1.

votul-fenomen social de comunicare

comunicare sociala-definirea situatiei si a problemei
persuasiv si cognitiv, nu doar conotatie si denotatie, si orientari de facto ale comunicarii
ritualuri-asocierea intre semnalele persuasive si actiunile la care se refera
un tip mediat de comunicare si desigur totodata un feed-back în raport cu comunicarea politica
situatie electorala
indice al divergentei definitiilor
desi în sens tehnic ei exprima un vot absolut similar cu al celorlalti, definitiile situatiilor electorale, în
baza carora s-a ajuns la optiunile respective, au fost foarte diferite si avem motive sa credem ca nu exista
în realitate o echivalenta între voturi. Acesti votanti sunt atipici pentru ca au definitii divergente cu ale
majoritatii în ceea ce priveste situatia electorala. Ei nu sunt ineficienti, irationali sau incompetenti, ci pur
si simplu un tip special de votanti
Intelectualii pot fi, spre exemplu, o categorie predispusa spre vot atipic. efectul de intelectual.
indicele divergentei,respectiv proportia votantilor atipici într-un sistem electoral.
trebuie sa existe un amplu proces de comunicare, acesta fiind singura modalitate de a construi semnificatii
comune pentru toti termenii implicati în definirea situatiei electorale.
polarizare.
uniformizarea. institutia votului universal functioneaza pe ideea uniformizarii totale a votantilor în
sistemul electoral. Voturile sunt interschimbabile si pot fi exprimate doar în varianta standardizata,
preformulata de catre puterea legitima definire oficiala a situatiilor electorale la nivel de probleme si de
solutii. Aceasta, am putea conveni, reprezinta definitia obiectiva a situatiei electorale.Ea evident
uniformizeaza câmpul social definind o paradigma obligatorie de actiune.

2.Primul produs al uniformizarii îl reprezinta absenteismul.motivele structurale? Uniformizarea pe de o

parte, iar pe de alta, mai general, situatiile atipice.
atitudinea electorala rationala este mai degraba aceea de a nu participa la vot
Cu alte cuvinte ei trebuie sa considere votul ca fiind important si ca având semnificatie pentru ei.Una
normativa care sa dea valoare intrinseca votului si o alta legata de diferitele asociatii pe care votantii le
dau actului lor.
principiului asocierii. Problema este asociata unui actor politic, care astfel este validat sau infirmat
· atitudine slab rationala fata de acesta
· anumite precepte normative imperative în raport cu votul, ca si
· anumite asociatii pe care votantul le face între problemele sale si un actor politic.
Nu este important doar sa afirmi problemele electoratului, ci sa fi si radical în formularea lor. Ceea ce nu
conteaza decât foarte putin este chiar solutia concreta
legea vizibilitatii - ea stipuleaza ca într-un sistem electoral este mai important sa fi vizibil decât în acord
cu alegatorii.
tendinta majora de absenteism. Aceasta este amplificata atunci când electorii au un sentiment al inutilitatii
votului, fie ca o consecinta a unei atitudini rationale, fie datorita sentimentului frustrant dat de caracterul
uniformizator al acestuia.votantii atipici sunt primii candidati la absenteism.
· Cu cât comunicarea la nivel grupal si comunitar este mai eficienta într-o societate, cu atât se reduce
absenteismul, prin cresterea indicelui de convergenta. · cu cât este mai stratificata si eventual polarizata o
societate, cu blocaje de comunicare între straturi, cu atât absenteismul va fi mai mare.
Uneori nici nu are loc o alegere, ci o participare ritualica la un eveniment social.
Erodarea actorilor politici care se afla la putere nu este decât foarte slab pâna la insignifiant conditionata
de actul administrarii puterii,Primul factor al erodarii puterii este dat de gestionarea si perceptia
timpului\ în mecanismul definirii situatiei electorale
votanti de conformitate-cei care voteaza cu puterea

