Specializarea : Administratie Publica anul l,sem.

Persoanele in
reglementarea Noului Cod Civil

STUDENT: BURDUJA DANIEL

CONF.UNIV. DR. NEMTOI GABRIELA

~ 2018~
 PERSOANA JURIDICA

 Noţiunea de persoană juridică

 Elementele constitutive ale persoanei juridice
 Caracteristicile elementelor constitutive ale persoanei juridice
 Persoana juridica ia fiinta
 Clasificarea şi categoriile persoanelor juridice
 Sunt, in conditiile legii, persoane juridice
 Dobandirea capacităţii de folosinţă
 Încetarea capacităţii de folosinţă
 Sancţiunea nerespectării regulilor privind capacitatea de folosinţă
 Capacitatea de exerciţiu
 PERSOANA JURIDICA
 Noţiunea de persoană juridică
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul
civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitdinea
generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii.
C.Stanescu arata ca: ”Persoana juridica- subiect colectiv de drept
care participa de sine statator la raporturile juridice,avand o raspundere civila
proprie- este un colectiv de oameni avand o structura organizatorica bine-
determinata, dispunand de independenta patrimoniala si care urmareste
realizarea unui scop in acord cu interesele obstesti”. 1
Un alt autor arata ca ” persoana juridică este subiect colectiv de
drept, adică un colectiv de oameni care, întrunind condiţiile cerute de lege,
este titular de drepturi subiective şi de obligaţii civile”. 2
 Elementele constitutive ale persoanei juridice:
a) Organizarea proprie- presupune compartimentarea colectivului pe
activitati de desfasurat si precizarea persoanei sau persoanelor care vor
reprezenta persoana in raporturile cu tertii.
b) Patrimoniul propriu- este constituit din latura activa (drepturile
patrimoniale) si latura pozitiva (obligatiile patrimoniale).
c) Scopul propriu, potrivit Decretului nr.31/1954 indica ratiunea de a fi a
acestui subiect de drept. Pentru a fi considerat valabil scopul persoanei
juridice trebuie sa indeplineasca doua conditii: (1)- sa fie determinat si
(2)- in concordanta cu interesul obstesc general. Scopul persoanei
juridice trebuie sa fie licit. Acesta poate sa fie unul economic (care sa
urmareasca obtinerea unui profit) sau poate sa fie un scop
nepatrimonial (prin care se urmareste satisfacerea unor interese fara
carcter economic). De semenea, scopul persoanei juridice trebuie sa fie

1
C.Stanescu, Drept Civil. Persoana fizica. Persoana juridica, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970, p.365
2 Gh.Beleiu, Drept civil roman, 1995, p.347
 in concordanta cu interesul public, persoana neputand decide sa aiba un
scop pentru care sa incalce interesul public.
 Caracteristicile elementelor constitutive ale persoanei juridice:

- generalitatea (elementele sunt aplicabile tuturor categoriilor de persoane

juridice);

- legalitatea (elementele sunt instituite prin lege);

- cumulativitatea (pentru existenta calitatii de persoana juridica, un colectiv
trebuie sa indeplineasca toate elementele);
- exclusivitatea (aceste elemente nu sunt numai necesare, ci si suficiente);
- diversitatea (aceste elemenete au un continut care comporta particularitati
de la o persoana juridia la alta).
 Persoana juridica ia fiinta: 3
a) prin actul de dispozitiune al organului competent al puterii sau
administratiei de stat ;
b) prin actul de infiintare al celor care o constituie, recunoscut de
organul puterii sau administratiei de stat, competent a verifica numai
daca sunt intrunite cerintele legii pentru ca acea persoana juridica sa
poata lua fiinta ;
c) prin actul de infiintare al celor care o constituie, cu prealabila
autorizare a organului puterii sau administratiei de stat, competent a
apre-cia oportunitatea infiintarii ei ;
d) printr-un alt mod reglementat de lege.
 Clasificarea şi categoriile persoanelor juridice:
a) Dupa domeniul dreptului de care apartin:
- Persoane juridice de drept public: statul roman, organele
puterii legislative, executive, judecatoresti, institutiile de stat,
agentii economici de stat.
- Persoane juridice de drept privat: partidele politice, sindicatele,
cultele reigioase, organizatiile cooperatiste, asociatiile si
fundatiile, societatile comerciale.
b) Dupa nationalitatea lor, persoanele juridice se împart în doua
categorii:

3
Art 28, Decretul nr.31/1954
 - persoane juridice române- constituite dupa cerintele legii
romane;
- persoane juridice straine- constituite in conditiile legii locului
unde au fost infiintate, dar care in conditiile legii romane pot desfasura
activitati pe teritoriul Romaniei.
c) Dupa natura scopului lor, persoanele juridice se împart în:
– persoane juridice cu scop patrimonial: regiile autonome, societatii
comerciale, organizatii cooperatiste;
– persoane juridice cu scop nepatrimonial: institutiile de stat,
partidele politice, sindicate, culte religioase, asociatii, fundatii.
d) Dupa forma dreptului de proprietate care este sursa formarii
patrimoniului, distingem urmatoarele categorii de persoane juridice:
– persoane juridice de stat: statul, organele de stat ale celor trei puteri
(legislativa, executiva si judecatoreasca), institutiile de stat, unitatile
administrativ-teritoriale, regiile autonome si societatile comerciale cu capital
integral de stat;
– persoane juridice private sau particulare( din aceasta categorie fac
parte toate persoanele juridice, cu exceptia celor de stat, cooperatiste si mixte,
precum: societatile comerciale, cele agricole, cultele religioase, asociatiile de
locatari);
– persoane juridice mixte: societatile mixte (cele înfiintate prin participarea
de asociati români si straini).
e)Dupa sediul lor, distingem doua categorii de persoane juridice:
– cele cu sediul în România;
– cele cu sediul în strainatate.
 Sunt, in conditiile legii, persoane juridice :
a) organele locale ale puterii de stat, organele centrale locale ale
administratiei de stat si celelalte institutii de stat, daca au un plan de cheltuieli
propriu si dreptul sa dispuna independent de creditele bugetare acordate ;
b) intreprinderile si organizatiile economice de stat si celelalte organizatii
socialiste de stat cu gospodarire socialista deplina ;
c) gospodariile agricole colective, celelalte organizatii cooperatiste si orice
organizatii obstesti, ca si societatile de colaborare economica,daca potrivit
legii ori actului administrativ care le infiinteaza sau potrivit prevederilor
actului de infiintare ori statului, au un patrimoniu distinct ;
d) institutiile anexe, daca au un plan de cheltuieli propriu si dreptul sa
dispuna independent de creditele acordate, precum si intreprinderile anexe,
daca au gospodarire socialista deplina;
e) orice alta organizatie socialista care are o organizare de sine statatoare si
un patrimoniu propriu afectat realizarii unui anume scop in acord cu interesul
obstesc.
 Dobandirea capacităţii de folosinţă:
Capacitatea de folosinţă a persoanelor juridice se deosebeşte de cea a
persoanelor fizice prin faptul că nu este generală şi egală pentru persoanele
juridice, ci este specială fiecăreia. Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice
depinde de scopul persoanei (obiectul de activitate). Codul Civil, dispune:
"Persoana juridică cu scop lucrativ poate desfăşura orice activitate neinterzisă
de lege, chiar dacă nu este prevăzută în actul de constituire".4 Aşadar,
capacitatea de folosinţă este specială doar în cazul persoanei juridice cu scop
nelucrativ. Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice începe, în principiu, în
momentul înfiinţării ei şi durează până la încetarea existenţei sale.
Persoanele juridice nesupuse inregistrarii dobandesc capacitatea de
folosinta in functie de specificul modului de infiintare, care este, dupa
caz:
a) data actului de dispozitie care le infiinteaza;
b) data recunoasterii actului de infiintare;
c) data autorizarii infiintarii ;
d) data indeplinirii vreunei alte cerinte a legii.

 Încetarea capacităţii de folosinţă:

Persoana juridica inceteaza de a avea fiinta prin comasare, divizare sau
dizolvare.
Comasarea se face prin absorbirea unei persoane juridice de catre o alta
persoana juridica sau prin fuziunea mai multor persoane juridice pentru a
alcatui o persoana juridica noua.

