Sunteți pe pagina 1din 37

PROIECT

MANAGEMENTUL FERMELOR AGROTURISTICE

STUDIU DE EVALUARE A RESURSELOR LOCALE ALE COMUNEI


SASCHIZ, JUDEŢUL MUREŞ

Iaşi, 2016
CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................3

CAPITOLUL 1 CARACTERIZAREA GENERALĂ A ZONEI

1.1 Istoria şi cultura zonei.......................................................................................................4


1.2 Aşezarea geografică şi căile de acces...............................................................................7
1.3 Nivelul de dezvoltare socio-economică............................................................................9

CAPITOLUL 2 ANALIZA OFERTEI TURISTICE A ZONEI

2.1 Potenţialul tustic..............................................................................................................12

2.2 Unităţi de cazare, unităţi de alimetaţie publică, bucătărie locală.....................................17

2.3 Cadrul etnografic.............................................................................................................22

CAPITOLUL 3 STRATEGII DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A


POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL AL COMUNEI SASCHIZ

3.1 Modalităţi de dezvoltare şi promovare a turismului rural al comunei Saschiz................29

3.2 Determinarea indicelui de atractivitate al comunei Saschiz.............................................31

3.3 Analiză SWOT.................................................................................................................34

CONCLUZII................................................................................................................36

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................37

INTRODUCERE

2
Frumuseţea peisajului rural, sănătatea mediului de la ţară, etnografia şi folclorul, artizanul,
fondul viticol, pomicol şi agricol existente ţn mediul sătesc fac ca România să dispună de multiple
posibilităţi pentru dezvoltarea agroturismului.

Lista elementelor care concură la crearea produsului turistic ar trebui să includă următoarle
categorii principale de factori: patrimoniul turistic cu factorii naturali, diverse elemente naturale cu
atrcţie specifică, factorul uman, infrastructura generală a zonei, incluzând dezvoltarea generală,
dezvoltarea demografică, infrastructura cu aspect juridic, cadrul general privind pregătirea şi
perfecţionarea personalului din turism, cadrul instituţional legat direct sau indirect de turism.

Noţiunea de potenţial turistic naţional elte alcătuită la rândul său din resurse turistice
naturale şi resurse turiste antropice care generează diverse forme de turism.

Într-o accepţine generală, potenţialul turistic al unei zone este definit ca ansamblul
elementelor naturale, economice şi cultural-sociale care prezintă anumite posibilităţi de valorificare
turistică, ce dau o anumită funcţionalitate turismului şi deci constituie o premisă pentru dezvoltarea
turismului rural.

Din punct de vedere administrativ teritorial, comuna Saschiz este situată în sud-estul
judeţului Mureș, pe străvechile meleaguri ce au constituit vatra şi leagănul de zămislire a poporului
român: Transilvania.

CAPITOLUL 1 CARACTERIZAREA GENERALĂ A ZONEI


3
1.1 Isoria şi cultura zonei
Istoria

Saschizul s-a dezvoltat pe structura unei aşezări neolitice, definindu-şi o formă de habitat în
epoca bronzului. Saschiz apare menţionat documentar pentru prima oară în perioada 1305-1310. În
anul 1419 figura ca oraş cu mai multe bresle, dintre care cele mai vestite erau cele ale ciymarilor,
tâmplarilor, olarilor şi zugravilor. Tot la acea vreme existau deja şcoli, spital, baia comunală şi
judecătoria. La 12 mai 1678, oraşul Saschiy a intrat sub administraţia Sighişoarei printr-o hotărâre a
Dietei Transilvaniei.

În prezent, comuna este alcătuită din trei sate (Saschiz, Mihai Viteazu şi Cloașterf) şi are o
populaţie de 2048 locuitori.

La sfârşitul secolului XV, în anul 1496, în Saschiz, s-a ridicat Biserica evanghelică
fortificată. Turnul bisericii seamănă vizibil cu Turnul cu ceas din Cetatea Sighişoarei. În cimitirul
bisericii, pe unele pietre funerare sunt inscripţionări vechi de sute de ani (1572, 1677, etc.). De
menţionat este Biserica-cetate evanghelică din Cloasterf (1521-1524), care în ciuda vechimii ei, este
încă în stare bună.

La aproximativ 1 km distanţă de sat, sus pe culmea dealului, la peste 500 m înălţime, se


înalţă, atinsă de trecerea veacurilor, Cetatea săsească. Construirea ei a început în secolul XIV.
Zidurile înalte de 7-9 m şi cele 6 turnuri aveau menirea să apere populaţia Saschizului şi a satelor
din jur în timp de război.

Fig. 1.1 Cetatea săsească Saschiz, sursa http://www.saschiz.ro

Comuna mureşeană Saschiz se detaşează prin trăsături aparte. În zona în care mitul Dracula
este exploatat la maximum, Saschizul oferă prin frumuseţea monumentelor sale de o arhitectură

4
unică o alternativă extraordinară pentru turişti. Acest statut a fost recunosocut şi prin includerea
comunei pe lista fortificaţiilor săseşti din patrimoniul UNESCO, începând cu anul 1999.

În zonă au mai rămas doar cca. 70 de saşi, în marea lor majoritate persoane în vârstă.
Depopularea acestei localităţi a început după cel de-al doilea Război Mondial prin deportarea în
Rusia a unei părţi însemnate a populaţiei de origine germană, pe de o parte, şi prin emigrarea în
Germania în anii 1980 pe de altă parte. Principala ocupaţie a localnicilor o reprezintă cultivarea
celor aproximativ 9000 de hectare de teren agricol şi creşterea animalelor. Conştienţi de frumuseţile
obiectivelor din zonă, au început treptate să dezvolte şi servicii de turism.

Cultura

În comuna Sachiz îşi desfăşoară actvitatea Şcloala Generală cu clasele I-VIII şi Grădiniţa cu
program prelungit. În cadrul Şcolii Generale există un centru de documentare şi informare.

Tab. 1.1 Şcoala Generală cu clasele I-VIII Saschiz


Profesori: 18
Elevi: 219
Adresă: Localitatea Saschiz, nr. 534, jud. Mureş, cod
poştal 547510

Tab.1.2 Grădiniţa cu program prelungit Saschiz


Adresă: Localitatea Saschiz, jud. Mureş, cod postal 547510

În comuna Saschiz îşi mai desfăşoară activitatea: Căminul cultural Saschiz, Căminul
cultural Mihai Viteazu, Căminul cultural Cloaşterf, Biblioteca comunală Saschiz, Biblioteca
şcolară Saschiz, Punct de Acces Public la Informaţii în satul Saschiz, Centrul de documentare şi
informare din cadrul Şcolii Generale Saschiz, Centrul de informare turistică Saschiz.

Localitatea Saschiz a fost selectată pentru a găzdui unul din cele 7 Centre de Resurse
Culturale din ţară, realizate prin proiectul „Căminul Cultural – Actor principal al promovării
patrimoniului cultural local în vederea dezvoltării comunitare”, implementat de Centrul de
Asistență Rurală în parteneriat cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Institutul
Intercultural Timișoara și NIKU – The Norwegian Institute for Cultural Heritage. Obiectivul
general al acestui proiect este acela de a crește eficiența și calitatea serviciilor publice prestate de
5
căminele culturale, fapt care duce la comunități rurale românești vii și puternice, prin promovarea
patrimoniului local ca sursă-cheie pentru cultură, pentru dezvoltarea turismului și a spiritului
antreprenorial cultural.

Anual, la data de 15 august are loc manistarea “Fii Satului”, sărbătoare cu program artistic
pe tot parcursul zilei.

În 2009, comuna Saschiz a sărbătorit 700 de ani de atestare documentară, prilej cu care
comunitatea sătească a organizat o întâlnire a saşilor plecaţi în stăinătate, cu peste 400 de
participanţi.

