
Sarcina ridicat la o în l ime oarecare prezint o rezerv de energie poten ial care se
transform în energie cinetic , dac cuplul la axul tamburului datorat sarcinii este mai mare decât cel
dat de mecanismul de ridicare. Astfel este necesar introducerea în mecanismul de ridicare, a unui
dispozitiv a c rui rezistent însumat cu rezistenta opus de mecanism, s dea un cuplu mai mare
decât cel al sarcinii (dispozitiv de frânare), sau un dispozitiv care s împiedice rotirea în sensul
coborârii (dispozitiv de oprire).
Frânele transform energia mecanic a maselor în mi!care, în energie caloric . La frânele
mecanice conversia are loc prin intermediul frec ri dintre organul de frânare, montat pe partea fix a
mecanismului !i discul de frân montat pe unul din arborii mecanismului, spre deosebire de cele
electrice la care conversia energiei are loc prin induc ie electromagnetic , energia pierzându-se pe
rezistenta de frânare.
Din punct de vedere constructiv, frânele pot fi:
& frâne radiale ( cu sabo i, cu band );
& frâne axiale ( cu discuri sau conice );
&frâne speciale ( centrifuge, cu clichet).
6.1.1. Frâne radiale
6.1.1.1 Frâne cu sabo i
Frânele cu sabo i sunt cu ac iune radial !i pot fi construite cu un sabot sau cu doi sabo i.
Frânele cu un sabot (fig.6.1), se utilizeaz pentru cupluri de frânare mici (ac ion ri manuale),
deoarece arborele pe care este amplasat tamburul de frân este supus la încovoiere.
Frâna cu un sabot asigur for a necesar frân rii pentru
a
cele dou sensuri de rota ie. Considerând: N for a de ap sare
O b F pe sabot; µ coeficientul de frecare dintre tamburul de frân !i
c

µN=T c ptu!eala sabotului; T for a tangen iala ce trebuie frânat .

O' -µN N For a de frânare µN, este îndreptat fa de roata de frân
-9 9 in sens opus for ei periferice ce apare datorit unui anume sens
-Mf Mf de rota ie, iar fa de sabo i este îndreptat în sensul de rota ie al
ro ii de frânare. For a de ap sare pe sabot trebuie s
Fig.6.1 Frân cu un sabot
îndeplineasc condi ia:
Nµ = T (11.1)
Din condi ia de echilibru a for elor ce ac ioneaz asupra pârghiei frânei, în cazul rotirii
tamburului frânei în sensul acelor de ceasornic rezult valoarea for ei de frânare
b + µc
F=N (11.2)
a
În cazul rotirii în sens invers acelor de ceasornic ob inem
b µc
F=N (11.3)
a
Pentru a ob ine aceea!i for de frânare în ambele sensuri, este necesar schimbarea formei
pârghiei încât c s devin egal cu zero. Frânele cu doi sabo i fac parte din categoria frânelor radiale,
prezentând avantajul c nu solicit la încovoiere arborele pe care este montat cupla de frânare,
realizând cupluri de frânare mari pentru aceea!i ap sare a sabo ilor.
Frâna cu doi sabo i se compune din roata de frân 1 montat pe unul din arborii mecanismului
(obi!nuit pe arborele motor), sabo ii 2 având suprafa a de lucru cilindric , elementul de frânare
(greutate sau arc G) un sistem de pârghii !i elementul de defrânare (electromagnet sau ridic tor
electrohidraulic M).
Frâna cu doi sabo i (fig.6.2), cu contragreutate !i electromagnet, frâneaz sub ac iunea
contragreut ii G, !i defrâneaz sub ac iunea for ei portante a electromagnetului M.
40 Instala ii de ridicat i structuri portante

