C2 MEDICINA MUNCII, an V MG

Conf Dr Veronica Oprea

EXPUNEREA OCUPATIONALA LA AGENTI FIZICI

1.AMBIANTA FONICA : EFECTE SI IMPLICATII ASUPRA SANATATII

-Nuă exist ă linişteă absolut . Absen aă total ă aă zgomotuluiă corespundeă laă ună nivelă (înă
decibeli) mai mic decât infinitul.
-Sunetulăesteădefinităcaăsenza ieăauditiv ăprodus ăprintr-oăvibra ieăacustic .
-Vibra ia;ă corespundeă deplas riiă particuleloră dintr-un mediu elastic (gazos, lichid
sauăsolid)ăprinăvaria iiădeăpresiuneăcareănecesit ăoăanumit ăenergie.ă

Energiaă vibratorieă esteă înă practicaă industrial ,ă produs ă prină urm toareleă
mecanisme:
- şocămecanică(c dere,ălovireăcuăciocan/pistonăpeăoăsuprafa )
- frecare
- curgerea fluidelor
- func ionareămotoare,ăechipamenteăindustriale
- ac ion riăhidrauliceăsauămecaniceăaleămecanismelorărotative,ăturnante,ăt ioase
- câmp electromagentic alternativ (transformatoare electrice)
- propulsare reactoare/rachete etc.

Vibra iileăacusticeăseăpropag ădinăaproapeăînăaproapeă–prin miscarea moleculelor

din mediul traversat, cu viteze diferite înăfunc ieădeămasaăşiădeăpropriet ileăelasticeă
ale mediului:

-in lichideă(ap )ţ1435ăm/s

-in aer (la 15o C)= 340 m/s; 331 m/s la 0o C; 347 m/s la 27o C
-in solideă(o el)ţă5000ăm/s

Definitia sunetului- zgomotului;

- ISOă (Organiza iaă Interna ional ă pentru Standarde): zgomotul este definit ca
“oriceăsunetănedorit,ăjenant”.ă
-Defini ia înglobeaz ăno iuniădeăfizic ,ăfiziologie,ăpsihosociologie.
-Deă interesă pentruă ergonomiă esteă frac iuneaă deă energieă acustic ă careă p trundeă înă
urecheaăintern ă(efecteăauditive), precumăşiămodulăînăcareăesteăperceput ă(resim it ă
şiătratat )ăinforma iaăacustic ădeăc tre organismul uman expus(reactii si efecte non-
auditive).

No iuneaădeăfizicaăzgomotului
1. Sunetul pur:
Unăsunetăpurăesteăgeneratădeăoăvibra ieăacustic ăcuăoăfunc ieăsinusoidal ădeătimp.
 - Zgomotulă reprezint ă oă combina ieă deă suneteă cuă frecven e,ă intensit iă şiă
amplitudini diferite, eliberat (emisia variatelor surse):
- continuu (steady state);
- discontinuu (ritmic sau aritmic);
- subăform ădeăimpulsuriă(durat ăsubă0,1ăsec).

NB ! În fizica zgomotului: 2+2 ≠ă4 : Dou ăsuneteănuăseăadun ,ăciăseăcompun.

2. Sunete complexe :
Suntăvaria iiăinstantaneeădeăpresiuneăşiăamplitudineăînăfunc ieădeătimp.ă
Orice semnal sonor poate fi considerat o combina ieă deă undeă sinusoidale(
num rulă loră poateă fiă infinit)ă fiecareă und ă avândă oă frecven ă şiă oă amplitudineă bineă
definite.
Intensitateaăfinal ă(total )ăesteăsumaăintensit ilorătuturorăundelorăcomponente.

Propriet iăfizice ale sunetelor:

a. Frecven aă:ănum rulădeăcicli/sec.ă(perioade/sec.) exprimat prin Hz.
UnăHertzăesteăfrecven aăunuiăfenomenăperiodicăînăcareăperioadaăesteădeă1ăsecund .

Importan ăpractic :
- suneteleăcuăfrecven ăînalt ă(acute)ăsuntămaiănociveăpentruăurecheaăuman ădecâtă
celeăcuăfrecven eăjoaseă(grave).
- Afectarea auzului are locăini ialălaăfrecven eăînalteă(gamaă4-6 KHz).
- Analiza (masurarea) zgomotului pe benziă deă frecven , esteă util ă pt aplicarea
corect ăaăcorectiilor acusticeă(fonoabsorb ia,ăfonoizola iaăuneiăînc peri).

b. Intensitateaăsonor :
Intensitateaăsonor ăreprezint ăenergiaăcareătraverseaz ăîntr-o unitate de timp, o
unitateădeăsuprafa ,ăperpendicular ăpeădirec iaădeăpropagareăaăundelorăsonore.ă
Acusticieniiăexprim ăintensitateaăsonor ăînădecibeliă(dB).

Importan ăpractic :
1. Expunereaăocupa ional ,ălaăzgomoteăcu nivele de intensitate peste 87 dB NAEC
(Nivel Acustic Echivalent Continuu peă S pt mân , lezeaz ă organulă Cortiă
(hipoacuzieăşiăsurditateăprofesional ăţ deficit senzorial ireversibil).

c.Amplitudinea:
- Determin ăaudibilitateaăsunetului:ăseăpercepănumaiăsuneteleăaăc rorăamplitudineă
genereaz ăvaria iiădeăpresiuneădeăcelăpu ină20ă Pa. Presiuneaăsonor ămaximal ă
tolerabil ăesteădeă20ăPa.

NB !.Pentruăpractic ăesteădeăre inutăc ăprin dublareaăintensit iiăacustice, nivelul

sonorăcreşteăcuă3ădBă(10ălg2ţ3), cuă7ădBădac ăintenistateaăacustic ăcreşteădeă5ăoriă(10ă
lg5ţ7)ăşiăcuă10ădBălaăoăcreştereăaăintensit iiădeă10ăoriă(10ălg10ţ10).

d.Suprafa aădeăaudibilitate ;
 Seăînscrieăîntreădou ălimite:ăpragulădeăaudibilitateăşiăpragulăsenza ieiădureroase.
În intervalul 20-20 000 Hz sunt cuprinse 9 octave.
Pragulăauzuluiăesteăconsiderată2ădBăcuălimitaăsuperioar ălaă130-140 dB.

Niveleăsonoreăambientaleăşiăînămediulăocupa ional
Conversa ie
140 turboreactoare
imposibil 130
120
cu voce 110 perforajăgalerii,ă es torie,ăfier str uăelectric
strigat
100
90
inteligibilitate 80 dactilografie, turnare, piese mici, prelucrare textile
sc zut
70
60
50
voceănormal 40 apartamente/locuin eăumaneă(zgomotăstradal)
30
20
voceăşoptit 10 gr diniăliniştite,ăparcuri
0 studio radiodifuziune

Unit iădeăm sur :

1. Decibelulă (dB):ă esteă subdiviziuneaă zecimal ă aă unit iiă fundamentaleă “Bell”,ă

preluat ăcaăm sur ăaăintensit iiăşiăpresiuniiăacustice:ădBţ1/10ăB.
2. Phonul (Fonul)
3. Sonul
2 si 3 ţă ă unitatiă deă m sur ă ă aă t rieiă sunetuluiă şiă arat ă deă câteă oriă ună sunetă
apreciat de un subiect otologic normal, esteă maiă puternică dec tă ună sunetă pură cuă
frecven aădeă1000ăHzăşiă40ăphoni.

Anatomia urechii ;
Urecheaăuman ăesteăconstituit ăanatomo-func ionalădin ;
- urecheaăextern ;ăpavilionulăurechiiăşiăconductulăauditivăextern
- urecheaămedie;ătimpanulăşiălan ulădeăosicioareă(ciocan,ănicoval ăşiăsc ri )
- urecheaăintern :ăcohleeaăcareăad posteste organul Corti.
-
 Efecte auditive ale zgomotului (expunere profesionala la zgomot peste limitele
admisibile) ;
1. Hipoacuzia:ă deficită auditivă permanentă laă frecven aă deă 4000ă Hză  30ă dBă dup ă
aplicareaă corec ieiă deă presbiacuzie,ă deă tipă percep ie,ă înă general bilateral ă şiă
simetric ,ă f r ă interesareaă frecven eloră conversa ionale,ă deă etiologieă
profesional .

2. Surditatea:ă deficită auditivă permanentă interesândă şiă frecven eleă conversa ionaleă
(mediaă aritmetic ă aă valorilor deficitului la 500-1000-2000 Hz  25 dB),ă dup ă
aplicareaă corec ieiă deă presbiacuzie,ă deă tipă percep ie,ă simetric / bilateral, de
etiologie profesional .

Corec iaădeficituluiăauditivădup ăvârst ă(presbiacuzie)

Vârst ă Corec iaăînădBăpentruăfrecven ele
(ani)
125 250 500 1000 2000 4000 8000
20-29 0 0 0 0 0 3 5
30-39 5 5 5 5 6 14 16
40-49 7 7 7 8 8 21 25
50-59 10 10 12 12 13 29 32
60-69 14 14 15 19 24 40 48
70-79 18 19 23 24 31 47 59
80 22 23 27 33 39 56 66

NB !. Este acceptat c ărisculădeăsurditateăprofesional ăesteăprezentăînăexpuneriă

ocupa ionaleăprelungite:ă8ore/zi,ă5ăzileăpeăs pt mân ,ătimpăîndelungată(15-20ani), la
niveleădeăzgomotădep şind limitele admisibile de 87 dB (A).
Seăaccept (pentru diagnosticul de profesionalitate) si expuneri reduse (durat ă
subă1ăan,ăchiară30ăzile)ăcândăseălucreaz ăînăzgomotăcu intensitate foarte crescuta; ex
propulsare reactoare, motoare cu piston, motocompresoare.

Diagnosticul pozitivăseăbazeaz ăpe:

- anamnezaă profesional ă (dovezi ; documente, masuratori ale expunerii care
indica nivele de zgomot peste 87 dB (A) ;
- anamenza non-profesional :ă exclude traumatisme,ă infec iiă otice,ă tratamenteă
ototoxice anterioare
- examenul clinicăgeneralăşiăexamenulăotologic
- traseele grafice audiometrice (audiogramaălaă angajareășiă laă controlului medical
periodic anual) eviden iindăm rimeaăşi tipul pierderilor auditive (la 4000 Hz si
in zona conversationala).

Evolu iaăclinic ăareăloc în patru etape:

1. Instalareaăunuiădeficităpermanent:ăareălocăînăprimeleăs pt mâniădeăexpunereălaă
zgomot.
Clinic; tulbur riă uşoareă deă tipulă acufenelor,ă senza iaă deă “urechiă înfundate”,ă
eventualăcefalee,ăame eli,ăinsomnii.ă
Audiografic; deficitul este pu inăimportantăşiăintereseaz ăexclusiv frecven aădeă4000ă
Hz.

2. Perioadaădeălaten ătotal :ădureaz ăluni-ani de zile.

Deficitulă auditivă deă laă 4000ă Hză seă agraveaz ă (atinge 30-40-60 dB). Întrucât
frecven eleă “conversa ionale”ă (ariaă 500-1000-2000 Hz) nu sunt afectate, subiectul
aude bine (la proba vocii soptite, acumetrie).
Supraveghereaă audiometric ,ă protec iaă individual ă (purtarea de antifoane/c şti)ă şiă
sc dereaă nivelului global al zgomotului la locul deă munc ,ă suntă esen ialeă pentruă
stabilizarea leziunilor din organul Corti (distructia celulelor ciliate senzoriale).

3. Perioadaă deă laten ă subtotal :ă seă instaleaz ă jenaă înă conversa iileă verbale
obisnuite.
-Începeăs ăridiceăvolumul radio/Tv-ului, nu aude tic-tac-ul ceasului.
-Potăap reaăacufene..
În acest stadiu, deficitulădeălaă4000ăHzăseăextindeăspreăfrecven aădeă2000Hz (in zona
conversationala).

4. Perioada de surditate manifest :ăacufeneleădevinăimportanteăşi foarte jenante.

-Conversa iaăesteădificil ă(subiectulăciteşteăpeăbuzeleăinterlocutorului).ă
Audiografic pierderile auditive medii (PAMc) la frecven eleăconversa ionale;
PA(500c )  PA(1000c )  PA( 2000c )
(  25dB ) bilateral
3

Din acest stadiu leziunile sunt definitive (ireversibilitate în pofida întreruperii

expunerii la zgomot), singuraăsolu ieăterapeutic ăfiindăprotezareaăauditiv .

Obosealaăauditiv (OA)
-Seăevalueaz ăînăgeneralăprinăcreştereaăpraguluiădeăaudi ieăm suratălaă2 minute
dup ăîntrerupereaăexpunerii la zgomot.
-Oboseal ă auditiv ă esteă oă func ieă direct ă aă niveluluiă sonoră de expunere, de
forma:
OA (dB) = 1,8 (N-76)ăpentruăfrecven aădeă4000ăHz
N= nivelul acustic echivalent continuu în dB (A).
Aceast ă formul ă arat ă c urecheaă uman ă oboseşteă înă expunerile continue de
peste 76 dB (A).

Efectul de mascare
Const ă în neperceperea unui sunet util, datorit ă prezen eiă simultaneă aă unuiă
zgomot parazit.
Acest fenomen poate avea dou ăconsecin eăpracticeăinătimpul muncii:
 a. reducereaăinteligibilit iiăunui mesaj verbal:

- comunicareaă verbal ă inteligibil (intelegerea corecta a mesajului) este

indispensabil ă pentru:ă eficien a,ă securitateaă si calitatea muncii (vie ii). O
conversa ieăesteăsatisf c torăinteligibil ăcândăîn elegemăcca 95% din cuvintele
unei fraze.

b. perturbarea percep ieiăsemnalelorăacustice ;

NB ! Cândădou ăsemnaleăacusticeăsunt produse simultan:

- celămaiăputernicătindeăs -l mascheze pe cel mai slab
- celămaiăgravătindeăs -l mascheze pe cel mai acut

CONCLUZII: un semnalăacusticădeăsecuritateătrebuieăs ăfieăfoarteăcontrastantăfa ă

de zgomotul de fond, pentru a limita efectul de mascare (este preferabil, sa fie
dublat de alte semnalele (de ex. optice).

Presbiacuzia;
Cuăînaintareaăinăvârst , acuitateaăauditiv scade progresiv.
Cauze ale presbiacuziei:
- tulbur riătrofice ale urechii interne (atero-oto-scleroz )
- reducereaănum ruluiăde fibreănervoaseăfunc ionaleăaleănervuluiăauditiv.ă
- pierdereaă auditiv ă pareă s ă fieă înă func ieă deă frecven aă suneteloră şiă seă manifest ă
ini ialălaăfrecven eăcrescute:ăpesteă1000ăHz.

EFECTE NON-AUDITIVE ALE ZGOMOTULUI:

Efectele extraotice:
- Perturbarea aten iei,ăaăputeriiădeăconcentrare, aăinteligibilit iiăconversa iei orale
(mesaje auditive necesitând luarea unei decizii imediate) sau efectele
cardiovasculare, endocrinovegetative.
- Dup ă National Institute of Environmental Health Sciencies (NIEHS), efectele
expunerii la nivele sonore de peste 70 dB (A) sunt:
- vasoconstric ieăcuăaugumentareaăpresiuniiăsanguineăşiădiminuareaăcircula ieiă
laănivelulăextremit ilorăsuperioareăşiăinferioareă(senza iaădeăfrig),
- cefalee,
- iritabilitateăacutăinstalat ,
- dificult i în comunicare (în echipa de lucru),
- oboseala si sc dereaăcapacit iiădeămunc ,
- dificult iă înă efectuareaă şiă înă sus inereaă unoră activit iă implicândă vigilen ,ă
precizie,ăconcentrareaăaten iei,
- creştereaănum ruluiădeăerori,ăsc dereaăcalit iiăproductiei.
 Programeleădeăpreven ieăaă surditatiiăşau deă conservareăaăaudi ieiălaă persoaneleă
expuseă ocupa ional, trebuie aplicate în toate locurile de munca caracterizate prin
zgomot şiăinclud:

 catagrafiereaălocurilorădeămunc ăşiăaăpersonaluluiăexpus,

 m surareaănivelului fonic (sonometru) începând de la sursele de producere si

pe directiile de propagare (cu întocmireaă ă „h r ilor de propagare a
zgomotului”

 tratamentulă acustică ală înc periloră dup ă studiiă deă acustic ă

previzional (procedeeă tehnologiceă silentioaseă ină locul celor zgomotoase,
fonoabsorbtie, capotarea masinilor, ecranare, cabine fonoizolante, gruparea
masinilor)

 controlul medical (clinic si examinareăaudiometric )ăla angajare, în perioada

de adaptare(are durata de aprox. 3 luni) şiă apoi periodic (anual) al tuturor
persoanelor expuse,

 purtareaă echipamentuluiă deă protec ieă individuală (antifoane,ă c ştiă

protectoare).
Tabelul Limiteleă maximeă admiseă pentruă zgomotă laă locurileă deă munc ă cuă solicitareă
neuropsihic ă şiă psihosenzorial ă (aten ie,ă responsabilitate,ă decizie,ă constrângereă
temporal )ăcrescut ăşiădeosebit

Complexitatea Loculădeămunc Nivel admis de

muncii zgomot
Lech,z
dB(A)
Locuriă deă munc ă cuă  Laboratoareă deă încerc riă sauă 75
solicitareăneuropsihic ăşi depan ri
psihosenzorial ăcrescut  Cabine de supraveghere a
proceselor tehnologice
 Puncte vamale
ocuriă deă munc ă cuă  Studiouriă RTVă şiă 60
solicitareăneuropsihic ăşi cinematografice
psihosenzorial  Cabineă deă comand ă şiă controlă
deosebit (de ex.: dispecerat energetic,
dispecerat, mijloace de
transport rutier, feroviar,
naval)
 Laboratoareăpentruăm sur ri,ă
cercetareăşiăproiectare
 Birouri,ă înc periă cuă
calculatoare
 S liădeătratament
 Ghişeeă undeă seă lucreaz ă cuă
publicul, manipulare valori,
cartareăpoştal
 Înc periă pentruă redactareă înă
mass-mediaăscrisăşiăaudio
 Cabineteă medicale,ă s liă deă
studiu, clase, amfiteatre,
biblioteci
 S liădeăopera ieăşiătratament 50
 Ateliereădeăcrea ie
 S liă deă dirijareă şiă informareă
trafic aerian
 2.EXPUNEREA LA VIBRATII (TREPIDATII MECANICE);

Vibratiile cu frecvenţă joasă (40-150 Hz ) sunt transmise în sistemul mână-braţ, prin

intermediul uneltelor acţionate pneumatic, vibrante sau rotopercutante.
-induc după o perioadă de latenţă variind între 2,5 şi 30 ani, tulburări circulatorii arteriolare
cunoscute sub denumirea de sindrom Raynaud.
- proporţia muncitorilor afectaţi este de 40-50% din totalul celor expuşi (variaţii mari care ţin
de caracteristicile expunerii, factori individuali :vârstă, fumat, susceptibilitatea individuală precum şi de
purtarea echipamentului de protecţie individuală adecvat (ex.mănuşi izolante).

Activit iăprofesionaleăcuăexpunereălaăvibratiiătransmiseăinăsistemulămana-brat:
-tăiere, şlefuire, lustruire, perforare, finisare prin procedee mecanice /manuale pneumatice,
percutante, rotative (ex fierăstrău electric, ciocan pneumatic, polizor rotativ) etc,
- aceste activitati au loc frecvent în condiţii climatice macro-micro-ambientale nefavorabile
(frig, contact direct cu suprafeţe metalice reci, umede).
- manevrarea uneltelor vibrante solicită articulaţiile mâinii, prin posturi de lucru vicioase,
repetiţia mişcărilor, forţă crescută pentru acţionare uneltelor de lucru, prehensiunea de precizie şi în
consecinţă, riscul de suprasolicitari musculoscheletice,
-contactul mecanic tisular direct cu uneltele dure, poate favoriza scleroza aponevrotica
palmara Dupuytren sau riscul de tromboza a arterei cubitale .
-solicitările articulare de durată si expunerea la vibratii ), generează uzură şi reacţii
subsecvente inflamatorii, recunoscute a fi de etiologie profesională: ( SCC, osteoartrite, artroze cu
localizare la nivelul cotului, pumnului, metacarpofalangian).

Manifestari vasculare in expunerea la vibratii (white finger syndrom, hand-arm syndrom

Trepidaţiile transmise în sistemul mână-braţ, afecteaza în primul rând regiunea care primeşte
şocul: mâna care dirijează instrumentul de lucru vibrant.
Matricea de bioreceptori cutanati si sistemul arteriolar reactioneaza la vibratii si la contactul cu
frigul, prin crize de paloare palmo-digitale (mai frecvent falange distale la DIII-IV) brutal instalate (faza
sincopala) insotite de tulburari de sensibilitate exteroceptiva, scaderea fortei de prehensiune,
incoordonarea miscarilor mainii.
Durata crizei este de minute-ore fiind urmata de faza de recolorare dureroasa (edem,
tumefactie, coloratie violacee a dgetelor

Ipotezele producerii spasmului vascular nu sunt clar lămurite:

- acţiune directă asupra peretelui vascular cu modificarea reactivităţii acestora la
acţiunea vibraţiilor,
- alterări anatomo-funcţionale ale anastomozelor arteriovenoase,
- excitaţia centrilor vasomotori limitrofi,
- hipertonie vasculară cu sincope locale declanşate de catecolamine,
- leziuni neuropatice periferice.

Este posibil ca transmisibilitatea vibraţiilor în ţesuturile receptoare, să se realizeze prin

fenomenul de rezonanţă, care permite o amplificare internă necontrolată și cu efecte
distructive majore.
 Evolu iaăboliiăareălocăstadial:
- de la dureri şi crize ocazionale de paloare palmo-digitala, la modificări pronunţate
vasomotorii şi neurologice, musculare şi trofice cutanate, tulburări neurosensoriale,
care se pot extinde la distanţă.

3.AMBIAN AăCLIMATIC

Totalitateaăparametrilorăfiziciăclimaticiţăambian aăclimatic ăaăunuiălocădeămunc ă;

- temperatur aerului (T; oC),

- umiditatea relativa:UR(%)
- curen ii de aer: v=m/s
- radia iile calorice: T (oC ) medie radianta a suprafetelor

Sectoare industriale clasice caracterizate prin: microclimat cald (uscat sau umed):

-sticlărie, siderurgie, mine, cocserii, topitorii, vopsitorii, industria alimentară, fabrici de

zahar, de sapun, tabacarii dar mai ales unele operaţii din industria nucleară se
caracterizează printr-un risc crescut de suprasolicitare a termoreglarii.

Sectoare industriale caracterizate prin microclimat rece;

-navigatie, pescuit, imersie(munca subacvatica ), refrigerarea produselor alimentare,
producerea si manevrarea ghetii, a lichidelor criogenice( azotului lichid), munca in
constructii, industria forestiera, agricultura.

Bilan ulătermic:ăno iuniădeăhomeostazieătermic ;

Men inereaă temperaturiiă centraleă aă corpuluiă laă ună nivelă constant (37oC) ;
rezultatulă echilibruluiă dintreă termogenez ă şiă termoliz ă (reglaj prin mecanisme
fiziologiceăşiăcomportamentale).
Stabilitateaătemperaturiiăcentraleăaăcorpuluiă(Tc)ăimplic ăechivalen aădintre:
- produc iaădeăc ldur : arderi metabolice,ăactivitateăfizic
- pierdereaă deă c ldur ă c treă exterior:ă prină c ileă respiratoriiă (convec ie*,
evaporare**),ăschimburiălaănivelulăpieliiă(conduc ie***, radiere****, evaporare).

*
Convec ieă = transfer de căldură între un corp şi fludiul ce-l înconjoară (ex. aerul ambiant). Ex. imersia
totală sau parţială a corpului în apă este susceptibilă de a antrena o deperdiţie calorică. Schimburile termice
prin convecţie cu aerul atmosferic se produce la nivelul pielii şi al căilor respiratorii.
**
Evaporarea = la nivelul căilor respiratorii se produce prin saturarea în vapori de apă a aerului expirat
(UR de 80-90%) şi este funcţie de presiunile parţiale ale aerului inspirat-expirat, debitul ventilator şi
indirect de metabolism. Evaporarea cutanată se produce prin două mecanisme :secreţia galndelor
sudoripare şi prin “perspiraţii insensibile” (difuzie transepidermică - mecanism strict pasiv reprezentnd 7-
15% din producţia internă a corpului). Activarea glandelor sudoripare este un proces activ şi constituie cel
mai important mecanism termolitic. Este singurul mecanism eficient atunci când temperatura ambiantă
depăşeşte 38o C.
***
Conduc ie = schimb de căldură cu mediul ambiant prin transmisia dintre două corpuri solide aflate în
contact. Ex: între piele şi vestimentaţie (haine, încălţăminte, puncte de sprijin pe scaun sau unelte
manipulate)
ECUATIA BILANTULUI TERMIC (ECHILIBRUL TERMIC);

T= Cresp.+ Eresp. + K+ C + R + E

- T:ătermogenez ăînăinteriorulăcorpuluiăcompensat ăprin:

- schimbulădeăc ldur ălaănivelărespiratoră(convec ieă+ăevaporare)
- schimburiă laă nivelulă pieliiă prină :conduc ieă (K),ă convec ieă (C),ă radiereă (R),ă
evaporare (E).

Echilibrul termic depinde de:

- parametrii (fizici) care compunăambian aăclimatic ăaăunuiălocădeămunc :

- factorii individuali :tipulă metabolismuluiă şiă ală vestimenta iei,ă regimulă deă
transpira ie,ătemperaturaăpielii,ăvaloareaăefortuluiăfizic.

Termoreglareaăuman :ămecanismeăfiziologice:

Homeotermia (temperaturaăcentral ăîntreă36.1-37.2oC = 97-99oF)

a. reglareăvoluntar ăcomportamental )
b. reglareăbazat ăpeăsistemulănervosăautonomăşiădeănatur ăreflex .

Percep iaă unuiă inconfortă termică (cald)ă declanşeaz ă r spunsuriă adaptativeă deă
natur ăcomportamental ăprecum:

- modificareaăvestimenta ieiă(dezbr care)

- îndep rtareaădeăsursaădeăc ldur
- modificareaăvoluntar ăaăniveluluiădeăefortă(activitate)
- ingestiaădeăap ăsauădeăalimenteăcuătemperaturiăparticularămaiăsc zute

Integrareaă informa iiloră termiceă perifericeă (termoreceptoriă cutana i)ă laă nivelulă
hipotalamusuluiă declanşeaz ă peă caleă reflex ă oă serieă deă rec iiă fiziologiceă
compensatorii:

- creştereaămetabolismuluiă(termogenez )ăprinăfrisonărepetat
- varia iiăaleădebituluiăsanguinăperiferică(vasoconstric ieăînăluptaăcontraăfriguluiăşiă
vasodilata ieăpentruăeliminareaăsurplusuluiădeăc ldur )
- activareaăsecre ieiăglandelorăsudoripareăînăexpunereaălaăc ldur ăexcesiv .

****
Iradiere: toate corpurile emit radiaţii electromagnetice purtătoare de energie. Pielea umană a cărei
temperatură variază între 33-36oC emite radiaţii cu lungimea de undă de ordinul 9,4 m (domeniul
infraroşu). Pielea umană, indiferent de gradul de pigmentare, are o emisivitate şi o putere de absorbţie (în
domeniul IR) foarte apropiate de 1, independent de lungimea de undă.
 Reglarea vasomotorie

În ambianţa termică neutră, debitul sanguin cutanat are particularitatea de a fi de

aproximativ 10 ori mai crescut decât debitul necesar nutriţiei ţesuturilor (această
disproporţie reflectă funcţia de transfer al căldurii dintre interiorul corpului şi suprafaţa
sa).
Debitul sanguin cutanat poate varia enorm în special la nivelul extremităţilor (factor
de ordinul 75), adaptabilitate asigurată prin vasomotricitate (contracţia sau relaxarea
musculaturii netede din peretele vascular subcutanat).
Existenţa anastomozelor directe arterio-venulare intens inervate simaptic (acţiune
vasoconstrictoare), permite în condiţii de temperatură crescută, deschiderea lor
progresivă cu augumentarea debitului sanguin cutanat.
Concomitent cu modificările vasculare periferice, au loc remanieri adaptative
funcţionale şi la nivel cardiac (creşterea debitului sanguin din teritoriul splahnic către
muşchii în activitate şi ţesuturile subcutanate) în special sub acţiunea sistemului nervos
ortosimpatic.