Ansamblul folcloric “Românaşul” Saschiz care a fost înfiinţat în anul 2009, la iniţiativa
domnului primat Soaita Ovidiu, cu sprijinul Şcolii Generale Saschiz, este o altă organizaţie
culturală ce îşi desfăşoară activitatea în comuna Saschiz.

Comuna Saschiz şi Gimnaziul de Stat “Ion Dacian” au implementat în parteneriat, în


perioada 15 august-15 noiembrie 2011, proiectul cultural “Saschiz-pagini de istorie locală”,
finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Acest proiect a beneficiat de o finanţare
nerembursabilă în valoare de 11657 lei, scopul acesteia fiind consolidarea identităţii culturale a
comunei Saschiz prin implicarea comunităţii locale.

Servicii de sănătate.

Principalele servicii de sănătate din comună sunt prestate prin intermediul celor două
cabinete medicale:

- Cabinet Medical Individual dr. Enache Laura;

- S.C. Paxmed SRL – dr. Danciu Roxana.

Ambele cabinete medicale sunt situate în satul Saschiz, aproximativ în centrul comunei.
Medicii care își desfășoară activitatea în comuna Saschiz nu sunt localnici, aceștia făcând naveta din
orașele apropiate. Fiecare dintre cei doi medici este asistat de către un asistent medical, unul dintre
aceștia fiind localnic, iar unul navetist.

1.2 Aşezarea geografică şi căile de acces

6
Aşezare geografică

Din punct de vedere administrativ teritorial, comuna Saschiz este situată în sud-estul
judeţului Mureș, pe străvechile meleaguri ce au constituit vatra şi leagănul de zămislire a poporului
român: Transilvania. Comuna Saschiz este străbătuta de paralela 46’12’ latitudine nordică şi de
meridianul 24’58’ longitudine estică, ceea ce, din punct de vedere al aşezării geografice, înseamnă
centrul ţării.

Privită în ansamblu, comuna face parte din Podişul Târnavelor, fiind situată în estul
Podişului Hârtibaciului, o subunitate a primului. În sens mai restrâns, Saschizul se încadrează într-o
zonă de culoar aflată în estul Podişului Vânători, la rândul său o subunitate a Podişului
Hârtibaciului, adică la contactul cu Subcarpaţii interni ai Transilvaniei. Saschizul se “ desfăşoară”
de-a lungul Văii Scroafa, care străbate satul de la sud spre nord vărsandu-se în Târnava Mare .
Comuna Saschiz se învecinează cu comuna Vânători, în sud-vest- comuna Apold, iar în sud-est cu
comuna Bunești (judeţul Brașov) Între aceste limite este cuprinsă o suprafaţă totală de 9120 ha, din
care 9816 ha reprezintă extravilanul, iar 145 ha intravilan localitatea Saschiz, 27 ha intravilan sat
Cloasterf, 32 de ha intravilan sat Mihai Viteazu intravilanul. Cu aceste “dimensiuni”, Saschiz intră
în categoria localităţilor rurale mari, chiar dacă deţine doar 1,51 % din întregul judeţ, în care
predomină satele mici şi foarte mici.

Soghişoara

SASCHIZ

Fig. 1.2 Comuna Saschiz-localizare, sursa http://maps.here.com

Căi de acces

7
Accesul în comuna Saschiz (satele Mihai Viteazu şi Saschiz) se face pe DN 13, tronson din
şoseaua europeană E60 (Bucureşti-Braşov-Sighişoara-Târgu Mureş-Oradea-Borş spre Europa
Centrală). Satul Cloaşterf este conectat la DN 13 prin DC 53 (2 km până la intrarea în sat).

Niciunul din satele comunei Saschiz nu are conexiune direct la reţelele feroviare. Cele mai
apropiate gări se află la Mureni (4.5 km), Vânători (9.5 km), Albeşti (15 km), Sighişoara (22 km) şi
Rupea (2 km până la intrarea în sat). Cel mai aproapiat aeroport se află la Târgu Mureş (76 km).

Cu fonduri SAPARD au fost modernizate 4 drumuri forestiere: DF Dumbrava, DF Gaura de


Apă şi DF Zaifan.

La ora actuală sunt implementate proiecte de modernizare a drumurilor agricole, respectiv


drumuri calamitate cu fonduri obţinute prin accesarea măsurilor 125 şi 322d) din PNDR, în valoare
de 250000 euro. Prin aceste proiecte vor fi modernizaţi 21 km de drumuri pe următoarele trasee:

-Drumul Saschiz-Daia: de la podul de lemn din Feşălfoaş, pe la biserica ortodoxă şi până la


“muchia Dăii”;

-Drumul Saschiz-Faţa Soarelui, cu plecare de la şcoală, prin Brigloa în sus-Cumuşor-Faţa


Soarelui şi legătura cu drumul European în dreptul Fermei 4;

-Drumul Saschiz-Cloaşterf cu plecare din zona intersecţiei de la români-pe Calea Dracului-


Vighimor-Ferma 6-Venişdivăn-Cloaşterf;

Un alt proiect care s-a semnat este Contractul de Finanţare cu MDRT: “Restaurare cetate
secol IV, modernizare drum de acces”.

1.3 Nivelul de dezvoltare socio-economică


Cadrul social
8
Comuna Saschiz este o unitate administrativ-teritorială eterogenă din punct de vedere al
structurii populaţiei, dar omogenă din pucnt de vedere al intereselor şi tradiţiilor acestora. Comuna
Saschiz, în forma actuală a fost definită prin Legea nr. 2\1968 cu privire la împărţirea administrativ-
teritotială a României. Saschiz este situaţă în dus-estul Podişului Transilvaniei, aparţine judeţului
Mureş, se află în sudul acestuia şi are o suprafaţă de 9821 hectare. Comuna Saschiz are în
componenţa sa 3 sate: Saschiz, Mihai Viteazu şi Cloaşterf.

Tab. 1.3 Lista satelor aparţinătoare:


Sat Mihai Viteazu 319 locuitori
Sat Saschiz 1532 locuitori
Sat Cloaşterf 197 locuitori

Comuna Saschiz a fost locuită preponderant de saşi, care – după 1990 – au plecat masiv în
Germania. Ocupaţiile tradiţionale sunt: creşterea animalelor, cultura plantelor, prelucrarea lemnului,
meşteşuguri. Până la începutul secolului XX, Saschiz era cunoscută pentru breslele de olari,
tăbăcari, cojocari, dogari, ţesătoare, ş.a.. La ora actuală populaţia aptă de ,uncă repreyintp
aproximativ 70% din totalul locuitorilot. Conform ultimului recensământ, numărul total al
locuitorilor este de 2048.

Tab. 1.4 Segmentarea populaţiei:


Populaţie totală 2048 locuitori
Populaţie bărbaţi 997
Popilaţie femei 1051
Din care:
Copii: 656
Pensionari: 466
Persoane plecate la muncă în străinătate: Aproximativ 50

Tab. 1.5 Repartiţia populaţiei pe naţionalităţi:


Români: 1790 locuitori

9
Saşi: 82 locuitori
Maghiari: 50 locuitori
Rromi: 122 locuitori

Tab. 1.6 Repartiţia locuitorilor pe culte:


Ortodocşi: 1899
Romano-catolici: 22
Greco-catolici: 3
Reformată: 20
Evenghelică: 33
Evanghelică-lutherană: 46
Alte culte: 24

Cadrul economic

Înca din cele mai vechi timpuri, regiunea în care se află şi Saschizul a avut o poziţie
favorabilă din punct de vedere economic, fiind situată la adăpostul arcului carpatic, în apropierea
cursului Târnavei Mari, dispunând de bogăţii ale solului (păduri, păşuni, fâneţe) şi ale subsolului
(gaz metan şi argilă) ceea ce explică şi aria de umanizare timpurie de aici, pusă în evidenţă de
vestigii preistorice cum ar fi: Cetatea Uriaşilor “Hubnenburg” şi basilica romanică peste care s-a
construit (se presupune) ulterior biserica evanghelică fortificată. Importante vestigii istorice se afla
și în satele apatinatoare comunei Saschiz cum ar fi Castelul Haller din localitatea Mihai Viteazu și
Biserica evanghelica fortificata din Cloașterf.