1
3.Polarizarea în termeni valorici -schematizare si de tipologizare. Efectele polarizarii si im plicit ale
“atitudinii” nerationale în definirea situatiei electorale sunt cu atât mai mari cu cât subiectul în cauza este
implicat valoric - atitudinal mai mult
Atribuirea si erorile de atribuire -> cauze structurale(int) sau conjuncturale(ext)
-Orice situatie electorala presupune cu necesitate si raportarea la anumite comportamente având
semnificatie politica sau la actiuni ale actorilor sociali. Procesul de definire a situatiilor electorale
presupune atribuirea unor cauze tuturor acestor comportamente sau actiuni sociale
-eroarea fundamentala de atribuire se refera la faptul ca noi atribuim cauze interne pentru propriile
comportamente valorizate pozitiv si cauze externe pentru cele valorizate negativ;cauze de tip structural
pentru actiunile evaluate pozitiv, ale actorilor politici,în timp ce pentru actiunile actorilor politici
considerati adversari, cauzele sunt de natura structurala daca sunt evaluate negativ si conjuncturale daca
sunt apreciate ca fiind pozitive
Centrarea pe putere sau opozitie.Orice definire a situatiei sa face doar prin centrarea pe o alternativa
din cele oferite de câmpul politic.legea lui Thomas, adica prin transpunerea simplificarii de la nivelul
definirii situatiei, la nivelul realitatii politice prin reducerea numarului formatiunilor politice centrale la
doua.orice mesaj politic sau actiune de tip electoral.va fi receptat complet diferit în functie de tipul de
centrare al electorului receptor
activii se centreaza doar pe formatiunea politica pe care o simpatizeaza si pentru care eventual voteaza.
votanti reactivi, votul lor este o reactie înainte de toate fata de adversari. Situatiile de ambivalenta se
întâlnesc mai ales în legatura cu nemultumirea fata de toate fortele politice
efectului moral al declararii optiunii-nu au curajul asumarii publice a optiunii electorale
+electorii inactivi care, nu sunt centrati pe nici una din fortele politice, fiind dezinteresati de vot.
absenteisti, dar pot fi si votanti care îsi exercita acest drept pe baza influentelor exercitate asupra lor în
campanie=votanti conjuncturali sau de campanie. Aceasta categorie este din punct de vedere politic
extrem de importanta pentru ca ea reprezinta principala categorie care poate fi persuadata eficient în
campania electorala.
+electorii centrati multiplu, adica cei care se raporteaza, atât la putere, cât si la opozitie. Nici acestia nu
sunt extrem de activi. Totusi ei au un minim activism care îi face sa fie receptivi. aceasta categorie
reprezinta o tinta extrem de importanta a propagandei electorale pentru ca acesti electori sunt destul de rar
absenteisti si pot fi influentati relativ usor de o comunicare politica persuasiva în timpul campaniei

Matricea relatiei centrare - orientare a votului

Centrare pe putere Centrare pe opozitie

vot pentru putere
vot pentru opozitie
vot pentru putere sau
opozitie sau absenteism
vot pentru putere sau
opozitie sau absenteism
Activul multumit Reactivul multumit Stabili
Reactivul ne multumit Activul nemultumit
Inactivul Instabili
Activul ambivalent

nevoie de cel putin doua tipuri de campanii, pentru electorii stabili, respectiv cei instabili

4. O caracteristica masurabila, specifica unui proces, fenomen sau produs social, poarta numele de
variabila. Variabile discrete(deerminate)si variabile continui (preferinte).
Scala reprezinta o distributie de valori. Scale nominale-nici un fel de relatii de succesiune, ordine sau
ierarhie. Scale ordinale. Scale de interval-fata de scalele ordinale ele propun un continuu intre cele doua
valori polare (maxim si minim). Scale de proportii. scale de interval in care exista un punct natural de
pornire a distributiei (varsta)
sistemul +/-n%,

2
Metodele cantitative: a) Ancheta sociologica -chestionarul si intervievarea (structurat, semistructurat, sau
nestructurat)+ sondajul de opinie-un fel de ancheta b) Observatia observatia structurata observatie
nedistorsionanta observatie participativa c) Experimentul -situatie controlata de experime ntator in
care controlul presupune in fond manipularea unui factor (variabila independenta) pentru a observa modul
in care variaza caracteristicile pe care le urmarim si care poarta numele de variabile dependente; efectul
disturbator pe care îl produce experimentul însusi-efectul Howthorne-elton mayod) Analiza
documentelor sociale publice oficiale sau personale-tehnica analizei de continut. Tipuri speciale de
investigatii-cercetarea participativa, focus grupul, studiul de caz.

