CAPITOLUL

10 MECANISMUL DE ROTIRE
10.1. GENERALIT I
Mecanismul de rotire serve te la deplasarea sarcinilor în plan orizontal, prin rotirea p r ilor lui
rotitoare. Dup modul de rezemare mecanismele de rotire pot fi cu coloan sau cu plac turnant .
Coloana mecanismului de rotire poate fi fix sau rotitoare.
Platformele turnante pot fi realizate: cu plac cu ro i i cu pivot de centrare desc rcat sau
înc rcat; cu plac cu ro i i contraro i; cu plac pe role sau rulment; cu bile sau role cilindrice, etc.
La mecanismele cu coloan rotitoare în unele situa ii lag rele radiale sunt înlocuite cu o baterie
de role exterioare sau interioare. Pentru a se ob ine o varia ie minim a înc rc rii pe rol , ele trebuiesc
amplasate la distan e egale, întrucât la rotirea mecanismului reac iunile î i schimb pozi ia, înc rcarea
maxim ap rând pe rând la fiecare rol . Rolele se execut sub form cilindric sau role butoi,
verificarea de rezisten se face la solicitarea de contact.
Mecanismul de rotire cu coloan fix (fig.10.6), are coloana încastrat în funda ie sau în asiul
vehicolului, construc ia mecanismului rotindu-se în jurul coloanei. La partea inferioar , construc ia
mecanismului poate fi montat pe o caset cu 3 pîn la 6 role (uzual 4).

Q+G
Q+G Q+G Q+G

a b
Fig. 10.1 Mecanisme de rotire cu plac turnant Fig. 10.2 Platform turnant
Mecanismele cu plac turnant pe ro i, cu pivotul de centrare desc rcat (fig.10.1.a), sau cu
pivot de centrare înc rcat (fig.10.1.b), au platforma rotitoare prev zut cu ro i, care se rotesc pe o in
circular . O func ionare corect impune ca verticala coborât prin centrul de greutate al construc iei
rotitoare, în sarcin i în gol, s cad în interiorul poligonului de sprijin, numai astfel înc rcarea este
preluat de toate ro ile. În caz contrar înc rcarea este preluat de o parte din ro i i de pivotul central.
În general se evit astfel de situa ii. Dac nu se poate asigura înc rcarea echilibrat a ro ilor, se prefer
realizarea construc iei mecanismului cu plac turnant pe ro i i contraro i.
La mecanismele la care platforma turnant este montat pe role (fig.10.2), acestea se
rostogolesc între dou c i de rulare inelare, unul apar inând p r ii rotitoare, iar cel lalt p r ii fixe a
mecanismului. În cazul când nu se poate asigura o înc rcare corespunz toare unei func ion ri normale,
se realizeaz montarea platformei pe rulmen i radiali de diametru mare. Acest sistem de rezemare al
platformei rotitoare, de i preten i-os, este larg utilizat.
În cazul utiliz rii ro ilor sau rolelor cilindrice, apar rezisten e suplimentare ca urmare a
rostogolirii lor cu alunecare pe ina circular , datorit lungimii diferite a spa iului parcurs pe diversele
puncte ale obadei ro ii.
Mecanismul de rotire se poate monta pe partea rotitoare a mecanismului (fig.10.3), în afara
mecanismului (fig.10.4) sau pe partea fix (fig.10.5).
 Mecanismul de rotire 59
7 În cazul mont rii
5 6
2 mecanismului de rotire pe
partea rotitoare, pe aceasta
3 se monteaz motorul 1
1 4 5
care prin intermediul
2 4 Fig. 10.4 Mecanism reductorului melcat 2,3 i
Fig. 10.3 Mecanism montat pe partea montat pe partea fix
pinionul de atac 4,
ac ioneaz asupra coroanei din ate 5, montat pe partea fix . Pentru
evitarea unor suprasolicit ri întâmpl toare a mecanismului, se introduce în
mecanism un cuplaj de siguran ce are în componen discul de fric iune
6 ac ionat de resortul 7, cuplaj ce limiteaz cuplul ce poate fi transmis.
Este motivul pentru care multe mecanisme de rotire sunt prev zute cu
cuplaj hidraulic. Se recomand folosirea reductoarelor melcate, inând
seama de raportul lor mare de transmisie, ca urmare a limit rii vitezei
ungiulae a mecanismului la valori mici. La unele construc ii ale
mecanismului de rotire, reductorul melcat este înlocuit cu un reductor cu
Fig. 10.5 Mecanism montat
pe partea fix ro i din ate cilindrice i o transmisie cu ro i din ate conice, montate tot pe
partea fix (fig.10.5).
În cazul în care nu se poate men ine verticalitatea coloanei, se folose te mecanismul de rotire
cu cablu (fig.10.6), care limiteaz unghiul de rotire al mecanismului. Cablurile 1 i 2, fixate la toba 7
cu câte un cap t i în sens contrar, sunt fixate cu cel lalt cap t la discul
6 montat pe coloana rotitoare a mecanismului. Între tob i disc
D- cablurile înf oar rolele de ghidare 3 i 4 i sunt întinse de rolele 5
6 tensionate de resoarte.
+
Dac întinderea de montaj a cablului este S0, efortul maxim în
cablu este:
2M 1
1 2 S m = (S0 + ) . (10.1)
5 5 D
F S0 Sm F La mecanismele care lucreaz în spa ii închise sau la care
4
3 7 R unghiul de rotire este mai mic de 360o, pentru frânare se folosesc frâne
semiautomate de tip închis. La mecanismele complet rotitoare care
M
lucreaz în aer liber se prefer frânele comandate de tip deschis, care
Fig. 10.6 Mecanism
de rotire cu cablu permit o frânare mai lin . De asemenea ele permit ca în timpul când
mecanismul nu lucreaz , a ezarea pe direc ia vântului, mic orând astfel
suprafa a mecanismului expus ac iunii vântului. În cazul când se monteaz totu i frâne normal închise,
se prev d dispozitive de punere în giruet (a ezarea pe direc ia vântului).
10.2. MECANISMUL CU COLOAN ROTITOARE ÎN REGIM STABILIZAT
Cuplul static în regim sta ionar este determinat de componenta datorat for ei de frecare Mf i
cea dat de for a vântului Mv la func ionare exterioar . Se consider mecanismul de rotire cu
coloan rotitoare (fig.10.7), cu func ionare în absen a ac iuni vântului având:
60 Instala"ii de ridicat #i transport
H1, H2 -reac iunile orizontale ;
d1, µ1 V -reac iunea vertical ; Q -greutatea dat de sarcina de ridicat ;
H1 G -greutatea proprie a mecanismului ; T - rezultanta for elor orizontale
Q (for a cen-trifug , for a periferic la pinionul de atac, etc.) h - distan a
V între reazeme; µ1, µ1- coeficientul de frecare; d1,d2 - diametrul fusului
superior i inferior al coloanei;
h