-----------------------------------
4 Codul Civil, Ed.Lumina Lex, Bucuresti,2005,Art.60

Divizarea se face prin impartirea intregului patrimoniu al unei persoane

juridice intre mai multe persoane juridice care exista sau care iau, astfel, fiinta.
În cazul dizolvării, persoana juridică intră în lichidare, in vederea realizarii
activului si a platii pasivului.
Dizolvarea poate avea loc:
 prin voinţa persoanelor care au constituit-o;
 de drept: - la împlinirea termenului pentru care a fost înfiinţată;
- în funcţie de realizarea sau de imposibilitatea realizării
scopului propus;
- în cazul scăderii numărului membrilor organizaţiei sub
limita stabilită de lege sau statut.
In cazul in care persoana juridica este dizolvata pentru ca scopul ei sau
mijloacele intrebuintate pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii
ori potrivnice regulilor de convietuire sociala, bunurile ramase dupa lichidare
trec la stat.
Sfarsitul capacitatii de folosinta a persoanei juridice trebuie privit sub
doua aspecte:
- inceterea capacitatii de folosinta anticipata sau restransa;
- incetarea capacitatii de folosinta deplina;
Capacitatea restransa inceteaza odata cu dobandirea capacitatii de folosinta
(deplina) de catre subictul de drept respectiv, moment care coincide cu
dobandirea personalitatii juridice.
Capacitatea de folosinta deplina a persoanei juridice is sfarsit odata cu
incetarea acestui subiect de drept. Calitatea de subiect de drept a persoanei
juridice este organic legată de prezenţa capacităţii de folosinţă şi, invers, fără
capacitate de folosinţă deplină nu poate exista persoana juridică.
 Sancţiunea nerespectării regulilor privind capacitatea de
folosinţă
Nerespectarea normelor legale privitoare la capacitatea de folosinţă a
persoanei juridice poate avea loc în două forme, astfel:
- încheierea actului juridic în lipsa capacităţii de folosinţă. Se ştie că una
din condiţiile de valabilitate a actului juridic civil este capacitatea de a încheia
actul. Încheierea unui act juridic civil de către un element component al
structurii organizatorice a persoanei juridice sau de către o unitate care se
găseşte în faza dobândirii personalităţii sau a lichidării, va atrage nulitatea
absolută a actului juridic civil respective.
- încheierea actului juridic civil cu încălcarea principiului specialităţii
capacităţii de folosinţă a persoanei juridice se sancţionează, de asemenea cu
nulitatea absolută.

 Capacitatea de exerciţiu
Presupune aptitudinea unei persoane de a-şi exercita drepturile şi de a-şi
asuma obligaţii săvarşind acte juridice. Persoana juridică îşi exercită, de la
data constituirii, drepturile şi îşi execută obligaţiile prin administrator. În
privinţa persoanelor juridice urmează a se avea în vedere că drepturile şi
obligaţiile lor se exercită prin intermediul organelor persoanei juridice, ale
căror acte şi fapte juridice sunt actele şi faptele personei (juridice) însăşi (art.
35 din Decretul nr. 31/1954). Atata timp cat nu au fost constituite încă aceste
organe, persoana juridică poate exista, avand deci capacitate de folosinţă, însă
ea nu va avea deocamdată capacitatea de exerciţiu. Voinţa organelor de
conducere este voinţa persoanei juridice, astfel că actele întocmite în numele
său o obligă. O persoană juridică răspunde de paguba provocată prin
neexecutarea culpabilă a obligaţiilor asumate sau prin fapta sa ilicită şi
culpabilă cu bunurile din patrimoniul său. O persoană juridică nu răspunde
de obligaţiile personale ale asociaţilor ce o compun, aceştia răspunzînd în
nume propriu.
BIBLIOGRAFIE:
1. E.Lupan, Drept civil : persoana juridica, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000.
2. P.Trusca, Drept civil. Introducere in dreptul civil. Persoana fizica. Persoana
Juridica, Ed.Universul juridic, Bucuresti, 2005.
3. F.Costiniu, Persoana fizica. Persoana Juridica, Bucuresti, 2005.
4. Sergiu BAIEŞ, Nicolae ROŞCA, DREPT CIVIL, P a r te a g e n e ra lă . P e rs o a n a
fiz ic ă . Persoana juridică , V o lu m u l I, Ediţia I, Editura Codex, Bucuresti, 2004.
5. C.Stanescu, Drept Civil. Persoana fizica. Persoana juridica. Drepturile reale,
Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970.
6. Codul Civil, Ed.Lumina Lex, Bucuresti, 2005.