UNIVERSITATEA „SPIRU HARET"

FACULTATEA DE MANAGEMENT
Specializarea: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Disciplina: Proiecte de contabilitate şi informatică

TEMA:
Contabilitatea stocurilor de mărfuri
la S.C. BILLA SRL

Conducător ştiintific:
Lector.univ.dr. PISLEAG ANA
STUDENT:
BELCIU (IFRIM) SIMONA
Nume catalog, (nume căsătorie), prenume

Forma de învăţământ: FR
Centrul tehnologic Piatra Neamţ
Email – vasile_ciurdea@yahoo.com

2010/2011
 2 / 31

CUPRINS

CAPITOLUL 1:
STOCURILE ŞI PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE

1.1 Cadrul general de prezentare şi tipologia stocurilor şi producţiei

în curs de execuţie
1.2 Tipologia stocurilor şi producţiei în curs de execuţie

CAPITOLUL 2 :
ANALIZA STOCURILOR LA SC BILLA ROMANIA SRL

2.1 Analiza dinamicii şi structurii stocurilor finale

2.2 Analiza stocului mediu de mărfuri pe departamente şi pe total
activitate
2.3 Analiza duratei medii de rotaţie a stocului mediu
 INTRODUCERE

Într-o lume a afacerilor din ce în ce mai activă, performanţele întreprinderii sunt

aşteptate de către partenerii acesteia - acţionari, bănci, analişti financiari, furnizori, creditori
etc.
Ansamblul activităţilor sale, traduse în limbaj contabil, face, într-o primă etapă,
obiectivul unor verificări interne, efectuate de către controlori de gestiune sau auditori interni,
care intervin în domeniul gestiunii afacerilor întreprinderii; ei contribuie la ameliorarea
organizării întreprinderii şi, prin aceasta, a capacităţii de a atinge obiectivele stabilite de către
conducerea întreprinderii.
Fiabilitatea informaţiilor financiare şi contabile, sintetizate în situaţiile financiare, este
apoi validată de către un profesionist contabil, având calitatea de auditor sau expert contabil,
acesta nu mai reia verificările deja realizate în interiorul întreprinderii, verificări a căror
amploare variază în funcţie de talia întreprinderii.
Am ales tema ”Contabilitatea stocurilor de mărfuri la S.C. BILLA SRL” întrucât nu
doresc să prestez numai servicii contabile de ţinere a evidenţei contabile ci să încerc să trec la
activitatea cea mai complexă din domeniul financiar - contabil, auditul şi certificarea
bilanţului contabil.
Important pentru un practicant al profesiei financiar - contabile este să aibă în vedere
că în afara activităţii ce o desfăşoară cotidian şi care cuprinde operaţiuni cu un grad sporit de
repetabilitate - ducând astfel la un relativ ”confort intelectual” - există nevoia de a urmări, de
a fi la curent şi de a ”sonda” noi domenii fie şi în condiţiile în care nu se întrevede în viitor
posibilitatea aplicării lor.
Este firesc ca generaţia actuală să-şi dorească să dispună cât mai curând de condiţiile
confortului pe care le oferă producţia şi serviciile economiei contemporane. Totodată, însăşi
dezvoltarea producţiei şi a serviciilor impune incitarea consumului astfel că este dificil de
stabilit dacă producţia stimulează consumul, sau cererile consumatorilor impulsionează
producţia.

Capitolul 1:
STOCURILE ŞI PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE

1.1 Cadrul general de prezentare şi tipologia stocurilor si producţiei în curs de execuţie

Stocurile şi producţia în curs de execuţie cuprind ansamblul bunurilor şi serviciilor

din cadrul unităţilor patrimoniale, având următoarea destinaţie:
• de a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie;
• de a fi consummate la prima lor utilizare.
Din punct de vedere contabil, stocurile şi producţia în curs de execuţie fac parte din
categoria activelor circulante (mijoace circulante).

Activele circulante sau mijloacele circulante cuprind ansamblul bunurilor şi

serviciilor din cadrul unităţii patrimoniale care intervin în ciclul de exploatare al agentului
economic, având următoarele caracteristici principale:
• participă, de regulă, la un singur ciclu de producţie, cu excepţia obiectelor de
inventor, consumându-se la prima lor utilizare;
• îşi transmit valoarea dintr-o dată, printr-o singură participare la ciclul de producţie;
• se află într-o continuă mişcare valorică;
• intră şi ies din procesul economic, de mai multe ori în cadrul circuitului
economic,reînnoindu-se permanent, în funcţie de specificul participării lor la
activitatea economică;
• sunt destinate a fi vândute în aceeaşi stare, sau după prelucrarea lor in procesul de
producţie.

1.1.1. Pe parcursul circuitului lor economic, activele circulante îmbracă forme şi

au roluri diferite, parcurgând următoarele faze:
1. faza de aprovizionare;
2. faza de producţie;
 3. faza de desfacere (de comercializare).

1. Faza de aprovizionare. este faza în care banii se transformă în stocuri primare,

adică, cu ajutorul banilor, agentul economic achiziţionează materii prime, material, etc;,
necesare activităţii:
B  Sp

În care: B - bani investiţi în producerea bunurilor economice;

Sp - stocuri primare.

2. Faza de producţie este faza în care stocurile primare parcurg pe rând mai multe
subfaze, pornind de la cheltuieli de producţie, produse în curs de fabricaţie şi, în final,
obţinându-se produsele finite:

Sp  CHp -> Pcf -> Pf

În care: Sp - stocuri primare;
CHp - cheltuieli de producţie
Pcf - produse în curs de fabricaţie
Pf - produse finite

3. Faza de desfacere (de comercializare ) este faza prin care produsele finite, prin
intermediul pieţei, se transformă din nou în bani, agentul economic putând relua în
felul acesta procesul economic.

Pf  B’

În care: Pf - produse finite

B' - bani rezultaţi din vânzarea pe piaţă a produselor finite.

Pentru ca activitatea economică desfăşurată să fie considerată eficientă, trebuie

respectată condiţia:
B’ > B

Se are în vedere că B' trebuie să asigure atât acoperirea tuturor cheltuielilor de

producţie şi desfacere, cât şi obţinerea unei cote de profit, ca venit fundamental al
întreprinzătorului.
Circuitul pe care îl parcurg, de regulă, activele circulante este următorul:

B  Sp  CHp  Pcf  Pf  B'

Activele circulante (mijloacele circulante) reprezintă, deci, ansamblul de bunuri şi

valori economice, care intervin pe termen scurt ( sub un an ) în ciclul de exploatare al
agentului economic, forma şi funcţionalitatea lor în cursul circuitului economic prezentându-
se în următoarea structură:
1. Active circulante sau mijloace circulante material;
2. Active circulante sau mijloace circulante în decontare ( creante );
3. Active circulante sau mijloace circulante baneşti şi plasamente de trezorerie.
 1. Active circulante materiale sunt cunoscute şi sub numele de stocuri şi producţie în
curs de execuţie, respectiv, sunt bunuri şi valori economice, care prin natura şi destinaţia lor,
sunt folosite pentru asigurarea continuităţii activităţii economice.

De regulă, în literatura contabilă de specialitate, stocurile sunt grupate în două mari

categorii:

a) Rezerve pentru producţie , respectiv, stocuri sau mijloace circulante pentru

producţie, care includ următoarele elemente de active:
• Materiile prime;
• Materialele consumabile;
• Obiecte de inventor;
• Baracamente şi amenajări provizorii;
• Producţia, lucrările şi serviciile; în curs de execuţie.

b) Rezerve pentru circulaţie, respectiv, stocuri sau mijloace circulante din sfera
circulaţiei, care cuprind următoarele elemente de activ:
• Semifabricate;
• Produse finite;
• Mărfuri;
• Ambalaje;

Producţia în curs de execuţie reprezintă, la rândul ei, producţia care nu a trecut

prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi
produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice, sau necompletate în întregime.
De asemenea, în cadrul producţiei în curs de execuţie se cuprind lucrările şi
serviciile , precum şi studiile în curs de execuţie sau neterminate.
Tot în categoria stocurilor şi producţiei în curs de execuţie se cuprind şi bunurile
aflate în custodie, în prelucrare sau în consignaţie la terti, care sunt considerate ca fiind
proprietatea unităţii patrimoniale care le deţine, care se înregistrează distinct în contabilitate,
pe categorii de stocuri.
Deţinerea de valori materiale şi băneşti, sub orice formă şi cu orice titlu, a oricăror
drepturi şi obligaţii patrimoniale, precum şi efectuarea de operaţiuni patrimoniale fără
înregistrarea lor în contabilitate, sunt interzise.

Astfel, este necesar ca unităţile patrimoniale să asigure următoarele:

a) Recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în patrimoniul unităţii şi

înregistrarea lor la locurile de depozitare.
Bunurile materiale primate pentru prelucrare, în custodie au în consignaţie, se
recepţionează şi se înregistrează distinct ca intrări în gestiune şi, de asemenea, în
contabilitate, valoarea acestor bunuri înregistrându-se cu ajutorul conturilor în afara
bilanţului.

b) În situatia unor decalaje ivite între aprovizionarea şi recepţia bunurilor, care se

dovedesc a fi în mod cert în proprietatea unităţii patrimoniale, se procedează astfel:
• Bunurile material aflate în curs de aprovizionare sau sosite şi nerecepţionate
se înregistrează distinct în contabilitate, ca intrare în patrimoniu;
 • Bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gesiune, atât la locul
de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor
însoţitoare;

c) În cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se înregistrează

ca ieşiri din patrimoniu, nemaifiind considerate proprietatea unităţii patrimoniale, astfel:
• Bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în
contabilitate, în conturi în afara bilanţului;
• Bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieşiri din gestiune, atât la
locurile de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care
confirmă ieşirea din gestiune, potrivit legii;

d) Bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze de reserve de proprietate se

înregistrează la intrări şi respective la ieşiri, atât în gestiune, cât şi în contabilitate, potrivit
contractelor încheiate.

1.2 Tipologia stocurilor şi producţiei în curs de execuţie

Tipologia stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, respectiv clasificarea lor, au la

bază sursa de provenienţă a acestora, fundamentată la rândul ei, în baza următoarelor criterii:
• Destinaţia economică;
• Natura sau starea fizică;
• Faza procesului (cicluri) de exploatare;
• Locul de formare al gestiunilor.
Sursa de provenienţă grupează stocurile în două mari categorii:
• Stocuri propriu-zise sau stocuri procurate cu titlu oneros (cumparate);
• Stocuri fabricate (construite).

1. Stocurile propriu zise (stocurile cumpărate):

a) După criteriul destinaţiei economice şi stării fizice, prezintă următoarea structură:

• Materii prime;
• Materiale consumabile (furnituri): -Material auxiliare;
-Combustibil (tehnologic, energetic, gospodăresc);
-Piesele de schimb;
-Material pentru ambalat;
-Seminţe şi material de plantat;
-Furaje;
-Alte material consumabile.
• Obiecte de inventor;
• Aracamente şi amenajări provizorii;
• Animale şi păsări;
• Mărfuri;
• Ambalaje.

b) După locul de formare a gestiunilor:

• Stocuri din patrimonial propriu:
 Stocuri aflate în depozitele titularului de patrimoniu;
  Stocurile în curs de aprovizionare sau sosite nerecepţionate;
 Stocuri sosite fără factură;
 Stocuri livrate, dar nefacturate;
 Stocuri aflate la terti.
• Stocuri care nu fac parte din patrimonial propriu:
 Stocuri primate spre prelucrare;
 Stocuri în custodie;
 Stocuri în consignaţie.

2) Stocurile fabricate (construite) au ca principal criteriu de clasificare faza ciclului

de exploatare şi cuprind:
• Produsele:
Semifabricate;
Produse finite;
Produse reziduale.
• Producţia în curs de execuţie

CAPITOLUL 2:
ANALIZA STOCURILOR LA SC BILLA ROMÂNIA SRL

2.1. Prezentarea societăţii:

Anii ’50 – Pianistul Karl Wlaschek deschidea in Viena, primul
magazin de produse cosmetice in regim discount, cu un spatiu de vanzare
de doar 40 de mp.

Anii ’60 - Numarul magazinelor ajunge la 45, strategia de discount

fiind aplicata si in domeniul alimentar. In 1961, magazinul primeste
numele BILLA – magazin ieftin (lb ger. - Billiger Laden).

Anii ’70 – Este infiintat propriul departament de carne, sub

denumirea de Andert Fleischwaren AG, ceea ce a permis aprovizionarea
filialelor cu carne proaspata la preturi foarte mici.

Anii ’80 - Expansiunea este in continua crestere. Numarul de filiale

ajunge la 331 iar numarul angajatilor la peste 3.300. Parte importanta a
povestii de succes BILLA, este infiintarea si a departamentului de
Delicatese, ce ofera o mare varietate de specialitati din branzeturi si
mezeluri atat de provenienta locala cat si internationala.
 Anii ’90 – BILLA este achizitionata de grupul german REWE si
marcheaza expanisunea BILLA si in afara granitelor Austriei, prin
deschiderea primelor magazine in Cehia.

In prezent, BILLA opereaza in Austria peste 1.000 de magazine

fiind cel mai important comerciant din aceasta tara.

BILLA in Europa

REWE International AG, este entitatea ce opereaza magazinele BILLA din afara
granitelor Austriei, in tari precum Italia, Cehia, Slovacia, Croatia, Ucraina, Bulgaria, Rusia si
Romania. La nivel international, REWE International AG are un numar total de 65.692
angajati care lucreaza in aproximativ 3.600 de magazine. In anul 2008 cifra de afaceri a
companiei a crescut la 10.93 miliarde de euro.

Compania este parte a REWE Group unul dintre cele mai importante grupuri din
Europa care activeaza in retail si turism. In prezent, 320.000 de angajati lucreaza in cadrul
REWE Group in 16 tari europene, iar cele aproximativ 15.000 de magazine au generat o cifra
de afaceri de peste 50 miliarde de euro.

REWE International AG are sediul central in Wiener Neudorf, sudul Austriei, si

opereaza retelele BILLA, MERKUR, PENNY, BIPA si ADEG precum si alte branduri
proprii. Compania este de asemenea activa pe piata de turism din Austria, prin BILLA
Reisen, JAHN REISEN, MERKUR Ihr Urlaub si PENNY PACK´N´GO

Scurta istorie BILLA Romania

Anul 1999 – BILLA deschide portile primului sau magazin in

Romania pe data de 4 februarie, in cartierul bucurestean Titan. Tot in
1999, BILLA isi incepe expansiunea si in provincie prin deschiderea
magazinului din Constanta.
Anul 2004 – Numarul filialelor operate de BILLA ajunge la 13 unitati
si isi consolideaza astfel pozitia de lider pe segmentul de supermarkuri din
Romania. In acelasi an, este lansata marca proprie Clever, care in scurt
timp devine una dintre cele mai cunoscute marci proprii din comertul
autohton.
Anul 2007 – Pozitia de lider pe piata romaneasca este sustinuta
printr-o ampla campanie de imagine, care reconfirma valorile ce au
consacrat BILLA: prospetime si calitate la cele mai bune preturi!
Anul 2008 – BILLA lanseaza cu succes conceptul BILLA Plus, care
reprezinta un avantaj pentru cei ce achizitioneaza mai multe bucati din
acelasi produs.
Anul 2009 – BILLA implineste 10 ani de activitate pe piata din Romania, aniversare
celebrata printr-o ampla campanie publicitara.

Este lansata a doua marca proprie, MY, pentru produsele de cosmetice si ingrijire
corporala. La finalul anului 2009, reteaua numara 43 de magazine, acoperind astfel cele mai
importante orase din Romania.

In prezent BILLA opereaza 55 de magazine si are peste 3.500 de angajati, fiind unul
dintre principalii angajatori din Romania. Cu suprafete intre 250 m2 si 2400 m2 si peste 8000
de articole comercializate in fiecare magazin, BILLA satisface cele mai exigente cerinte!

Misiunea Billa :

Filiale Billa :
 Departamente :
Departamentul Legume-Fructe
Fructe si legume mereu proaspete: asta este ce veti gasi, in fiecare zi, la BILLA!
Puteti alege dintr-un sortiment bogat, adaptat sezonului, avand garantia ca in cosul
dumneavoastra ajung doar soiuri atent selectionate, proaspat livrate si verificate de catre
personalul nostru. In plus, promovam aprovizionarea cu produse de pe piata interna, deci
majoritatea fructelor si legumelor de la BILLA provin chiar din cele mai sanatoase gospodarii
romanesti.
Departamentul Delicatese
Delicatesele cele mai fine le gasiti la BILLA! La departamentul de DELICATESE din
fiecare magazin BILLA, puteti incerca delicioase specialitati locale sau din bucataria
internationala: de la preparate calde, pregatite cu grija de bucatarii nostri pana la cele mai fine
branzeturi, mezeluri, salate, specialitati din peste sau mici gustari.
Departamentul Carne
Cea mai buna calitate certificata a carnii! Garantata de BILLA!
Sortimente variate, calitate impecabila, impachetari potrivite, prospetime de neegalat, preturi
avantajoase! Iata cateva dintre atributele Departamentului de Carne de la BILLA. In plus,
existenta in majoritatea filialelor BILLA a propriilor unitati de transare si respectarea celor
mai inalte standarde privind alegerea furnizorilor de carne proaspata asigura clientilor cea
mai buna calitate a carnii!
Departamentul Panificatie
Bine ati venit în lumea minunata a produselor de panificatie proaspat scoase din
cuptor, de la BILLA! Aici descoperiti variante delicioase de specialitati de panificatie şi
produse de patiserie pentru toate gusturile: chifle, cornuri, baghete si multe altele. Si toate
acestea: proaspat scoase din cuptor! Pentru ca la BILLA toate aceste specialitati se coc zilnic,
direct in magazin. Convingeti-va singuri in orice magazin BILLA!

Departamentul Lactate
O bogata oferta de produse lactate va asteapta in fiecare zi la BILLA: de la iaurturi
delicioase sau lapte proaspat pana la branzeturi si specialitati din branza, din cele mai
variate. Toate acestea aprovizionate zilnic, de la furnizori atent selectionati, astfel incat micul
dejun sa devina un adevarat festin!

