A° ,f!

,5 ,z7 97
°= :4N . a -
._ ''..--',. --.
IIn- v -.. :' .
o ; :!-,,'" %
t r /--.Us "Ozt - ' - I a -t
. ". F . ......142.!,--. ,,,:- 1:41..b6 .. '
, in te -.' '4 , ,,,
.., ,'.*Iiir r.' 4'' - , .--,
' .i" c` 9 004 -
--..;,----,..-t..... , ,,,, 4 , - ,..-.. -: .
., ,_. n 4 7. ''' . ',1 . .- ' ' '
.- ,
4 .. , , .-
.:.;1..'f'..'. --.:17i .1: f.._....t >, ,, _ r,.: .
v ..-
: . , .
o _ 4 -1 ,
.: -..-..
, A
''' :,.. ,..
''''' - '
..,,
:^N . _
,..,!, a.) G , II
o ' . -. ' '
. , .c.-1 "gi
-,,_ ... .
1,-, 6 s, 6 ii3P ` ' - ..."! .. ,.' .,'
, - .
'7.62\
, ,- _ _
4
. f. .- , .-., E
-N . - ,E, .
. o...,.. , xi
, . - rj ... r, :,,,t
Ii4 .
-
(..
...-.),

-, ,,,,i, ...:_,
4
1:7 ,,. ...,L,..
.
,'.n
ei u
...T.., ....
nl
-/ )..
,
.
. , ,

. y 4,..
. az.-"
..4, - a ...4' lu..., -
. ' , 'P-....,.., . N .-3 ,.. '4 -
' ,. n , ,
,-,, r °
.2...,-......r-- -4, ro , -- -
\ 1.,,¿,,,,
....... .,,,, ,,), ,..
N i1:' ir ,t
' r
ir
E
''''',. ; .... '....- A. .4.,,o.,..- ; I. E,.. ¡E
c -,', t ,E
, . ,,
e,,,) ., --, : - -.-- --- ...k ;..
,, -,.. ... .,.--.., .......1_,-.,..,:e.., ,....,, -,.... -...1,_.,,. ,
...,... ..._
. _
e ...
..,- rit ii,ort, .-w;;;.-.-: -:;.;.:-. ,e,.... r 0: i.,.. ..,,c,..,,- ,_.. 4'.rt4 74- .11 .),I:etto - .i.;17.-,
z-., -V' -4 . t. -1:_,. 1.1
' I .

www.dacoromanica.ro
-4
o
 N. IORGA

1STORIA ROMANILOR
PRIN CALATORI
EDITIA a II-a
aclAugitil

Vol. L

BUCURESTI

EDITURA CASEI SCOALELOR

1928

www.dacoromanica.ro
 I.

Rana' la jumatatea veacului

al XVIIlea.

www.dacoromanica.ro
 I.
Innainte de Intemeierea Domnillor

Cglatoriile In plmántul romanesc Incep abia de la

sfársitul veacului al XIV-lea. O observatie prelimi-
nard: de ce Inainte de 1389 nu-s cglItori cari sà fi
strgbatut tara noastrà i sä fi lgsat o de,scriere a a-
cestei teri? N'ar fi o pagubg esentialà dacä n'am
cunoaste unele din scrisele calgtorilor din veacul al
XVII-lea si al XVIII-lea, pe cand, dacä am avea pen-
tru anii 1350, ori pentru o datà din secolul al XIII-lea,
lucruri privitoare la noi, ele ar fi de un folos ex-
iraordinar, dat fiind cä primele documente pri-
vitoare la Tara-Romgneascd, serse In limba latina
si mai tarziu In slavong, supt influenta vecinilor
de dincolo de Dunk're, Bulgari i Sgrbi, dar mai a-
les Sgrbi, siint abia de prin anii 1370, iar, In ce pri-
veste Moldova, documentele, afarg de anume leggturi
cu strgingtatea, ant Incà mai recente. i cronicile,
sau cela ce precede cronicile totdeauna, analele, in-
semnAnd In ctiteva cuvinte evenimentele, nu por-
nesc decat ceva mai tarziu, prin secolul al XV-Lea,
si ele cuprind numai InsemiAri dupg polemioele
pgstrate In mandstiri, In leggturä cu ctitorii lor,
and numele deosebitilor Domni i, ici i colo, a-
mintirea unei lupte. Dar, afarg de câtiva dluggri

www.dacoromanica.ro
 O

franciscani, cari au mers In partile rilsaritene,

de dragul nostru, nu din dorinta de a ne cunoaste_
ci din nevoi de propaganda, ca.m prin anii 1250-
1260, In tenle ocupate de Talan, pe cari misionarii
credeau sa-i poata cdstiga la credinta romana, afark
de notele pe scurt ale unui Jean de Plan-Carpin, ale
unui Ascelin i unui Rubruquis, cari toll vorbesc de
poporul la care veniau, iar nu de elementele su-
puse acestui popor, cum eram i noi, once stire
lLpsete pentru vremea veche.
Causa este cä marile drumuri de comunicatie
Rasaritul cu Sud-Estul european nu treceau prin
partile noastre. Si se lntelege bine de ce: pentru
nu exista o ordine asigurata. In aceste pa.rti i cala-
torii -ca.ulau totusi o siguranta a drumului i mij-
loacele materiale pe care trebuiau sa le alba pe a-
cest drum. CAMora se cam prldau la noi, si, mai
tarziu, Guillebert de Lannoy, pe vremea lui Ale-
xandru-cel-Bun, a fost jafuit; i alti calatori Inseamna
aceste pradari, de si Domnii Intrebuintau amnia
toatà energia ca sa opreasca acest lucru.
Am mai putea spune, chiar de acum, Inca un lucru.
anume ca, de oare ce drumul mai scurt totusi ire-
cea prin partile noastre, tenle romanesti a-u fost
Intemeiate i din causà ca populatia noastra a-
junsese la o constiintà superioara despre puterile
sale si despre tintele pe care le puteau urmari a-
ceste puteri, dar si din nevoia de a avea un pazitor aL
druinului mai scurt care trecea prin teritoriul nos
tru. Atunci Domniile noastre au fost fundate i ca
mijloacele materiale date de drumetii negustori pe.
aici.
In,ainte de aceasta Insa erau doua drumuri marl
caire Rasdrit: unal trecea la Nord de Moldova de
mai tkrziu, prin partile Galitiei, pornind din Europa

www.dacoromanica.ro
 7

central, din pdrtile germanice, spre a trece In stepa

ruseascd. Drumul acesta era foarte natural, filndca,
iniainte ca sd.-1 balà misionarii in secolul al XIII-lea,
fard Indoiald ca-1 lAtuserä atâia negustori germani.
Monede germane se gasesc nenumdrat de multe In
slepa, rdsdriteand. Negustorii fdoeau parte din acea
vasta asociatie medievald care se numia Hansa si pe
care o formau Lilbeckul, Brema, Hamburgul i alte
centre ha,nseatice. Mergeau pe aceastd cale de Nord
si pdtrundeau pana foarte adânc In partite Novgo-
ro lului. 0 parte dim orasele rusesti au fost inte-
mciate prim acesti negustori; asezdmintele pe care
le-au conservat aceste orase pand tilrziu In secolul
al XVII-lea Ant asezaminte germanice, avdnd
drept, prin, -urinare o basa de jurisdictie, cu totul
deosebit de dreptul consuetudinar, de obiceiurile
inant-ului ale Rusilor i Slavilor In genere.
Un alt drum, eare ducea cdtre Peninsula sud ,!stica
a Europei, catre Peninsula Balcanicd, trecea prin
Un,garia, strAlAtAnd-o In diagonald. Drumul acesta
era obisnuit si pe vremea Bizantirfilor: el ajungea In
'Art& Belgradului si la insemnata cetate care a
fost Iii evul mediu Branicevo, se cufunda pe urind.
In. vasta pad-ure sarbeasca i bulgdreascd, ce ocupa
un. teritoriu imens. Partile dintre Ni s Vidin erau
cuprinse de acea foarte mare 'Allure, cum i prin
alte pArti din regiunea aceasta rdsdriteand existau
codri imeni, ca acela de la care Teleormanul
luat numele (Dell-orman inseamnd pddure mare",
si este un Dell-orman si in partile dobrogene, uncle
iardsi a jost, deck, o padure mare). Si in, partile ju-
detului Ilfov exista padurea cea mare a VIdsiei,
carii amintire s'a pastrat In limba, pentru cd Inca
In secolul al XVIII-lea padurea exista. Tot asa
In. Moldova afldm codrul Chigheciului, de unde un

www.dacoromanica.ro
 8

Tin,ut Intreg s'a numit Codrul, si in judetul Doro-

hoiu pg.durea care Incepea la gura Hertei si pe
care o pomenesc anecdotele populare.
Se strKbglea, prin urmare, pKdurea aceasta mare
Arbeascit si se mergea cdtre Adrianopol i Constan-
tinopol.
In felul acesta noi eram cuprinsi, ca o regiune
färä rost pentru. culturK, In triunghiul care se fIcea
intre aceste douä linii de dru.muri.
Laä de ce n'au tre,cut cdldtori prin partile noas-
ire In.ainte de Peter Sparnau i Ulrich von Tenn.stiidt,
la 13891.
Dar, dacä am fi avut o descriere de cAltliorie prin
päri1e noastre Inainte de 1839, iatd ce ni-ar fi pu
tut povesti diritorul, i de data asta ne substituim
lui, cu informatii ap:Itate pe alte
Acela care, In loc sA se Indrepte spre Belgrad prin
Un.garia-de-Sud, ar fi luat drumul Ardealului, de
acolo ar fi trecut, cum au trecut Cavalerii Teutoni,
dupà 1200, In pgrtile Umpulungului, unii pre-
tind cA i prin pArtile Buylului, dar nu gAsesc
nicio dovadà pentru aceasta. Si de la Campulung ar
fi coborat pe Raul Doamnei in valea Dâmbovitei,
iar prim acea vale, Mil sä ating4 Targovistea, asezatà
pe valea altui râu, Ialomita, ar fi ajuns la Bucure$li,
care pe vremea aceasta era un simplu sat, fArd cela-
lea de mai tirziu, in Umbra cAreia s'au desvollat
Bucurestii vechi, pe malul cellalt. De la satul
urmasului mosului Bucur ar fi trecut la Giurgiu,
si pe la acest vad ar fi ajuns in Peninsula BalcanicA.
Sà n.e punem In locul cdilitorului de atunci si
Manuscriptul cAlAtoriei se aflA In biblioteca de la Weimar ;
1-am retipArit in Acte fi Fragmente privitoare la istoria Ro-
mlnilor, III. CAlAtoria, analisatA in Istoria Comerfului a mea, I,
cuprinde numai localitAtile din cale.

www.dacoromanica.ro
 9

dam o impresie a principatului Terii-Romdnesti asa

cum el exista atunci.