Sub ac iunea contragreut ii G, greut ii proprii a pârghiei 7 !i greut ii Ga a arm turii mobile a
electromagnetului, în tirantul 6 apare for a S, sub ac iunea c reia se rote!te triunghiul rigid 4, în ale
c rui articula ii ac ioneaz for ele T !i R care se transmit pârghiilor portsabot 3.
Sub ac iunea componentei orizontale F,
4 T pârghiile portsabot se rotesc strângând sabo ii pe
T d 5
F roata de frân . Rec iunile normale N ale ro ii
3 F e ac ioneaz de la roat spre sabot, iar rec iunile
R S
µN1 for elor de frecare F1,2 asupra sabotului
F1 ac ioneaz în sensul rotirii ro ii de frân .
DN 6
N1 N1 2 N2 Din condi ia de echilibru a pârghiilor
a

portsabot rezult :
2 F N1 b µ N1 c F a = 0
µN2 2 S h N 2 b + µ N 2 c Fa = 0
b

1 M 4
(11.4)
g G Cuplul de frânare va fi:
c Gm k
f
Fig.6.2 Frân cu doi sabo i
D D
M f = ( F1 + F2 )
= µ ( N1 + N 2 ) =
2 2
a a D ba
=µ F + = µFD 2
b µc b + µc 2 b µ 2 c2
Din condi ia de echilibru a triunghiului rigid ob inem:
Se = Fd (11.6)
d M f b2 µ2 c2 d
S=F = (11.7)
e µD ba e
Din condi ia de echilibru a pârghiei contragreut ii rezult valoarea contragreut ii:
f Ga h + Gp g
G =S (11.8)
k k
For a portant a electromagnetului pentru defrânare va fi:
k g
M = G + G p + G a ; (S = 0 ) (11.9)
h h
Pentru a ine seama de frec rile din articula ii, valorile contragreut ii G !i for ei portante a
electromagnetului se majoreaz cu 10 % fa de cele rezultate din calcule.
Pentru alegerea m rimii frânelor , respectiv a diametrului !aibei de frân , func ie de cuplul
de frânare necesar pentru mecanismul respectivei de cuplul de frânare capabil al frânei se recomand
pentru calcul utilizarea STAS 9188-72.
Frânele cu sabo i sunt realizate cu ridic tor de frân cu electromagnet cu curs lung sau cu
curs scurt . Ridic torul cu electromagnet are utilizare redus datorit urm toarelor dezavantaje:
realizeaz o frânare brusc cu !ocuri; la neefectuarea complet a cursei de închidere a arm turii
mobile pe arm tura fix , bobina se poate arde; curent de anclan!are mare; sc derea for ei la c deri
de tensiune, etc.
Din aceste cauze exist tendin a de înlocuire cu ridic toare electrohidraulice care au larg
r spândire, datorit avantajelor ce le au fa de ridic toarele cu electromagne i: închiderea !i
deschiderea frânei se execut lent f r !ocuri; nu transmite în mecanism !ocul dat la pornire de
motor, acesta fiind preluat de frân ; sunt robuste iar c derile de tensiune nu au influen mare;
permit realizarea de trepte de microviteze, în cazul în care prin schema electric , tura ia motorului
din ridic tor se reduce.
Ca dezavantaj major se men ioneaz tendin a de coborâre a sarcinii dup întreruperea
ac ion rii mecanismului, existând un timp relativ mare de închidere a frânei, dezavantaj înl turat prin
m suri luate în schema electric .
6.1.2. Frâne cu band
 41
Frânele cu band (fig.6.3), se compun dintr-un disc de frân montat pe arborele ce trebuie
frânat, o band metalic (de obicei c ptu!it ), care înf !oar pe o anumit por iune (C) roata de frân
!i o pârghie care poate
C C C oscila în jurul unui punct
-9 9 -9 9 -9 9
Mf Mf Mf fix. De pârghie sunt
-Mf -Mf -Mf montate capetele benzii.
S2(S1) F b S2(S1) F b S 2 (S1 ) F Prin rotirea într-un sens al
pârghiei se ob ine
a a a c
c c ap sarea benzii pe roat ,
a b c prin rotirea în sens invers
Fig.6.3 Frâne cu band se ob ine sl birea frânei.
Având în vedere faptul c
de!i pot produce un efect de frânare mare !i au construc ie compact , provoac solicitarea puternic la
încovoiere a arborelui pe care se monteaz !aiba de frân !i totodat produc o înc lzire puternic .
Func ie de modul cum se fixeaz banda, pot fi:
& frâne cu band cu efect simplu (fig.6.3.a);
& frâne cu band cu dublu efect diferen ial (fig.6.3.b);
& frâne cu band cu dublu efect prin însumare (fig.6.3.c).
Efortul în band S2 (fig.6.4), în punctul de înf !urare a benzii
p dN pe roata de frân este
S 2 = S1 e µ
dC unde: S1 - efortul în band în punctul de desf !urare C - unghiul de
C înf !urare; µ - coeficientul de frecare.
pmin For a tangen ial S 2 - S 1 produce cuplul de frânare
D
pmax
S2 S1
D D
M f = (S 2 S1 ) = S1 e µ
2 2
(
1 = D S2
eµ
2 eµ
)1
(11.11)

