Herniile anterlaterale (hernia Spiegel)

Elemente de anatomie

Aceste hernii se formeaza la nivelul peretelui anterolateral abdominal cel mai frecvent pe traiectul liniei
semilunare Spiegel, zona de trecere de la fibrele musculare ale transversului la aponevroza acestuia,
arcuita cu convexitatea in afara, delimitata de marginea tecii dreptului abdominal, cranial de cartilajul
coastei IX, caudal de spina pubelui si lateral de partea carnoasa a muschiului transvers.

Hernia Spiegel apare printr-o bresa congenitala sau castigata a aponevrozei transversului, mai rar printr
fibrele musculare ale acestuia. Locul de electie este in apropierea arcadei Douglas, formatiune
anatomica rezultata din aponevrozele oblicilor mare si mic, delimitata medial de teaca dreptului. La
acest nivel se termina teaca posterioara a dreptului deoarece formatiunile care o alcatuiesc trec pe
peretela anterior al dreptului.

Topografic locul de electie al herniei Spiegel este la intersectia liniei spinoombilicale cu marginea laterala
amischiului drept. Mai rar aceste hernii apar oriunde pe linia Spiegel, chiar si deasupra ombilicului sau in
portiunea inferioara a liniei Spiegel (echivalenta cu o hernie oblica interna).

Anatomia patologica

Hernia Spiegel poate fi alcatuita numai din grasime properitoneala dar cel mai frecvent prezinta un sac
veritabil inconjurat de un lipom preherniar. Sacul se dezvolta progresiv, initial trece doar prin
aponevroza transversului stationand sub aponevroza oblicului mare (hernie interstitiala). IN timp poate
ajunge sub piele dupa ce trece prin aponevroza oblicului. Sacul poate contine epiploon, ciucuri epiploici
si mai rar anse intestinale, sigmoid, cec, apendice sau anexe.

Etiopatogenie

Factorii incriminati sunt mai ales anatomici (brese aponevrotice produse de o ramura inferioara a
epigastricei, artera circumflexa profunda, nervii abdominogenitali mic si mare) dar adesea exista si fctori
favorizanti (sarcini multiple, obezitate, ascita, tuse, boli consumptive.

Tablou clinic

Afectiunea debuteaza insidios cu jena in fosa iliaca, durerea insotita uneori de fenomene dispeptice,
acuze calmate de decubit. In cazuul durerii in FID cand se intervine pentru apendicita si se gaseste un
apendice normal trebuie cautat un eventual orificiu de hernie pe marginea dreptului.

Cand sacul nu este inca exteriorizat inelul aponevrotic poate fi evidentiat prin CT sau ultrasonografic.
Ulterior apare tumefactia pulsatila la tuse si reductibila. Daca sacul a strabatut si aponevroza oblicului
mare se poate aprecia calibrul inrlului aponevrotic.

Cand nu este reductibila pune probleme de diagnostic diferential cu tumorile parietale (lipom, fibrom,
miom, hematom).

1
Strangularea unei anse determina fenomene de ocluzie, diagnosticul etiologic al acesteia fiind usor de
pus daca sacul este palpabil, si se va stabili intraoperator daca sacul nu este depistat.

Tratament

Este exclusiv chirurgical ca in orice hernie.

Calea de abord poate fi asigurata de o incizie Jalaguier calare pe sacul herniar sau transversala la nivelul
sacului.

Daca hernia este intramurala - se disociaza fibrele aponevrozei oblicului mare, se infunda sau rezeca
sacul, se trateaza continutul. Peretele se reface suturand cu fire separate bresa aponevrotica a
transversului apoi cea a oblicului mare.

Daca defectul este mare se pot utiliza piele, lambou din teaca dreptului sau plasa.

Rezultatele sunt in gerenal bune, recidivele foarte rare.