Cine, pe la 1260-80, ar fi luat drumul Ardealului,

ar fi gasit o Tara-Romaneascä pe care noi, astazi,
trebuie sà facem sfortari de minte, Inldturand anume
prejudecati i idei primite In coald, pentru a o In-
telege. Tara-Romaneascd, In constiinta poporului nos-
tru, Insemna tot pamântul locult de Romani asupra
cdruia nu s'a intins o stapânire straina. Evident,
Romänii din vremea aceia nu erau In stare sa zu-
graveasca. aceasta Tara., ei cari n.0 scriau si nu ce-
Liam; cu toate acestea nu stiu daca e mai bine sa
aibd un. popor o harta pe care o poate zugrdvi,
dar nu ar putea-o apara, decät sà aibd o tara pe
care sd stie a o apara färä sa. fie In stare a o zugravi.
Tara-Romaneased Insemna o conceptie absolut ro-
manti, pe de o parte, si, pe de alta, absolut mo-
derna, fancieä epoca modernd tine sama de dreptul
n.ational si de configuratia geografica, cu hotarele
ei naturale. Poporul nostru s'a Indreptat dupd lu-
cruri pe care alte popoare le-au neglijat. El si-a
Inchipuit tara lui totdeauna In legaturd cu intreg
trecutul si tot pamantul pe care 1-au locuit ai lui.
Deci, can.d In anume documente unguresti se Int111-
neste pomenirea terii" sau a padurii Romanilor",
nu trebuie sd ni le Inchipuim cu caracter local, ci
in legaturd Cu aceasta conceptie populara, asa de
veche, asa de vasta, asa de dreapta si asa de fe-
cunda, care este a Terii-Romanesti de caracter na
tional si de configuratie geografica naturald.
Intränd In Ardeal, se vedeau orase In formatiune,
care fireste nu erau romanesti, orase Intemeiate de
Sasi pe basa privilegiilor date de regii Ungariei eu
cateva decenil mai lnainte. Orase Inca foarte noua,

www.dacoromanica.ro
 10

desvoltate astfel din sate: Sasii cand au lost adusi In

prIrtile acesrea nu au venit numai din regiuni pur ger-
manice, ci mai. ales din acelea renane, unde sangele
galic e foarte mult represintat; limba lor e foarte a-
propiatä de dialectul alsacian i titlul pe care si-1
dadeau odinioarl e de Flandri", din care Romfinii
au fAcut Flondor, cum au fAcut fleandurr din
postavul de Flandra.
Era o deasebire vddita intre satele lor i satele roas-
tre. Salde Sasitor, fiindcA ei veniau mai mull. din
partik Rinului, aveau un earacter coherent, roman, ca
case lipite, cum stint cele italiene sau francese, pe
când satul barbar, trac,este campus din case risrpite.
Incunjurate Cu gard, având ogorul in alta parte,
iar tocmai la margene iezerul, sau helesteul,
piidurea. Dar faptul cA In Ardeal salde sgsesti se
intemeiaserl pe basä mai mult romanicA, a ajutat
foarte mult ca ele s'a se prefaca, potrivit nevoilor
economice, In orase; trecerea sate1or cu case com
pacte la orase a fost mutt mai usoarA, pe crind la
noi ceia ce a Impieclecat schirnbarea a fast tocmai
risipirea caselor, orasele noastre chiar pAstrand Ora
astAzi caracterul sAtesc In mahalalele lor.
Centrele acestea negustoresti din Ardeal erau
foarte mici; lnflorirea lor depindca, cu toate privile-
giile de care se bucurar5. In curand, de deschiderea
de drurnuri, i drumurile nu erau încä deschise.
Marl de aceste tdrguri se ridicau ici si colo cetdfile
regelui Ungariei. Ele veniau dup5. pAdurea rege-
lui" acesta este sensul cuvântului Erdély, de 'rude
s'a- fAcut Ardealul, adecà partea din pAdurea cea
mare rlsariteanä care ajunsese in stitpilnirea regelui
Ungarici: (lupa aceastg. pAdure ultrasilvanr se in
dincoace de piirtile bihorene, regiunea de
dincolo de padure", Transsylvania.

www.dacoromanica.ro
 11

In jurul cetatilor regelui Ungariei, cdidtortil putea

sit vadd un nunitdr de aameni stilt* din toate pdrtile
si asezati supt supravegherea i exploatarea dregd-
torului numit de rege, iobagul fiind elementul militar
(numele poate fi peoeneg). Aici nu este o inovatie a
Ungurilor, eari nici n'au inovat nimic, ci au imitat
pedant, precum imiteazd toldeauna popoarele fi-
nice, uralo-altaice. E sistemul cel vechiu carolingian,
germanic: cum au Meat Carolingienii fatd de Saxoni,
In tinuturile locuite de aeestia prin mijlocul Germa-
niei i pdrtile mai arientale, tot asa au prooedal
Ungurii, pkagiind pe Carolingieni, astfel cum, mai
inainte de aceasta, Ii plagiaserd Slarvii din Panonia si
din AEoravia.
Poporul npstru insa, aici ca i aiurea, nu cunostea
decat Tara-Romdneascd, pe care o impdrtia pe Mari ;
ehiar i acuma poporul din Ardeal nu recunoaste
Ardealul deal dincolo de Olt si dincolo de Barsa:
Tara Olhilui nu e Ardeal; si tot asa Tara Bfirsei e
in afard de Ardeal. Chiar in pArtile nordice i nord-
vestice sfint tinuturi care Wan nimic a face cu Ar-
dealul, precum tara Oasului, de la Havas, care
inseamnd in ungureste munte, i Maranturasul, al
cdrui nume vine de la una din apele care curg in a-
ceste pArti. In pdrtile de dincoace este tara Jiiului, tara
Oltului. Nu se mai ziee astdzi tara Argesului, tara
Prahovei, tara Ialomitei, de si s'a zis fdra indoiala
otlinioard, si de acolo vin numele judetelor i astazi,
elci judetul Prahova inseamnd tara Prahovei i ju-
detul Ialomita, tara Ialomitei; de aici vin si o mul-
time de nume de familii, Prahoveanu, Ialomiteanu,
etc. Iar dincolo, in AIoldova, era tara Siretiulut.,
tara AIoldovei, de unde s'a fdcut principatul Afoldovei,
iardsi nutne 'de famine ca Sireteanu aratd cd ve-

www.dacoromanica.ro
 12

ehea conoeptie populard trdieste In masele de la

sate si pind astAzi.
Deci, cAldtorul ar fi trecut prin partea de Tard-Ro-
maneascd ocupatd acum de Unguri, pe langà ora-
ele care abia se injghebau, pe langd. cetdtile In ju-
rul cdrora se strangea o populatie terdneascd mai
inuit sau mai putin liberd ori oea In general neli-
berd, din care fAceau parte si Romanii. Dacä ar fi
mers mull mai spre Rdsdrit, ar fi Intalnit, am
,zioe, o zond de supraveghere", care se gd.sia
mânile unor clemente unguresti desfAcute foarte de
curand. Fiindcd Secuii nu sant nici din vremea
lui Attila, nici chiar din timpul venirii Sasilor, ci
au fost asezati de Cavalerii Teutoni la granità,
tre Pecenegii cari se gdsiau In pdrtile noastre. Ei au
svenit In numdr mic si au gdsit o culturd populard
romdneascA, de unde pdnä astdzi au o imbrdedminte
asdmändloare cu a Romanilor i Ii cultivd campul
In aoelasi fel; casele Secuilor sant fAcute, nu dupà
modelul unguresc, care e imitat dupd casa slavo-
germanicd, ci dupà sistemul caselor romlnesti; prin
urmare nu cu cotul la stradd, ci cu fata Intreagd..
Cu stalpi In tinda deschisd; de sigur cä i folklorul
lor are o asdnidnare cu al nostru.
De la o bucatà de vreme, cdldtorul ar fi amas
in Tinutul nou al Cavalerilor Teutoni. Cavalerii fu-
seserd In Palestina, la Locurile Sfinte, si Indeplini-
sell acolo functiuni permanente de cruciatd; pe
urrnd, ne mai putand trdi In aoeste pdrti pierdute
Aire Necredinciosi, au trecut In regiunile europene..
Inainte de a ajunge In Prusia, pe care au colonisat-o
in sens german mai tarziu, ei s'au asezat, prin con-
tract Cu regii unguri, In 01.We Brasovului. Au
intemelat cea d'intdiu adevdratä sdldsluire ordseneas-
ed. lu Ardeal, aici la Cetatea Coroanei" (Kronstadt),

www.dacoromanica.ro
 13

Mug satul român al Brasdului, pentru regele Un-

gariei. El au inceput i Biserica Neagrd, isprdvita
Insd mai tdrziu, dar de sigur cd incd In acest limp,
trebuia sa existe pentru Teutoni un burg, care a-
vea i caracter religios i caracter militar, cum a
fost In Prusia Marienburgul i altele, iar cultul Mai-
cii Domnului, asa de rdspandit si In Secuimea ra-
masd pios catolied pand azi, era elementul moral
de coesiune al acestor asezairi.
De la Brasov, cdldtorul ar fi trecut, tot pe dru-
mul Cavalerilor Teutoni, dincoace, la noi, i ar fi-
ajuns, cum am spus, in vechiul Câmpulung, pe-
care elementele acestea teutonice, ca i elementel&
sitsesti i unguresti care au fost colonisate de Teu-
toni in acelasi loe, 11 numiau Langenau (Au in-
seamnd Cdmp, de uncle finala, care se intalneste asa
de des la sfdrsitul localitAtilor germane din Rasa-
rit). Langenau, ve.chiul oras teutonic, avea In con-
trul sdu ca miez de asezare un turn si o bise
ricä catolicd. Aceastd bisericd din Cdmpulung avea
oarecare reputatie: In secolul al XV-lea se vedea aici
o urairt a piciorului Sfântului Iacob.
Avem stiri documentare care aratd cd opera de des.
nationalisare a elementelor venite dincoace de munti,
la Câmpulung, Incepuse de pe la 1200 înc i cd
oamenii pardsiau, nu numai limba lor nationald, dar
si credinta ion catolicd, pentru a Infra in ortodoxia
noastrd. O sc,risoare a Papei se pldnge cà acei fal$
episeopi", necanonici, shismatici, cari erau
noslri de mdndstiri, din schituri de lemn, fac sa
Sc piardd sufletele colonistilor veniti dincoace de
munti.
De la Cdmpulung mergiind mai departe, cälìttoiul
ar fi Intalnit tot sate romdnesti, avAnd intru toale
Infdtisarea din timpurile noastre. Satele acestea cu-

www.dacoromanica.ro
 14

prindeau numai rude, toti locuitorii uaui sat sco-

bordndu-se din acela0 sir-Amos, al cdrui pdman,t se
cherna mosia lui 0 al cdrui nume Sc pomenia In, mi-
mele satului i in numele fiecdrui membru: Albestii
1nseamnd urma§ii lui Albu. Pdmân,tul era al strdino-
wlui care tdiase codrul, care scosese rAddeinile,
inlAturase pietrele i fAcuse ogorul. Si el nu era im
Ortit: ca la vechii Germani, fiecare lua atilta ogor
cat pulea lucra, in proportie i cu ealitatea de ru-
denie, i Cu numdrul membrilor farniliei sale. Nu
era iardsi exclus, fiind oameni putirti §i teritoniul
mare, sistemul, pe care-1 preconiseazd i unii a-
gronomi moderni) de a se muta partea cullivabild de
la un loe la .altu1, iar restul locului sd rdmaie ne-
cultivat, pentru a se ingrdsa de la sine sau prin
paterea turmelor.
Vite erau pretutindeni, in numdr foarte mare:
turme de oi, cirezi de vite albe .fiin.d mai putine.
Boierii, prin Oltenia, mai ales, cresteau i porci,
Inteo epoca ulterioard, dar acum nu erau incd bo-
ieri, §i basa culturii de vite a teranului o forma oaia.
TreeAnd cAlotorul prin satele acestea, de-a lungul
vdii Ddmbovitei, ar fi iutâlnil in cilte un sat mai
mare un. jude, peste un grup sdtesc care se cherna
poate popor, termin pd.strat In nomenclatura aplicatit
la vii i In aceia a parohiilor (se zice a fi cineva de
popor" la cutare biseried). Foarte veche dregAtoria
aceasta a judelui... Cand au fost Visigotii prin Or-
tile noastre, ei erau, nu supt sidOnirea unui rege,
ci a unui jude: judele Atanaric. i, de oare ce aiu-
rea Vi0gotii n'au trdit supt juzi, aceasta a flcut
se presupuie cä hied de atunci, pe la 370 dupd Hris-
tos, noi aveam obiceiul de a tili supt juzi. Se du-
sese puterea ImpAratului, i populatia se organi-
sase de. la sine, dupd nevoi elemen,tare. Adaug un lit-

www.dacoromanica.ro
 15

oru care nu s'a observat pana daunazi: c. in Italia,

pe vremea navalirilor barbare, dupa." disparitia Im-
periului roman de Apus, toti sefii populatiei se
chemau judecellori. In Sardinia, care n'a fost alca-
tuita altfel deck popular, a ramas sistemul guverna
rici prin juzi pana aproape de timpurile moderne.
Lucrurile acestea trebuiesc, deci, luate impreuna: A-
tanaric, juzii din Roma si din alte pär, juzii din
Sardinia, chiar din Corsica, din anume vai ale Al-
pilor, pana in Tirol, datinele poporului nostru, pen-
tru ea sa-si dea sama cineva cat de caracteristic ro-
manic era acest asezarnant.

Acurn, peste toata valea, de la un capat la altul,

peste mai multe vai, era un. Voevod.
La Academia Roma)* raposatul Ion Bogdan a pus
intrebarea, nu cumva pe lânga terminul acesta, slay,
de Voevod, Insemnand conducator de oaste, am pas-
trat o bucata de vreme si un. corespondent romanese,
vechiul cuvânt latinesc de duce. Este cu putinta,
de si el nu se intalnestet.
Aceasta era functia superioarä : Voevodul, atunei
In veacul al XIII-lea. Dar eram inr'auriti si de ca.-
tre vecini, i mai ales de c...atre vecinul de la Nord,
caci traiam in vremea aceia mai mult supt in-
fluen.ta occidentala, latina, exercitata prin Unguri.
Cea d'intaiu organisatie straina gotta pe pamâniul.
nostru a fost la Severin: Banul regelui Ungariei, care
statea in oetatea ale arid urme se vad i astazi in
oras: turnul In ruine al Banilor din veacul al XIII-
lea. Un dregator cu acest nume, in Croatia, batea
moneda care se numia, dupa numele lui, ban. S'ati
gasit multe exemplare din aceasta moneda, care era

Mai Oulu, Miron Costin are forma italianA de dual.

www.dacoromanica.ro
 16

de o rdspAndire asa de larga, ¡neat once alta a Os-

trat la noi numek acesta, In loe sd fie numitd cu un
derirvat din latineste sau slavoneste. Totusi numele
de aspru" pentru moneda de argint suptire bizan-
Lind pare a fi trdit foarte mind vreme la noi si nu
Mai intr'o epocA relativ putin depArtatil a dispdruti,
si perperul bizantin a pdstrat numele sdu, care e
xistd, oarte tArziu Ina, In numele dAjdii la vii, pcir-
pcirilul; cuvantul galben", pentru moneda c,ea mai
pretioasd, trebuie sd fie un termin extrem de vechitt,
cela ce inseamnd ca noi cunosteam aurul; banul de
aur se chema insil si- ban roe. Va sa zicà era as
prul, oeia ce inseamna banul alb, era banul galben
sau banul rofu.
Voevodul acesta, de si supt influenta culturii apu-
sene, cu toate acestea in mare parte era teran, si tot
ceia ce formeazd o Curte, eu dregdtori, cu ven ituri, nu
exista pe vremea aoeasta, s't nu existau niel veni
turile care se culegeau mai tarziu de la negustori, la
vdmi, ci si judele si Voevodul trdiau din veniturile
lor teranesti si din acelea care veniau din gloab5.
Calul se zice si azi gloabd, pentru ed in timpurile
vechi o unitate de platd era el, calul, de unde si
Domnului de mai tarziu, când era vorba sd i se
facd un. dar, i se dddea un cal de cAldrie.
Mai tArziu insd V0aVOZii trdiau dupd ()Weilll no-
bilimii unguresti vecine si, cand s'a ridicat la Arges
piatra de pe mormantul lui Vodä Bdsdrabl, cdruia
ne-am deprins a-i zice Basarab 2, s'a gdsit fru,ntea
cu diadema de mArgdritare, trupul strâns In mdtasd
cu stema angevind a crinului, mijlocul In cingAtoare
cu placa de aur frumos seulptatd.
' Poate sd fi disparut si din causa semnificatiei adiectivalc a
cuvintului.
2 Nimele e cumanic, din categoria celor cu sufixul -abd (To-
xoaba, Talaba, Tancabd).
www.dacoromanica.ro
 17

In pdrtile de langa Dunare, pe alunci, pe la 1260,

se puteau întâlni Insa, macar inteo nomenclatura
de judet, rámasitele altei Teri-Romanesti dealt Tara-
Romaneasca din munte. In sus, supt influenta Un-
gurilor, incepuse pe Incetul o lnchegare a VOCVO-
d ale] or. Un privilegin al regelui Ungariei, pentru
alti cavaleri deck Teutonii, pentru Ospitalieri sau
Ioaniti, pomeneste In vremea aceasta juzi ca loan
si FIrca i uzi cu atributiuni voevodale ca Lito-
voiu, toti acestia In partile oltene, ca si un \roe-
vod care nu era jude si nu statea supt influenta
regelui, Seneslav de la Arges. Dar In partite de jos
fuse,se, Incà de pe la anul 1000, cu doult sute de
ani Inainte, o Inlemeiere de Domnie romaneascit, spri-
jinita. pe oetatile de pe malul celalt al Dunarii, pe
Silistra In. randul Intdiu. Cu atfita timp inainte ca
Argesul sa. fie centrul Domniei din sus a Terii-Roma-
nesti, i poporul facea, macar In Moldova ve-
cina, o deosebire Intre Tara-de-sus si Tara-de-jos
a fost aceasta Domnie de jos a Terii-Romilnesti,
cetatea Silistrei rom.anesti, zisa de noi, dup. Duros-
torul roman, Darstor, care e foarte bine deslusita in
paginile vestitei scriitoare bizantine Ana Comnena.
In partea aceasta era un Voevod, Tatul, nume foarte
caracteristic r-omanesc, popular. De aid a ramas in
nomenclatura terii noastre ca o urmil despre acest
Voevodat numele de Vlasca, ce inseamnd Tard-Ro-
maneasca"; i se zicea slavoneste fiindca, precum
pentru cei de sus limba Statului a fost Intaiu limba
pentru oei de jos era limba slavond (tot asa
In vechea terminologie slava a ramas Starichiajd,
care Inseamna Chiojdul Vechiu, iar In Moldova pa.-
rintele Bobulescu imi facea o paralela foarte in-
teresantà de sate care se chiama i slavoneste si ro-

www.dacoromanica.ro
 18

manete ; acelasi sal are, ad-ecd, doud nume: unul

popular si altul de cancelarie).
DacA drumetul ajungea la Dundre, Giurgiul, In
formA de oras pe vremea aceasta nu exista;
numai un sat. Tot c2ia ea se spune despre Genovesi
pe Dundre, legenda cu San-Giorgio, dupA care s'ar
fi numit Giurgiut, »'are niciun temeiu.. Giurgiu e
fo:ma roniAneasca a lui Gheorghe, precutn, raä de
fo:ma bisericeasca Nicolae, Nicoara e forma popu-
lard. Mai tarziu, mull mai tdrziu, In. legzttura ca
vama s!zi Neul cetate, i langá cetale s'a strdus
oras.