Fig.6.4 Efortul în band Presiunea de contact între band !i !aiba de frân este:
2 dN 2Sd 2S
p= = = (11.12)
BDd BDd BD
unde D este diametrul ro ii de frân , iar B este l imea ro ii de frân .
Presiunea va fi maxim pentru punctul în care efortul în band este maxim.
2 S2 4 M f e µ
p max = = = p min e µ (11.13)
B D D 2 B eµ 1
Considerând frâna cu ac iune dubl diferen ial pentru cele dou sensuri de rota ie, din
condi ia de echilibru a pârghiei neglijând componentele date de greut ile elementelor se ob ine
I S2 a S1 b + FI c = 0; II S2 b S1 a + FII c = 0. (11.14)
Înlocuind eforturile în band , func ie de cuplul de frânare se ob ine
S b S2 a 2M f b aeµ S b S2 a 2M f beµ a
FI = I = ; FII = II = . (11.15)
c Dc eµ 1 c Dc eµ 1
Se constat o diferen între for ele necesare frân rii celor dou sensuri de rotire. Deci o
astfel de frân nu se poate utiliza când sunt necesare cupluri de frânare egale pentru ambele sensuri
de rota ie.
În acelea!i condi ii pentru frâna cu ac iune simpl ( fig.6.3.a) se ob ine (a=0)
2M f b 2M f b eµ
FI = , FII = . (11.16)
cD eµ 1 cD eµ 1
Gi la acest tip de frân , for ele de frânare pentru sensuri opuse de rotire sunt diferite.
42 Instala ii de ridicat i structuri portante

În condi iile construc iei frânei astfel încât eforturile din capetele benzii s dea cupluri în
acela!i sens ( fig.6.3.c), se ob ine frâna prin însumare, care realizeaz for e de frânare egale pentru
ambele sensuri de rota ie ( b = a )
2 M f b eµ + 1
FI = FII = (11.17)
c D eµ 1
Verificarea la înc lzire se face din punctul de vedere al presiunii medii, considerat la
jum tatea unghiului de înf !urare
p m = (p )a (11.18)
Grosimea benzii (I) se determin din condi ia de rezisten la întindere
S2
(11.19)
(B id ) at

unde: d -grosimea niturilor ; i - num rul maxim de nituri în sec iune; Jat - rezisten a la trac iune.
6.1.3. Frâne axiale
Frânele cu discuri sau cu conuri ac ioneaz axial asupra arborelui pe care îl frâneaz . Aceste
tipuri de frân datorit construc iei compacte sunt utilizate la frânarea mecanismelor electropalanelor
!i ca frâne ata!ate la motoare electrice utilizate la mecanismele de ridicat, în vederea evit ri
construc iei cu frâne radiale care conduc la gabarite mari.
Deosebim urm toarele tipuri constructive de frâne axiale:
& frâne cu un singur disc (fig.6.6.a);
& frâne cu mai multe discuri (fîg.6.6.b);
& frâne cu con (fig.6.6.c).
For a de ap sare a discurilor,
F respectiv a conului în mi!care de rota ie
R