Capacitatea de dezvoltare a localităţii este determinate în primul rând de potenţialul


touristic. Comuna Saschiz se detaşeayă prin trăsături aparte. Datorită importanţei monumentelor
sale de de arhitectură, comuna a fost inclusă pe lista de fortificaţii săseşti din patrimoniul UNESCO
în anul 1999, alături de alte şase obiective româneşti. Satele cu biserici fortificate din Transilvania
reprezintă o imagine vie a peisajului cultural al sudului Transilvaniei. Cele şapte sate înscrise pe
lista Patrimoniului Mondial sunt caracterizate de un sistem propriu de cultivare a pământului, model
de aşezare şi organizare a gospodăriilor ţărăneşti păstrate din Evul Mediu târziu, marcate de către
bisericile fortificate care ilustrează perioadele arhitecturale curpinse între secolele XIII şi XVI.

10
Principalele ramuri economice sunt: industria (prelucrarea lemnului), agricultura,
silvicultura şi exploatările forestiere şi serviciile ( cu tendinţă crescătoare în domeniul turismului).
Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este deosebit de importantă deoarece pe de o
parte, în prezent este principala sursă de locuri de muncp, iar pe de altă parte, prin intermediul lor se
creează o cultură a competiţiei bazată pe flexibilitate şi productivitate.

Mediul de afaceri al comunei Saschiz:

Principala preocupare a localnicilor o reprezintă cultivarea celor aproximativ 9000 de


hectare de teren agricol şi creşterea animalelor. Conştienţi de frumuseţile obiectivelor din zonă,
întreprinzătorii locali au început treptat să dezvolte şi servicii de turism.

În comuna Saschiz îşi desfăşoară activitatea:

- 15 societăţi comerciale;

- 1 asociaţie familială;

- 12 persoane fizice autorizate;

- 1 Asociaţie a crescătorilor de animale;

- 2 fundaţii ONG.

Aceste întreprinderi şi asociaţii îşi desfăşoară activitatea în următoarele domenii: creşterea


animalelor, agricultură, prelucrarea lemnului, turism, pestări servicii ş.a..

CAPITOLUL 2 ANALIZA OFERTEI TURISTICE A COMUNEI SASCHIZ

11
2.1 Potenţialul turistic

Potenţialul turistic şi agroturistic, datorat parimoniului cultural şi arhitectural, datinilor şi


obiceiurilor, reprezintă una din resursele locale - ce se doreşte a se dezvolta mai intens pe viitor –
ale comunei Saschiz.

Dintre obiectivele turistice de pe raza comunei Saschiz, amintim: Cetatea Ţărănească de


refugiu, Biserica evanghelică fortificată, Turnul cu Ceas al Bisericii fortificate din satul Cloaşterf,
Cetatea Uriaşilor, Expoziţia permanentă de icoane de sticlă a poetului nicolae Călugăr.

Biserica Evanghelică din Saschiz a fost construită la sfârşitul secolului al XV-lea de către
coloniştii saşi din localitate. Monumentul impresionează prin frumuseţea expresivă a populaţiilor şi
prin riguroasa adaptare a elementelor de fortificare la formele unui lăcaş. Există un etaj fortificat
care este suprapus peste navă şi cor, precum şi un drum de strajă scos în concola deasupra arcurilor
masive.Din exterior, edificiul apare ca un bastion, cu arcuri impunătoare construite deasupra
uriaşilor contraforţi de piatră şi cărămidă, elemente caracteristice tuturor monumentelor gotice.
Frumuseţea arhitecturală se îmbină însă cu destinaţia defensivă a Bisericii fortificate, în spatele
arcurilor fiind încă vizibile fantele gurilor de aruncare. Datorită distanţei considerabile dintre vatra
satului şi colina pe care a fost construită Cetatea ţărănească, în decursul timpului, Biserica
fortificată a devenit principalul loc de refugiu al sătenilor.

Fig. 2.1 Biserica evanghelică fortificată Saschiz, sursa www.google.ro


Turnul cu ceas din Saschiz este una dintre cele mai frumoase construcţii medievale din
Transilvania, aparţinând, ca şi Biserica fortificată, arhitecturii săseşti de secol XV. Înalt de 10 metri,
turnul marchează şi astăzi centrul comunei Saschiz. Funcţia sa defensivă este trădată de existenta
gurilor de aruncare şi a celor 12 lucarne care ritmează acoperişul îmbrăcat în ţiglă smălţuită divers

12
colorată. Şi tot acoperişul, prin cele patru turnuleţe de pe colţuri şi prin flesa foarte ascuţită, cu baza
în formă de bulb, aminteşte prin forma sa şi prin materialele utilizate de elegantul turn ce i-a servit
ca model: Turnul cu Ceas din Sighişoara. Sferturile de ora erau batute de o statuie de lemn numite
Bogdan ce tine un clopot in mana.
Astăzi, puteţi admira complexul monumental alcătuit din Biserica Evanghelică şi turnul cu
ceas la doar câţiva metri de şoseaua principală (E60) ce trece prin mijlocul Saschiz-ului.

Fig. 2.2 Compex monumental comuna Saschiz, sursa www.google.ro

Cetatea Țărănească din Saschiz a fost o cetate ridicată de sași începând cu anul 1347 la 4
kilometri nord de localitatea Saschiz, pe un deal, denumit în dialectul săsesc Burchreech (Dealul
cetății), care servea drept refugiu pentru localnici în caz de invazii, dar, în același timp, și pentru
păstrarea alimentelor, deoarece asigura un regim termic adecvat. Abia din anul 2004, după ce
primăria a curățat de copaci și lăstari coasta dealului pe care se afla vechea cetate săsească, ascunsă
de ani de zile privirii, cetatea a devenit din nou vizibilă din vale și domină solemn Saschizul. Cu
contribuția voluntarilor fost amenajat drumul care duce la cetate (trepte, bănci, coșuri de gunoi).

Fig. 2.3 Cetatea ţărănească Saschiz, sursa http://www.saschiz.ro

Obiective turistice în apropiere de Saschiz

13
Cetatea Sighişoara este centrul istoric vechi al municipiului Sighişoara. Sighişoara, este
una dintre putinele cetăţi medievale locuite din această parte a Europei şi singura din Romania.
Oraşul se află în judeţul Mureş, iar întemeierea acestuia este datată la 1191, dar prima atestare
documentară a fost facută în 1280. Localitatea este locuită de aproape 4.000 de ani, fiind atestată o
aşezare chiar din epoca bronzului, însă şi din epoca fierului (aşezări dacice). În 1999 cetatea a fost
înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Datorită arhitecturii sale remarcabile, a
poziţiei dominante şi a ambianţei geografice, oraşul a fost supranumit încă de la sfârşitul secolului
al XIX-lea “Perla Transilvaniei”.

Fig. 2.4 Cetatea Sighişoara, sursa www.google.ro


Salina Praid este renumită pentru efectele curative pe care aerul din salină le are asupra
organismului, mina arată ca un mic oraș situat la 120 metri adâncime, în inima muntelui. Nu toți vin
însă la Praid pentru tratament, ci mulți sunt atrași de frumusețea unei mine care are și destinație
turistică de peste 35 de ani. Frumusețea și ineditul atrag grupuri de turiști din toată Europa. În
fiecare dimineață zona de la intrarea în mină se animă brusc. Bolnavi sosiți la tratament, dar și
turiști se înghesuiesc în autobuzele ce coboară un kilometru și jumătate în inima pământului.

Fig. 2.5 Interior salina Praid, sursa www.google.ro

14
Rezervaţia “Stejari multiseculari Breite”. Pe platoul Breite de lângă Sighişoara se află cel
mai mare, reprezentativ şi bine conservat habitat de pășune împădurită (wood pasture) cu goruni
(Querqus petraea) şi stejari (Querqus robur) multiseculari din centrul şi estul Europei. Scorburoși,
ciuntiți, cu scoarța brăzdată de riduri adânci și ciuruită de ciocănitori, stejarii de pe Breite sunt cele
mai bătrâne ființe vii din Sighișoara. În zona strict protejată din sudul platoului Breite trăiește o
mică populație de Maculinea teleius, un fluture rar, protejat la nivel european, cu un ciclu de viață
foarte interesant.
De primăvara până toamna cei care vizitează Breite pot vedea oi, capre și, în viitorul
apropiat, bivoli la păscut pe platou.

Fig. 2.5 Rezervaţia de stejari seculari Breite, Sghişoara, sursa: www.google.com

Dintre formele de turism ce pot fi practicate în comuna Saschiz, enumerăm: ecoturismul,


agroturismul, turismul de aventută, turimul cultural.

Ecoturismul

Activităţile de ecoturism practicabile în comuna Saschiz includ: promovarea sitului Natura


2000 Sighişoara-Târnava Mare prin observarea florei şi faunei, drumeţii pe trasee tematice şi
interpretarea acestora. Deasemenea, în comuna Saschiz există posibilitatea de a observa diferite
specii de plante şi animale protejate, multe dintre ele disparate, sau pe cale de dispariţie din vestul
Europei. Drumeţiile pe trasee turistice marcate între satele din comună ajută la mai buna înţelegere
a habitatelor natural a florei şi faunei.

Agroturismul

Turiştii au posibilitatea cunoaşterii micilor producători din comuna Saschiz, petrecerii unor
sejururi în gospodăriile acestora, implicării în activităţile specific tradiţiei locale, cum ar fi:

15
prepararea pâinii de casă, degustarea produdelor alimentare locale, mulsul oilor, recoltarea fructelor
sau legumelor, etc.

Turismul de aventură

Există posibilitatea parcurgerii cu bicicleta(mountain-bike) a unor trasee care leagă satele


din comuna Saschiz. De asemenea, se pot practica sporturi precum jogging-ul, chi fond, drumeţii,
călărit, etc.

Turismul cultural

Biserica fortificată din Saschiz face parte din patrimoniul mondial UNESCO, reprezentând
atracţia principal a comunei. Repere importante sunt şi cetatea ţărănească, biserica ortodoxă,
colecşia de icoane pe dticla din satul Saschiz, cetatea fortificată din satul Cloaşterf, castelul Haller
din satul Mihai Viteazu.

16
2.2 Unităţi de cazare, unităţi de alimetaţie publică, bucătărie locală

Unităţi de cazare

Pensiunea Violeta *** (pensiune turistică rurală), este situată în imediata vecinătate a
localităţii Saschiz, la aprox. 500 m de sat, pe DN13-E60. Accesul direct se poate face cu
autoturismul proprietate personală sau prin cursele de microbuze cu plecări din oraşele: Târgu
Mureş, Bistriţa-Năsăud, Bucureşti, Braşov. Pensiunea Violeta asigură condiţii de cazare de trei stele
pentru 6 camere duble care pot fi închiriate, la cerere, şi în regim single, cu mic dejun inclus.

Contact 0744/750633, d-na Şoaiţa Violeta sau www.pensiunea-violeta.ro.

Fig. 2.6 Pensiunea Violeta, sursa http://www.pensiunea-violeta.ro/

Hanul Cetăţii este situat în comuna Saschiz, fiind iniţial, datorită unor oameni harnici şi
vrednici, o gospodărie săsească construită în anul 1814. Această casă a adăpostit o familie
numeroasă de saşi, lăsând după plecarea lor o multitudine de amintiri frumoase. Casa este situată în
centrul comunei, la nr. 157, aproape de primărie, fiind transformată de o familie cu iniţiativă în
Hanul Cetăţii, denumirea venind de la Cetatea Tărănească aflată pe deal.

Contact 0752/602722, d-na Stoichiţescu Lidia sau www.hanulcetatii.ro.

Fig. 2.7 Hanul Cetăţii, sursa http://www.hanulcetatii.ro/


17
Pensiunea Cartref se află în Saschiz, judeţul Mureş, pe E60, la 100 de km de Braşov si 18
km de Sighişoara, fiind cea mai apropriată structură de cazare de cetatea medievală Sighişoara.
Pensiunea este amenajată într-o veche casă săsească din 1909, renovată în 2008, în stilul baroc
săsesc. Casa a păstrat, unde a fost posibil, tâmplăria şi încuietorile originale, grinzile şi elementele
de construcţie şi arhitectura, precum şi o parte din mobilierul de acum 100 de ani. Are 7 camere,
din care 4 camere duble şi trei camere triple.

Contact: 0745981139,d-na Anca Danţeş sau www.pensiunea-cartref.ro.

Fig. 2.8 Pensiunea Cartref, sursa http://www.turistinfo.ro/

Casa de pe Deal® este o marcă dezvoltată sub brandul zonei nostre, Târnava
Mare. Denumirea nu este deloc întâmplătoare ci dimpotriva-pentru ca aşa i-am spus dintotdeauna
casei în care locuim momentan şi pe care am moştenit-o de la bunicul meu şi în memoria căruia am
ales să păstrăm vechea denumire. De asemenea, casa se situează pe străduţa denumită popular „Pe
Deal” indicând totodata şi locaţia acesteia.

Contact 0740/286874 d-na Călugăr Anca sau www.casadepedeal.com.

Fig. 2.9 Casa de pe deal, sursa www.lapensiuni.ro


18
Unităţi de alimentaţie publică
În comuna Saschiz, nu se găsesc deocamdată unităţi de alimetaţie publică de sine stătătoare.
Singurele unităţi de acest tip sunt restaurantele ce aparţin pensiunilor Violeta şi respective Hanul
Cetăţii.
Bucătăria locală
Bucătăria din Transilvania este un melanj de preparate strămoşeşti româneşti, săseşti şi
ungureşti. Pasionaţii de gastronomie nu trebuie să rateze această zonă care le va oferi preparate
tradiţionale savuroase. Nicăieri nu vei mai gasi o diversitate atât de mare, de la zămuri (supe şi
ciorbe), până la tocăniţe, papricaş şi gomboti (găluşte cu prune). Reţetele acestei bucătarii s-au
păstrat din moşi strămoşi, cu un gust aparte, care parcă aminteşte de pământul lucrat cu trudă şi
mâinile muncite ale bunicilor noastre. Mirosul unic al mâncărurilor, care te duce cu gândul la
vetrele încinse, laptele proaspăt muls şi fructele prăguite, te fac să visezi la o copilărie îndepartată.
Grija cu care bunicile şi mamele pregătesc masa îţi dă impresia că urmează un ritual aparte,
generator de miracole. Această bucătărie este foarte delicioasă, bogată în grăsime, carne, sosuri,
condimente şi slănină, toate udate cu un păhărel de horincă.

