CAPITOLUL

11 MECANISMUL DE BASCULARE BRA

11.1. MECANISMUL DE BASCULARE ÎN REGIM SRA IONAR
În mecanismul de înclinare bra se asigur deplasarea sarcinii în direc ie radial (mi care de
lucru care se face periodic i cu vitez mare) i premisele pentru a nu dep i condi ia de stabilitate
(mi care rar i cu vitez redus ).
Pentru înclinarea bra ului este necesar s se înving cuplul M dat fa de articula ia A de:
greutatea sarcinii Q, greutatea proprie a bra ului G, for a vântului asupra sarcinii Fvs i asupra bra ului
Fvb, efortul S din cablul de ridicare a sarcinii.
Pentru mecanismul de basculare (fig.11.1), cuplul se determin cu rela ia
M = Q l Q + G l G + Fvs h + Fvb h vb S b . (11.1)
For a de trac iune necesar înclin rii bra ului este
variabil în timpul lucrului, toate distan ele fiind variabile cu
unghiul de înclinare a bra ului
M
T= . (11.2)
a
Înclinarea bra ului poate fi asigurat cu: troliu, cilindru
hidraulic, mecanism biel manivel , sau dispozitiv cu urub-
piuli .
Fig. 11.1 Explicativ de determinare Cel mai utilizat mecanism pentru bascularea bra ului
For înclinare bra
este troliul. Un cap t al cablului se fixeaz la la toba troliului,
cel lalt la unul din corpurile de role ale palanului de înclinare a bra ului (cap tul bra ului - fig.11.2).
La deplasarea bra ului între pozi iile extreme (Rmin,Rmax), lun-gimea palanului se scurteaz cu
l = l1 l 2 . (11.3)
Viteza de înf urare a cablului pe tambur este
lip
vb = . (11.4)
t
unde:ip - raport de multiplicare al palanului; t - timpul
necesar pentru înclinarea bra ului între pozi iile extreme.
Dac v este viteza medie de deplasare pe orizontal a
cap tului bra ului, timpul necesar pentru înclinarea bra ului
este
R R - R min
Fig. 11.2 Mecanism basculare cu troliu t = = max .
v v
7inând seama de randamentul transmisiei 8, efortul în cablul mecanismului de înclinare a
bra ului este
T
Sb = . (11.6)
ip
Cunoscând efortul în cablu se poate determina puterea motorului de ac ionare a mecanismului
de înclinare a bra ului
S v Tv l
P= b b = . (11.7)
R
 Mecanismul de basculare 63
Din analiza rela iei anterioare se constat c puterea motorului de
ac ionare este variabil , varia ie ce poate fi redus la minim prin utilizarea
de trolii cu tob conic . Pozi ia limit superioar a bra ului este
T determinat de condi ia ca s nu- i piard stabilitatea sub ac iunea vântului
FG sau a desc rc rii bru te. La mecanismul de basculare cu cilindru hidraulic,
datorit cursei relativ mici a pistonului cilindrului hidraulic, acesta se
monteaz în apropierea articula iei bra ului. For a necesar înclin rii
R2 FR
bra ului ( T ), se transmite integral tijei pistonului. La mecanismele la care
R1
Fig. 11.3 Mecanism cu ridicarea sarcinii se realizeaz cu bra telescopic, termenul con inând
cilindru hidraulic efortul S din cablul de ridicare devine nul.
Cursa pistonului la deplasarea bra ului între pozi iile extreme (fig.11.3.) determin viteza
l
vp = . (11.8)
t
Puterea motorului liniar necesar înclin rii bra ului este
T vp
P= . (11.9)

Caracteristicile motorului liniar, se determin conform algoritmului de la mecanismul de

ridicare.
11.2. SISTEM DE BASCULARE PENTRU DEPLASAREA PE
ORIZONTAL A SARCINII
Pentru mic orarea puterii motorului de ac ionare, a mecanismului de înclinare a bra ului, se
impune parcurgerea de c tre sarcin a unei traiectorii orizontale, în timpul ridic rii bra ului, astfel s
nu se mai consume energie pentru ridicarea sarcinii. Mai apare i problema echilibr rii bra ului, care
comport dificult i constructive.
Cel mai simplu sistem utilizat la macaralele de construc ie, const în înf urarea unui cap t al
C palanului de ridicare a sarcinii pe toba mecanismului de înclinare a
bra ului în sens invers. Astfel la ridicarea bra ului cablul de ridicare
C
dH0