F F n F se realizeaz prin intermediul unor

R

arcuri, a c ror for de ap sare poate

fi reglat .
Fn
For a necesar deschideri
frânelor se realizeaz în cadrul
a b c frânelor cu discuri cu ajutorul unor
Fig.6.6 Fig.6.6 Frâne cu discuri electromagne i, iar în cazul frânelor cu
con de c tre câmpul magnetic al
motorului electric. Frânele axiale sunt automate de tipul închis, deschiderea lor f cându-se
concomitent cu pornirea motoarelor de ac ionare a mecanismului pe care îl echipeaz .
La dispari ia tensiunii de alimentare se întrerupe !i alimentarea electro-magnetului la frânele
cu discuri sau dispare câmpul magnetic la cele cu con, ceea ce determin ca sub ac iunea arcurilor
s se produc în mod automat frânarea.
Considerând frâna conic (fig.6.7), frânarea apare sub ac iunea for ei S.
A' Astfel pe suprafa a elementar dA apar for ele
b elementare normale
Sec iunea A- A' dl dF dR
9 dFt dN = p dA = p R d (11.20)
dL sin
R1
R2

dr

K dN S 2
unde:p -presiunea pe elementul de suprafa considerat;
R dN
- unghiul f cut de generatoarea conului cu axa
R

dF 2
A frânei.
Fig.6.7 Frân conic Deplas rii conului interior i se opun for ele
elementelor de frânare dF
 43
RdR d
dF = µdN = µp (11.21)
sin
2
unde µ estecoeficientul de frecare între suprafe ele în contact.
Condi ia de echilibru a conului interior determin for a axial de strângere a frânei:
R1 2 R1 2
S= dN sin
2
+ dF cos
2
(
= p R 12 )
R 22 1 +
µ
(11.22)
R2 0 R2 0 tg
2
For a tangen ial de frânare la strângerea frânei determin cuplul de frânare
R1 2
2 µs R 13 R 22
Mf = R dFf = (11.23)
R2 0
3
sin + µ cos R 12 R 22
2 2
În cazul suprafe elor plane cu i suprafe e în contact
2R13 R 32
Mf = iµ S (11.24)
3R12 R 22
Verificarea la înc lzire se face inând seama de viteza medie tangen ial
pv (pv )a . (11.25)
Valorile admisibile sunt diminuate cu (30%-40%) fa de cele luate în calcul la frânele cu
sabo i, pentru a ine seama de condi iile dificile de evacuare a c ldurii la frânele axiale.
Frân conic automat (fig.6.8) cu frânare continu
3 2 1 sub ac iunea sarcinii este folosit la vinciuri, palane mixte
!i palanele cu !urub melcat f r autofrânare. For a
Ri periferic a ro ii conice din transmisia cu !urub melcat ce
r apare sub ac iunea sarcinii suspendate, tinde s deplaseze
!urubul melcat în lungul axei. Aceasta produce for a de
R frânare care echilibreaz cuplul produs de sarcin . Sub
K ac iunea sarcinii Q, roata melcat a palanului tinde s se
2 roteasc în direc ia axei melcului, care creeaz un cuplu de
Fig.6.8 Frân automat cu frânare între discurile 1 !i 2. Blocarea în sensul coborârii
ac iune continu de la sarcin
este asigurat de un clichet care prin modul de danturare
asigur ridicarea sarcini nestingherit . La încetarea ac ion rii, clichetul oprind discul 2 produce
frânarea. Pentru coborârea sarcini se ridic clichetul !i se asigur arborelui melcat un cuplu în sensul
coborârii sarcinii.
O alt categorie de frân axial este cea cu ac iune intermitent de la sarcin (fig.6.9) fiind
întrebuin at la palane, macarale, etc. Pe arborele 1 al mecanismului este împ nat discul 2 !i
3 în!urubat discul 4. între discurile 2 !i 4 se monteaz liber
opritorul cu dantur 3. Arborele este astfel filetat încât prin
Rmed2