Ingrediente specifice:
Ardelenii iubesc mâncărurile grase, cu multă untură şi ardei iute. Şunca afumată, ceapa sau
pâinea proaspăt scoasă din cuptor, alături de un pahar de pălincă nu lipsesc de pe masa zilnică.
Carnea de porc sau de pui, cârnaţii, afumăturile, ardeiul iute, paprica, untura, dar şi legumele, sunt
folosite în numeroase preparate. Tarhonul este un alt ingredient care nu lipseşte din ciorbele şi
preparatele la cuptor. Preparatele din carne de porc, precum cârnaţii, caltaboşii sau toba nu lipsesc
de pe masa de sărbătoare.
Preparate tradiţionale
Balmoşul este o mâncare tradiţională, preparată în special la stână. Se prepară din caş dulce
de oaie, lapte sau unt şi mălai.

Fig. 2.10 Balmoş, sursa www.google.com


19
Tocana cu mămăligă se prepară din mămăligă, jumări, lapte dulce, smântână şi cârnaţi.

Fig. 2.11 Tocană cu mămăligă, sursa www.google.com

Sarmalele cu păsat sunt la fel de celebre ca suratele lor din Moldova. Se prepară în
perioadele de post şi conţin varză acră, păsat, legume. Se coc la cuptor, în oala de lut, fară apă, doar
cu puţin ulei pe deasupra. În Transilvania, sarmalele se servesc atât calde, cât şi reci.

Fig. 2.12 Sarmale cu păsat, sursa www.google.com

Plăcinta creaţă este un preparat traditional, o plăcintă împăturită, cu brânză, care se prăjeşte
în ulei. Poate fi umplută şi cu cartofi, mere sau varză.

Fig. 2.13 Plăcintă creaţă, sursa www.google.com

Alte preparte tradiţionale transilvăneşti: tocăniţa bihoreană, papricaş, cocoroadă, bulz


ardelenesc, supa de chimen, supa transilvăneană, fasolea frecată.

20
Specificul local cuprinde inclusiv elemente de gastronomie, precum prepararea gemului, a
sosului de rabarbăr, a sosurilor de fructe pentru fripturi, a lichiului, cozonacului etc. Se resimte
totodată sprijinirea produselor gastronomice locale pentru dobândirea unor recunoașteri la nivel
național și european (ex. Gemul de rabarbăr - Produs cu indicație geografică), elaborarea unor
culegeri cu rețete specifice locale, ș.a. Preparatele locale din rabarbăr sunt promovate la Sărbătoarea
Rabarbărului, organizată anual în luna mai.
În anul 2013, printr-un proiect al Vecinătății Tinerilor din Saschiz -
http://www.vecinatatea.saschiz.ro/ s-a publicat broșura ,,Rețete de bucate tradiționale din
Saschiz/Keis”. În 2015, rețete locale și producători locali din Saschiz au fost promovați prin
,,Broșura de bune practici privind conservarea și promovarea patrimoniului cultural în teritoriile
GAL Podișul Mediașului, GAL Dealurile Târnavelor și GAL Microregiunea Hârtibaciu˝.

21
2.3 Cadrul etnografic

Portul popular românesc din Saschiz, cultura şi arta populară romanească din Saschiz
“poartă” caracteristicile etnografice ale zonei Târnava Mare – o zonă caracterizată în primul rând
prin multiculturalitate. Dacă de-a lungul timpului unele obiceiuri au fost influenţate sau
împrumutate de la saşi, românii au păstrat în schimb, nealterată, structura portului lor popular, doar
materialul din care erau confecţionate iile, poalele, cioarecii ş.a., schimbându-se odată cu vremurile.
Împreună cu hrana şi locuinţa, îmbrăcămintea a constituit de-a lungul timpului una din
trebuinţele principale ale locuitorilor acestei zone. La confecţionarea pieselor de port, oamenii au
ţinut seama de condiţiile climaterice şi de resursele naturale oferite de mediul geografic . Ulterior, în
condiţii istorice specifice, îmbrăcămintea a parcurs un proces de dezvoltare continuă, îndeosebi cu
ajutorul podoabelor şi, în genere, a elementelor decorative şi ca un mijloc pentru diferenţierea
grupelor de populaţie după ocupaţie, sex, vârstă, stare civilă, categorie socială, apartenenţa la un
anumit popor şi o anumită zonă etnografică.
În această zonă, materiile prime pentru ţesături, cusături şi împletituri au fost asigurate de
agricultură (cultivarea cânepii şi a inului) şi de păstorit (lâna oilor, părul de la capre şi cai) . Cu
timpul, în paralel cu lâna şi inul sau în locul acestora, a apărut bumbacul. Femeile erau cele care se
îndeletniceau cu prelucrarea materiilor prime pentru ţesut, cusut, etc., de regulă în cadrul
şezătorilor , un obicei foarte vechi şi larg răspândit şi în Saschiz până în a doua jumătate a secolului
trecut.
Portul popular femeiesc
CĂMAŞA femeiască sau “IA ” tradiţională, desprinsă de poale , este prevăzută cu o năditură
în partea de sus, care-i asigură stabilitatea necesară atunci când este îmbrăcată.
LAIBĂRUL purtat de femei peste cămaşă era confecţionat de obicei din catifea neagră cu
căptuşeală neagră din bumbac şi încuietoare de tip “moş şi babă” . POALELE sau rochierul (fustă
largă) sunt confecţionate, de cele mai multe ori, din acelaşi material ca şi iile, din patru foi, în
“clini” şi numai în alb.
CRĂTINŢA , din postav de culoare neagră sau roşie este, de obicei, lungă de 75 de cm şi pe
jumătate de lată.
La BRÂU, fetele/ tinere şi femeile purtau uneori o bentiţă tricoloră.
Pe cap se poartă BATIC din bumbac şi doc, cu franjuri.

22
În picioare: GHETE sau pantofi cu tureac înalt, din piele sau imitaţie de piele neagră, cu
şiret negru.
Podoabele cele mai des întâlnite în portul popular al fetelor şi nevestelor tinere erau
mărgelele: din os, din piatră sau din sticlă, în formă pătrată şi sferică, etc.

Fig. 2.14 Port popular femeiesc, sursa Monografia comunei Saschiz

Portul popular bărbătesc


CĂMAŞA BĂRBĂTEASCĂ croită cu poale largi şi încreţite, se purta peste cioareci.
Mânecile, potrivite ca lărgime, se terminau cu “pumnişori” laţi de 10-15 cm cusuţi mărunt şi
compact.
Peste cămaşă, bărbaţii purtau SFETĂR sau LAIBĂR (vestă) din lână sau din postav, uneori
pentru a înlocui PIEPTARUL ÎNFUNDAT din piele de oaie. Cele mai frecvente sunt sfetărele cu
mâneci (jerseu) pentru iarnă şi cele fără mâneci (laibăr) pentru vară, purtate mai ales în zilele
lucrătoare. Nelipsite, atât în portul de vară cât şi în cel de iarnă, sunt "cheptarele înfundate” , cusute
cu puţine flori - în trecut, apoi din ce în ce mai “încărcate”.

23
În ceea ce priveşte CHEPTARELE (pieptarele), specific portului popular românesc din
Saschiz este cheptarul înfundat (un cojoc fără mâneci, care se închide pe lateral, sub braţ), cu
elemente decorative, de regulă motive florale şi/sau geometrice.
CIOARECII , pantaloni din pănură albă ţesută în casă, au constituit multă vreme o piesă
nelipsită din portul bărbătesc, în tot cursul anului. Coarecii simpli, fără şnur, sunt cunoscuţi mai ales
sub denumirea de “cioareci bătrâneşti” sau “rumâneşti”.
La mijloc, bărbaţii se-ncingeau cu brăcinar din piele sau şerpar (sărpar, cum zic saschizenii):
un brâu lat, din piele, prevăzut cu buzunare.
Pe cap: pălărie neagră din pâslă- vara şi căciulă din blană de miel- iarna.
În picioare, bărbaţii purtau cizme, pantofi sau ghete din piele de bou, cal, viţel, oaie, etc.

Fig. 2.15 Căluşari români din Saschiz, fotografie datând dinainte de 1900, sursa Monografia
comunei Saschiz

Portul popular săsesc din Saschiz


Portul popular săsesc din Saschiz este caracterizat prin eleganţă, sobrietate şi simplitate. Din
păcate, astăzi portul autentic este purtat foarte rar şi doar la biserică, la slujbe sau cu ocazia
diferitelor sărbători religioase. Portul “tânăr săsesc” (germ. Jungsachsische Tracht) numit şi “portul
albastru” este folosit cu precădere de formaţiile de dansuri săseşti (ex. formaţia Forumului german
din Sighişoara care a susţinut reprezentaţii artistice la câteva din ediţiile sărbătorii “Fiii Satului
Saschiz”)

24
Portul saşilor din Saschiz deţine câteva elemente caracteristice: cilindrul din catifea neagră,
purtat pe cap de fete, având panglici divers colorate ce atârnă lung pe spate, scufiţa neagră de catifea
legată sub bărbie purtată pe sub vălitură (batic), de femei, şorţul bogat ornamentat, mantaua neagră
din postav purtată de femei pe spate , etc.
La femei se puteau deosebi uşor hainele pentru cele tinere sau pentru cele mai în vârstă.
Acestea din urmă purtau iarna un camizol de lână, negru şi peste el - o jachetă neagră, în timp ce
tinerele purtau acelaşi tip de jachetă doar că era de culoare albastru închis. Şurţa pe care o puneau
peste rochie era pentru vârstnice mai închisă la culoare, iar pentru tinere deschisă şi dintr-un
material subţire şi strălucitor.
Hainele care compun portul tradiţional săsesc, foarte valoroase, s-au moştenit din generaţie
în generaţie. “De multe ori se observă asemănări ale porturilor populare din sate învecinate. Însă
porturile populare săseşti din Saschiz nu erau asemănătoare cu porturile din satele vecine.”

Fig. 2.16 Săsoaice în costum de sărbătoare, sursa Monografia Fig. 2.18 Port popular al
comunei Saschiz femeilor tinere săsoice,
sursa Monografia comunei
Saschiz

Dacă vorbim despre cultură şi specific local, trebuie amintită şi arhitectura tradiţională care,
din păcate se mai respectă azi prea puţin de către localnici. La Muzeul Naţional al Satului Dimitrie
Gusti din Bucureşti sunt expuse două case tradiţionale româneşti din Saschiz. Despre una dintre ele
se spune că este o „Construcţie cu două niveluri; două încăperi; tindă; cameră de locuit; bârne
masive de stejar; acoperiş în două ape repezi; învelitoare din ţiglă”. Povestea casei Băcișor , aflată
acum la Muzeul Satului este spusă de una din nepoatele familiei în Vatra Saschizană, în rubrica
“Povești Saschizene”.

25
Obiceiuri şi tradiţii ale românilor din Saschiz
Botezul
Pe vremuri botezul se făcea şi-n zi lucrătoare, după 6 săptămâni, “cu nănaşa de cununie şi
dacă mai luau încă pe cineva” . Nu se organizau “mese mari” ca acum..” nănaşele erau servite cu
rachiu dulce şi scovărzi şi ăsta era tot botezul”. Înainte să se împlinească 6 săptămani , până “să-i
citească preotul”, lăuza nu avea voie să iasă în drum, să meargă la fântână ori să scoată apă. La
botez, ca şi acum, naşa “principală” zicea Credeul (Crezul).
Nunta
Nunta la români, ca şi la sasi, ţinea două zile: duminica şi lunea. În ultimele decenii, după ce
oamenii au început să aibă slujbe la oraş şi au fost nevoiţi să facă naveta, nunţile au început să se
ţină sâmbăta şi duminica, obicei care se păstrează până-n zilele noastre. Înainte de nuntă, mirele
împreună cu părinţii şi naşii aleşi mergeau la casa miresei pentru “tocmeală”, iar tot atunci se fixa
data nunţii şi-ncepeau pregătirile propriu-zise.
Cu o seară înaintea nunţii, (de obicei sâmbăta seara) fanfara românilor mergea la şărăndău ,
adică serenadă , la casa miresei.
“ Dusul la nuntă “ şi “ajutatul” – sunt obiceiuri ce se păstrează şi-n ziua de azi , cu scopul de
a ajuta familiile mirelui şi miresei. Rolul principal îl au femeile –rude sau femei din vecinătate -
care “duc la nuntă” găini, smântână, ouă, făină, zahăr ş.a., iar cu o zi înaintea nunţii ajută la tăiatul
găinilor, la copt pe vatră lichie şi cozonaci şi, în general, la tot ce ţine de prepararea mâncărurilor,
aranjarea meselor, etc.
Furatul miresei: un obicei care porneşte de la presupunerea că mirele nu trebuie să aibă ochi
decât pentru mireasa lui, dar unii nuntaşi mai glumeţi profită de neatentia mirelui şi fură mireasa.
Mirele este dator să o caute şi să o răscumpere.
La ospăţ se obişnuia “ să se cânte găina”. Datul găinii era însoţit de strigături , precum: “Ia
nănaşă găina/Că-i găină democrată/ Ouă şapte ouă-odată”.
A doua zi , nuntaşii petreceau în continuare “cu ce-a mai rămas”.
Înmormântarea
Un rol important în organizarea funeraliilor îl are vecinătatea: masa de mort şi scaunele de
mort sunt ale vecinătăţii, fiind puse la dispoziţie familiilor membrilor vecinătăţii, în caz de nevoie.
Tot dintre membrii vecinătăţii sunt alese, prin rotaţie, persoanele care sapă groapa în cimitir.
Mortul este priveghiat două zile ( în a doua seară preotul oficiază “sărăcusta” ), iar
înmormântarea are loc în cea de- a treia zi.

26
Sicriul este scos din casă, în curte, de către nepoti .Tradiţia orală spune că, după ce mortul
este scos în curte, când preotul cântă Fericirile, soţia, mama sau altă rudă apropiată trebuie să dea
“vama” : o bucată de material mare de “două mâneci” ( o faţă de masă, ştergar, etc. ), care se dă
peste sicriu, unui om necăjit. Mai demult morţii erau conduşi pe ultimul drum cu fanfara, iar sicriul
era purtat pe umeri de membrii vecinătăţii, numai în ultimii 15 ani a început să se folosească dricul.
În fruntea alaiului funerar merge vecinătatea cu steagurile643 , praporii şi coroanele, apoi preotul şi
cantărul, urmează sicriul şi în urma acestuia rudele şi ceilalţi enoriași.
Sfintele Paşti şi Rusaliile
Înainte de Sfintele Paşti, pe toată durata Postului Mare nu se juca, nu se făceau
maialuri/serbări câmpenești şi nu se organizau nunţi. Înaintea Duminicii Floriilor, sâmbăta, se ţinea
„Ziua Morţilor” când se oficia un parastas general în cimitir. Se dădeau de pomană tot felul de
bucături şi câte un pahar cu vin. În Vinerea Mare, ambele vecinătăţi ale românilor se întruneau la
biserică pentru a curăţa cimitirul şi curtea bisericii. Femeile se adunau şi ele la biserică pentru a
ajuta la curăţenie.
Şi de Paşti făceau rumânii petreceri mari: cu muzică, fanfară la”locul de joc”; a treia zi era
maial... se ţinea sub cetate, pe un platou, într-o poieniţă înconjurată de pădure, în locul denumir
popular „Ohin”
Tradiţii şi obiceiuri ale şaşilor din Saschiz
Sărbătorile şi balurile
Pe parcursul unui an, saşii organizau cel puţin şapte baluri : Balul de Katharina (în
noiembrie, înainte de lăsarea Postului), Balul de Crăciun, Balul femeilor în luna ianuarie (tradiţia
orală spune că pană la 12 noaptea femeile aveau voie să invite bărbaţii la dans), Balul organizat de
fanfară după câteun concert susţinut în Căminul cultural, Balul de Paşte (precedat de spectacole
artistice, de teatru la căminul cultural), Balul de Rusalii, etc. Demne de menţionat sunt şi “Dansurile
din Brazi” organizate cu ocazia unor sărbători religioase : Dansul de Sf. Gheorghe, de Sf. Ion, de Sf.
Petru şi Pavel, etc. Pe vremuri, saşii sărbătoreau numele/onomastica şi nu ziua de naştere. La locul
de dans “din brazi” copiii, tinerii, adulţii şi vârstnicii aveau fiecare locul lor, separat.
Botezul la saşi
În urmă cu 30-60 de ani, saşii îşi botezau copiii încă după vechiul obicei catolic, adică a
doua zi de la naşterea sa. În zilele noastre, botezul se face după 4 sau 6 săptămâni. Pentru botez sunt
necesare anumite pregătiri: trebuie anunţat preotul şi “rugaţi” naşii cu vorbe îngrijit alcătuite şi din
vechime învăţate anevoios de un “cuvântător” ales , drept pentru care în ziua de azi s-au împuţinat

27
încetul cu încetul sau au fost înlocuite printr-o rugăminte obişnuită. De obicei, botezul are loc după
predica din timpul liturghiei, în faţa întregii comunităţi, “anunţat” sau introdus printr-o cântare de
botez intonată de toţi oamenii din biserică.
Nunta la saşi
Legătura strânsă dintre vechile obiceiuri germanice şi tradiţiile bisericeşti iese la iveală în
felul cel mai impede cu putinţă din ceremonialul nunţii. Alcătuită după modelul căsătoriei
germanice, nunta săsească are două părţi importante : făgăduiala şi aducerea acasă a miresei
(cununia). Prima este precedată de peţit, iar cea de-a doua se împarte la rândul ei în : ridicatul
miresei şi aducerea miresei- coloana ceremonioasă ce se îndreaptă spre casa mirelui.
Porţile caselor – a mirelui şi-a miresei- erau împodobite cu brad şi cu flori confecţionate din
hârtie creponată . La nuntă participă toate neamurile din partea mirelui şi-a miresei . Într-una dintre
fotografiile culese de noi, înfăţişând o nuntă la saşi din anul 1930, se pot observa mama mirelui şi a
miresei ţinând pe braţe câte o pernă, acestea împreună cu alte obiecte reprezentând cadourile pentru
noua familie.
Nunta dura două zile : duminica şi lunea. La nuntă naşul era obligatoriu ales unul din naşii
de botez: al mirelui sau al miresei. În ziua cununiei mirele şi mireasa mergeau separat spre altar,
sentâlneau în faţa bisericii şi intrau împreună înăuntru. În biserică, mirele şi mireasa aveau fiecare
locul lor, naşii la fel,precum şi fiecare membru al alaiului de nuntă, de obicei în funcţie de vârstă.

Fig.2.19 Mire şi mireasă, sat Cloaşterf, comuna Saschiz, sursa:Monografia comunei Saschiz

28
CAPITOLUL 3 STRATEGII DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A
POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL AL COMUNEI SASCHIZ

3.1 Modalităţi de dezvoltare şi promovare a turismului rural al comunei Saschiz

Organizarea şi managementul turismului în Saschiz şi zona Târnava-Mare


Turismul nu poate fi controlat fără a ţine seama de alte activităţi din zona Tâtnava-Mare în
general sau din Saschiz în paticular. Prosperitatea generată de turism va depinde de calitatea
infrasctructurii (şosele, căi ferate, aprovizionarea cu apă, tratarea apelor uzate, etc.), de calitatea
mediului natural (calitatea aerului, a râurilor şi pârâurilor, calitatea potecilor, conservarea
peisajelor rurale, etc.) şi de comunităţile gazdă. Deciziile luate de urbanişti, fermieri şi o serie
întreagă de organizaţii vor avea un impact asupra mediului în care se desfăşoară turismul şi asupra
nivelului de venituri obţinute din turism.
Studiile și analizele care au stat la baza strategiilor turistice evaluează în mod obiectiv
potențialul turistic al judeţului Mureş, punând în evidență atât punctele tari cât și punctele slabe.
La nivel județean, majoritatea analizelor identifică 4 forme de practicare a turismului -
turismul activ (turismul montan), turismul balnear, turismul cultural și turismul rural - ca având
cel mai mare potențial de dezvoltare.
Toate strategiile își propun ca obiectiv global creșterea numărului de turiști și dezvoltarea
durabilă a turismului. Punerea în practică a strategiilor este limitată însă de insuficiența
mijloacelor de implementare a măsurilor, de lipsa cadrului instituțional adecvat și a culturii
parteneriale.
Modalitățile concrete prin care autoritățile județene încearcă să-și implementeze strategiile
privind dezvoltarea turismului sunt: crearea unei agenții județene de sau a altor entități similare
precum Asociația pentru promovarea și dezvoltarea turismului din județul Mureş, organisme ce
reunesc consiliul județean, consilii locale, firme, organizații neguvernamentale și diverși actori
locali implicați în promovarea și dezvoltarea turismului; direcții specializate în cadrul consiliilor
județene sau asociații de dezvoltare intercomunitară. Funcționarea acestor structuri are la bază
colaborarea tuturor actorilor relevanți, inclusiv prin crearea de parteneriate public-privat și
armonizarea intereselor autorităților publice, ONG-urilor și mediului de afaceri. Succesul
implementării acestor strategii depinde în bună măsură de monitorizarea permanentă a
implementării și de evaluarea periodică a indicatorilor propuși.

29
La nivel local, dezvoltarea turismului a fost definită ca una din prioritățile majore ale
dezvoltării locale, acest domeniu putând susține și impulsiona dezvoltarea economico-socială a
localităţii Sasciz în perioada următoare. În acest sens, sunt prevăzute 3 măsuri specifice prin care
se vor atinge obiectivele propuse:
 Conservarea patrimoniului natural, istoric și cultural;
 Dezvoltarea, diversificarea și promovarea ofertei turistice;
 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea
durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor în turism;
 Creşterea calităţii vieţii în mediul rural şi încurajarea diversificării economiei
rurale;

30
3.2 Determinarea indicelui de atractivitate (Ia) al comune Saschiz

În practicare turismului rural, indicele de atractivitate turistică (Ia) are un rol important în
determinarea valorii turistice a unor arii – regiuni, areale, staţiuni turistice – şi în stabilirea
oportunităţilor şi priorităţilor de valorificare în turism.

În evaluarea indicelui de atractivitate în turism se ţine seama de următoarele componente


majore:

 Resurse turistice naturale;


 Resurse turistice antropice;
 Baza tehnico-materială;
 Infrastructura generală.

Fomula folosită pentru calcularea indicelui de atractivitate turistică este:


I=qi x ci, unde:
qi = ponderea fiecărui element (resursă) în total;
ci = nivelul calitativ al acestor elemente;
i (= 1,n) = numărul elementelor.

Nivelul calitativ al elementelor (ci) este reprezentat de o notă care variază între limitele 1-4,
astfel:

1- resursă insuficient de atrctivă;


2- resursă suficient de atractivă;
3- resursă atractivă;
4- resursă foarte atractivă.