5. empiric si teoretic
minim 20% dintre sufragii care trebuie sa existe pentru cel putin doua partide politice pentru a avea de a
face cu un sistem multipartid “pur” si implicit un sistem electoral democrat real
henever the winners in a founding election are defeated in a subsequent election, and the new
winners are also defeated later- Huntington
o piata politica, o oferta ca si o cerere electorala: marfa si moneda(votul)-pe vise
Momentul I Momentul II Momentul III
PRE ELE
 Anchete cantitative si calitative  Exprimarea votului
 analiza de continut asupra mediei  Exit poll,
 analiza discursurilor actorilor politic  Publicarea si analiza rezultatelor oficiale
 analiza de produse electorale (afise,
pliante,clipuri video si audio etc.) POST
 Cercetari calitative
 Interviuri
 focus grup
 ancheta cantitativa

instrumentului de cercetare utilizat în ancheta nationala postelectorala

-un prim nivel, cel al elementelor care pot caracteriza punctul de plecare al oricarui act decizional de acest
tip-Definirea situatiei
-Al doilea nivel se refera la procesele de natura subiectiva în cadrul carora sunt asimilate componentele
primului nivel si în baza carora se fundamenteaza un anume comportament de vot
-Al treilea nivel este format din trei componente. Prima o reprezinta comportamentele de vot trecute, a
doua se refera la luarea deciziei si natura acesteia în preajma alegerilor, iar ultima se refera la definirea
câmpului politic din punctul de vedere al electorilor

6. obiectiv si altul subiectiv, mai corect spus poate, social si individual

resurse de status + resursele informationale
Formatiunile câstigatoare în alegeri nu pot avea coeficienti de informare politica mari, pentru ca ele se
bazeaza pe votul unor mase mari de oameni care preseaza obligatoriu spre diminuarea coeficientului de
informare.
resurse persuasive +resursele de mediu
orientarile valorice, care ghideaza subiectii si îi fac sa filtreze si sa îsi reprezinte în moduri specifice
realitatea sociala
reprezentarile sociale pe care oamenii le au despre anumite institutii, despre anumite probleme
sociale, ca si despre sistemul electoral si despre vot
Derivat din planul valoric avem si normativitatea sociala, cea care se refera la sistemul normativ care
ghideaza atitudinal si comportamental electorii în cadrul sistemului electoral.

3
Actorii politici pot fi institutionali, atunci când vorbim de partide sau formatiuni politice sau individuali,
atunci când este vorba de personalitati
Mass media intervin în raporturile pe care noi le avem cu lumea, cu evenimentele în fapt, si totodata
reprezinta modalitatea principala prin care actorii politici stabilesc legatura comunicationala cu electoratul
Societatea civila-sistemul organizatiilor neguvernamentale, al fundatiilor si institutiilor publice
neguvernamentale
Campania electorala: doua mari componente, una actionala si o alta comunicationala.
Comunicarea politica, la rândul ei, presupune doua componente majore, una de imagine si o alta
ideologica. imaginea se refera în primul rând la reprezentarile pe care le au oamenii despre o anumita
personalitate sau o anumita formatiune
momentul exprimarii votului-redefinirea importantei votului-Acesti votanti, asa cum am precizat în
capitolul precedent, sunt întotdeauna ai puterii si votanti de conformitate
“spiralei tacerii” propusa de Noelle -Neumann în sensul în care dupa alegeri vorbim întotdeauna de
minoritari, care în raport cu majoritarii tind sa nu îsi mai afirme public optiunile. Mai mult decât atât, am
putea spune ca o parte a acestora se deplaseaza în tabara majoritarilor. cel putin 15% din totalul
electorilor îsi redefinesc în diferite forme optiunea initiala

7. Definirea situatiei electorale, la un nivel minimal, poate fi înteleasa ca un proces prin care electorul
îsi defineste problema electorala, variantele de solutii ale acesteia si implicit preferinta
pentru cel putin una dintre acestea. Doi factori majori influenteaza procesul definirii situatiei
electorale:Resursele subiectilor comunicarea politica.
Asteptarile electorilor- ob si sub
Imagini ale diverselor “obiecte” ale realitatii sociale , ca si de anumite conceptii ideologice Simpatia
sau aprecierea unui actor politic nu înseamna si compo rtament de vot în favoarea acestuia.