Mecanismeădeăreglareăaăvasomotricit ii
Reglarea tonusului vasomotor se face prin :
- influxuri nervoase centrale
- efectul local direct al temperaturii cutanate
- reglareă activ ă pentruă vaseleă deă rezisten ă (arteriolele)ă înă timpă ceă vaseleă deă
capacitateă(venele)ăauănumaiăconstric ieădeătipăpasiv.

Reglareaătranspira ieiă
Glandele exocrine (alături de glandele lacrimale şi salivare), glandele sudoripare în
număr total de 1.5-4 milioane (răspânduire inegală pe suprafaţa corpului) eliberează
sudoarea la nivel cutanat printr-un proces activ de secreţie (glomerul) şi de reabsorbţie
(ioni) la nivelul canalului excretor.
Reglarea excreţiei sudorale este dependentă de temperatura corpului (la temperaturi
ambiante constante, debitul sudoral este o funcţie liniară a temperaturii centrale care
variază însă cu intensitatea efortului fizic şi temperatura mediului ambiant.
La un subiect expus timp de mai multe ore la o ambianţă caldă şi umedă, secreţia de
sudoare scade treptat probabil printr-un mecanism de oboseală a glandelor sudoripare
(hidromeioză) care explică instalarea hipertermiei.

Adaptareaălaăc ldur
Prin expuneri repetitive la căldură omul dezvoltă mecanisme adaptative de tip
fiziologic şi comportamental care îi permit ameliorarea toleranţei subiective şi obiective
la microclimatul în care munceşte.

Supraveghereaămedical ăînăperioadaădeă“aclimatizare” :
Adaptarea organismului uman la condiţii microclimatice non-favorabile (ex.
ambianţă caldă şi umedă) se numeşte “aclimatizare” şi se instalează relativ rapid
(aproximativ 9 zile). Aclimatizarea rezultă din adecvarea mecanismelor rapide
termoreglatorii (ex. termoliză prin evaporarea transpiraţiei) în condiţiile unui aport
hidroelectrolitic şi a unei vestimentaţii corespunzătoare. Perfectarea şi stabilitatea
mecanismelor complexe reglatorii se realizează într-o perioadă mai lungă (de aproximativ
4-6 luni) prin participare hemodinamică, volemică, osmotică, sudorală şi nervos centrală
(hipotalamică).
Etapa imediat următoare angajării (ex. în industria siderurgică, fabrici de zahăr,
vopsitorii textile, spălătorii etc.) trebuie atent supravegheată medical (consiliere şi
monitorizarea parametrilor fiziologici de răspuns pentru evitarea suprasolicitării
mecanismelor termoreglatorii cu disconfort termic, crampe musculare, deshidratare,
sincopă sau şoc caloric).
Monitorizareaă parametriloră deă r spunsă fiziopatologică înă perioadaă de
aclimatizare
 Dinamicaăşiă amploareaăparametrilorădeăr spunsăcardiocirculator: frecvenţa
cardiacă, tensiunea arterială, vasodilataţia periferică (cutanată), eventual diureza
prin raportare la parametrii climatici (temperatură, UR, radiaţii calorice, viteza
curenţilor de aer), dar şi la efortul fizic (muncă statică sau dinamică, ridicarea şi
transportul de sarcini grele).
Menţinerea acestor parametri cât mai apropiat de valorile bazale, indică o bună
aclimatizare.
 Regimulăsudoralăşiăsenza iaădeăsete: evaporarea transpiraţiei pe suprafaţa pielii
se dovedeşte cel mai eficient şi singurul mecanism de termoliză atunci când
temperatura ambientală depăşeşte 35oC. Pe durata unui schimb de lucru (muncă
fizică în ambianţă caldă), se pot pierde 6-8 litri de apă prin transpiraţie. Un regim
sudoral uniform cu pierderi sub 0,6-0,8 l/oră (compensate printr-un aport
suficient reglat prin senzaţia de sete) indică o bună funcţionare a mecanismelor
adaptative.
 Modific rileă termiceă centraleă şiă periferice. Acumularea de căldură (rezultată
din contracţia musculară şi insuficienţa mecanismelor de termoliză) în “nucleul
central” al organismului expus (munca în ambianţă climatică nefavorabilă se
traduce prin: creşterea temperaturii centrale (peste 37,5oC), modificări termice
cutanate (peste 31,5-33,5oC la nivelul frunţii cu o diferenţă mai mare de 2-3oC
faţă de temperatura cutanată de la nivelul extremităţilor). Stabilitatea temperaturii
centrale (măsurată sublingual) indică o bună aclimatizare.
 Percep iaă termic ă subiectiv după scala: foarte cald – cald – senzaţia de bine
termic – răcoare – rece. Indică răspunsul individual psihoperceptual al nou
angajatului care ar trebui comparat cu “predicted mean vote” ca indicator
subiectiv global pentru confortul termic al grupului ocupaţional.
 Indicatori de laborator:
- scăderea concentraţiei NaCl în lichidul de transpiraţie şi urină (perfectarea
mecanismelor de reasorbţie tubulară cu menţinerea izoioniei);
- scăderea numărului de eozinofile în sângele periferic (eozinopenia ca indicator de
aclimatizare!).
Esteăimportantădeăprecizatăc ăprocesulădeăaclimatizareăesteătotăatâtădeărapidă
caă şiă procesulă inversă deă pierdereă ală acesteiaă laă întrerupereaă munciiă înă
microclimatulă cald.ă Revenireaă laă lucruă dup ă concendiiă deă odihn ,ă concediiă
medicaleă cuă durat ă maiă mare de 15-20ă zile,ă presupuneă reluareaă m suriloră
tehnico-organizatoriceăşiămedicaleădestinateă(re)aclimatiz rii.
 Cauzeăgeneraleăaleăneadapt riiă(non-aclimatiz rii):
 vârsta (sub 18 ani sau peste 45 ani);
 greutatea corporală (obezitate sau deficit ponderal);
 capacitate sudorală diminuată prin:
- absenţa sau hipoplazia glandelor sudoripare (displazie ectodermică ereditară),
- polineuropatii (atingeri neurovegetative în diabetul zaharat, etilismul cronic),
- hipotiroidie,
- substanţe medicamentoase: anticolinergice (atropină), psihotrope (barbiturice,
fenotiazine, IMAO, antidepresive triciclice, antihistaminice,
- stări de deshidratare induse de diuretice.
 pierderi excesive de săruri prin sudoare (ex. în mucoviscidoză);
 stări de convalescenţă / post infecţii acute sau intervenţii chirurgicale;
 stări febrile;
 consum de alcool imediat înaintea expunerii.

Contraindica iileă medicaleă pentruă angajareaă înă profesiiă (munci)ă caracterizateă

prin microclimat cald (temperaturi ambientale crescute)
- bolile cronice ale aparatului cardiovascular,
- litiaza renală,
- insuficienţa corticosuprarenală,
- hipertiroidie,
- dermatoze cronice,
- ulcer gastric sau duodenal.

Recomand riămedicaleăşiătehnico-organizatorice în perioada de aclimatizare

 Expunere progresivă (4 ore/zi cu creştere progresivă; 0,5 oră/zi) până la durata
integrală de 8 ore/zi);
 Acordarea de pauze recuperatorii frecvente şi cu durată suficientă pentru
refacerea capacităţii de termoreglare;
 Amenajarea de camere răcoroase (aer condiţionat) pentru odihnă, prevăzute cu
mobilier corespunzător (pat, scaune, banchete);
 Purtarea unui echipament de lucru adecvat (calcularea indicelui de izolaţie al
vestimentaţiei, indice de absorbţie al transpiraţiei). În general, sunt recomandate
halate din bumbac, larg croite şi de culoare deschisă.
 Asigurarea unei bune ventilaţii generale (climatizarea aerului, crearea de curenţi
de aer, duşuri sau perdele de apă în proximitatea surselor de căldură);
 Asigurarea aportului de lichide: apă cu conţinut în NaCl de 1-2,5 g/l care va fi
consumată fracţionat: 250 ml la fiecare 15 minute. Temperatura apei va fi în
medie de 16-18oC, iar cantitatea consumată pe schimbul de lucru nu va depăşi 5-
6 litri/persoană.

Consiliereămedical
 Declararea oricărui simptom/senzaţie de disconfort termic, alte semne generale
(oboseală, palpitaţii, edeme gambiere, ameţeli);
 Consumul lichidelor acordate pe durata muncii;
 Alimentaţie “dietetică” fără alcool, exces de grăsimi;
 Reducerea efortului fizic şi psihic pe durata celor 16 ore de viaţă în mediul non-
profesional.

Efectele microclimatuluiăăindustrialăasupraăs n t ii

Expunereaă laă c ldur ă poateă generaă efecteă patologiceă prină dereglareaă

mecanismelor fiziologice raglatorii implicate:
a. Efecteărezultateădinătranspira ieăabundent ăşiăprelungit :
- deshidratare
- deficit electrolitic cu instalarea crampelorădeăc ldur ă
- epuizareătermic ă(heatăexhaustion)
b. Efecte rezultate din vasodilata iaăcutanat ăexcesiv :ă
- sincopaădeăc ldur
c. Efecte asociate rezultate din decompensarea sistemului termoreglator;
-socul caloric

1.DESHIDRATAREA
Producţia orară de sudoare poate atinge 0,75 l/h la un subiect non-acliamtizat şi de
1,2 –2 l/h la un subiect aclimatizat sau/şi fizic antrenat.

Când pierderile hidrice nu sunt compensate printr-un aport echivalent de lichide se

poate instala starea de deshidratare de diferite grade agravând efectele expunerii la
căldură.

2.DEFICITUL IONIC SI CRAMPELE DE CALDURA ;

Un subiect aclimatizat (valoarea sărurilor din transpiraţie este diminuata de la 4 g/l la

aproximativ 1g/l) care are un regim alimentar normal (aprox. 12 g sare/zi) nu ar trebui să
prezinte dezechilibre ionice importante.
Administrarea de lichide bogate în sare şi hipertonice (în raport cu plasma sanguină)
nu este indicată (poate avea efecte contrarii prin întârzierea evacuării gastrice şi
prelungirea reabsorbţiei).
Crampele calorice (cod 992.2:Clasificarea Internaţională a bolilor) sunt atribuite
totuşi unor deficite ionice (dificil de explicat).
Circumstanţe de apariţie:
- După mai multe ore de muncă fizică grea cu sudaţie abundentă şi absorbţia unor
cantităţi mari de apă
- Apar la locul de muncă sau după încetarea lucrului având un timp de latenţă relativ
scurt.

Patogenie
 Contextul instalării şi dispariţia rapidă după administrarea de NaCl sugerează un
dezechilibru hidric şi electrolitic. Simptome:
-contracţii musculare în general bilaterale ale muşchilor implicati in efortul depus (în
special ai membrelor inferioare), dureroase, cu durată de 1-2 minute, eventual în cicluri
repetitive.
Tratament: repaus într-o încăpere răcoroasă, rehidratare cu supliment de săruri pe cale
orală (soluţii de 0,1% săruri; ¼ linguriţă sare în 250 ml apă) sau în perfuzie (1 l soluţie
0,9% de ser fiziologic în 1-3 ore) sau direct i.v. 10-20 ml soluţie hipertonă 23,5% NaCl.