Calatorul, negustor sau diplomat, care ar fi cer-

eclat ceia ce era A. fie la jumatatea veacului al XIV-
lea Moldova, ar fi gdsif i aici juzi, dar ei erau mai
inchegati In Tinuturile de jos deck In IMoldova. A-
ceasta nu Inseamnil, cum s'ar crede de cineva jade-
cilnd superficial, cd regimul de juzi i Voevozi nu
exista i In Moldova, fiindcä documentele nu-1 po-
menesc. In cele d'intNiu acte de donatiune ale Dom-
nilor Moldovei se Intalnesc totusi mentiuni ca aces-
tea: dau locul cutare mide a fost jude cutare
sau juzi culare, i cutare". Aceasta Inseamnd, deci,
cä sistemul juzitor exista inc5, pe o vreme cand In
:Muntenia judecia sau judetul, judecia e hotarul,
basa terilorialìl, judetul e auloritalea , populatia
fiind mai deasd, mull mai deasg, s'a desvoltat
pana la situatia care dureazd i in timpul nostril,
eAci hotarul a 1.mas cam ca acela de la 1300. Fata
de deparlamentele francese, MAI de proportionate, de
pared ar fi fast trase de geometri, cum au si fost
trase dupd 1789, judetele muntene presintau for-
me din cele mai nesimetrice, fiinded ele corespund
traditiei de odinioard. In Molckva aceste asez5.minte

www.dacoromanica.ro
 19

s'au use,at In samanta, Impartirea terii facandu se

dupa tinuturi, In legatura cu orasele i cet4ile.
In Moldova judocia i judetul au ramas, deci, cu-
prinse astfel in mica viata de sat. Tara s'a pastrat ast-
fel In vremea aceia mutt mai primitiva in cc pri-
Neste alciltuirile romanesti, de si strabaluta de In-
fluente straine superioare: unguresti i polone.
Daca, acum, calatorul se cobora pana la Duna-
rea-(le-jo, el afla aici doua importante cetrtti, ante-
rioare Intemeierii Domniei moldovenesti, Chilia
Cetatea-Alba, pentru Bizantini neagra, fiindca era
veche, iar pentru barhari alba, fiindca din padurile
lor piatra li se parea astfel.
Cetatile aceAea sant extrem de vechi. Chilia, care
se chiama Licoitomo, dupa numele vechiu al gurii
Dunarii.Gura I.upului"1, era asezata, nu unde este
Chilia Nonä hasarabeana, ci la Chilia Veche, din Do-
brogee, In insuld. Aici pamantul acopere cladirile
ce vor fi fost vre-odata. Din.colo, la Cetatea-Alba Insa,
zidurile Sant extraordinare, cele mai frumoase din
tot Orientul; ele arat c puteau face Genovesii,
cari au venit tocmai. pe acest timp aici, capiltând ex-
ploatarea Marii Negre, de la Paleologii restabiliti In
Bizant, la 1261. Aici era de sigur un targ mare:
veniau oameni din interior Cu grane, cu peste i alte
produse naturale, i corabii sosiau din toate partile.
Braila munteana poate cä n'avea Incä fiintä pe a-
tunci, ci era numai un sat al lui Brae de unde
Braila, Brilescu, Brailoiu). Daca. Licostomul avea oa-
recare importan, Celatea-Alba, Maurokastron, cum
zieeau Bizantinii acestei Cetati-Albe, avea, astfel,
In mare parte monopolul comercial In basinul oc-
cidental al Marii Negre.
Si azi pe acest brat dunArean VAlcovul cum observA d. G.
VAlsan inseamnA in slavonA tot ,Gura

www.dacoromanica.ro
 20

Aici era vom vedea-o si un episcopat. Ai nos-

iri alarnau pentru Moldova de Vitidica de Cetalea-
Albti, prccum cei din, Muntenia de Vhidicii de dincolo
de DunAre: de cel din Vidin pentru Ardeleni si de
cel de Silistra pentru Munteni. Pe la cetale se
lmbarcau si pelerinii rusi cari mergeau la Cons-
tantinopol.
i Mcä. o observatie: e cu neputinttí sa se glseascd.
pe malul unui r'au sau pe termurile unei Mdri o ce-
late Infloritoare, unde se fac schimburi importante,
Tara ca din acea,sta sä nu se resimta si toatà viata
Hinlerlandului, a regiunilor interioare.

www.dacoromanica.ro
 Cei d'intaiu c1ätori In veacul al XIV-lea
Principatul Terii-Romkne§ti era sd se Intemeieze
in apropierea anului 1300 la Arge§, §i, probabil, nu
la Curtea-de-Argq, ci la cetatea Arge§ului, credem:
Poienarii, iar Moldova era sd ieie fiinta numai pe la
1360. Sa incercrim, a ni Inchipui acum ce ar fi vd-
zut un caldtor care ar fi strdbdtut Tara-Ronadneased
in veacut al XIV-lea i mai ales In a doua jumdtate
a acestui veac. Aleg aceastd datd fiindcd, precum am
spus, Moldova_ nu se intemeiazd decal pe la junid-
tatea veacului al XIV-lea i Tara-Romdneascd nu
se consolideazd decal tot In aceia§1 vreme, aa Incht
acel cdllitor care ar fi venit In a doua jumdtate vea-
cului al XIV-lea ar fi vdzut mult mai multe lu-
cruri, mult mai bine definite decdt dacä ar fi ve-
nit In Intdia jumdtate a ace1uia0 veac.
Inainte de aceasta Insd, câteva observatii biblio-
graf ice preliminare. =Mora din secolul al XIII-lea
sânt, cum am vdzut, cdlugdri, misionan i franciscani,
din Ordinul Sfântului Francisc, Intemeiat de ptItind
vreme, cu misiunea, rdndulEa, de a propaga
catolicismul In mijlocul necredincioOlor, Intre ca\ri
se cuprindeau i shismaticii de Iegea greceasca",
din pdrtile rdskritene. Chemarea lor este, mai ales,

www.dacoromanica.ro
 22

de a aduce la crestinism pe eel mai importanti

pilgani din acele timpuri, cari erau Tatarii, cuoeriloril
ai une marl pdrti din Europa rdsdriteand, Intinzan-
du-se pànä In Carpati, pe atunci. 0 mare activitate
a misionarilor franciscani s'a desfrtsurat pentru a
castiga populatia terilor noastre la catolicism,
secolul al XIV-lea. Foarte dese ori Domnii romani
au trebuit, 'din. motive politice, sd iscaleascd pe-
lece de hartie" In ce priveste aderenta lor la Bise-
rica romand, supt apilsarea Ungariei sau supt in-
fluenta Po!oniei, permitand slabilirea de episcopi
tolici la Siretiu, In. Aloldova, la Severin i chiar
Arges, in. Tara-Romdneasca.
Numele loe sant foarte bine cunoscute; activitatea
loe mai putin, fancied eran redusi la un cerc de
credin.ciosi foarte restrans. In Aloldova emu locuitorii
din orasele care abia se Intemeiau pa vremea necia:
Suceava, Sireliul, celelalte fiind ie creathide ceva
mai noud; iar In Muntenia episcopii din Severin si
Arges aveau supt pdstorirea loe numai un mic mi-
mdr de colonisti veniti de dincolo de munti. 0 po-
pulatie romdneascil de aici care sà fi trecut la catoli-
cism, se poate zice cà aproape nu exista. Doinnii
jurau pa sfintii catolici mai pldcu;i. regelui Ung.iriei
spre a castiga In felul acesta simpatiile vecinului inai
pulernic i folositor In acel moment, pentru ca. ix,
urmd, dupd incetarea presiunii regale, sà uite si de-
sfintii catolid si de loate punctele de deosebire
tre ortodoxism i catolicism. Alai tarzia In Aloldova
s'a Intemeial o noud episcopie catolicil, pe langa cea
din Sireliu, unde lucrau si cdlugarii dominicani
sau predicatori, episcopia din Baia, lânga biserica
lui Alexandru-cel-Bun, fdcutii pentru sotia lui
tuand, liângala 1. Episcopatul de la Bacilti, Inca mai
1 De unde satul Ranghilestii, in judetul Botqani.

www.dacoromanica.ro
 23

nou, a tritit loarte multì vreme, aviind legaturi cu

Polonii, numai p_mtru Secu'i satelor unguresli cc
se intind NBA acum in plirtile din spre munte ale
judetului &tan si in judetul Roman, plus dourt
alte sate in Tecuciu. Cel de la Cetatea-Albil n'a func-
tionat decal intilmplittor.
Afarà de cAlMorii acesti misionan, nu se intilmpinii
alti. Si chiar acesti Italieni, Unguri, Germani din
pArtile vecine cu Slavii, de prin Siteia, ca intemele-
torii episcopiei de Sireliu, nu erau cArturari ca
acei din secolul al XIII-lea si nu simtiau niciun M
(le chemare sà pttie in scris lucrurile pe care le
vedeau.
Foarte rare ori, in tot decursul secolului al XV-
lea afra'm peleriM cari sit treacil pe la noi mergilnd
Lomrile &lute. Ei puteau sit meargrt mai usor im-
barcându-se in porturile italiene ori sit apace drumul
unguresc-sârbese pe care 1-am aratat. De la (Mush,
n'a Arnas scris deck numaiNce spun acci Peter Spar-
nau i Urlich VOil Tennstiidt pe cari ¡-am pomenit
mai sus.
Pelerini erau insA i acei cari rnergeau in cruciatA
contra necredinciosilor. In riindul acestora putern
pune pe vestitul Schillberger, Bavares, care a brat
parte la expeditia_ din. Nicopol impotriva Sultanu-
lui Baiezid, expeditic intrilTritis5. de -regele Ungariei,
Sigismund, care avea foarte mulle legaturi ca Apu-
sul, fiind din Casa de Luxemburg, pe trei sferturi
Fran.ces; el a fiicut apel la cavalerii de acolo, cad
vcniau din Franta, din Burgundia, ca acel Jean-
sans-Peur, care, pe urrnit a fost (luce si a avut ca-
riera tragia ce se cunoaste, ori si din Suabia ger-
maul, ca burgravul Narnberg, Frederic de Zol-
tern. Duprt infriinvre, multi dintre In4ari - pe cfnul
Sigismund fugia pe Dunare ca sa ajungd, incun-
jurând Peninsula Balcania, pAnI in Dalmatia
www.dacoromanica.ro
 24

trecut pe la noi, unde au fost deshrrcati de haine,

dupä mdrturia lui Froissart. Alta dintre luptAto-
rii nerrscumpdrati au ramas robi la Tura Untd din-
tre ei a fost i acest Schiltberger, care a stat vre-o
doudzeci de ani In Imperiu: scdpand intr'un tarziu,
a venit la intoarcere prin pr.rtile noastre, pe care deci
le-a vazul la 1396 In calitate de crucial si dupd 1420
ca brtran drumet obosit, care se duce spre ca.a.
Alti pelerini luau drumul, care era al pelerinilor
rust, poloni, lituanieni, dar mai ales al ortodocsilor
rusi, crtrelea-Alba, strabdtand o parte din basa-
rabia, pa la localitatea, pe care unul dinire dansii
o numeste ,,Mitirivi Chisini", In legaturd cu cu-
vantul din limba slava care Inseamnd varnd, i Cu
Chisinau12, care ar t'i existat pe vrernea aceasta ca
sat. De la Cetalea-Alba era prilej ca drumetii sd fie
dusi la Constantinopol, de ande luau, sau drumul de
uscat, mai rar, sau drutnul de Mare, pentru a a-
junge la Ierusalim.
In afard de cillugdri si de acesti pelerini inarmati
cari sant cruciatii, este, In sfarsil, si o altd categoric
de oameni cari au strdbdtul, fard srt serie, foarte a-
dese ori aceste piírti. Dar, chiar efind nu scriu ei, se
serie despre dansii In registrele de socoteli ale ora-
selor lor, care au pdstrat In. felul acesta insemna-
rea alator name de oameni ce au strdbatul terile
noastre. E vorba de negustori.
In. vea.cu.1 al XIII-lea Lard indoiald foarte putini
nep,ustori treceau pa la noi; negotul, intru cat se
fdcea, se fdcea in.direcl: teranul nostru îi fabrica sin-
gur toate cele de nevoie go,poddriei lui; lucruri care
si se aducd de la strrini si de striiini fr.rd indoiala
cr. nu prea erau, de i, in ce priveste pe fruntasii
Pentru editii v. bibliogrofia la lorga, Chilia i Cetatea-Albd.
' De la cuvantul popular care InseamnA cascada, gura' unui
rat], aici BAcul, care-si are si ,,cheile" lui.

