Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Inginerie Aerospatiala

Specializarea: Avionica si Navigatie Aeriana

Proiect
Sisteme Energetice Spatiale

Titular curs:
Prof. Doctor Ing. Octavian Grigore Muller Vintila Anca Stefania
Îndrumător proiect:
Prof. Doctor Ing. Barbelian Mihai ANA
 Cuprins:

Enuntul temei: SATELITUL GIOVE B

Cap.
1. Organizarea generala
1.1 Istoric
1.2 Determinarea precisă a orbitei unui satelit Galileo / GIOVE-B
1.3 Sarcina utilajului de navigatie
1.4 Prezentare generală a arhitecturii navei spațiale GIOVE-B
1.5 Calculul Timpului de umbra al satelitului
2 Lista consumatori, calcul puteri/capaciate
 I. Organizarea generala
1.1 Istoric

GIOVE sau elementul de validare pe orbită Galileo , este numele a doi sateliți construiți
pentru Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru a testa tehnologia pe orbită pentru sistemul de
poziționare Galileo .

Giove este cuvântul italian pentru "Jupiter". Numele a fost ales ca un omagiu pentru
Galileo Galilei , care a descoperit primii patru sateliți naturali ai lui Jupiter și mai târziu a
descoperit că ar putea fi folosiți ca un ceas universal pentru a obține longitudinea unui punct de
pe suprafața Pământului .

Sateliții GIOVE sunt gestionați de segmentul GIOVE Mission ( GIOVE-M ) în cadrul

reducerii riscurilor pentru validarea în orbită (IOV) a sistemului de poziționare Galileo.
Acești sateliți de validare au fost cunoscuți anterior sub numele de GSTB-V2 (GSTB-V2) . În
2004, proiectul Galileo System 1 (GSTB-V1) a testat algoritmii de la sol pentru determinarea
orbitei și sincronizarea timpului (OD & TS). Acest proiect, condus de ESA și European Satellite
Navigation Industries , a oferit industriei cunoștințe fundamentale pentru a dezvolta segmentul
de misiune al sistemului de poziționare Galileo.

Sateliții GIOVE au transmis semnale de frecvență multifrecvată echivalente cu semnalele

viitorului sistem Galileo : L1BC, L1A, E6BC, E6A, E5a, E5b. Scopul principal al misiunii
GIOVE a fost de a testa și de a valida recepția și performanța noilor modulații de coduri
proiectate pentru Galileo, inclusiv noile semnale bazate pe utilizarea tehnicii BOC ( Binary
Offset Carrier ), în special a semnalului de înaltă performanță.
GIOVE-B (numit anterior GSTB-V2 / B ) are o misiune similară, dar a îmbunătățit foarte mult
hardware-ul de generare a semnalelor.

Acesta a fost inițial construit de consorțiul satelit European Satellite Navigation

Industries , dar în urma reorganizării proiectului în 2007, responsabilitatea principală a
contractorului satelit a fost transmisă companiei Astrium .

GIOVE-B are, de asemenea, obiective de caracterizare a orbitei MEO, precum și

obiective de experimentare în spațiu și receptor. GIOVE-B are trei ceasuri atomice : două
standarde de rubidiu și primul maser cu hidrogen pasiv calificat pentru spațiu.
Lansarea a fost amânată din cauza diferitelor probleme tehnice și a avut loc la 27 aprilie 2008 la
04:16 ora Baikonur (22:16 UTC sâmbătă) la bordul unei rachete Soyuz-FG / Fregat furnizată de
Starsem. Scena Fregat a fost aprinsă de trei ori pentru a plasa satelitul pe orbită. Giove-B și-a
atins orbita proiectată după 02:00 UTC și și-a desfășurat cu succes panourile solare. GIOVE-B a
început să transmită semnale de navigație pe data de 7 mai 2008. Recepția semnalelor de către
receptoarele GETR și alte mijloace a fost confirmată la câteva facilități ESA.

Conform ESA, aceasta este "o etapă cu adevărat istorică pentru navigația prin satelit
deoarece GIOVE-B, pentru prima dată, transmite semnalul comun GPS-Galileo folosind o formă
de undă optimizată specifică, MBOC (purtător de binar multiplexat), în conformitate cu acordul
elaborat în iulie 2007 de UE și Statele Unite ale Americii pentru sistemele lor respective, Galileo
și viitorul GPS III ".

" Acum, când GIOVE-B difuzează semnalul foarte precis în spațiu, avem o reprezentare
reală a ceea ce va oferi Galileo pentru a oferi cele mai avansate servicii de poziționare prin
satelit, asigurând în același timp compatibilitatea și interoperabilitatea cu GPS ", a declarat Javier
Benedicto, ESA Galileo Project Manager.