2 4 rotirea lui în sensul ridic rii sarcini, sau prin rotirea

discului 4 în sensul coborârii sarcini, acesta este împins
c tre discul 2, realizând strângerea discului 3 între ele.
Dantura discului opritor este astfel aleas încât clichetul
1 nu împiedic ridicarea sarcinii.
La oprire clichetul intr între din ii discului 3 !i
5 opre!te coborârea sarcinii, discul 4 deplasându-se spre
Fig.6.9 Frân automat cu stânga. Coborârea sarcinii este asigurat prin rotirea
ac iune intermitent la sarcin arborelui 1 în sensul coborârii, discul 4 deplasându-se spre
44 Instala ii de ridicat i structuri portante

dreapta, astfel c frecarea dintre discuri înceteaz . Sub ac iunea sarcinii viteza cre!te !i când
viteza pinionului 5 dep !e!te viteza arborelui 1 , discul 3 se va deplasa spre stânga frânând
coborârea. Continua apropiere !i dep rtare a discului 2 !i 4, regleaz viteza de coborâre a sarcini.
6.2. DISPOZITIVE DE BLOCARE
6.2.1. Dispozitivul de blocare cu clichet
Dispozitivele de blocare cu clichet sunt cele mai utilizate dispozitive de blocare, putând fi
utilizate doar la viteze reduse, având în vedere transformarea energiei cinetice a maselor în mi!care în
energie de deformare.
3 Opritorul cu clichet (fig.6.10) este alc tuit
4
dintr-o roat 1 cu dantur de profil special, solidar
2
1 cu arborele 2 care se dore!te s se blocheze !i un
fN clichet 3 montat articulat în axul fix 4. La ridicare,
N d clichetul alunec liber pe dantur sau poate fi ridicat
h

a L O1 cu mecanisme speciale pentru a nu produce zgomote.

C La coborâre intr în dantur , blocând mi!carea.
a b Dantura poate fi interioar sau exterioar , cliche ii
Fig.6.10 Dispozitiv de blocare cu clichet putând fi comprima i sau trac iona i. Pentru
reducerea unghiului la blocare dispozitivele sunt dotate cu doi cliche i. Solicitarea minim a dintelui
este determinat de condi ia de montaj a axului clichetului pe tangenta la cercul exterior al ro ii prin
punctul de contact al vârfului dintelui cu vârful clichetului. Blocarea este asigurat în condi ia în care
clichetul în contact numai cu muchia dintelui alunec sigur c tre baza acestuia.
6.2.2. Dispozitive de blocare cu fric.iune
Opritoarele cu fric iune, realizeaz blocarea datorit for elor de frecare. Prezint avantajul unei
func ion ri f r !ocuri silen ioase. Se construiesc în variantele cu excentric !i cu role.
Opritorul cu excentric (fig.6.11), este realizat din roata 1 montat pe arborele care se dore!te
s se blocheze !i excentricul 2. Permite blocarea unui sens de rotire "C" datorit frec rii dintre
excentric !i roat . La coborâre, sarcina tinde s roteasc roata cu for a
P tangen ial F. Excentricul tinde s se roteasc în sensul s ge ii I, astfel
T N c între roat !i excentric apare reac iunea normal N care produce
9c for a de frecare µN, care se opune mi!c rii.
F 2 Pentru m rirea unghiului de montare a excentricului se
1 µN folose!te roat cu canal trapezoidal, care m re!te efectul de blocare.
D
9 Opritorul cu role (fig.6.12), este format din semicuplajul 2
-9
împ nat pe arbore, prev zut la exterior cu adâncituri în care sunt
montate rolele 3, ac ionate de resoartele 4 fixate în loca!urile 5, astfel
Fig.6.11 Opritor cu excentric încât formeaz cu semicuplajul 1 loca!uri în form de pan . La
ridicarea sarcinii, rolele nu împiedic arborele s se roteasc . La
1 2 3 4 5
tendin a de coborâre a sarcinii, rolele se împ neaz pe por iunea
îngust a loca!ului dintre semicuplaje împiedicând rotirea.
Condi ia de autofrânare a opritorului este
< 2 (11.26)
unde O este unghiul de frecare dintre rol !i semicuplaje.
For a normal care ac ioneaz asupra rolei se calculeaz cu
rela ia:
2M
F= (11.27)
µDz
Fig.6.12 Opritorul cu role unde:µ - coeficient de frecare între rol !i semicuplaj; z - num rul
de role ( uzual 3 ..6 ); D - diametrul; & M - cuplul.