Votul ca act decizional-un act rational sau unul nerational?-afectivToti oamenii au semnificatii cognitive
în raport cu votul, cu optiunea pe care o fac. Chiar daca aceste explicatii pot fi extrem de simple, iar
conditionarea afectiva functioneaza interdependent, aproape în toate situatiile. În realitate, asa cum
am precizat, nu putem avea un univers rational, respectiv unul afectiv în sine, independent de alti factori
determinanti. Toti factorii pot fi cuprinsi în “cutia neagra” a definitiei situatiei electorale. Exista doua
nivele la care se pot judeca lucrurile. În primul rând exista planul real al comportamentelor si deciziilor
concrete si în al doilea rând unul declarativ, al justificarilor si rationalizarilor, de regula post facto
ale optiunilor. Din punctul nostru de vedere nici o actiune sociala nu are temei rational.

Este vorba de componente atitudinal valorice, de perceptii, de asteptarile obiective determinate la nivelul
cunoasterii comune, de cele subiective, care sunt conditionate valoric si, de ce nu, si afectiv, de
conceptiile privitoare le vot, ca si de normativitatea care reglementeaza sistemul electoral. În fapt, întregul
proces de definire a situatiei electorale este o componenta a cunoasterii comune specifica fiecarui individ.
Rationalizarile sunt un tip de produs al acesteia, dar nu ele pun în miscare mecanismul electoral.
Votul, de data acesta din perspectiva comunicationala, este un tip de feedback al comunicarii
politice. analiza electorala nu poate fi centrata decât pe electorat, comunicarea politica sau pe actorii
politici
8. Sistemul electoral socialist-controlul politic, la cenzura, la dirijismul economic, la absenta drepturilor
omului-Votul a fost un element definitoriu al societatii socialiste. exista la mai multe nivele, si nu doar la
cel politic. De la organizatiile de pioneri si pâna la cea mai umila întreprindere, votul este prezent în cele
mai diverse situatii. ideea alegerii reprezentantilor, a delegarii publice a responsabilitatilor este o valoare
centrala inoculata populatiei în acea perioada. componente ale unui mecanism electoral sunt prezente si
functioneaza. alegerile pentru functiile centrale politice, sunt precedate de campanii de propaganda
extrem de active. Desigur, nu se pune problema unei competitii, nici macar formale.
--, nu sunt acelea legate de calitatile nedemocratice sau de disfunctionalitatile evidente ale sistemului, ci
acelea legate de câmpul valoric si modelele culturale pe care el le promoveaza. Nu întâmplator astfel,

4
dupa 1990, populatia a încercat sa se raporteze la vot potrivit unor asemenea modele. Iesirea din aceste
modele s-a produs lent si într-un fel nici pâna astazi procesul nu s-a încheiat.
9. 1992 a fost momentul în care s-u consacrat cu adevarat axele electorale în sistemul nostru de vot
10. Electori si electorate
unii sunt gata sa faca aproape orice le-ar cere partidul, la fel cum altii pot fi extrem de critici
unii voteaza la toate alegerile pentru aceleasi formatiuni, în timp ce altii, de la un scrutin la altul se
reorienteaza, nu rareori alegând extremele
votanti stabili, care decid cu foarte mult timp înainte cu cine vor vota si altii, sa le zicem conjuncturali,
care decid cu putin timp înainte.
Modelul cercurilor concentrice-definirii tipului de relatie existenta între electori si partide, ca si a
intensitatii acestei legaturi
Activistii partidului
Electori de încredere
Electori de campanie-nu au o încredere obligatorie foarte mare într-un partid, dar s-au convins ca din
oferta electorala nu pot face o alta alegere. În multe cazuri aprecierea fata de formatiune este conditionata
de un factor exterior
Electori conjuncturali-se orienteaza doar în campaniile electorale asupra unor formatiuni si de regula
doar în finalul. Ei se raporteaza strict reactiv si sunt puternic influentati de propaganda, în primul rând de
disputele directe din final. Ei nu sunt votanti consistenti, voteaza diferit la cele doua camere, sau la
Presedintie ;influentati de sondaje, dezbaterile finale si rezultatele din primul tur
In România circa 10% dintre electori sunt influentati de dezbaterile din finalul campaniei
Structura modelului cercurilor concentrice si estimarile acestora
Activistii +Electorii de încredere 45-50%
Electorii de campanie 30-35%
Electorii conjuncturali 10-15%
electoratul de maxima stabilitate din România, cel care îsi pastreaza sistematic optiunile si
participa la toate scrutinurile, este de circa o treime din totalul electorilor. Restul de doua treimi îsi
modifica optiunile într-un ciclu electoral, iar circa jumatate din electori îsi definesc votul doar în
campanii. Aceasta înseamna ca exista între 50 si 66 procente electorale care se disputa de catre
formatiunile politice si se obtin prin actiuni ca si prin comunicare politica.
Electorate de partid si de personalitati== diferenta între partidele care sunt sustinute datorita unei sau
unor personalitati de marca, care influenteaza decisiv votantii partidului si partidele care sunt preferate
pentru propria lor imagine, traditie sau ideologie si care contribuie, ele însele, la cresterea procentelor
acordate liderilor formatiunilor în cauza.
exemplificare clara a legii polarizariiCel care are va mai primi pentru ca are, iar cel care nu reuseste
sa strânga suficient va pierde cel putin o parte din ce obtine
Formatiunile care au majoritar votanti de partid au o mai mare stabilitate. Ideal este deci ca o formatiune
sa aiba ambele categorii de votanti, în primul rând unii de partid, iar mai apoi la acestia sa se adauge si
votantii anumitor personalitati.

11. Modelul cercurilor concentrice a presupus o distanta sociala variabila între o formatiune politica si
sustinatorii ei. Daca acestui model îi dam o dimensiune temporala vom avea si o a doua scala de
apreciere în termeni de stabilitate si de dinamica.
un candidat singur este mai puternic decât mai multi, daca acestia se afla în aceeasi zona a
spectrului politic. Aceasta înseamna ca mai multe partide liberale înseamna mai putin liberalism,
Votantii de rezerva sau ascunsi îi denumim astfel pentru ca ei nu voteaza formatiunea respectiva dar,
într-o oarecare masura, sunt simpatizantii acesteia. Aceasta categorie de simpatizanti este importanta
pentru ca ea defineste câmpul de contingenta al sistemului electoral. Corelat cu acest câmp avem unul
de divergenta, care ne ofera antipatiile si polaritatile fundamenta le ale sistemului electoral Convergenta
este exprimata de formularea unei a doua preferinte electorale. Divergentelor- optiune în legatura cu
formatiunea sau candidatul pe care nu l-ar vota sub nici o forma

5
Votantii puterii- O parte importanta a populatiei nu poate considera ca este normal sa fie pozitionata
împotriva celor care conduc. Exista un anume gen de respect pentru acestia si în acelasi timp o dorinta de
conformitate cu majoritatea. Acesti subiecti ar putea fi considerati si traditionali
-cei care îsi redefinesc public optiunile politice, dar nu întotdeauna si la nivelul comportamentului real de
vot. Este vorba de cei care mint, atât în sondajele si în anchetele sociologice, cât si în spatiul public- un
gen de votanti de conformitate. Ei nu îsi redefinesc însa real optiunea politica, ci doar mesajul public
efectul de moralitate a optiunii, sau în termeni concreti de “rusinea” de a fi simpatizant al anumitor
partide.
Memoria sociala functioneaza pe baza unor legitati generale ale memoriei umane. Ea este selectiva si
introduce întotdeauna un filtru pozitiv
Schimbare graduala versus schimbare brusca
În România, si în general întrun sistem electoral normal, nu exista nici un partid care sa aiba
electori stabili într-o pondere care sa asigure succesul electoral. Prin urmare cei care înclina
balanta în final sunt electorii de campanie si cei conjuncturali.
Nu avem de a face atât cu oerodare a puterii, cât cu un proces în care actorii politici, institutionali sau nu,
suntraportati si pozitionati pe anumite axe electorale.

