CURS 1

EPIDEMIOLOGIA
BOLILOR INFECȚIOASE
Anul universitar 2016-2017
Tematica cursurilor
I Procesul epidemiologic: noţiuni generale (definiţie, structură, forme de manifestare)
Gripa, rujeola, rubeola: caracteristicile epidemiologice ale agenţilor patogeni cu implicaţii în epidemiologie; structura
procesului epidemiologic, prevenţia generală şi specifică; combaterea.

II Infecţiile cu streptococ beta-hemolitic grup A şi cu meningococ: caracteristicile agentului patogen cu implicaţii în

epidemiologie; structura procesului epidemiologic, prevenţia generală şi specifică; combaterea.

III Boala diareică acută : caracteristicile agentului patogen cu implicaţii în epidemiologie; structura procesului epidemiologic,
prevenţia generală şi specifică, combaterea

IV Poliomielita, leptospirozele: caracteristicile agentului patogen cu implicaţii în epidemiologie, structura procesului

epidemiologic, prevenţia generală şi specifică, combaterea

V Infecţii nosocomiale, prionoze: caracteristicile agentului patogen cu implicaţii în epidemiologie, structura procesului
epidemiologic, prevenţia şi combaterea
VI Hepatitele virale: caracteristicile agenţilor patogeni cu implicaţii în epidemiologie, structura procesului epidemiologic,
prevenţia generală şi specifică, combaterea.
VII HIV/SIDA: caracteristicile agentului patogen cu implicaţii în epidemiologie, structura procesului epidemiologic, prevenţia
generală şi specifică; situaţia epidemiologică, naţională şi mondială.
• AGENŢI PATOGENI EMERGENŢI

• HIV tip 1 şi 2 HIV/SIDA

• Virusurile gripale H5N1 gripa pandemică
• Legionella pnuemophillia legioneloza
• Parvovirus B19 parvoviroza

• AGENŢI PATOGENI ASOCIAŢI UNOR BOLI NOI

• Herpesvirusuri 6 şi 7
• Filovirusuri (Ebola, Marburg …)
• Bunyavirusuri (Hanta, febra Rift…)
• Arenavirusuri (Lassa)
• Borrelia burdorferi
• Helicobacter pylori
• Staphylococcus aureus
• Chlamydia pneumoniae
SIDA
febre hemoragice umane
febre hemoragice umane
febre hemoragice umane
boala Lyme
boala ulceroasă, ATS
sindr. toxico septic
pneumonii, ATS
REEMERGENŢE
• AGENŢI PATOGENI REEMERGENŢI

Togavirusuri encefalite transmise prin ţânţar

Flavivirusuri denga, febra galbenă, encefalita japoneză
Protozoare malaria

• NOI EPIDEMII

Mycobacterium tuberculosis TBC multidrog rezistentă

Vibrio cholerae holera
Yersinia pestis pesta
Escherichia coli O157H7 sindrom hemolitic uremic
 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
- DEFINIŢIE: totalitatea factorilor, fenomenelor, mecanismelor biologice,
naturale şi sociale, cu rol determinant şi/sau dinamizator-favorizant →
apariţia, extinderea, evoluţia → stării de boală la nivel populaţional.

- STRUCTURA P.E.:
- Factori determinanţi : surse, moduri şi căi de
transmitere, receptivitate
- Factori dinam-fav.: naturali, socio-economici
I. SURSA DE AGENŢI PATOGENI

- Definiţie (generală): organism care asigură:

- găzduirea agentului patogen;
- supravieţuirea;
- eventual înmulţirea;
- întotdeauna diseminarea;
- prezintă sau nu semne clinice de boală.

- Categorii:
- omul bolnav cu forme clinice: tipice sau atipice;
- omul purtător de agent patogen;
dar şi
- animalele, păsările: idem
- vectorii biologic activi
 PURTĂTORII DE AGENŢI PATOGENI
Definiţia: identică cu a sursei, în general, cu menţiunea: nu prezintă semne clinice de boală
Categorii: preinfecţioşi, sănătoşi, foşti bolnavi.
• Purtătorii preinfecţioşi:
- viitorul bolnav, în perioada de incubaţie a bolii;
- contagios, îndeosebi în ultima parte a incubaţiei;
• Purtătorii sănătoşi:
- persoane cu rezistenţa generală bună şi, eventual, un anumit nivel de
imunizare;
- primesc şi reţin agenţii patogeni de la alte surse;
- diseminare: zile-săptămâni (excepţie: VHB, C, D, F, G şi HIV);
Purtătorii foşti bolnavi:
a) convalescenţi: durata variabilă (zile-luni) (foarte multe specii
microbiene)
b) cronici: peste 6 luni de la vindecare – ani, toată viaţa - purtătorii foşti
bolnavi cronici  surse cu o deosebită semnificaţie epidemiologică
 II. MODURILE ŞI CĂILE DE TRANSMITERE
A AGENŢILOR PATOGENI