După lansarea, operațiunile de orbite precoce și punerea în funcțiune a platformei, sarcina

utilă de navigație GIOVE-B a fost pornită și transmisia semnalului a început la 7 mai, iar
calitatea acestor semnale este acum verificată. Mai multe facilități sunt implicate în acest proces,
printre care Centrul de Control GIOVE-B de la Telespazio din Fucino, Italia, Centrul de
Prelucrare Galileo la ESEC, Centrul European de Cercetare și Tehnologie Spațială (ESTEC), în
Olanda, Belgia și Observatorul Chilbolton din Rutherford Appleton (RAL) din Regatul Unit.

Antena de 25 de metri a lui Chilbolton face posibilă analizarea cu mare precizie a

caracteristicilor semnalelor GIOVE-B și verificarea conformității cu specificațiile de proiectare
ale sistemului Galileo. De fiecare dată când satelitul este vizibil de la Red și Chilbolton, antenele
mari sunt activate și urmăriți satelitul. GIOVE-B orbitează la o altitudine de 23 173 kilometri,
făcând o călătorie completă în jurul pământului în 14 ore și 3 minute.

Calitatea semnalelor transmise de GIOVE-B va avea o influență importantă asupra

acurateței informațiilor de poziționare care vor fi furnizate de receptoarele utilizatorilor la sol. La
bord, GIOVE-B este dotat cu un ceas atomic pasiv cu masurator de hidrogen, care se asteapta sa
aduca performante de stabilitate fara precedent.

Calitatea semnalului poate fi afectată de mediul de satelit în orbita sa și de calea de

propagare a semnalelor care călătoresc din spațiu spre sol. În plus, semnalele prin satelit nu
trebuie să creeze interferențe cu serviciile care funcționează în benzile de frecvență adiacente, iar
acest lucru este, de asemenea, verificat.

Echipele Galileo din ESA și din industrie au mijloacele de a observa și înregistra spectrul
de semnale transmise de GIOVE-B în timp real. Sunt efectuate mai multe măsurători legate de
puterea semnalului transmis, frecvența centrală și lățimea de bandă, precum și formatul
semnalelor de navigație generate la bord. Aceasta permite analiza transmisiilor prin satelit în cele
trei benzi de frecvență rezervate pentru aceasta.

Misiunea GIOVE-B reprezintă, de asemenea, o oportunitate de validare a tehnologiilor

satelitare critice în orbită, care caracterizează mediul de radiație a mediei pământului (MEO) și
testarea unui element-cheie al viitorului sistem Galileo - receptoarele utilizatorilor.
 1.2 Determinarea precisă a orbitei unui satelit Galileo / GIOVE-B

Reprezentarea orbitei
Conditiile initiale sunt:
- rP: 400 km - perigeu;
- rA: 403 km - apogeu;
- i: 51.5° - înclinaţie;
- T: 92.63 minute - perioada de revoluţie;
- a: 6775 km - semiaxa mare;
- e: 0,0007 - excentricitate;
- Ω: 261.4942° - lungimea nodului ascendent;
- ω: 246.9642° - argumentul perigeului;
- M: 257.7333° - anomalia mijlocie;
Şase elemente geometrice definesc poziţia şi orientarea acestui plan, ele sunt  -
longitudinea nodului ascendent,  - argumentul perigenului, i - înclinarea orbitei, M - anomalia
medie, a – semiaxa mare si e – excentricitatea. Aceste elemente orbitale se presupun cunoscute
pentru fiecare satelit. Coordonatele punctului A (x,y,x) în acest plan se calculează din elementele
orbitale, unde:
r x2  y2  z 2 .
( 3.4)
Din elementele orbitale cunoscute se calculeaza E – anomalia excentrică,  - anomalia
adevărată folosind formulele:
1 1 3
E  M  (e   e3 )  sin( M )   e 2  sin( 2M )   e3  sin( 3M )
8 2 8 (3.5)