Departamentul de Vinuri
Delectati-va la raionul de vinuri de la BILLA, cu cele mai variate soiuri si buchete!
De la vinurile de proventienta locala si pana la consacratele vinuri din Franta, Spania, Italia,
Chile si Africa de Sud sortimentul de vinuri de la BILLA, satisface pana si cele mai
pretentioase gusturi!

Produsele proprii :

Marca proprie CLEVER, a fost creata pentru ca dumnevoastra sa va

puteti face cumparaturi la preturi extrem de avantajoase pentru o gama variata de produse de
larg consum.
Pe langa cele mai mici preturi, va garantam si o calitate excelenta a produselor,
similara cu cea a marcilor consacrate!

Marca proprie MY inseamna ingrijire personala de calitate, la preturi

mici! Cu MY body, MY hair, MY face si MY for men descoperi calitatea de care ai nevoie
pentru intretinerea corpului tau!

Responsabilitatea sociala este parte a culturii organizationale a companiei BILLA

Romania. In acest sens, BILLA se implica activ in comunitatile in cadrul carora se regaseste
si deruleaza mai multe programe cu caracter social.

Billa Romania SRL este in continua dezvoltare in Romania si de aceea caută

terenuri si spatii comerciale in vederea cumpararii sau inchirierii. Vezi Anexa nr. 1.

Compania a pus accentul pe dezvoltarea relaţiilor economice cu firmele şi

furnizorii români, un procent de peste 85% dintre articole fiind produse în fabrici din ţară.
Mai mult, colaborarea cu producătorii români pentru achiziţia de carne şi a produselor din
carne reprezintă, pentru companie, una din implicările strategice de business în ceea ce
priveşte politica de încurajare a economiei naţionale.Vezi Anexa nr. 2.
 Tabel nr. 1 - Situaţia fluxurilor de mărfuri (mii lei)
Nr.
Sold iniţial Intrări Desfaceri
Crt.
Departament 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009
1 Food,
45104 56430 56705 642656 628870 647660 630055 630450 646389
din care:
Lactate 9399 10561 10612 190230 169796 187528 189017 170222 187453
Semiprepa- rate 4650 5095 5120 2524 92 25925 0 27890 7 25202 2 25848 5 27794 7

Panificatie 2906 2737 2750 6285 0 56821 51559 63006 56741 51711

Dulciuri 9113 6953 13780 36170 25023 38909 31503 25218 38783
Altele 19036 31084 24443 100914 117980 90757 94507 11978 4 90495
2 Non-Food, 755140 905560 905668 3171587 3102175 3312530 3020579 31216 85 3312743
din care
Textile 259215 269420 271350 918803 976802 1114320 906168 967722 1093205
Electrocasnice 258111 3679 00 3624 67 1312580 14150 58 14064 64 12082 44 14047 58 1391352
Chimice şi 12701 132580 135926 461509 278579 332046 453084 312169 364402
Menaj
Cosmetice 89548 90030 90617 303125 244855 334039 302056 249735 331274
Jucarii 20765 45630 45308 175570 186881 125661 151027 187301 132510
3 Service 4447 6815 5559 56705 67720 80321 55593 68775 80799
TOTA L 804691 968805 967932 3870948 3798765 40405 11 3706227 3820910 4039931
Tabel nr. 2 - Situatia privind duratele de rotatie a stocului pe departamente de activitate

Nr. Desfaceri totale Dur med de rotatie Stoc

Departament
crt 2007 2008 2009 2007 2008 2009
1 Food 630055 630450 646389 17 18 16
2 Non-Food 3020579 312168 5 3312743 52 49 56
3 Service 55593 68775 80799 8 9 10
4 Total 3706227 3820910 4039931 - - -

Tabel nr 3 - Situatia vanzarilor aferente produsului "A" (mii lei)

Nr. Luna 2007 2008 2009

Crt
1 Ianuarie 40000 42000 41500
2 Februarie 18000 21000 20000
3 Martie 28000 25000 26500
4 Aprilie 10000 12000 12600
5 Mai 31000 30000 35000
6 Iunie 45000 39000 29600
7 Iulie 56000 61000 65000
8 August 15000 18000 16800
9 Septembrie 34000 38000 30000
10 Octombrie 39000 44000 33500
11 Noiembrie 27000 35000 35000
12 Decembrie 29000 43000 38500
13 CA anuala 372000 408000 384000
14 CA lunara 31000 34000 32000

Se calculeaza: CA zilnic = CAtot : 360

Tabel nr. 4 - Situatia intrarilor produsului B in anul 2009

Intrari (mil lei) Intrari (zile)

Nr.
Decada Prevazut Efectiv Prevazut Efectiv
Crt.
contract contract
1 01.07 - 10.09 30000 27000 10 9
2 11.07 - 20.09 30000 36000 10 12
3 21.07 - 31.09 30000 21000 10 7
4 01.08 - 10.09 30000 27000 10 9
5 11.08 - 20.09 30000 39000 10 13
6 21.08 - 31.09 30000 42000 10 14
7 01.09 - 10.09 30000 30000 .10 10
8 11.09 - 20.09 30000 33000 10 11
9 21.09 - 03..09 30000 27000 10 9
TOTAL 270000 282000 10
 Se vor calcula urmatorii indicatori privind:
• Dinamica stocurilor

Sf = Si + I - E;  Sf;

• Stocurile medii (S):

Pentru analiza stocului mediu pe sectoare de activitate se va folosi modelul:  Si

Pentru analiza S la nivelul intregii activitati se va folosi modelul:  S

Durata medie de rotatie a stocului mediu ( d ) se calculeazS ca:

Se va folosi urmatorul model de analiza a variatiei duratei medii de rotatie a stocului mediu
de marfuri Ad:

Unde: gi = structura desfacerilor pe sectoare de activitate;

Si = valoarea stocurilor individuale pe structura anuntata;
S = stoc mediu de marfuri;
Dt = desfaceri totale;
T = 360 zile;
Dz = desfaceri medii zilnice la nivelul intregii actvitati;
dzi = desfaceri zilnice pe structura anuntata.

2.1 Analiza dinamicii si structurii stocurilor finale ( Sf )

Sold final (mii lei)  Sf (mii lei) I (%) Structura Sf gi (%)

Nr. Departa-
2007 2008 2009 09/07 09/08 09/07 09/08 2007 2008 2009
crt ment
1 Food, din 100,47 105,7 5,953 5,794 5,986
care: 57705 54850 57976 271 3126 % % % % %
100,71 105,45 1,095 1,071 1,103
Lactate 10612 10135 10687 75 552
% % % % %
94,47 92,23 0,284 0,298 0,268
Panificatie 2750 2817 2598 -152 -219
% % % % %
Semipre- 118,75 103,75 0,528 0,619 0,628
5120 5860 6080 960 220
parate % % % % %
100,9 205,77 1,421 0,714 1,436
Dulciuri 1378 0 6758 1390 6 126 7148
1% % % % %
 97,1 84,38 2,625 3,093 2,551
Altele 2544 3 2928 0 24705 -738 -4575
% % % % %
2 Non-Food, 99,92 102,19 93,474 93,597 93,489
906148 8860 0 905455 -693 19405 % % % % %
din care:
Textile 27850 107,5 105,0 28,04 3 29,41 30,19
271850 292465 20615 13965
0 8% 1% % 9% 7%
Electro- 37820 104,17 99,84 37,38 8 39,951 38,985
362447 377579 15132 -621
casnice 0 % % % % %
Chimice şi 76,20 104,6 14,02 1 10,457 10,694
1359 26 98990 103570 32356 4580
menaj % 3% % % %
103,05 109,67 9,348 8,995 9,642
Cosmetice 90617 85150 93382 2765 8232
% % % % %
84,88 85,07 4,674 4,776 3,971
Jucarii 45308 45210 38459 -6849 -6751
% % % % %
3 Service 5559 5760 5081 -478 -679 91,4 88,21 0,573 0,608 0,525
% % % % %
94666 99,91 102,3 100 100 100
TOTAL 969412 968512 -900 21852
0 % 1% % % %

Structura desfacerilor:

Structura
Desfaceri totale (mii lei) Desfaceri medii zilnice
desfacerilor (g%)
Nr.
Dep 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009
crt.
1 17 16,50 16
Food 630055 630450 64638 9 1750,15 1751,25 1795,525
% % %
2 Non- 81,5 81,7 82
3020579 3121685 3312743 8390,5 8671,35 9202,06389
Food % % %
3 1,5 1,8 2
Service 55593 68775 80799 154,425 191,042 224,441667
% % %
4 100 100 100
TOTAL 3706227 38209 10 40399 31 10295, 1 10613, 6 11222,0306
% % %

Stoc mediu

gi*di Stoc mediu S (mii lei)

Nr.
Dep 2007 2008 2009 2007 2008 2009
crt.
1 Food 2,8899835 2,9699993 2,5600002 29752,6 31522,5 28728,4
2 Non-food 42,380056 40,03302 45,919994 436305,86 424896,01 515315,58
3 Service 0,1199991 0,1619967 0,2000009 1235,4 1719,38 2244,42
4 d= 45,390039 43,165016 48,679995 467293,85 458137,89 546288,39

 d 09 / 07 = 48,68 - 45,39 = plus 3,29 zile;

 d 09 / 08 = 48,68 - 43,17 = plus 5,51 zile:

2.2 Analiza stocului mediu de marfuri

Analiza stocului mediu de marfuri la nivelul fiecarui departament de activitate al firmei

Variaţia absolută a stocului mediu de marfuri.

- mii lei -

Departament 09/08 09/07 caz/2007 caz/2008 caz/2009

Food -2,794.10 -1,024.20 1750.153 1751.25 1795.525

Non-food 90,419.56 79,009.72 8390.497 8671.347 9202.064

Service 525.04 1,009.02 154.425 191.0417 224.4417

TOTAL 88,150.51 78,994.54 10295.08 10613.64 11222.03

Perioada de analiza 2009 fata de 2008

Departamentui Food:
 Perioada de analiză 2009 faţă de anul 2008 :

2.3. Analiza duratei medii de rotaţie a stocului mediu de mărfuri

Perioada de analiză 2009 faţă de 2007 :

 d¯r 09 / 07 = 48,68 - 45,39 = plus 3,29 zile;

Infuenţa factorului de structură gi :

Influenţa factorului calitativ :

Influenţa factorului Si asupra duratei medii de rotaţie a stocului mediu de

mărfuri :

Perioada de analiză 2009 faţă de 2008 :

 Influenţa factorului structural gi asupra dr :

Comentariu privind rezultatele analizei dinamicii şi structurii

stocurilor finale de marfuri (Sf):

In ceea ce priveste dinamica stocului final de marfuri in perioada de calcul se înregistrează o

scadere de 900.000 lei, determinata în principal de către devansarea fluxului de aprovizionare
de către cel de desfaceri al firmei, astfel pe sectoare de activitate situaţia se prezintă în felul
urmator:

Sold final (mii lei)  Sf (mii lei)

Nr. Departa-
2007 2008 2009 09/07 09/08
crt ment
1 Food,
din care:
57705 54850 57976 +271 3126

Lactate 10612 10135 10687 +75 552

Panificatie 2750 2817 2598 -152 -219
Semipreparate 5120 5860 6080 +960 220
Dulciuri 1378 0 6758 1390 6 +126 7148
Altele 2544 3 2928 0 2470 5 -738 -4575
2 Non-Food,
din care:
906148 8860 0 905455 -693 19405
Textile 271850 278500 292465 +20,615 13965
Electro casnice 362447 378200 377579 +15132 -621
Chimice şi menaj 135926 98990 103570 +32356 4580
Cosmetice 90617 85150 93382 +2765 8232
Jucarii 45308 45210 38459 -6849 -6751
3 Service 5559 5760 5081 -478 -679
TOTAL 969412 946660 968512 -900 21852

 In cadrul departamentului Food se inregistrează o creştere a stocului final de

marfuri de circa 270.000 lei în perioada de calcul faţă de cea de baza, evoluţie
determinată pe de o parte de o reducere a stocului de ,,alte marfuri alimentare" cu
740.000 lei si a celui de produse de panificaţie cu 150.000 lei, iar pe de alta parte de o
crestere considerabilă a stocului de mezeluri cu circa 960.000 lei si a celui de dulciuri
cu 125.000 lei;
  In departamentul Non-food se înregistreaza o scadere a stocului final de marfuri,
situatie datorată atat cresterii, cat si reducerii unor stocuri individuale de marfuri ale
firmei in perioada de analiza astfel: se reduce cu circa 32 mil lei stocul de produse
chimice si de menaj din cauza realizarii unor vanzari superioare în raport cu cele
prevazute si cel de jucarii cu 7.000.000 lei pe de o parte, iar pe de alta parte creste
stocul de produse textile si încaltaminte cu circa 20 mil lei datorită caracterului
sezonier al acestor produse si cel de produse electrocasnice cu 15 mil lei, situatie
explicate de livrarile întarziate de la fumizori;

 In devartamentul Service evolutia este similara cu cea din sectorul nealimentar,

constatandu-se o scadere a stocului final de marfuri de circa 480 mii lei, el
reprezentand în perioada de calcul doar 91% din stocul final al perioadei de baza.

În ceea ce priveste structura stocului final de marfuri in perioada de analizată practic

nu s-au înregistrat schimbati majore din acest punct de vedere, cea mai mare shimbare fiind
scaderea ponderii stocului de produse chimice si de menaj cu circa 4% din cadrul sectorului
nelimentar.

Din rezultatele analizei dinamicii stocului final de marfuri in perioada de calcul

deducem ca firma are o problema în ceea ce priveste valoarea stocul final de marfuri din
sectorului alimentar care înregistreaza o crestere de 270.000 lei, crestere care nu este
importanta ca valoare, dar care prezintă un pericol pentru calitatea serviciilor oferite de catre
firma din cauza perisabilitaţii produselor alimentare, mai ales că, cresterea cea mai mare de
stoc este la produsul ,,Semipreparate" ; de asemenea reducerea stocului de produse de
panificatie poate fi privita si ea ca un punct slab în activitatea firmei, deoarece pentru aceste
produse exista o cerere mare pe piaţa produselor alimentare, deci ele pot aduce un venit
important firmei.

Pentru rezolvarea acestei probleme firma ar trebui sa caute noi fumizori care să
respecte termenii contracuali de livrare luind în considerare natura produselor contractate sau
sa reduca ponderea produselor ,,lente" sau usor perisabile din nomenclatorul sau de marfuri.

În ceea ce priveste sectorul nealimentar firma ar trebui sa reduca sau sa renunţe la

produsele cu caracter sezonier, deoarece acestea marind stocul final de marfuri al fimei,
maresc si cheltuiele cu depozitarea si pastrarea lor, reducand astfel profitul firmei. Pentru
rezolvarea problemelor existente în gestiunea sectorului alimentar firma trebuie sa elimine
produsele ,,lente" si sa stabileasca condiţii mai dure pentru fumizorii sai de marfuri prin
penalizarea acestora în cazul nerespectarii termenilor contractuali.

Comentariu privind analiza stocurilor medii de marfuri ale firmei.

Pe sectoare de activitate evolutia stocului mediu de marfuri se prezinta, astfel:

 In cadrul departamentului Food, constatam o scadere de 1.000.000. lei a stocului

mediu de marfuri situatie favorabilă explicate prin doua influente pozitive conjugate:
cresterea desfacerilor medii zilnice de la 1750 mii lei/zi in 1997 la 1795,5 mii lei/zi in 1999
justifica o crestere corespunzatoare a stocului mediu cu circa 800.000 lei si in acelasi tirnp
accelerarea vitezei de rotatie stocului cu 2 zile determina reducerea stocului mediu de marfuri
cu circa 3,6 mil lei.
 In cadrul departamentului Non-food situatia este inversa, si anume are loc o
crestere a stocului mediu de marfuri de 80 mil lei, evolutie explicate prin influenta combinată
negative a urmatorilor doi factori:
 cresterea CA zilnice in perioada de calcul cu 800.000 lei/zi genereaza o
crestere sanatoasa a stocului mediu de 42 mil lei,
 in timp ce cresterea duratei individuate de rotatie de la 52 zile la 56 zile
influenţeaza negativ valoarea stocului mediu cu 37 mil lei.
 Deuartamentul Service inregistreaza la randul sau o crestere de 1.000.000 lei a
stocului mediu de marfuri care se explica pe de o parte printr-o crestere justificată a acestuia
de 560.000 lei datorată cresterii desfacerilor medii zilnice de la 155.000 lei/zi la 225.000
lei/zi, iar pe de alta parte printr-o încetinire a vitezei de rotatie a stocului cu 2 zile, ceea ce
generează o încarcare a stocului mediu de marfuri cu 440.000 lei.

Pe total activitate situatia stocului mediu de marfuri se prezinta în felul urmator:

Cresterea stocului mediu de marfuri cu circa 79 mil lei la nivelul înntregii activităţi se
datoreza influentelor combinate a urmatorilor factori:
 cresterea vanzarilor medii zilnice de la 10.295 mii lei/zi in 2007 la 11222 mii lei/zi
incurajeaza o crestere justificata a stocului mediu de marfuri cu circa 42 mil lei;
 pe de alta parte influenta negativă a celui de-al doilea factor calitativ manifestat
prin cresterea duratei medii de rotatie a stocului cu 3,3 zile favorizeaza a incarcare a stocului
mediu de marfuri de circa 37 mil lei. Tot o influenta negativă o regasim si la nivelul variatiei
duratelor individuale de rotatie a stocului, unde prin cresterea acesteia in sectorul alimentatiei
publice cu 2 zile si in cel nealimentar cu 4 zile în condiţiile în care acesta din urmă
concentrează în perioada de calcul 82% din desfacerile firmei determina o nouă incarcare a
stocului mediu de marfuri cu circa 67 mil lei. Datorita faptului că în perioada de calcul fata de
cea de baza practic nu s-au operat modificari in această privinţă factorul structural nu
influentează evolutia stocului mediu de marfuri.

În concluzie, situatia analizată este nefavorabila din toate punctele de vedere atat la la
nivelul fiecarui departament de activitate, cu exceptia departamentului alimentar, cat la
nivelul întregii activitati, singura influentă din cele negative fiind justificată de marirea
volumului desfacerilor medii zilnice ale firmei, ceea ce presupune operarea cu stocuri marite
de marfuri.
Se recomanda restructurarea activitatii prin acordarea unei ponderi sporite
Departamentului Food care inregistreză scaderea duratei individuale de rotatie cu 1 zi
( reprezentand circa 2 saptamani) si prezintă o situatie pozitiva în ceea ce priveste volumul si
evolutia stocului mediu de marfuri, spre deosebire de departamentui Non-food, unde timpul
de epuizare completă prin desfasere a unui loc comandat se apropie in perioada de analiză de
2 luni.

Comentariu privind analiza duratei medii de rotatie a stocului mediu de marfuri

Incetinirea vitezei de rotatie a stocului mediu de marfuri cu 3,3 zile în perioada de

analiză fată de cea de bază reprezintă o evolutie negative a fenomenului studiat, evoluţie
datoratţ influentelor conjugate ale urmatorilor factori:
  menţinerea relativ constanta a ponderii majoritare a departamentului Non-food
- 82% din desfacerile medii zilnice ale firmei in detrimentul departamentului Food si al celui
de Service in condiţiile in care aceste doua sectoare de activitate au durate individuale de
rotatie sub doua saptamani determina pe fondul unor variatii minore o influentă usor negativă
de 0,13 zile asupra duratei medii de rotatie a stocului mediu de marfuri.
 influenta cea mai importanta, tot de sens negativ, este data de variatiile duratelor
individuale de rotatie ale celor două din trei departamente de activitate in sensul că cresterea
« dri » a departamentului Non-food de la 52 zile la 56 zile (+ 4 zile) coroborata cu cresterea
« dri » a departamentului Service de la 8 la 10 zile (+2 zile) in conditiile in care aceste doua
departamente detin in anul 2009 peste 80% din total desfaceri ale firmei, contracareza
evoluţia usor pozitivă a « dri » departamentului Food care scade in perioada de analiza cu 1
zi generand o crestere de circa 3,2 zile a duratei medii de rotatie la nivelul întregii activitati.

Singura influenta pozitiva este data de evolutia desfacerilor medii zilnice pe

departamente si pe total activitate, unde se înregistreaza cresteri la toate cele trei sectoare
ceea ce justifica o influenta favorabila de aproximativ 4 zile la nivelul duratei medii de rotatie
a stocului mediu de marfuri al firmei analizate. Acesta influenta favorabila este insa depasita
de evoluţia stocului mediu de marfuri care in perioada de calcul creste cu cira 80 mil lei la
nivelul mtregii activitati ceea ce detennina cea mai severa incetinire a vitezei de rotatie a
stocului de marfuri cu +7 zile.
 CONCLUZII:

Progresul tehnic, în comert, este impus si de schimbarile pe care le-a adus în

activitatea de management, marketing si în alte domenii - tehnica moderna a comerciantilor si
informatica.
Totodata, într-o economie de piata moderna, maximizarea rentabilitatii este criteriul
fundamental al deciziilor firmelor de angajare a cheltuielilor de organizare a productiei, de
extindere sau restrângere a acestora.
Diversitatea firmelor, a proceselor tehnologice care au loc în cadrul acestora, precum
si existenta unor legaturi între subsisteme si sectoare de activitate ale firmei au condus la
necesitatea aprecierii oricarei firme comerciale printr-un ansamblu de indicatori care se
calculeaza, de obicei, pe perioade bine definite de timp, în conformitate cu modul de
organizare a sistemului informational privind: costurile, rentabilitatea, cota de piata, cifra de
afaceri etc.
Calitatea sistemului de indicatori si capacitatea acestuia de a oferi informatiile utile în
luarea deciziilor la nivel microeconomic reprezinta conditii esentiale în obtinerea unui
diagnostic complex si eficient.
În vederea desfasurarii unei activitati eficiente în ramura comertului, la nivelul firmei,
trebuie avute în vedere urmatoarele: cresterea volumului desfacerilor pentru cresterea masei
profitului; minimizarea consumului de resurse sau rationalizarea diferitelor categorii de
cheltuieli.
In concluzie apreciem situatia firmei analizate ca fiind nefavorabilă din acest punct
de vedere datorită existenţei duratei individuale de rotatie a stocului de mărfuri care se
apropie de 2 luni în departamentul Non-food care în perioada de analiză deţine peste 80% din
totalul desfacerilor ale firmei. In aceste condiţii se recomandă reducerea ponderii acestui
sector în activitatea firmei în detrimentul celorlalte doua sectoare cu « dri » mai mici care
permit o circulaţie mai rapidă a licidităţilor firmei şi o îmbunătăţire a situaţiei
aprovizionărilor si vânzărilor pe termen mediu şi lung.
 Singurul aspect pozitiv care trebuie încurajat şi în viitor este creşterea vânzărilor pe
total şi la nivelul fiecărui sector de activitate, în condiţiile în care se consideră că datele
prezentate pentru efctuarea analizei fenomenului studiat sunt corectate cu indicile inflaţiei
aferent perioadei de analiza.
Anexa nr. 1

Romania
BILLA Romania S.R.L.
Barbu Vacarescu 154-158
RO – 020284, Bucuresti, Sector 2
Telefon: +40 (0)21 2055 600
Fax: +40 (0)21 2055 662
www.billa.ro

COMUNICAT DE PRESA
Bucuresti, 14 decembrie 2010
Cel de-al treilea supermarket BILLA din Galaţi isi deschide porţile