Modul de transmitere = transferul agenţilor patogeni de la sursă la receptivi

Modul de transmitere poate fi: direct şi indirect
● modul direct:
- limitare spaţială şi temporală;
- se poate transmite orice specie microbiană (salmonele, stafilococ, VH etc.);
- este obligatoriu pentru agenţii cu rezistenţă mică în mediul ambiental (rujeola, rubeola, gripa etc.);

● modul indirect:
- dispersie puternică spaţială şi temporală;
- agenţi patogeni cu rezistenţă mare;
- mecanisme complexe în care sunt implicate singular sau asociativ căile de transmitere: aerul, apa, solul,
alimentele, obiectele, mâinile, unele artropode  contaminate
 III. DEFINIREA ŞI DESCRIEREA NOŢIUNILOR DE
RECEPTIVITATE, NERECEPTIVITATE, REZISTENŢĂ, IMUNITATE, FOND IMUNITAR POPULAŢIONAL

• RECEPTIVITATEA: stare complexă, dependentă de amprente genetice şi de natura evoluţiei vieţii →

nu conferă protecţie

• NERECEPTIVITATEA: stare opusă, frecvent realizată prin program (ex. vaccinările, educarea
populaţiei etc.)
# ambele stări → influenţate de condiţiile socio-economice şi ecologice, vârstă, sex, stări fiziologice sau
patologice

• REZISTENŢA faţă de agresiuni variate are două componente:

- rezistenţa generală nespecifică
- rezistenţa specifică (imunitatea).
 IV. FACTORII DINAMIZATORI-FAVORIZANŢI AI PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

- intervin în: - crearea “momentului critic” → FD

- evoluţiile particulare ale PE
1. Naturali
- cosmici: activitatea solară
- meteorologici: temperatura, presiunea atmosferică, umiditatea…
- climatici: latitudine, altitudine
- geografici: relieful, structurile geochimice, suprafeţele de pădure, de apă...
2. Socio-economici
- condiţiile de viaţă: venituri, mărimea familiei, locuinţa, alimentaţia, aglomerarea, asistenţa medico-
sanitară, culturală…
- condiţiile de muncă: locul de muncă, vechimea, procesul tehnologic, salubrizarea, microclimatul, riscuri
particulare…
V. FORMELE DE MANIFESTARE ALE
PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC ÎN BT

- clasic manifestarea PE poate fi:

- sporadică
- endemică
- epidemică
- pandemică

- în practică: - numeroase forme “atipice” şi “intricate”

- endemo-sporadică
- sporadicitate şi endemicitate → cu niveluri diferite
- endemo-epidemică
 Evoluţia spre manifestarea sporadică a tetanosului
în România, în perioada 1970-2015

100
95
90 Manifestarea sporadică
80 - număr redus de cazuri
numar cazuri/100.000 loc.

- dispersare puternică: spaţială şi temporală

70
- lipsa unor relaţii între cazuri
60 - situaţie epidemică bună, care trebuie menţinută
50
37
40 34 30 28
30 23 24
33 22 19
20 21 11
25 12
23
10 17 13 8 10 11
9
8 6 7
14 2
7
3
0
70

80

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

00

01

02

03

04

05

06

07

08

09

10

11

12

13

14

15
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20
 Tendinţa spre manifestarea endemo-epidemică a rubeolei în România, în perioada
1970-2015

600
554,4
Manifestarea epidemică
513 - număr mare şi relativ mare de îmbolnăviri
500 - puternică “concentrare” spaţială şi temporală
cazuri noi/100.000 loc.

- acumularea de surse
- contaminarea unor căi de transmitere
400 - creşterea fondului de receptivi
- prezenţa factorilor dinamizatori-favorizanţi
- deficienţe grave în activitatea medico-sanitară
300
255,9

206,8 191,4
200 130,2 218,5

104,8
140
100
37 26,5 22,9 50,8 31,5
22,7 16,5
41,7 13,7 0,7 0,4
31,5 8,1 4,4 1,7
2,9 2,8
8,7
0
1970
1980
1985
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
 GRIPA: imaginea reala a unei boli devastatoare

Manifestarea pandemică
- cumulare de epidemii:
- extindere spaţială deosebită
-prezenţa “în exces” a
factorilor PE
- cauze deosebite: acumularea intensă
de receptivi; agenţi noi sau “modificaţi”
1977
"Rusească"
1968 "Hong Kong"
Epidemii relatate 1957 "Asiatică"
de Hipocrate 1933 Prima izolare a virusului gripal uman
412 D.C 1918 "Spaniolă" decesul a 20-40 milioane de oameni
1781 si 1830 Epidemii extinse: din Rusia până în Asia
Evul Mediu
Murphy B.R., Webster R.G., Virology, IInd edition, New York, 1990, 1091-2
Ghendon Y. Introduction to pandemic influenza through history Eur Jour of Epid, 1994;10: 451-453
Numeroase epidemii
Distribuţia sezonieră a cazurilor de hepatită virală A în România (1994-1997)
600

500

400

300

200

100
IF M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O
1994 1995 1996 1997
Manifestarea periodică a infecţiei cu meningococ în ţări din Africa (1966-2000)