1 e
tan    tan E . (3.6)
1 e
Pntru a găsi pozitia relativă a planetei la linia nodurilor, introducem coordonatele polare
r, u, precum si vitezele lor r, u astfel:
r  a  (1  e cos E )
u   (3.7)
 
r   e  sin 
a (1  e 2 ) (3.8)

u a(1  e 2
u  .
r2 (3.9)
Prin următoarele transformări se calculează coordonatele si componentele vitezei:
x  r (sin u cos   sin u sin  cos i )
y  r (cos u sin   sin u sin  cos i )
z  r (sin u sin i )
rx
x   ur ( sin u cos   cos u sin  cos i )
r
ry
y   ur ( sin u sin   cos u cos  cos i )
r
rz
z   ur cos u sin i
r (3.10)
 1.3 Prezentare generală a arhitecturii navei spațiale GIOVE-B
Subsistemul avionic: Avionica oferă toate funcțiile de control al sateliților și de prelucrare a datelor
necesare pentru funcționarea în siguranță a satelitului în toate fazele de misiune, inclusiv în situații
neliniare. Avionica este un sistem integrat de control și de date care constă în AOCS (Sistem de control al atitudinii
și al orbitei) cu senzorii și servomotoarele sale, DH (Data Handling) și OBSW (Software Onboard).

- ICDU (unitatea de control integrat și unitatea de date)

- Două senzori de pământ, 3 FSS (senzori solare fini) redundante intern: 2º înclinare, 0,35º rolă și pas

- Patru roți de reacție

- Două tije de cuplu (sau 8 agățătoare) pentru eliminarea impulsurilor

- Două giroscoane cu 3 axe

EPS (Subsisteme de energie electrică):

- Puterea este generată de două aripi cu panouri solare simetrice, fiecare cu lungimea de 4,34 m, aripile panoului
fiind controlate.

- Celule standard de siliciu: o putere medie pe orbită minimă de 925 W @ 36 V (EOL), o alimentare maximă de
până la 1,1 kW

- acumulator Li-ion

- EPS utilizează o magistrală nereglementată cu o tensiune de 23 - 37 V pentru distribuția energiei electrice.

EPS este centralizat pe un singur calculator, ICDU (unitatea de control integrat și unitatea de gestionare a datelor)

Subsistemul de propulsie (monobloc):

- Subsistemul de propulsie are un singur rezervor care transportă până la 28 kg de hidrazină.

- Opt propulsoare (2 x 4)

Subsistemul de control termic este dimensionat pentru a rezista la cele mai grave incarcaturi
termice. Designul termic utilizează radiatoare pasive și reglarea activă a încălzitoarelor, care sunt monitorizate de
computerul central pentru a asigura securitatea și sănătatea satelitului. În special, subsistemul de control termic
realizează un control termic precis al panoului cu ceas atomic la o valoare de 0,4 ° C, ceea ce maximizează
stabilitatea temporizării ceasurilor.

Comunicații RF: comunicațiile TT & C pentru operațiunile S / C sunt furnizate în banda S (standardul
ESA). O unitate de transponder TT & C cu două moduri furnizează funcțiile atât în modul standard, cât și în spectrul
împrăștiat: demodularea telecomandă pe legătură în sus, transmisia telemetrică în jos, frecvența de cotitură a
frecvenței și funcția de întoarcere. Operațiunile GIOVE-B sunt efectuate de la Telespazio's Fucino Space Center din
Italia. 5)

În comparație cu GIOVE-A, GIOVE-B rulează noi tehnologii la bord, cum ar fi:

• Un maser pasiv de hidrogen, utilizat ca referință de timp precisă

• Un alt tip de generator de semnale de navigație

• Transmițătoare radio cu semnal solid

• Un design diferit al antenei de bandă L pentru difuzarea semnalelor de navigație

• Un tip alternativ de monitorizare a radiațiilor pentru a continua să caracterizeze mediul pe orbită pe Pământ mediu.
 1.4 Sarcina utilajului de navigatie

GIOVE-B dispune de un sistem de generare a semnalelor, un ceas atomic și un design de antenă care diferă
de cel de la GIOVE-A. Sarcina utilă de navigație dublă redundantă transmite un semnal Galileo pe trei canale de
frecvență separate (L1, E5 șiE6). Principalele elemente ale încărcăturii utile sunt:
 1.1.5 Calculul Timpului de umbra al satelitului

√1 − 𝑅 2
−1
𝜏
𝑡𝑢𝑚𝑏𝑟𝑎 = |𝑐𝑜𝑠 ( )| × = 366 𝑚𝑖𝑛𝑢𝑡𝑒
𝑐𝑜𝑠𝛽 𝜋
= 6 𝑜𝑟𝑒 𝑠𝑖 6 𝑚𝑖𝑛𝑢𝑡𝑒

𝑅𝑒𝑐𝑢𝑎𝑡𝑜𝑟
𝑅=
𝑅𝑠𝑎𝑡𝑒𝑙𝑖𝑡
𝜏 - perioada unei orbit
𝛽- unghiul format de dreapta formata de centrul Soarelui si centrul planului ecuator
 2. Lista consumatori, calcul puteri/capaciate