13. Propaganda politica presupune un demers prin care un actor politic încearca sa influenteze
atitudinal si comportamental un anumit public tinta prin intermediul unor actiuni politice si prin
comunicare.Propaganda are maximum de eficienta în doua conditii:
Când este putin vizibila si nu este foarte manifesta sau declarativa
Când nu se exercita continuu
Comunicarea politica ar fi astfel procesul prin care se vehiculeaza mesaje cu rolul de a forma atitudini
favorabile pentru un (unii) actor(i) politic(i) si nefavorabile pentru adversarii acestuia(ora), ca si
comportamente corelate si consistente cu aceste atitudini.
campania electorala. Aceasta reprezinta o perioada stabilita oficial înaintea unui scrutin, depasita de
regula doar în punctul initial, nu si în cel final, în care actorii politici îsi intensifica actiunile de
propaganda într-un context social si mediatic favorabil
exista trei elemente distincte care functioneaza ca si factori bazali în campanie. Este vorba de actiunile de
campanie, de actiunile adversarilor si de institutiile mediatice.
anumit partid are asociate la nivel de cunoastere comuna si de reprezentari sociale, anumite etichete
ideologice si anumite caracterizari valorice. Acest capital are desigur valente, atât pozitive, cât si
negative, putând avea un temei real sau nu. El uneori trebuie sa fie amplificat, alteori estompat sau chiar
anulat.
exista trei coordonate ale interventiilor în cadrul campaniei electorale. Una, ideologica mai întâi, care se
refera la ideile politice de baza cu care partidul opereaza si pe care doreste sa le promoveze, o alta de
imagine - Imaginea reprezinta, la limita, anumite calificative de identificare acordate de catre public
unui anumit actor. Ea poate fi privita si ca ansamblu al reprezentarilor sociale care exista la nivelul
unei populatii
si în fine, mai avem si o dimensiune legata de actiunile sociale si comportamentele colective care se
urmaresc a fi generate la nivelul comunitatilor.

14. Promovarea în campania electorala; între ideologie si imagine

Promovarea ideologiei în campanie
Exista trei aspecte diferite. Primul este al gestionarii capitalului ideologic. Al doilea al respingerii
acuzelor de natura ideologica aduse de adversari în campanie si, în final, promovarea propriilor teme
politice
1. Actiuni de redefinire ideologica
2. actiuni de minimalizare a ideologiilor alternative
3. actiuni de individualizar ideologica
4. pregatirea relatiei cu presa

6
 5. atacuri dure la adresa celor mai puternici
6. campania de 10 zile
7. actiuni de contracarare a acuzelor
8. strategie activa vs. strategie reactiva
9. lansare teme electorale confirmari publice ale ideologiei
10. crearea de evenimente
11. sustinere consistenta a temelor electorale
pentru orice formatiune primii contracandidati importanti ar trebui sa fie tocmai cei mai apropiati din
punct de vedere ideologic si nu cei mai departati.
regula electorala care spune ca cel care ataca în campanii electorale în mod direct poate câstiga credite
doar daca cel pe care îl ataca este perceput de electori ca fiind de aceeasi categorie sau eventual mai
puternic
strategia tipului ideal
strategia liderului charismatic .
Strategia tipului ideal are deci, anumite avantaje. Unele dintre acestea sunt legate de posibilitatea
incomparabil mai mare de a valorifica universul cultural normativ. În primul rând valorile si normele
morale. Liderul charismatic nu poate la fel de usor invoca moralitatea pentru ca uzual este perceput
deasupra acesteia

15. Vizitele de diverse tipuri în teritoriu si organizarea de manifestari colective de sprijin, de tipul
mitingurilor, manifestatiilor sau spectacolelor. În mod normal actiunile de campanie, la acest nivel, au
succes doar daca liderii importanti ai formatiunii sunt implicati direct
actiuni manifeste , care au asumat în mod clar si nedisimulat rolul politic si electoral, care sunt de regula
actiuni patronate si girate de catre formatiunile politice si în care se si implica principalii lideri ai
acestora. Acest tip de actiuni sunt deci vizibile si din acest motiv sunt mediatizabile
nivel nemanifest, deci unul mai putin vizibil, în care functia electorala a actiunilor este esential sa nu fie
perceptibila direct. Aceste actiuni au loc în contexte locale în primul rând si au functii persuasive.
asumare de evenimente
mitinguri si marsuri
campania de 10 zile
întâlniri si vizite în teritoriu
spectacole electorale
grupuri de presiune la nivel local
utilizarea presei
generare de evenimente
Actiuni de denigrare si minimalizare a alternativelor electorale
Orice formatiune trebuie sa demonstreze o reactivitate înalta în raport cu scena sociala, iar în campanie
trebuie sa poata da o semnificatie politica acceptabila oricarui eveniment- a demonstreze ca participa total
la viata cetatii.
Asumarea evenimentelor are loc în special în zona manifesta si este utila daca ea si capata un caracter
public pronuntat. politicianul care spune o mare prostie este mai bun decât cel care tace.
Ce înseamna însa a crea un eveniment? În primul rând a de clansa reactii la doua nivele. La un prim nivel
al presei, iar la al doilea la nivel institutional