3. SINCOPA DE CALDURA

Reducerea debitului sanguin cerebral prin ;

-hipovolemie (transpiratie excesiva, aport hidric scazut)
-efort fizic crescut in ambianta calda
-edeme hidrostatice (vasodilatatie periferica; mai accentuata la femei cu varice gambiere)
Se manifesta prin :
-lipotimie
-tahicardie
-hipotensiune
-hipertermie
-paloare, tegumente (reci) transpirate

4.SOCUL CALORIC;
-este manifestare grava; mortalitate 10% (afectiuni cardiace si vasculare, obezitate,
salariati in varsta, cu boli cronice, alcoolism, lipsa aclimatizarii, stari de deshidratare)
-se produce mai frecvent in sezonul cald si/sau in zone geografice tropicale(ambianta
climatica excesiv de calda ; >33,4C si umeda, conditii de munca fizica grea)
Patogenie
- epuizarea mecanismelor termoreglatorii centrale (termoliza anulata prin reducerea
activitatii gl. sudoripare si a evaporarii transpiratiei),
- se produc leziuni anoxice viscerale (prin colaps circulator) si prin prin
hipertermie(degenerescente neuronale, inactivari-denaturari proteice/enzimatice) .

Clinic;
-stare prodromala: greturi, ameteli, slabiciune, crampe musculare, sincopa
-hiperpirexie(41-43 C)
-tegumente uscate (anhidroza) palide sau cianotice, reci
-modificari ale starii de constienta, confuzie, delir,convulsii, stare de colaps- coma
profunda
-hipotensiune arteriala severa
-tahicardie cu puls periferic filiform
-oligoanurie;semn de gravitate

Tratament
In urgenta:
-scoaterea din mediul cald (camera racoroasa)
-scaderea temperaturii corpului(imersie in apa rece, impachetari reci, dusuri de aer rece)
-masurarea Tc la fiecare minut( se intrerupe racirea la T=39C)
-masaj energic al extremitatilor
In spital
-corectie volemica
-monitorizare si sustinerea functiilor vitale(analeptice, vasopresoare - dopamina)
-oxigenoterapie

ILUMINATULăăLAăUNăLOCăDEăMUNC

Toate spaţiile interioare şi exterioare ale unui obiectiv economic în care se

lucrează sau care sunt accesate de subiecţi umani, trebuie să fie iluminate corespunzător,
pentru asigurarea securităţii şi pentru evitarea suprasolicitărilor vizuale, oculare şi
generale.
Abilităţile ochiului uman (performanţă mai mare decât a unei videocamere),
precum acuitatea vizuală, sensibilitatea la contraste, percepţia culorilor, percepţia mişcării
şi a distanţelor, sunt esenţiale pentru aptitudinea de a presta munci numite de precizie.
Solicitările analizatorului vizual interesează acomodarea, convergenţa,
discriminarea cromatică şi, mai ales, acuitatea vizuală şi sunt în strânsă dependenţă de:
cantitatea şi calitatea iluminatului (ingineria iluminării locului de muncă).

Tipuri de iluminat. Obiective.

Iluminatul se va realiza cu lumină naturală sau lumină artificială de la surse
electrice incandescente sau fluorescente. Se va folosi unul din următoarele sisteme de
iluminat:
a) iluminat general uniform (natural, artificial sau mixt);
b) iluminat general localizat (artificial sau mixt);
c) iluminat combinat (iluminat general plus iluminat artificial local sau localizat).
Cantitativăşiăcalitativ,ăunăiluminatăoptimătrebuieăs ăasigureăurm toareleă
obiective:
- deplasare sigură şi facilă a personalului şi/sau a maşinilor
- evitarea “efectului de tunel” cu definire clară a spaţiului
- stimularea atenţiei şi a concentrării pe suprafaţa de lucru
- un bun echilibru între direcţional şi difuz al fasciculului luminos
- culori agreabile “naturale”
- încurajarea curăţeniei
- anularea riscului de incendiu şi electrocutare.
Iluminatulă naturală esteă preferată cuă condi iaă asigur riiă uneiă cantit iă
suficienteă(esteăînăfunc ieădeăanotimp,ăzon ăgeografic ,ăorarulădeălucru,ăamplasareaă
şiădimensiunileăsuprafe elorăvitrate.

Lumina natural ăareăurm toareleăavantaje:

- corespunde exact spectrului ochiului
- asigură percepţia reală a culorilor
- are efecte fiziologice şi psihologice benefice
- efect bactericid (prin radiaţiile ultraviolete)
- permite economia de energie
- asigură contactul firesc cu lumea exterioară.

Condi iileăunuiăiluminatăartificialăoptim:
- intensitate suficientă (asigurarea nivelului minim necesar(in lx)) conform normelor de
medicina muncii);
- difuziune optimală;
- uniformitate;
- absenţa fenomenului de ebluisare (orbire);
- evitarea reflexiilor / stralucirilor in campul vizual;
- redarea culorilor suprafeţelor;
- facilitati pentru o buna întreţinere.

Oă suprafa ă mat ă vaă asiguraă oă reflectareă difuz ă aă luminiiă înă timpă ceă
suprafa aălucioas ăvaăantrenaăoăreflexieătotal :

Suprafa aămat Suprafa aăsemilucioas Suprafa aălucioas

Iluminatul general uniform se va folosi acolo unde se execută activităţi similare pe

toată suprafaţa încăperii, sau când poziţia locurilor de muncă sau a persoanelor în timpul
lucrului se modifică frecvent, sau când există exigenţe deosebite de igienă.
Iluminatul general localizat se va folosi la locurile de muncă care necesită niveluri
de iluminare diferite, ex deasupra maşinilor sau a meselor de lucru, sau cand iluminatul
local nu se poate realiza.

Iluminatul combinat se va folosi la locurile de muncă unde sunt necesare niveluri

de iluminare diferite (în general, mult mai mari decât restul încăperii) şi nu există
impedimente în realizarea iluminatului local sau localizat, precum şi în cazul în care exist
cerinţe speciale de calitate a iluminatului, care nu pot fi obţinute de la iluminatul general.
Instalaţiile de iluminat din spaţiile de lucru interioare şi exterioare se vor realiza
cu corpuri de iluminat ce au grile de protecţie corespunzătoare mediului în care se
utilizează (umiditate, agenţi corosivi, pericol de explozie sau incendiu).
Pentru lucrurile vizuale de precizie se va prevedea un nivel de iluminat minimal,
conform standardelor legislative de medicina muncii.