Lista consumatori pe timp de umbra

Lista consumatori pe timp de lumina
Calcul puteri/capaciate pe timp de umbra

Puterea nominala

∑ 𝑃𝑖 𝑡𝑖
𝑃𝑛 = =3386.1W
𝑡𝑒

𝑃𝑖 = 𝑛𝑖 ∙ 𝑃𝑒𝑖 ∙ 𝐶𝑆𝑖 =513.052 W

𝑛𝑖 - numar bucati consummator i - 20

𝑃𝑒𝑖 - puterea echivalenta a consumatorului I functie de regimul de functionare (puterea medie pe
durata in care este active)
𝑡𝑖 - durata de utilizare in eclipsa a consumatorului I 1 - 60 minute
𝐶𝑆𝑖 - coeficientul de similitudine (gradul de utilizare a consumatorului i) – 1sau 0.5
𝑡𝑒 - durata eclipsei 366 minute

Energia medie consumata in eclipsa

𝐸𝑛 = 1539.1

Capacitatea minima acumulatori necesara pentru energia medie consumata

𝑃𝑛 ∙𝑡𝑒
𝑄𝑛 = = 34 425.35 𝑐𝑚3
𝑈𝑛

Se considera tensiunea de alimentare 𝑈𝑛 - 28 V constanta pe durata ciclului

Numarul initial de cicli incarcare – descarcare 𝑁𝑐 functie de nr de orbite

Capacitatea instalata disponibila la 𝑡0 este:

𝑄𝑖= 𝑄𝑛
=59 766,2326 𝑐𝑚3
𝐾𝑢 ∙𝐾𝑐 ∙𝐾𝑑

Unde: 𝐾𝑢 - coeficient variatie capacitate functie de radiatii si regimul termin – 0.8

𝐾𝑐 - coeficient variatie capacitate functie de numarul de cicli 0.8
𝐾𝑑 - coeficient variatie capacitate functie de DOD (depth of discharge) 0.9
Calcul puteri/capaciate pe timp de lumina
Puterea nominala

∑ 𝑃𝑖 𝑡𝑖
𝑃𝑛 = =8477.5 W
𝑡𝑒

𝑃𝑖 = 𝑛𝑖 ∙ 𝑃𝑒𝑖 ∙ 𝐶𝑆𝑖 =605.503 W

𝑛𝑖 - numar bucati consummator i - 27

𝑃𝑒𝑖 - puterea echivalenta a consumatorului I functie de regimul de functionare (puterea medie pe
durata in care este active)
𝑡𝑖 - durata de utilizare in eclipsa a consumatorului I 1 - 60 minute
𝐶𝑆𝑖 - coeficientul de similitudine (gradul de utilizare a consumatorului i) – 1sau 0.5
𝑡𝑒 - durata eclipsei 493 minute

Energia medie consumata in eclipsa

𝐸𝑛 = 4923

Capacitatea minima acumulatori necesara pentru energia medie consumata

𝑃𝑛 ∙𝑡𝑒
𝑄𝑛 = = 149 264,554 𝑐𝑚3
𝑈𝑛

Se considera tensiunea de alimentare 𝑈𝑛 – 28 V constanta pe durata ciclului

Numarul initial de cicli incarcare – descarcare 𝑁𝑐 functie de nr de orbite

Capacitatea instalata disponibila la 𝑡0 este:

𝑄𝑖= 𝑄𝑛
=259139.851 𝑐𝑚3
𝐾𝑢 ∙𝐾𝑐 ∙𝐾𝑑

Unde: 𝐾𝑢 - coeficient variatie capacitate functie de radiatii si regimul termin

𝐾𝑐 - coeficient variatie capacitate functie de numarul de cicli
𝐾𝑑 - coeficient variatie capacitate functie de DOD (depth of discharge)

Acumulatorul LI-ION
Durata de viata a acumulatorilor Li-ion este data de numarul de ciclii de incarcare-descarcare.
Odata cu cresterea numarului de ciclii, capacitatea de stocare este redusa, iar rezistenta interna
creste, acest lucru facand acumulatorul sa se auto descarce.
Densitate mai mare de acumulare a energiei comparativ cu acumulatorul NiCd și acumulatorul
NiMH.
Acest tip de acumulator functioneaza mai bine la temperaturi ridicate, dar expunerea prelungita
la caldura reduce viata.

Graficul capacitatii acumulatorului in functie de numarul de ciclii: