Sunteți pe pagina 1din 10

1.

Care sunt obiectivele de protecţia mediului în Comunitatea


Europeană (CE)?
 Păstrarea, protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
 Protejarea sănătăţii umane;
 Asigurarea unei utilizări prudente şi raţionale a resurselor
naturale.

2. Prezentaţi trei principii din cele şase principii care


fundamentează măsurile de protecţia mediului în CE.
 Principiul „Poluatorul plăteşte”: are în vedere suportarea, de
către poluator, a cheltuielilor legate de măsurile de combatere a
poluării stabilite de autorităţile publice; costul acestor măsuri va fi
reflectat de costul de producţie al bunurilor şi serviciilor ce
cauzează poluarea;
 Principiul acţiunii preventive: se bazează pe regula generală că
„e mai bine să previi decât să combaţi”;
 Principiul precauţiei: prevede luarea de măsuri de precauţie
atunci când o activitate ameninţă să afecteze mediul sau sănătatea
umană, chiar dacă o relaţie cauză-efect nu este deplin dovedită
ştiinţific;
 Principiul protecţiei ridicate a mediului: prevede ca politica de
mediu a UE să urmărească atingerea unui nivel înalt de protecţie;
 Principiul integrării: prevede ca cerinţele de protecţie a mediului
să fie prezente în definirea şi implementarea altor politici
comunitare;
 Principiul proximităţii: are drept scop încurajarea comunităţilor
locale în asumarea responsabilităţii pentru deşeurile şi poluarea
produsă.
3. Importanţa Tratatului de la Amsterdam (1997) în ceea ce
priveşte politica de mediu europeană.

În primul rînd, noul tratat introduce conceptul de dezvoltare


durabilă. Articolul 6 al tratatului de la Amsterdam stipulează că
„exigenţele de mediu trebuiesc integrate în definirea şi aplicarea
politicilor şi acţiunilor Comunităţii în scopul promovării dezvoltării
durabile”. Dezvoltarea durabilă devine astfel un obiectiv cheie al
Uniunii, iar principiul integrării, mecanism central al realizării ei. Tratatul
simplifică, de asemenea, procedurile decizionale şi introduce
dimensiunea externă a integrării de mediu, prin art. 177, conform
căruia „prin politica în domeniul cooperării, complementară celei a
statelor membre, Comunitatea urmăreşte dezvoltarea economică şi
socială durabilă a ţărilor în dezvoltare, în mod special, a celor mai
defavorizate dintre ele”.

În 1997, politica de mediu devine politică orizontală a Uniunii


Europene (prin Tratatul de la Amsterdam), ceea ce înseamnă că
aspectele de mediu vor fi în mod necesar luate în considerare în cadrul
politicilor sectoriale.

4. Prezentaţi două principii formulate în cadrul primului şi celui


de-al doilea program de acţiune în domeniul mediului şi care
se regăsesc şi în OUG nr. 195/2005.
 “Prevenirea este mai bună decît remedierea”. Acest principiu a
devenit cel mai important principiu al următoarelor patru programe
de acţiune în domeniul mediului.
 Evaluarea impactului asupra mediului ar trebui luată în considerare
din stadiul incipient al procesului de luare a deciziilor.
 Trebuie evitată exploatarea naturii prin mijloace care provoacă
distrugeri semnificative ale echilibrului ecologic.
 Cunoştinţele ştiinţifice trebuie îmbunătăţite, pentru a permite luarea
de măsuri adecvate.
 Protecţia mediului este o responsabilitate a tuturor, motiv pentru
care este necesară educaţia publicului.
 Principiul “poluatorul plăteşte”; costul prevenirii şi refacerii
pagubelor aduse mediului trebuie suportat de către cel care
poluează.
 Activităţile dintr-un stat membru nu trebuie să producă deteriorări
ale mediului în alt stat.
 Politica de mediu în statele membre trebuie să ia în considerare
interesele ţărilor în curs de dezvoltare.

5. În care program de acţiune în domeniul mediului se introduce


conceptul “Dezvoltării durabile”?

Conceptul de Dezvoltare durabilă se introduce în cel de-al patrulea


Program de Acțiune pentru Mediu (1987 – 1992).

6. Care sunt cele 4 probleme majore identificate în cadrul celui


de al cincilea program de acţiune în domeniul mediului şi care
necesită acţiuni la nivel internaţional?

Cele 4 probleme majore identificate în cadrul celui de al cincilea


program de acţiune în domeniul mediului sunt:

 modificările climatice;
 epuizarea stratului de ozon;
 pierderea biodiversităţii;
 defrişările.

7. Care sunt ariile prioritare ce definesc direcţiile de acţiune ale


politicii de mediu în accepţiunea celui de al saselea PAM?

Ariile prioritare ce definesc direcţiile de acţiune ale politicii de


mediu în accepțiunea celui de-al saselea PAM sunt:

 Schimbarea climatică si încălzirea globală – are ca obiectiv


reducerea emisiei de gaze ce produc efectul de seră cu 8% faţă de
nivelul anului 1990 (conform protocolului de la Kyoto);
 Protecţia naturii şi biodiversitatea – are ca obiectiv îndepărtarea
ameninţărilor la adresa speciilor pe cale de dispariţie şi a mediilor
lor de viaţă în Europa;
 Sănătatea în raport cu mediul – are drept obiectiv asigurarea unui
mediu care să nu aibă un impact semnificativ sau să nu fie riscant
pentru sănătatea umană;
 Conservarea resurselor naturale şi gestionarea deşeurilor – are ca
obiectiv creşterea gradului de reciclare a deşeurilor şi de prevenire
a producerii acestora.

8. Enumeraţi 2–3 măsuri prevăzute conform PAM 6 pentru


realizarea obiectivelor ariilor prioritare.
 aplicarea efectivă a legislaţiei comunitare de mediu în SM;
 obligativitatea analizării impactului principalelor politici comunitare
asupra mediului;
 implicarea strânsă a consumatorilor şi producătorilor în
identificarea de soluţii pentru problemele de mediu;
 asigurarea accesului general la informaţiile de mediu, în vederea
dezvoltării preocupării pentru protecţia acestuia;
 accentuarea importanţei reducerii poluării urbane şi a utilizării
adecvate a terenurilor (în scopul conservării peisajelor şi a mediilor
naturale).

9. Prezentaţi în 2-3 fraze instrumentele de preaderare.

Programul PHARE (Pologne et Hongrie - Aide á Restructuration


Economique) este un program lansat de Comunitatea Europeanã în
1990,( avînd ca destinaţie Polonia şi Ungaria) →principal instrument de
asistenţã financiarã şi tehnicã oferit de UE pentru restructurarea
economiilor ţãrilor (din Europa Centrala si de Est) şi crearea
infrastructurii necesare aderãrii la Uniunea Europeanã.

Instrumentul pentru politicile structurale pentru preaderare (ISPA-


Instrument for Structural Policies for Pre-Accession)- prin Agenda 2000
s-a propus acordarea de sprijin financiar ţărilor candidate, sprijin
financiar care va fi direcţionat în principal pentru alinierea ţărilor aplicante
la standardele de infrastructură ale Comunităţii;

Programul special de aderare pentru agricultură şi dezoltare rurală


(SAPARD – Special Accession Programme for Agriculture and Rural
Development); SAPARD are ca scop sprijinirea ţărilor candidate în
rezolvarea problemelor de ajustare structurală în sectoarele agricole şi
zonele rurale, precum şi în implementarea acquis-ului Comunitar legat
de politica agricolă comună şi de legislaţia relevantă acestei politici.

10. Care sunt obiectivele prioritare de mediu în România


(conform Strategiei Naţionale de Protecţia Mediului)?

Conform Strategiei Naţionale de Protecţia Mediului obiectivele


prioritare de mediu în România sunt: conservarea şi îmbunătăţirea
condiţiilor de sănătate a oamenilor; - dezvoltarea durabilă; - prevenirea
poluării; - conservarea biodiversităţii; - conservarea moştenirii culturale
şi istorice; - aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”; - stimularea
activităţii de redresare a mediului (prin acordarea de subvenţii, credite cu
dobîndă mică etc.).