G Cuplul static determinat de frec rile în mecanism este :

T
M f = M1H + M 2 H + M C (10.2)
h1

H2 d1
d2, µ2 unde: M1H = µ1 H1 - componenta cuplului de frec ri în lag rul
a b 2
Fig. 10.7 Mecanism de superior ;
rotire cu coloan
d2
M 2H = µ 2 H 2 -componenta cuplului de frec ri în lag rul
2
inferior;
Mc -componenta cuplului în crapodin (placa de alunecare).
Componentele reac iunilor orizontale sunt determinate din condi ia de echilibru a coloanei
( M1,2 = 0 )
Q b + G a - T ( h - h1 )
H1 =
h . (10.3)
Q b + G a + T h1
H2 =
h
V Determinarea componentei cuplului static în
V crapodin (fig.10.8.a), se face considerând o
r2 dr crapodin conic supus înc rc rii verticale V = G +
r2 Q.
r1 dA r1
Considerând un element infinitezimal dA, în
ipoteza p = ct., asupra c ruia ac ioneaz for a normal
B pdA se determin
a b
Fig.10.8 Explicativ calcul în crapodin 2p 2
dM v = (dF) r = µ(p dA) r = µ(2p r d )r = µ r dr
sin
(10.4)
unde: µ - coeficientul de frecare. B - unghiul de înclinare. r -raza momentan
Prin integrare se ob ine :
2 µ p R2 2 2 µp 3 3
MC = r dr = (r2 r1 ) . (10.5)
sin R! 3 sin
Înlocuind presiunea cu înc rcarea vertical se ob ine
2 v r23 r13
MC = µ . (10.6)
3 sin r22 r12
Particularizând pentru o plac de sprijin inelar (fig.10.8.b), cuplul static în crapodin devine
2 r23 r13
M 'C = µV 2 2 (10.7)
3 r2 r1
unde r1 i r2 reprezint raza interioar i exterioar a pivotului.
 Mecanismul de rotire 61
În cazul în care r1 = 0, adic placa de sprijin este o suprafa circular se ob ine
2
M 'C = µ v r2 . (10.8)
3
La mecanismele amplasate în aer liber, cuplul static determinat de ac iunii vântului se
calculeaz în func ie de suprafa a p r ii mobile a mecanismului expus vântului i de presiunea
acestuia pe unitatea de suprafa conform STAS 2843-72.
Cuplul datorat ac iuni vântului (fig.10.9) este
M v = Fv R v (10.9)
unde: Fv - for a dat de vânt;
Rv - distan a de la punctul de aplica ie a for ei vântului
Fv fa de axa de rota ie.
Rv

B
For a dat de vânt
Fig.10.9 Calculul cuplului dat Fv = p v A i (10.10)
de ac"iunea vântului unde: pv - presiunea vântului;
Ai - suprafa a supus ac iunii vântului.
Pentru o pozi ie oarecare B a elementelor rotitoare ale mecanismului suprafa a expus ac iunii
vântului este
A = A max sin . (10.11)
Distan a pân la axa de rota ie devine
R = R v max sin (10.12)
Pentru pozi ia considerat cuplul dat de ac iunea vântului are expresia:
M v = M v max sin 2 (10.13)
unde: Mmax - cuplul maxim dat de for a vântului.
În regim sta ionar puterea solicitat de mecanismul de rotire este:
(M f + M v )
Pr = (10.14)

unde: F - viteza unghiular maxim a mecanismului de rotire.

Diagrama de sarcin# la mecanismului de rotire, se determin corespun-z tor algoritmului de
la mecanismul de transla ie,cu particularit ile aferente.
Pentru mecanismul de rotire un ciclu de func ionare se compune de regul dintr-o rotire cu
sarcin i o rotire în gol. Situa iile dificile apar la pornire când rotirea se face împotriva vântului i a
înclin rii terenului, iar la frânare în cazul în care oprirea are loc în direc ia de ac iune a vântului i a
înclin rii terenului.
Ob inerea diagramei de sarcin a mecanismului de rotire pe tot ciclul de func ionare, impune
determinarea cuplului static i a celui dinamic, raportate la arborele motorului de ac ionare,
corespunz tor fiec rui tip de mecanism.
Cuplul static poate fi dat de: Mf cuplul în suportul cu role calculat inând seama de frecarea cu
rostogolire a rolelor pe supor i; Mc cuplul în crapodin i suportul de alunecare; MB cuplul dat de
inclinarea fa de vertical a axului de rotire a mecanismului; Mv cuplul dat de ac iunea vântului,etc:
Ms = Mf + Mc + M + M v (10.15)