E a sarcinii se desf oar , sarcina având o deplasare aproximativ

D B orizontal . Dac palanul pentru înclinarea bra ului are corpul fix de
A E dE
E role montat în A, aflat pe verticala ce trece prin articula ia bra ului O
D dC
L i dac între cap tul bra ului (B) i A cablurile pentru ridicare
h

C sarcinii i pentru înclinarea bra ului sunt paralele i în acela i plan,

O traiectoria sarcinii se poate trasa prin puncte (fig.11.4).
Fig. 11.4 Explicativ de calcul Pentru determinarea traiectoriei se noteaz cu vb viteza de
pentru deplasarea bra ului
înf urare pe tob a cablului palanului pentru înclinarea bra ului iar
cu ip raportul de transmisie al palanului.
Într-o perioad elementar de timp (dt) pe toba mecanismului de înclinare a bra ului se va
înf ura cantitatea de cablu
dl = v b dt (11.10)
Palanul pentru înclinarea bra ului se va scurta cu
dl v b
dE = = dt (11.11)
ip ip
64 Instala ii de ridicat "i transport
Aceasta determin rotirea bra ului cu unghiul dC pentru care se poate considera c CB OB i
CD AB .
Deci pentru varia ii mici ale unghiului la centru (dC) asimilând lungimea corzii CB cu
lungimea arcului se ob ine
CB = L d (11.12)
Din considerente geometrice se ob ine
dE = DB = CB sin = L sin d (11.13)
Din rela iile anterioare rezult :
i p L sin
dt = d (11.14)
vb
Cap tul bra ului se ridic pe vertical cu distan a:
dH 0 = CB cos = L cos d (11.15)
În timpul rotirii bra ului cu unghiul dC, ramurile de cablu ale palanului de ridicare a sarcinii
(paralele) se scurteaz tot cu dE. Considerând num rul ramurilor paralele n1 i num rul ramurilor pe
care se repartizeaz sarcina n ca urmare a scurt rii dE, sarcina coboar pe distan a
n n
dH1 = 1 dE = 1 L sin d (11.16)
n n
În timpul ridic rii bra ului, cablul de ridicare a sarcinii, fixat la toba mecanismului de basculare
a bra ului, se desf oar cu viteza vs, iar sarcina coboar pe distan a:
v i p vs
dH 2 = s dt = L sin d (11.17)
n n vb
Deplasarea total pe vertical a sarcinii va fi
n1 i p v s
dH = dH 0 dH1 dH 2 = L cos + sin d (11.18)
n n vb
Din triunghiul AOB se ob ine
h E E
= = , (11.19)
sin sin cos
de unde
h
sin = cos . (11.20)
E
Dar

E = L2 + h 2 2 L h cos =
2 (11.21)
2 2 L L
= L +h 2 L h sin =h + 1 2 sin
h h
i deci
cos
sin = . (11.22)
2
L L
+1 2 sin
h h
Deoarece L >> h, se ob ine:
 Mecanismul de basculare 65
2 2
L L L L L h
1+ 2 sin 2 sin = 1 2 sin
h h h h h L (11.23)
L 1 h L
(1 2 sin ) = sin .
h 2 L h
Deci
cos
sin . (11.24)
L
sin
h
Se ob ine astfel deplasarea pe vertical a sarcinii

n1 i p v s cos
dH = L cos + d . (11.25)
n n vb L
sin
h
Integrând, rezult abaterea limit a sarcinii de la orizontal

max n1 i p v s max cos d

H=L cos d + . (11.26)
min n n vb min L
sin
h
n1 i p vs
H = L sin max sin min + *
n n vb
(11.27)
L L
* ln sin min ln sin max .
h h
Considerând Cmin = 0 i Cmax = C, se ob ine
n1 i p v s L L
H = L sin + ln ln( sin ) . (11.28)
n n vb h h
Traiectoria orizontal este dat de condi ia H = 0, de unde rezult
n1 i p v s sin
+ = . (11.29)
n n vb L L
ln ln sin
h h
În condi ia în care corpul fix de role al palanului pentru bascularea bra ului (fig.11.5), nu se
afl pe verticala articula iei, rela ia d rezultate suficient de exacte dac se înlocuie te sin C cu sin (C ±
L B L).
În cazul fix rii unui cap t al cablului de ridicare a sarcinii la toba
A
pentru înclinarea bra ului, puterea motorului mecanismului de basculare a
C
O bra ului va fi
Fig. 11.5 Explicativ S v Ss v s
traiectorie P= b b . (11.30)
t
unde Ss este efortul din ramura de cablu pentru ridicarea sarcinii, care se desf oar de pe toba pentru
înclinarea bra ului.