Joi, 16 decembrie, BILLA Romania va deschide cel de-al treilea supermarket din
orasul Galati.
Prin acest nou magazin, BILLA ajunge la un numar de 56 de unitati operate in
Romania.
Noul magazin din Galati este situat pe strada Macedona nr.5 din cadrul complexului
Continental si are o suprafata de vanzare de 550 de metri patrati. Noul supermarket va pune
la dispozitia clientilor sai peste 6000 de articole. Cei care aleg sa cumpere de la noul magazin
BILLA din Galati se vor putea bucura de un vast sortiment de legume-fructe si produse de
patiserie, precum si de preparate si semipreparate de la vitrina cu servire asistata a raionului
Delicatese. In plus, galatenii vor avea la dispozitie un sortiment foarte variat de carne
proaspata, precum si multe alte produse din necesarul zilnic, intotdeauna la
preturiavantajoase.
“Galatenii au fost intotdeauna incantati de oferta de produse si servicii a BILLA, de
aceea am ales sa deschidem o noua filiala. Speram ca astfel vom putea fi aproape de cat mai
multi clienti pentru care BILLA se va trasnforma intr-o destinatie permanenta de
cumparaturi”, spune Sabin Fane, Diretorul de Marketing al BILLA Romania.
Deschiderea noului supermarket BILLA din Galati va avea loc la ora 8:00 si va fi
sarbatorita cu oferte si promotii speciale. Astfel, primii 500 de clienti care achizitioneaza
produse cu o valoare de cel putin 50 lei, vor primi cate un voucher de 10 lei cadou.
‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
 REWE Interna@onal AG este liderul de piata in Austria pe sectorul de produse
alimentare si de drogherie si unul dintre cei mai mari angajatori din tara. La nivel interna'onal
REWE Interna'onal AG are un numar total de 65.692 angaja' care lucreaza in aproxima'v
3.600 de magazine. In anul 2008 cifra de afaceri a companiei a crescut la 10.93 miliarde de
euro.
Compania este parte a REWE Group unul dintre cele mai importante grupuri din
Europa care ac'veaza in retail si turism. In prezent, 320.000 de angaja' lucreaza in cadrul
REWE Group in 16 tari europene, iar cele aproxima'v 15.000 de magazine au generat o cifra
de afaceri de peste 50 miliarde de euro.
REWE Interna'onal AG are sediul central in Wiener Neudorf, sudul Austriei, si
opereaza retelele BILLA, MERKUR, PENNY, BIPA si ADEG precum si alte branduri
proprii. Compania este de asemene ac'va pe piata de turism din Austria, prin BILLA Reisen,
JAHN REISEN, MERKUR Ihr Urlaub si PENNY PACK´N´GO. In plus, REWE Interna'onal
AG opereaza cu succes pe segmentul de supermarketuri in Italia si alte 7 tari din Europa
Centrala si de Est: Bulgaria, Croa'a, Republica Ceha, Romania, Russia, Slovacia si Ucraina.

BILLA Romania
Billa este prezenta pe piata din Romania din februarie 1999 cand a deschis primul
supermarket din Bucures'. In prezent, Billa opereaza 55 de magazine in cele mai importante
orase din Romania. Principalele valori Billa sunt calitatea ridicata, preturile scazute si
varietatea produselor. Compania de'ne brandul propriu Clever, unul dintre cele mai
recunoscute si apreciate marci proprii din Romania. BILLA Romania este unul dintre cei mai
importan' anagajatori din Romania si a creat pana in prezent peste 3.500 de locuri de munca
in intreaga tara.
 Anexa nr. 2

COMUNICAT DE PRESĂ
Bucureşti, 30 Noiembrie 2010
BILLA încurajează economia românească

Încă din 2003, odată cu lansarea brandului propriu, Clever, compania a pus accentul
pe dezvoltarea relaţiilor economice cu firmele şi furnizorii români, un procent de peste 85%
dintre articole fiind produse în fabrici din ţară. Mai mult, colaborarea cu producătorii români
pentru achiziţia de carne şi a produselor din carne reprezintă, pentru companie, una din
implicările strategice de business în ceea ce priveşte politica de încurajare a economiei
naţionale.

Astfel, în perioada 25 noiembrie-01 decembrie, BILLA a dedicat mare parte din

catalogul său săptămânal articolelor produse în România. Clienţii care vor vizita magazinele
Billa din ţară vor putea achiziţiona la preţuri promoţionale, o gamă vastă de produse şi
sortimente tradiţionale autohtone precum ciolan afumat, mălai şi urdă, dar şi vinuri şi dulciuri
romaneşti.

„Activitatea care va avea loc de Ziua Naţională vine în continuarea eforturilor

concentrate ale Billa România de susţinere a consumului de alimente şi produse fabricate
local. Cu acest prilej ne dorim ca toţi românii să ştie că suntem alături de ei prin ofertele de
produse româneşti astfel încât sărbătoarea lor să fie cât mai autentică”, a declarat Sabin Fane,
Marketing Manager BILLA Romania.
 Sărbătoarea tuturor românilor va fi celebrată anul acesta de BILLA România printr-un
gest, menit să reînvie valorile tradiţionale. Astfel, pe durata întregii zile de 1 decembrie,
casierele de la filiala BILLA Barbu Văcărescu vor fi îmbrăcate în ie, simbol al vestimentaţiei
populare naţionale.

BIBLIOGRAFIE

1. A. Pisleag - Sinteze: Contabilitate de gestiune,

2. A.Pisleag – Sinteze Contabilitate financiara curenta
3. A.Pisleag – Sinteze Contabilitatea financiara de raportate
4. A.Pisleag – Sinteze Contabilitatea publica
5. A.Pisleag - ,,Diagnodticul Financiar al Intreprinderii” ,Editura MATRIX ROM,
Bucuresti 2002.
6. A.Pisleag -,,Eficienta Strategiilor de Inlocuire a Echipamentelor”,Editura LUX
LIBRIX, Bucuresti, 1998.
7. M..ristea ,,Contabilitatea financiara a intreprinderii|”, Editura Universitara,
Bucuresti 2007
8. Fusaru D., Gherasim, ş.a. ., - Aplicaţii economice în Visual Bazic şi Access, Ed.aIII-
a, Ed. Fundaţiei
România de Mâine, 2007;
9. Fusaru D., Gherasim Z...ş.a. –Informatică de gestiune, Limbaje de programare şi
sisteme de gestiune a
bazelor de date, Teste grilă, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2005;
10. Gherasim Z, - Programare şi baze de date, Ed. Fundaţiei România de Mâine,
Bucuresti 2005;
 • Revista ,,Magazinul Progresiv", mai 2004;
• Revista ,,Magazinul Progresiv", ianuarie 2005;
• Revista ,,Piata", aprilie 2007;
• Revista ,,Piata", iulie 2007.
http://www.billa.ro