11. Enumeraţi 3-4 perioade de tranziţie obţinute de România


în cadrul negocierilor purtate referitor la capitolul 22
(„Protecţia mediului înconjurător”).
 2 perioade de tranziţie cu durate cuprinse între 1 şi 2 ani, pentru
conformarea cu prevederile directivei privind incinerarea deşeurilor;
 2 perioade de tranziţie cu durata de 2 ani pentru atingerea ţintelor
de colectare, reciclare, valorificare prevăzute de directiva privind
deşeurile de echipamente electrice şi electronice;
 1 perioadă de tranziţie de 3 ani pentru 51 unităţi industriale pentru
8 substanţe periculoase;
 2 perioade de tranziţie de 4 şi 9 ani pentru respectarea a 9
parametri de calitate prevăzuţi de directiva privind calitatea apei
potabile;

12. Enumeraţi trei dintre instrumentele tehnice de aplicare a


politicii de mediu. Prezentaţi unul dintre aceste instrumente.
- Standarde şi limite de emisii;
- Cele mai bune tehnologii disponibile (BAT);
- Denominarea „eco” (eco-etichetarea).

Standardele şi limitele de emisii sunt incluse în legislaţia specifică


şi au menirea de a limita nivelul poluării mediului şi de a identifica marii
poluatori.
Denominarea „eco” este un instrument ce are drept scop
promovarea produselor cu un impact de mediu redus, comparativ cu alte
produse din acelaşi grup. În plus, denominarea „eco” oferă
consumatorilor informaţii clare şi întemeiate ştiinţific asupra naturii
produselor, orientându-le astfel opţiunile. Această denominare are rolul
evidenţierii produselor comunitare care îndeplinesc anumite cerinţe de
mediu şi criterii „eco” specifice, criteria stabilite şi revizuite de Comitetul
Uniunii Europene pentru Denominare Eco (European Union Eco-
Labelling Board - EUEB) – responsabil de altfel şi pentru evaluarea şi
verificarea cerinţelor referitoare la acestea. Produsele care au îndeplinit
criteriile de acordare a acestei denominări pot fi recunoscute prin
simbolul „margaretei”(logo-ul specific).

13. Care sînt cele două obiective prioritare pe baza cărora


Comisia Europei propune, pe termen scurt, o abordare
graduală în ceea ce priveşte integrarea completă a politicii de
mediu în toate politicile Comunităţii?

Agenda 2000 şi Protocolul de la Kyoto (1998).

14. Care este importanţa Convenţiei de la Aarhus


(Danemarca) din iunie 1998?

Adoptarea în iunie 1998 a Convenţiei de la Aarhus (Danemarca),


→ accesul la informaţie şi participarea publicului la procesul decizional şi
la justiţie în materie de mediu. În principiu, Convenţia a avut rolul:

- de a crea o mai bună transparenţă a politicilor de mediu;


- ameliorarea accesului la informaţia de mediu;
- de a întări poziţia cetăţeanului european în raport cu instituţiile
comunitare prin exprimarea poziţiei şi prin posibilitatea de
apărare în faţa încălcărilor legislaţiei;

15. Care este importanţa Summit-ului de la Göteborg (2001)?

Adoptarea în 2001 de către Consiliul European de la Göteborg a


Strategiei UE pentru dezvoltare durabilă şi adăugarea mediului la
obiectivele Strategiei de la Lisabona.
În esenţă, Strategia pune accent pe:

- necesitatea corelării între obiectivele economice, sociale şi de


mediu;

- necesitatea unor acţiuni mai ferme şi mai eficiente de integrare a


mediului în politicile sectoriale;

16. Care este importanţa Summit-ului de la Laken (2002)?

Adoptarea la Consiliul European de la Laeken (2002) a


principalilor indicatori de mediu.

17. Care este importanţa Summit-ului de la Barcelona


(2002)?

Adoptarea la Consiliul European de la Barcelona (2002) a


planului de acţiune pentru promovarea tehnologiilor de mediu şi
adăugarea dimensiunii externe la strategia europeană de dezvoltare
durabilă;

18. Care sunt realizările deosebite ale sectorului industrial în


ceea ce priveşte protecţia mediului, conform Concluziilor
exprimate la Consiliul European din 29 aprilie 1999?

Concluziile Consiliului din 29 aprilie 1999 arată că sectorul


industrial a realizat un progres considerabil în ceea ce priveşte protecţia
mediului, prin:

- implementarea sistemelor de management şi audit de mediu;


- implementarea unor noi strategii şi obiective, care au introdus, de
exemplu, conceptul de eco eficienţă.
19. Care sînt obiectivele principale de mediu ale politicii
privind energia în UE?