www.dacoromanica.ro
 25

societritli noastre, pe Voevozi, pe cnejii Cu atributii

Noevodale, acestia precum am si ardtat mai sus
se Imbrdcau ca nobilii unguri din Ardeal i ca ju-
panii sasi de la orase din aceiasi vreme.
Caci, In a doua jumdtate a veacului al XIV-lea, la
botarul n.ostru se Intemeiazd aoele patru importante
centre comerciale din care doud stint In Ardeal
dole. In Galitia, si se deschide astfel drumul pe la noi
care Rasdrit. Legdtura acestor drumuri cere i sta-
bilirea unei ordini politice cum se cade. Negustorii,
am spus-o. 1111 Intrau oriunde; li trebuia spre a se
aventura sit fie siguri cd si maría lor si banii si per-
soana lor sant In oarecare sigurantd. Pentru aceasta
trebuia o politic". Politia" e In legdturd Cu ordinca
de Stat, si consolidarea politicd era deci cerinta bird
gres pentru lnceperea drumului pe la noi.
Cele cloud cetdti din. Ardeal, care fuseserd odinioard
sate si ajung In vremea aceasta numai sit fie orase,
sant cetatea Coroanei i cetatea lui Hermann, deci
Brasovul i Sibiiul; Brasovul fiind in legdturd mai
mutt cu tinuturile ce se Intind dincoace de Olt,
Sibiiul cu celelalte regiuni, oltene, de si negustorii
din. Sibiiu aveau putinta de a trece si pe cestillalt
terni al Oltului, pe la Slatina, care e si pomenità In
cutare privilegiu comercial din vremea aceasta.
Pe de altd parte, in Galitia, prin privilegii ale
printilor i regilor ruteni, Intdrite pe urind fiindca
aici a fost Intdiu o Rusie Rosie de regele Polo-
niel, In secolul al XIV-lea se Intemeiazd cloud cen-
tre foarte importante, din care unul are legdturi ne-
contenile cu noi, iar celalt era mai putin In mdsura
S.AloJoeascä drumul moldovenesc: de o parte Lem-
bergul, pe care ai nostri 11 numiau, dupd cuvan-
tul polon, Liov, iar pe locuitori Lioveni, i, pe
altd parte, Cracovia, pe care ai nostri o numiau

www.dacoromanica.ro
 26

Cracaul. Negustorii din. Cracovia veniau mai rar

la n.oi, dar Liovenii era oaspeti obisnuiti ai
Drumul de mai tärziu strabalea aceasta tara, ori
prin. Tighinea spre Caffa genovesa, ori prin Dore-
hoiu, Bolopni, Iai, Bärlad, Chilia i Getatea-Alba,
iar mai tärziu, cänd cetatile acestea au cazut In milna
Turcilor, decazand, drumul a tins catre Galati. Pe
la Hotin, In sfärsit, putit sil fie alta linie de comert.
legatura cu cel d'intaiu.
Drumul Lemberg-Caffa se cherna cel täteiresc. pe
cand celalt, care a avut o Intrebuintare mai impor-
tanta in ve.acul al XV-lea, dar era mult mai slab,
trecventat chiar in intilia jumatate a acelui secol,
era drumul moldownesc.
Acum sa vedem ce au putut sil. vadd si unii
altii, supt ce aspect s'au putut presinta tenle noas--
tre acelui care venia aductind marfa sau indeplinia
functiuni religioase ori, In sfiirsit, era chemat pe aici
de cine stie ce imprejurari neasteptate ale viet.ii lui.

Acel care apuca drumul Carpati-Dunitre i de la.

Dun.a.re catre interiorul Peninsulei Balcanice,
acum In Ardeal o viata mult mai desvoltata. decät
inainte. Viata aoeasta incepea sa graviteze in jurul
oraselor- Cetatile regale ale regelui unguresc, ori
pierdeau cu totul importanta lor, ori pastrau impon-
tanta. numai In legatura cu anume izvoare de ve-
nit local, de exempla ,cle la minele de sare, pet
unde existau, ori se transformau si ele In orase de
Insemnatate mai mica, cum e casul pentru Turda,
pentru Dej, care fusesera odinioara cctäti i, prin
aceasta situatie, capatasera o Intocmire o7aseneasca.
Drumul tindea catre cele doua mari emporii de
granit.i alc Ardealutui. Orasele se infatisau foarte

www.dacoromanica.ro
 27

frumos: blsericile cele mari Incepuserl s'á se ridice_

Biserica Neagrà din Brasov, -biserica vastà din Si-
bliu Mai de-o parte Clujul, un Klausenburg pentru_
Szqi (nu de la Klaus, Nikolaus; ungureste, Kolosz-
vár, cetatea lui Kolo5z, pare a fi nume de impra-
mut), 0 el, ca privilegii de comer, n'avea legAtttri
directe cu Transalpina noastrA In legAturd cu
mertul, bog4ia se desvoltase foarte mull; industria
era exercitatd de b.-esle alcdtuite duprt sistemul ger-
man: legAturile comerciale cu Germania erau asa de
dese, Incât once se petrecea In viata germana de-
acolo avea influentl asupra fratilor din Ardeal. Bres-
lele acestea, supt influenta acelei vieti din Europa
centralrt, aveau i caracter militar si politic. Cutare-
poartA, culare parte din ziduri era aparata de cu
tare breasla, co:.-espunzilnd cartierului respectiv,
care se gAsiau mai multi mesteri de o anume cate-
goric. Pietle eratt necontenit strIbiltuie de multimea
Atenilor cari veniau din imprejurimi, IntinzAnd cor--
turi, satre, cum se Inlind pc -alocurea i pdnrt In zi-
lele noastre, deprinzandu-se tot mai mult a cumpara
fabricatele pe care juptmil 1 scoleau In viinzare prin
prAvallik boltite, prin boltile care Incunjurau piat-t
(de unde boltd, boltas; pravalie e de origine
dar negot, negustor au rAmas latine).
In aceste pieti nu era rar sà se Intillneascä i oa-
meni de la noi, trimisi ai celor d'intAiu Domni, cari
veniau pentru tot felul de rosturi, ca sA cumpere
ceva pentru VocIA sau pentru boieri, ca sà aductI
un dar judelui sau juratilor cari-1 Incunjurau, for-
mând Consiliul municipal al orasului sdsesc,
tran.smitä vestea unui Domn mort si a urinastilui
care se ridicase In Scaun ori amenintarea izbucnirii
unui rAzboiu. Veniau toti acestia cu ceia ce se nu-
meste In socotelile, Sasi!or ,,evangelium", vestea Mina.

www.dacoromanica.ro
 28

chiar când nu era bulla. Ii gazduiau in anume case

Sasii, li dadeau de mancare si bauturd, tinând sama
posturile noastre, facAnd socoteald de untdelemnul,
de pestele dat pentru acesti oaspeti veniti din Tara-
Romaneasca sau din Moldova, caci veniau i Moldo-
veni, mai ales la Brasov, la Sibiiu foarte rar,
adesea i In alt centru sasesc, Bistrita, pe unde se
irece,a obisnuit la Baia si de la Baia catre Siretiu
Suceava.
Pe Muga negustori i purtatori de vesti bune"
erau ciliar de la Inceput i pribegi, învini in lup-
tele politice de la noi, pribegi bojen i Domni pri-
begi. Ei erau obiectul unui joc de bursa politictt
al Sasilor; daca pretendentul ajungea sä capete mo-
sia parintelui sau rudei sale, evident ca pentru .o-
rasul ce-1 adapostia era un foarte mare avantagiu.

Dupd ce calatorul strabatea acest Ardeal, inviat

aeuni i Imbogatit Cu existenta oraselor, se trecea
dincoace prin trecatorile obisnuile, pe care le stiau
RomAnii de odinioard ca i cei de azi. Trecatoarea
ralcanul, era foarte rar Intrebuintata.; Tur-
nul-Rosul In schimb, foarte des: pe acolo mergeau
earele Sibienilor zi de zi. In ce priveste drumul
Brwvenilor, el pornia pe la cetatea Branului, care
este pentru Unguri Törcsvar (de la un vechiu nume
romanesc: Terciu), iar pentru Sasi Thrzburg, cetate
foarte frumoasa, existând i acum, si care poate da
o notiune a lucrurilor din veacul al XIV-lea. Acolo
stateau strajerii regelui Ungariei, domn al Ardealului,
unde-si linea Voevodul, dupit datina noastra. Stra-
jerii acestia erau une ori cine s'ar fi asteptat?
pana i arbaletrieri, puscasi englesi a fost un
cas In secolul al XV-lea, ceia ce nu trebuie sa ne

www.dacoromanica.ro
 29

mire prea mult, clack tinem samk de originca apu-

seank a lui Sigismund de Luxemburg.
Se Infra astfel In Tara-Romkneascä a lui Vodk.
Une ori acela care conducea pe crtlätor era un ck-
rAus din Ardeal, dar, de la o bucatil de vrcme, si
cred chiar pentru epoca aceasta, se formase o breasla
specialk de cárkusi la noi chiar. Mai tarziu
cu nume deosebite, in legkturá cu Tinutul din
care se recrutau: In veacul al XVIII-lea erau mai
mult, se pare, Prahoveni.
Drumul mergea mai departe de-a bmgul Dllmbo-
vitei, pe la Rucár si Dragoslave, De acolo, de la
Ruar, foarte cunoscut pentru Sasi si al ckrui nume.
se IntAlneste necontenit, a ckrui desvoltare e cu totul
specialk In ce priveste regularitatea strazilor, fru-
museta cllidirilor dc oarecare traditie i de o bunk
gospodkrie In care se vddeste i influenta srtseasck,
se continuà pe malul rAului pentru a sdri, pe urmd,
la cursul Ialomitei, ajungând la Thrgoviste.
Capitala Terii-Romdnesti a rAmas pknd 'la juind-
latea veacului al XIV-lea tot in. Arges; Basarab
vechiu, a stápilnit de aici; Alexandru sau Nicolae Ale-
xandru, fiul lui Basarab, s'a coborât mai departe
la CAmpulung, de unde vine d., pe cand In bise-
rica cea mai veche de aici, cea catolick, se ponle-
neste un primar, un jude, un conte" sAsesc la
1300, Laurentiu, In biserica domneasck orlodoxkchiar
supt jetul Vlädicäi, poate fi vázutä piatra de mor-
milnt a acestui Nicolae Alexandru-Vodd, ingropat aici
la 1361, piatrd frumos skpatá. In adânc, nu In re-
lief, ca mai tarzin, care pomeneste, In limba sla-
voná, acum limba cancelariei, numele Marelui Voe-
vod.
Dupk Nicolae Alexandru, Vlaicu-Vodá. sau Vladis-
lav numele e Imprumulat si el din Peninsula

www.dacoromanica.ro
 30

Balcanied; mai ales in Bosnia se gdseste des numele

de Vlaicu, si de obiceiu numele ardta si legAturi de
familie s'a asezat mai la ses, la Targoviste.
Tdrgovistea din veacul al XIV-lea ni-o pulem
chipui dupd anume stiri, mult mai noi, dar apli-
cabile i pentru vremea mai veche, pentru ed schim-
/Ad esentiale nu se intlimplaserd. Getatea nu era
ineunjuratä Cu ziduri de piatrd; cele de piatra,
(.1;n care au ramas arme, Vi11 de la Matei 13as.arab.
Vechea imprejmuire era o pahsada, din pari cu
impletite si acoperite cu lut, ca un gard le-
ranesc mai mare, capabil de a fi aparal. De almin-
terea Thrgovistea trebuie sa fi tost asezatd pe locul
unei mai vechi cetati, unui tdrg de pe vremuri,
fiinded sufixul slavon isle" inseamnd toldeauna un
trecut, ceva care a fost acolo porumbiste, pajiste,
sdliste, etc.). La facerea tdrgului nou intrasera in
largd proportie oaspeti veniti de dincolo de munti,
catolici, Sasi si Unguri: o bisericà a lor s'a pitstrat
pdnii loarte tdrziu í avea la inceputul veactilui al
X VII-lea privilegii foarte intinse, stdpAnind salid So-
tango, de pildd, i Bezdadul. ,Singurul fapt ed erau
aici Franciscani arata cd biseriea a fost Intemeiatd de
misionan, ca era, prin urmare, de o datd loarte
tlepArtata.
Evident cd acesti strilini forman miezul orasului,
lar de jai- imprejurul acestui miez comercial si
industrial stdteau srttenii nostri. Putem vedea si as-
tAzi, in localitdtile 'ande cultura administrativg, nd-
vdlitoare i distrugdtoare de originalitate, s'a intins
mai putin, cum se formd odinioard un oras la noi.
nth', de exempla : Valenii-de-Munte : in jurul pietii
sunt cartiere care toate au name de \vein sate,
deosebite, Berivo:esti, etc. O cetate, o indndstire, o

www.dacoromanica.ro
 31

pia15. de schimb patea sil adune si sd confunde cu

limpul satele vecine.
De la Targoviste cälLïtorul putea sd coboare la Bu-
curesti, care n'are nimic a. face cu bucuria", nici
cu ciobanul Bucur". Nu ciobanii intemeiazd satele;
ei sant culreierdtori de lame. Bucur trebuie sd fi
lost strabunul care In mijlocul plurii ce exista
.odatd aid si a l'ost restransd, de o parte In
padurea Cotrocenilor, care a trdit foarte multd vreme
din care a rdmas parcul de astAzi, iar, de alta
parte, de pAdurea cea mare din Ilfov, pAdurea
, a gAsit un teren pentru gospoddrie agricold, fa-
candu-si casa aici.

Bucurestii vechi, cum am spas, erau pe parteq

de dincolo a Dambovitei, unde este acum biserica Mi-
claditd de Mihai Viteazul, dar inainte de
aceasta exista fiird Indoialá o altd bisericutd de lemn.
Curtea cea veche se afla acolo. Ceia ce se chiiund
.azi Curlea Veche e numai una din formele ulte-
rioare, dincoace de Dambovitit, ale resedintei dom-
nesti.
De la Bucuresti, asezati foarte bine, dominand
lreaga regiune de pe IndItimile lui relative, si capa-
Iili dc a apdra drumul comercial, se Inainta In jos
cdtre Giurgiu. G'urgiul este, precum am spus, o for-
matte cergeneasca, ords.eneascd, relativ no-u. Vlad
Dracul, vorbind cu Ufl cruciat la 1445, spunea cate
pietre de sare a cheltait Mircea, tatäl lui, pentru ca
sä facd cetatea: pietrele de sare erau un articol de ex-
po:t In Peninsula Balcanicii, un surogat de monedii.
In toatd aceastd strdbalere a Terii-Romanesti,
ldtorul avea a face cu o coarsitoare populatie te-
raneascd. .A.ceastd populatie era In lntregimea ei
liberd i stilpanitoare de pdmfint. Teoria care a

www.dacoromanica.ro
 32

aparut mai tArziu, acum câiva ani, a lui C. Giu-

s'ar fi mers de la o stdpiinire boiereascd
mai apsásAtoare cdtre libertatea tot mai mare a era-
nului, este, credem, ye/slid. Ea se sprijind pe ce
spun documentele, dar documentele se friceau de
bo:eri, si se putea gdsi un boier care sá spuie cd a
deposedat pe terani? Vitalitatea In domeniul politic
si militar, biruintile cásligate Impotriva dusmanului,
nu se pot explica decal prin majoritatea, dacd nu
prin unanimitatea unei populatii libere. Cu o na-
tiune de sclavi sail: din care cei mai multi se gd-
sesc In atarnare, nu se face nimic nou, nimic dura-
bil In desvoltarea istoriei universale.
Viata de sal corespundea foarte bine cu aceia pe
care am fixat-o mai sus. Toti sritenii aceasta tre-
buie s'o addugim, toti sdtenii erau cop5rtasi ai mo-
siei, ai mostenirii mosului; fiecare dintre dánsii avea
In Intrebuintarea acestei mosii o parte corespunz5.-
t-oare cu descendenta lui. Aoeasta In teorie. In prác-
ticä se putea ca vre unul, oricare ar fi fost des-
cendenta lui, sd fi avut mai multi copii, asa Inca
avea o parte mai largd; se putea ca putinta de lu-
cru i nevoia de hrand sd fie mai mica, si In casul
acesta omul, care nu lucra cu elemente muncitoresti
pldtite, tuate de aiurea, se mdrgenia la mai putin
In ce priveste cerintele sale. Exista un fel de parte
ideald, care nu se cobora pe pdmant, a fiecdruia din-
Ire acei cari alcdtuiau comunitatea urmasilor acelui
mos care fusese Intemeietorul.
Mai tarztu numai, pe la 1570, cum vom vedea,
urma unei mari crise, au ajuns sätenii ca, vAnzandu-si
partea, sd fie siliti sd o si delimiteze. Atunci vechea
frie de pà'mânt vecinul fiind totdeauna un frate
In Intelesul frumos al cuvántului, a dispárut. Pen-
tru moment insd satele formau si o unitate moral/

www.dacoromanica.ro
 33

o unitate de sdnge si o unitate materialri. Acesta era

un element de viatd si. de putere pentru oamenii de
atunci.
Ca si la Germanii vechi, In co priveste apilrarea
terii salde mergeau solidar: la un. mutile semn se
aprindeau focuri pe dealuri, toti se stangeau supt
conduccrea putinilor boieri cari strtteau obisnuit in
jurul lui Vod'd.

De sig-ur cd o parte din boierimea cea veche,

ambele leri, venia din ve,chii juzi i cneji. Prin ur-
mare exista o boierime de origine romdneascd si in
ce priveste sangele. DemnitAtile i rosturile deosebite,
functiunile particulare ale Curtii eran insa Intpru-
mutate de dincolo de Dundre, de la Bulgari si Silrbi,
fircste, dar numai ca transmitAtori ai obiceiurilor
bizantine, cdci boierii eran o imitatie, cu oarccare re-
miniscente pdgâne, a funetionarilor de curte bizan-
tini: Vistierul, Logofalul, ComisuL Stratornicul aratd
si In nume originea Ior greacd sau romano-greacd.
Transmiterea acestor forme s'a fdcul in secolul al
XIV-lea, supt influenta acestor vecini i in legaturd.
Cu Ineuseririle pe care familiile noastre doimtiloare
le legaserd cu vecinii de dincolo de Dttnare. In Con-
stantinopol calitatea fiecartha dintre acesti dregAtori
era foarte strict fixatrt; ni putem inchipui insa ert
stricteta bfzantinà nu era Indeplinita cu cca mai
perfectd exactitate la noi. Era o haina de itnpru-
mí, pe care o poartA eineva cu oarecare stiingkie,
si se putea Intampla ca acel care punta un nume sd
Indeplineascd, In acelasi thnp, si alte functii. La bo-
ierii acestia de modd slavo-bizantind se adrtugia u-
nul in legdturd Cu desvoltarea teritoriului
nostru national, Banul. Cdnd Severinul ajume sil fie
In legAturd cu Domnia de la Arges, Ungurli au

www.dacoromanica.ro
 34

intervenit adesea ori ca sh-si lea Inapoi stApdnirea,

In tot decursul veacului al XIV-lea i al XV-lea,
fireste cri Banul a trebuit sti ieie loe altituri
Domn.
Boierii azetia dispuneau de oarecare avere, aveau o
mdndrie de neam dacti veniau din vechi familii ase
zate In cutare sau cutare se Ami. însä, Incit
din veacul al XIV-lea, boieri, foarte trufa§i, cari nu
erau de la noi, ci veniau din tinuturi cu o aristo-
oratie mult mai veche decdt acea aristocratie nAs-
cal-1M a terilor noastre. Erau pribegi de dincolo de
DunAre. Turcii IntraserA In Balcani; toti acei eari a-
veau un nume mare, cari Indepliniserá. functiuni In-
semnate si dispuneau de bani, se refugiau la noi,
asa Incat terile noastre incepuserl sA adAposteascá
IncA de pe vremea aceia pe represintantii unei pu-
ternice clase adunate din deosebitele State ale Pe-
ninsuki Balcanic,e.

In mijlocul boierilor, având dreptul de a-i nutni

de a-1 scoate, drept-ul de a-i osdndi la moarte i fo-
losindu-se une ori de acest drept, stAtea Domnul.
Cate un Domn vechiu, cum era Basarab, Insemna IncA
mai putin lucru; dar Nicolae Alexandru Incepea
acum,In independenta lui, cdstigatA prin lupte
lui, Basarab, biruise pe Carol Robert la 1330,
cdnd Ungurii trecuserA pArtile noastre, anumite ati-
tudini; legáhirile cu familiile domnitoare din Peninsula.
Balcanick se f Aceaa tot mai dese, si fiecare din a-
oeste legAturi adAugia sentimentului dinastic, pe care
vechii stápânitori de la noi nu-1 aveau. Erau IncA
Domni. improvisati, dar Mircea, care avea sdnge bi-
zantin prin mama sa, Calinichia, era adoptat, oa-
recuxn, de Bizant.
Bizantinii aveau obioeiul In vremea aceasta, ca sA

www.dacoromanica.ro
 35

castige aliante, s5. acorde unor stdpAnitori vecini titlul

de despoti, care titlu Insemna ruca Imparkteascr.
Dtkr el se acorda unui nepot, unui cuscru, cuiva care
avea, oricum, legáturi de sange cu dinastia bizantink.
Despotul avea dreptul la anumite forme imperiale;
el purta, ca si Impkratii din Constantinopole, pur-
pura, avea dreptul sk Incalte coturnii rosii i sk
intrebuinteze In vesmânt coloarea rosie. Rosul era
intrebuintat, exclusiv, i pentru peoetluirea
pentru monograma stkpanitorului. In chipul
lui Mircea-cel-BAtran si al fiultti sdu Mihail, care se
vád pank astkzi la Cozia, vulturul cusut cu aur al
impkratilor RI,zkritului se deosebeste foarte bine. Co-
reana pe care o poartk In bisericá. Domnii nostri din
acea vreme este de sigur In legdturk cu conceptia
domneascA", ImpArkteasa, pe care poporul fl-
cea despre cápeteniile sale, dar si cu aceasta admitere
In siluatie de paritate din partea Bizantului: Mircea
purta aceiasi coroank i aceleasi atribute exterioare
pe care, de alminteri, le poartk despotii bulgaro-
greci de la Chiustendil, unde era o stlipanire locala
ai cArii efi, Constantin, Ioan, stAteau In legkturk cu
Bizantul i cápátaserk dreptul de a purta i ei a-
tributele despotale. Mai tkrziu, când In Serbia nu
vor mai fi nici Tari, nici crai, stefan al Serbiei de
la Inceputul veacultil al XV-lea, fiul lui Lazkr, va
li despot al Serbiei i va purta aceleasi atribute.
De sigur ck aoesti Domni aveau i In constiinta
sine Insii alt rost decast Domnii modesti pe vremuri.
Din ce In ce li plkcea mai mult sA aibk o Curte, o
-cancelarie, sk dea porunci bine stilisate, copiate fru-
mos de oei mai buni caligrafi de dincolo de Dunkre;
din ce In ce mai mult se dedau la ¡deja
aceasta a fkcut ca Mircea sk asocieze la Domine pe
fiul sku Mihail, care libera diplome alkturi de ta-

www.dacoromanica.ro
 36

frit sku, pentru care B. si vedem pe Mihail figurAnd

alkturi de acesta in fresca de la Cozial. Domnu
plkcea s clkleascrt biserici i mänàstiri, sä Indemne
pe ciuguíri a-i pomeni numele. Este o crestere ne-
contenitk. a mandriei acestui stapanitor, i tol Walk
un ckstig de aderenti prin dkruirea mosiilor faril stk.-
pan, a pámknturilor pe care le cucereste, a pose--
siunilor mate din averea truídil.torilor earl nu ascultk_
de Domn. Si acei cari au primit mosii de la Donut.,
pe viatk, sau pentru a fi chiar transmise urmasilor,
Inta In clientela Domnului; supt ordinele lor locui-
toril terii vor fi datori sil alerge la once chemare
lui pentru a-i forink armata. Ctun vedem, tara se
consolideazà, supt puterea In crestere a Dommtlai.
Stainul ce se apropia astfel- de Domnul care unja
pc langA originile sale teranesti tot ce putea cu-
prinde, sknktos si real, Orientul, pe 11110 influentele
unguresti Basarab are Inflitisarea unui vasal al re-
gilor Ungariei din Casa de Anjou, Mircea e Imbracat
In haina stramtk a cavalexilor cruciati, strainul a-
cesta se simia, fàril Indoialä, impresionat. El avea
constiinta c Inta In contact cu o viatk politicil care-
a astigat acum tot ceia ce-i trebuie pentru a ramil-
nea si a se desvolta.

T lateo bisericutA din munti, la Brazi, Mircea are alaturi pe

Doamna lui, Mara, fireste o Sàrboaicl. Mihail trebuie sa fie mi.
bastard

www.dacoromanica.ro
 Cele d'intAiu alcAtuiri biserice*ti

Calatorul IntAmpina insg alaluri de accastà viata

politica i sociala una religioasci, care se consolidase
ea.
NIgnastirile cele mai mane i frumoase, uncle din-
1.re dAnsele pastrate asa cum trebuie, altek Late°
stare de ruinä totala sau partialli, mringstirile caie
lac miindria terilor noastre, nu existau la slArsitul
veacului al XIV-lea decat numai in chteva colturi
de targ, InfatisAnd mai malt inceputuri decal o des-
voltare ajunsg. la WY termen apreciabil al ei.
Vechea noastrà viaà religioasg, pe care ar fi pu-
lut-o întâlrii calgtorii din secolul al XIII-lea si din
intgia jumatale a secolului al XIV-lea, avea foarte
modeste rostitri canonice. Ceia ce nu inseamng
Vlädicii cari se ingrijiau de sufletul celor din al
XIII-lea veac n'aveau niciun bel de leaturi intre sine.
O eanonicitate foarte elementarà exista, fireste. Ca
.sg inteleaga cineva de ce am trgit atâta vreme in
forme bisericesti loarle primitive, care n'aveau niciun
cuprins legal, niciun exterior solemn, trebuie sà ne
giindim la originea vietii religioase la noi.
In mare parte aceastà origine e predica in mijlocul
barbarilor, Inteun limp cAnd acestia aveau stgpAnire

www.dacoromanica.ro
 38

asupra ace.stor tinuturi, o stApAnire de la un la-

gAr depArtat cAtre tinutul de vli locuit de terani_
Pe vremea aceia InrAurirea bisericeasa s'a exercitat
nu prin episcopi, ci prin misionad, Intocmai cum
crestinismul se Intinde, In timpurile noastre, prin a-
numite tinuturi de civilisatie redusA, cu ajutorul mi-
sionarilor, misionad cari pleaa putin pe sama
lor proprie i potrivit ImprejurArilor, pe când, a-
tunci and crestinismul se Intinde In formA episco-
pall, mijloacele sfint cu totul altele.
Din acest crestinism de misionad au rAmas anume
traditii, pe care le IntAlnim, nu numai In pdrtile-
noastre, dar tot asa trebuie sä fi fost si la Bulgari
Inainte de a se fi alatuit o Bisericl bulgarA, In re-
latie cu Constantinopolul, i chiar documentar se-
dovedeste a era prin pArtile Panoniei Inainte de
mAsura pe care a mat-o regele moray de a bite-
meia o adevAratA Biseria, atArnAnd de Scaunul SfAn-
tului Petru. Am pomenit si mai sus pe VlAdicii
apAtAiu earl veniau cine stie de unde i cari mer-
geau din loe In loe, avAnd mai mult popasuri deat
loeuinte In anumite schituri de lemn, unde popu-
latia, 1n iegAturA cu anumite dat.ine ale cultului pA-
gAn, era obisnuitA sA aducA daruri, lucruri consa-
crate, care se pAstreazA de obiceiu de la o religie la.
alta.
Un schit de lemn, evident, nu se poate tinea cle-
at un timp relativ scurt, de si acel din pAdurea CA-
potestilor, In judetul Vasluiu, care exista pe vrémea
and Vasile Lupu s'a adApostit acolo de Tatari, la
1650, se vede pAnA acum i poate sA aibd o duratI
si mai luna Tot asa se IntAlnese In MaramurAs multe
biserici de lemn, ate una avAnd vechime de secole_

CA1Atorul nostru, care vAzuse In Ardeal marea, im-

www.dacoromanica.ro
 39

punAloarea bisericä sAseascd, trecand In satele romA-

nesti, grsia ca loe mide sä stea preotul, episcopul,
canonic sau necanonic, 1àcaul acesta de lemn. Une
ori, IDA, el nu intdlnia n'id macar Injghebrrile a-
cestea simple. Se Intampla foarte adese ori ca o
singurr. cruce sr. Inlocuiascä si biserica de lemn. A-
cesta este, In parte, Intelesul crucilor rAspandite,
multe dintre dansele de lemn, In unele regiuni, cum e
regiunea Buzrului si o parte din Prahova vecind;
prin edteva judete de ses sant cruel de piatrd. Un
studiu asupra crucilor romiinesti ar fi foarte folo-
sitor din. punctul de vedere al elementelor de artd
traditie religioasli, extrem de veche, care se grt-
sesc In ele. Crucea de pe o vale nu samrnA cu cca
de pe allá.' vale; sant fel de fel de forme, cu fel de
fel de representatii, care pot sá aibrt un mare in-
teres isloric.
Cruci se Intalnesc i foarte tdrziu In veacul al
XVII-lea, de exemplu In casul lui Serban Canta-
cuzino, cand a fost silit sä meargd cu contingente
muntene la asediul Vienei, i legenda spune In
legAturd cu aceasta Austriacii au numit dupA Ser-
ban Cantacuzino o stradA a Vienei cr Domnul
muntean a ridicat crucea ca sá arrte cà e crestin,
eeia ce ar fi absurd. De fapt crucea lui Serban Can-
tacuzino ca i atatea altele din tot cuprinsul Terii
Romrnesti Insearnnä atata cà, neputandu-se avea In
lagAr o bisericr, se fAcuse. crucea pentru a se pu-
tea sluji acolo liturghia.