31
Tab. 3.1 Calculul indicelui de atractivitate turistică
Componentele ofertei turistice Pondere Nivelul calitativ Indice de
(qi) (ci) atractivitate (I)
1. Resurse naturale 0,3
- peisaj 0,075 3 0,225
- climă 0,035 2 0,070
- reţea hidrografică 0,02 2 0,040
- faună de interes cinegetic 0,02 1 0,020
- păduri 0,04 2 0,080
- rezervaţii 0,06 3 0,120
- monumente ale naturii 0,05 3 0,150
2. Resurse antropice 0,35
- Clădiri civile 0,05 2 0,100
urbane(primărie)
- Biserici 0,070 3 0,210
- Monumente istorice 0,070 3 0,210
- Case memoriale 0,035 1 0,035
- Etnografie 0,065 3 0,195
- Folclor 0,060 2 0,180
3. Poluarea mediului 0,100 2 0,200
4. Accesul 0,150
- Rutier 0,100 3 0,200
- Feroviar 0,050 2 0,050
5. Forme de turism practicate 0,100
- Turism rural 0,040 3 0,080
- Turism cultural 0,060 3 0,180
TOTAL 1 2,345

32
Comuna Saschiz are un indice de atractivitate de 2,345 pe o scară de la 1 la 4, de unde
rezultă că în zonă se poate amenaja o unitate de primire turistică în condiţii optime.

Această metodă a fost folosită pentru a vedea dacă în comuna Saschiz se pot realiza
amenajări turistice datprită cadrului natural pe care îl prezintă şi capacitatea acestei zone de a atrage
turişti prin datinile şi obiceiurile specifice acesteia.

Comuna Saschiz dispune de un potenţial turistic, dar trebuie exploatat şi ar trebui ca acest
lucru să prezinte mai mult interes pentru autorităţi, pentru a se ajunge a o dezvoltare optimă a
comunei care să aducă beneficii populaţiei locale.

Resursele antropice deţin o pondere mai mare decât cele naturale, de unde rezultă că turiştii
se vor deplasa în această comună pentru vizita şi a-şi îmbogăţi cunoştinţele, dar şi pentru a se
bucura de natură şi peisajele zonei.

33
3.3 Analiza SWOT

Puncte tari
 Existența structurilor (diverse) de cazare turistică în comună;
 Existența a două centre de informare turistică în comună;
 Existenţa unor arii protejate: suprapunerea comunei cu situri Natura 2000 SCI și SPA;
 Semnalizarea obiectivelor turistice din comună realizată prin proiect FEADR;
 Conectarea comunei la pista de biciclete realizată de fundația ADEPT pe traseul Viscri –
Sighișoara;
 Posibilitatea închirierii de biciclete de către turiști pentru practicarea cicloturismului;
 ONG-uri active în zonă pentru promovarea turistică;
 Branduri locale (ex. Casa de pe Deal, Pivnița Bunicii);
 Brand turistic zonal: Târnava Mare.
Puncte slabe
 Lipsa ghizilor turistici locali;
 Facilități/servicii pentru turiști (informare, consiliere, parcări, curățenie - igienă, toalete,
acces, intervenții medicale, etc.) majoritar precare, insuficiente, neadecvate;
 Lipsa traseelor turistice tematice, marcate corespunzător;
 Calitate redusă a serviciilor turistice furnizate în comună ( lucrători neinstruiți, inclusiv
informarea și consilierea turiștilor);
 Staționare ocazională sau de scurtă durată a turiștilor în comună;
 Promovarea neprofesională a serviciilor turistice locale și promovarea externă redusă
(ex. lipsa unei oferte turistice locale pentru un sejur de mai multe zile, lipsa colaborărilor
cu agenții de turism);
 Grad relativ scăzut de cunoaștere a unei limbi străine de circulație internațională de către
persoanele care lucrează în turism (ex. personalul pensiunilor);
 Lipsa unei strategii de dezvoltare turistică a comunei Saschiz sau a unui plan de acțiune
pe termen scurt, mediu sau lung.
 Colaborare scăzută între funizorii de servicii turistice din comună;
 Grad de reprezentare scăzut a specificului local (ex. gastronomia locală) în oferta pentru
turiști.
 Lipsa unui sistem electronic de rezervare, promovat și administrat de Centrul de
Informare Turistică;
34
 Posibilități de agrement și recreere în pentru turiști neexploatate sau promovate
inadecvat (ex.- Lipsa locurilor de parcare, păzite, pentru autocare și nu numai);
 Infrastructură de acces deficitară la unele obiective turistice (ex. cetatea Ţărănească de
refugiu);
 Probleme generate de lipsa infrastructurii de bază: canalizare, colectare deșeuri; penuria
de apă.
Oportunități
 Dezvoltarea unei structuri comune pentru promovarea turismului;
 Creșterea calității acțiunilor pentru punerea în valoare a atracţiilor turistice ale comunei
Saschiz;
 Dezvoltarea resurselor umane din turism;
 Inițierea de parteneriate public-private pentru dezvoltarea turismului în comună;
 Programe de calificare şi perfecţionare a forţei de muncă din unităţile de cazare şi
alimentaţie publică.
Ameninţări
 Promovarea unor forme de turism nesustenabil, care să dăuneze resurselor naturale și
culturale ale comunei;
 Schimbări legislative care nu sunt în beneficiul turismului local;
 Lipsa de corelare între programe locale, judeţene şi naționale de dezvoltare a turismului;
 Criză economică prelungită - poate avea un impact negativ asupra fluxului de turiști.

35
CONCLUZII

Fenomenul turismului rural nu este unul nou. Dorinţa de expansiune şi petrecere a timpului
liber şi a vacanţelor la "ţară" constituind preocupări vechi mai ales ale împatimiţilor de natură. Nou
este modul în care a evoluat această formă de turism atât cantitativ cât şi calitativ în ultimele
decenii, el tinzând să devină un fenomen de masă.

Agroturismul este definit prin deplasarea unor persoane într-o localitate rurală nepoluată,
aşezată într-o zonă pitorească, finalizată prin şederea a cel putin 24 ore şi prin consumul de produse
alimentare şi nealimentare specifice, completată cu coabitarea şi integrarea în societatea rurală
privită în toată complexitatea sa.

Promovarea şi dezvoltarea serviciilor este un aspect esenţial, cu atât mai mult cu cât
numeroase colectivităţi rurale sunt grevate încă frecvent de absenţa unor facilităţi de servicii
corespunzatoare.

Potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice şi


cultural – istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare turistică, dau o anumită
funcţionalitate pentru turism şi deci constituie premise pentru dezvoltarea activităţii de turism.

Comuna Sachiz este una din comunele din România de o autenticitate aparte, cunoscută ca şi
comună cu monumente istorice, de artă şi arhitectură, remarcându-se prin bisericile fortificate care
se găsesc pe teritoriul său, specific zonei Transilvaniei.

36
BIBLIOGRAFIE

1. MONOGRAFIA COMUNEI SASCHIZ, Florentina Călugăr şi colab.


2. http://www.saschiz.ro
3. http://comuna.info
4. http://www.ecomunitate.ro
5. http://maps.here.com
6. http://www.cesavezi.ro
7. http://www.fotoetnografica.muzeumures.ro
8. http://www.casadepedeal.com
9. http://www.discovertarnavamare.org
10.http://www.fundaţia-adept.org
11.http://www.rezervatia-breite.ro
12.http://www.travelgirls.ro
13.http://www.pensiunea-violeta.ro
14.http://www.hanulcetatii.ro/
15.www.pensiunea-cartref.ro
16.http://www.turistinfo.ro
17.http://www.transilvania-magica.ro

37

S-ar putea să vă placă și