Obiectivele principale de mediu care se regăsesc în politica de


energie se referă la minimizarea impactului de mediu şi dezvoltarea unui
sistem energetic durabil.

20. Ce reprezintă PNAM (Planul Naţional de Acţiune pentru


Mediu)?

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAM) este


un proces dinamic cu o evoluţie continuă, datorată dezvoltării în timp a
factorilor economici şi sociali. Din acest motiv PNAPM necesită o
permanentă actualizare şi monitorizare .

21. Care este obiectivul strategic general al protecţiei


mediului în România ?

Obiectivul strategic general al protecţiei mediului în România îl


constituie îmbunatatirea calităţii vieţii prin asigurarea unui mediu curat,
care să contribuie la creşterea nivelului de viaţă al populaţiei,
îmbunătăţirea calităţii mediului, conservarea şi ameliorarea stării
patrimoniului natural de care România beneficiază.

22. Care sunt obiectivele prioritare generale ale politicii de


mediu?
- consolidarea cadrului institutional în domeniul protectiei mediului,
armonizat cu cel al Uniunii Europene şi asigurarea resurselor
materiale, financiare şi umane la nivel central, regional şi local;
- asigurarea fondurilor necesare realizării investiţiilor pentru protecţia
mediului aşa cum decurg din planurile de implementare şi planurile
financiare pentru aplicarea acquis-ului comunitar;
- sporirea capacităţii de atragere şi utilizare a fondurilor de coeziune
şi structurale;
- creşterea numărului de locuri de muncă în economia naţională şi
reducerea şomajului prin valorificarea oportunităţilor oferite de
administrarea şi realizarea infrastructurii de mediu;
- încurajarea şi dezvoltarea educaţiei şi instruirii la toate nivelurile,
precum şi a activităţii de cercetare în domeniul protecţiei mediului ;
- apararea împotriva efectelor calamităţilor naturale şi a poluărilor
accidentale, sporirea capacitatii de prevenire, control şi intervenţie,
prin realizarea unui sistem perfecţionat de monitorizare integrată a
factorilor de mediu şi a unui sistem informaţional eficient
corespunzator cerinţelor Uniunii Europene;
- încurajarea introducerii sistemelor de management al mediului,
realizarea unei retele moderne de laboratoare în domeniul mediului
şi acreditarea acestora;
- dezvoltarea capacitatii de promovare a unor instrumente
economice în domeniul protectiei mediului, a analizelor cost-
beneficiu şi a introducerii costurilor de mediu în costurile de
productie, valorificarea oportunitatilor oferite de Fondul pentru
Mediu;
- promovarea utilizarii energiilor din surse regenerabile si a noilor
mijloace de productie si consum, favorabile protectiei mediului;
- utilizarea durabila a resurselor naturale, promovarea folosirii
deseurilor ca materii prime secundare în scopul protejarii
resurselor naturale, promovarea unei agriculturi si dezvoltari rurale
durabile; o atentie deosebita se va acorda speciilor de flora
amenintate cu disparitia, precum si celor cu valoare economica
ridicata;
- acordarea unei atenţii sporite relaţiei mediu-sănatate, mediu-
agricultură şi mediu-transporturi;
- promovarea cooperării internaţionale globale, regionale şi bilaterale
în domeniul mediului şi implicarea activă a României în punerea în
practică a convenţiilor internaţionale de mediu.
23. Prezentaţi două dintre obiectivele specifice privind
protecţia atmosferei.
 Verificarea şi perfecţionarea Sistemului Naţional de Evaluare şi
Gestionare Integrată a Calitatii Aerului (SNEGICA);
 Controlul nivelului de poluare prin aplicarea tehnicilor şi
tehnologiilor pentru reţinerea poluanţilor şi/sau prin introducerea de
tehnologii mai puţin poluante.

24. Prezentaţi două dintre obiectivele specifice privind


schimbările climatice
 Conştientizarea publicului privind problematica schimbărilor
climatice şi participarea societatii civile la procesul decizional;
 Dezvoltarea sectorului de cercetare privind problematica
schimbarilor climatice.