Revenind la legAtura ierarhicA ce Indreptgeste pe

cineva sl Indeplineascd functli religioase, ea era,
reste, ca la aceia dintre vecini cari aveau o orga-
nis a pe religioasA suOrioarr. si, In randul Intdiu, la
cei de dincolo de DunAre.

www.dacoromanica.ro
 40

La noi vechile orase dacice au foit desfiintate foarte

rgpede; n'au putul triii, dup6 toate Imprejur6rDR
grele care au trecut asupra tinuturilor acestora. Din-
colo de rfiu, de bine, de rliu, In Imprejpriiri de
multe ori foarte precare, orasele s'au mentinut, pin
urmare i episcopiile de odinimu-A. Era deci un
rost de ascultare Intre Vlädi.cii nostri si une ori chiar
Intre preoti, and ei erau inai aproape de unja de
hotar, i intre episcopii de pe malul drept al Du-
narii.
Am vAzul ce erau pentru ai nty$tri Vidinul,. Silistra
chiar Cirventil de Magi! Rusciucul de 'azi, rese-
dintii de episcop. Moldova avea asemenea relatii
supunere ieraritica numai cu Cetatea-A1b5.
In ce priveste, 1111 episcopii, nici preoii, ci
nAstirile care au fost principala vatrA de cultura,
nu numai In Riisiiritul european, dar mai ales In
Apus, prin Benediclini In special, cidatorul d'inainte
de 1350 n'ar fi Mid'!nit In tot cuprinsul Terii-Roma-
nesti niciun likas de oarecare inratisare. Cu bate
acestea cuvintele caluetr", maniistire,
vin de-a dreptul din latine;de si aratil o transmisiune
necontenità a vie(ii monaliale. Toate acestea dovedex
cä niciwlata nu s'a pierdal lucrul Insusi; nutnai
s'a intfunplat ca el cum se Intilmplrt cu anume- plante
In regiunile Inalie ale muntilor: ele 1-A111i:in, dar de-
genereaza din ce In ce mai mult, i aceiasi planta,
dacti ar fi stramulatii In all mcdiu, dupa un stadiu
de desvoltare, si-at- recapata calitittile primitive.
Clopotele se auziau sunfind prin munti si vAi, se
auzia Witând baca, tot asa de veche, la noi, ca si la
Grecii si Slavii din Peninsula 'Balcanic5; tocmai pen-
tru ca terminul e de origine populara 1, aceasta a-

Cf. italiarmi tocco, momentul cand bate ceasul.

www.dacoromanica.ro
 41

ratd i vechimea i rilspAndirea lucrului. In ce pri-

veste clopotul, numele e slay., pe an.d Bulgarii au
pastrat, probabil in legilturd cu Italienii sau cii pro-
paganda catolia, terminul italian i latin: cambana.

Supt Nicolae Alexandru-Vodí am vdzul ca Domniile

noastre ineepuserd a se alatui mai bine. Alexandru.
de la Arges i Ctunpulung niu se putea lisa mai pre
jos deat Alexandru, ruda sa, care strtpdnia la Thr-
nova.
Ajungilnd sà represinte un Stat organisal, Dom-
_nul muntean s'a dea o forind biserice:tscri
corespunzilloare. El a tinut aibit neaparal un
:Nlitropolit. Pe vremea veche fiecarii forme politice
corespundea o aniline forind bisericeasa. Dacrt era
numai un print, o apetenie de tard furt titlu supe-
rior, el se putea multruni i cu un episcop. Un Domn
toatd Tara-Romaneasa.", unul cdruia Bizantul era
dispus sd-i acorde calitatea de despot, trebuia aibrt,
In domeniul religias, ceva care sd raspunda situa-
tiei sale. Precum, and capetenia bulgard din veacul
al IX-lea a trecul la religia crestind, cdpdtilnd
Impitrittesti, si si-a zis Tar, din acel moment chiar
tinut sil aibil lângd el un Patriarh, tot asa Domnul
liberisi vrea Mitropolitul. Precum lush', acolo si a-
tunci, Bizantul n'a cedat usor, tot asa la noi Interne-
ierea Mitropoliei, pe la 1350-60, a eerut negocien i in-
delungate, i, and ele au ajuns la capdt, noua crea-
Vine are si o foarte mare valoare politia.
Trebuie st tinem samrt si de nevoia pe care o sin-
tia Domnul munlean de a-si aseza un Mitropolit la
d:Insul acasit Bizantul insd, In legdturd cu dorinta lui
de a pdstra cill mai mult trecutul si de a recuntiaste
at mai putin din presentul care se desvoltase gird
deslegare din partea lui, se feria sd creeze o nota

www.dacoromanica.ro
 42

forma episcopald pe langä cele vechi, pentru cd for-

ma noud ar fi Insemnat el se poate inova i fära o-
provocatie de la Constantinopol. Canti era vorba de-
o tara noud, de nevoia unei vrednicii bisericesti noud,
acest Bizant bisericesc Isi avea sistemul, precum Bi-
zantul laic II avea pe al sdu, Cu numirile Domniloi-
ca despoti.
In domeniul religios, se delega, deci, Cate un e-
piscop care functionase §i Inainte, aiurea, ca sa in-
deplineascd functiunea metropolitand. Asa s'a in-
tamplat i cu eel care a cdpdtat misiunea de ar-
hiepiscop ortoJox in Tara-Romaneascd; el rdmanea
legat deci cu Scaunul constantinopolitan i prin de-
legatia noud care i se adaugia.
In felul acesta i s'a dat Domnului munlean, dupd
cererea lui repetatii, ca sef al Bisericii lui un epis-
cop de Vicina. Vicina era In Dobrogea, nu la Md.-
cin, ci pe la Tulcea, cum dovedesc portulanele.
De ce s'a luat Mitropolitul acesta, Ioachim, care-
era un Grec, de acolo din Vicina, si nu altul din Vi -
din, din Cirven sau Silistra? Cdci a merge la Vicina
pentru episcopi sau preoti nu era In vremea aceasta
lucru obisnuit,dat fiind faptul cd Ialomita i BrAila
sant judete de colonisare relativ recentd: fusese
pArtile aoestea o populatie foarte veche, a Getilor,
dar assezdri mai importante nu erau. Explicatia ar-
fi cd puterea Domnului Terii-Romdnesti se Intin-
dea asupra regiunii dobrogene In care se gdsia cel pu-
tin acel triunghiu nord-vestic, usor de stlipanit de-
cline are malul opus, si locuit atunci ca i acum,
In cea mai mare parte, de Romani, unde státea Vi-
cina.
Inainte de a se aseza Mitropolitul de Vicina, Dom-
nii lntemeiaserd o bisericd, pe care caldtorul nostril
ar fi putut-o ledea, sus, la San-Nicoard. Chiar fap-

www.dacoromanica.ro
 43

tul cd i se zice San-Nieoard, §i nu Sfantul Nicolae,

aratd timpul depdrtat, patriarhal, pur romdnesc, ne-
influentat de rosturi grece0i, al intemeierii sale,
cdc.1, Indata ce a venit influenta greceascd,
§i-au pierdut numele vechiu 0. au cdpátat allele mil.
Caracterul arhitectonic al acestei vechi zidiri e usor-
de des1u01: ea samdnil cu a§a-numitele biserici-cas-
tele din Ardeal, asupra cdrora e o Intreagd litera-
turd. In Ardcal, In satele sdse0i, biserica are mr
caracter de fortilreatd. Este incunjuratd de zicluri
§i poate servi de addpost pentru o populatie In-
tl-ea& In pivnitile ei se pot strange grane pentrir
timpuri de restriste. Si la San-Nicoard biserica e
micd, lar turnul cu mult mai mare deck dansa.
Imediat ce a venit un Mitropolit, cu tolul and or-
-dine a trebuit sä domneascd 0 In alcdtuirea ierar-
hied a Bisericii, 0 In forma arhitectonicd a clddi-
rilor sfinte. Atunci s'a Intemeiat Biserica Domneascd
de la Arge§, mai la vale.
Biserica Domneascd nu represintd, de sigur, un
complex de clddiri capabil de a fi apdrat, cela ce
aratd cd Tara-Romaneascä trecuse din lasa primitivd
Intrase Inteuna relativ asiguratd, care n'avea
se teamd de ndvdliri. E fdcutd. In stil bizantin, dupit
datina domnitoare In noile clddiri de la Salonic, fiind
alcdtuità din acel amestec de cdrdmidd ce Incadreaz1
bolovani prin0 In ciment, care se chiamd opus reli-
culatum. CAllitorul de pe la 1350 ar fi viizut bise-
rica In toatd strdlucirea ei, aa cum astdzi nu e,
pe cand, mai tarziu, peste vechea formd exterioarI
s'a Wernut tencuiala care a stricat frumuseta vechi-
lor biserici, acoperind atatea vechi zugrAveli, iar,
In interior, Indatd ce zugrAveala 'Area cd e eani
stricatd, zugravi contemporani, cari-0 Inchipuiau cd_

www.dacoromanica.ro
 44

stint mai buni deck cei vechi, prefaceau sau pictau

pe de-asupra.
Ca anidnunte, Biserica DomneascA, alunci lumi-
noasa de picturd In mari ppoportii, e impArtitd in
irei, prin pilastri, obiceiu pdrdsit pe urna In lo-
cul tribunelor, care lipseSc, e numai fereasta supt
areal bbind desfAcisindu-se din monolonia profilului.
Biserici Tnai VeCili nu s'ar fi gasil In orase; ele stint,
acest principat, numai din secolul al XV-lea. In
cele mai mul:e orase, care abia se injghebau,,erau nu-
mai biserieute de lemn. Dar calkorul care ar fi
venit pe alei in a doua jumittate a veacului al XIV-
lea, urmilnd all drum deck acel care duce la Ar-
ges, drumul pe la Turnul-Rosu sau pe la Orsova
ori Vitrcioroval, ar fi putut sa intalneascd cele dintdiu
ciddiri manic' viire.qi ale noastre. Caci in a dotta ju-
mdtate a veacului al XIV-lea organisatia bisericeascd
in Tara-Romdneascii a fost in legdturd ca doug in-
fluente care s'au combdiut; o influenta greceascit
prin episcopate si o influentd shrbeascd prin mdnds-
tiri. S'au luptat intre dânsele, s'au obosit in a-
ceastd lupia, iar noi am luat forme si de la una
si de la alta, nationalisandu-le incd de la inceputul
veacului al XV-lea.
Un alugdr, Nicodim, originar din Macedonia, din
pdrtile Prilepului, unde shut foarte multi Aromftni,
si care Nicodim era pe jumdtate Grec", pe jumdtate
Slav" ceia ce insemna o dependentd ierarhica
mai mull dock o notd nationald , trecand pe la
Nlantele Abs,o a fost atras In tara noastrd, nu numai
ea ä scapi.., de primejdia turceascd, dar poate i prin
cine stic ce legkuri de rasd. Nicodim fusese i prin
Serbia-de-Nord, umle erau foarte Insemnate mdnits-

De la varfcior, cu sufixul slay -ova (Orsova, Moldova, etc.).

www.dacoromanica.ro
 45

tiri vechi, dintre care Studenita exista pana acum,

scapata de pe vremea turceasca, si constituie until
din marile monumente de arta ale Peninsulci Bal-
canic,e, amesteandu-se influenta italianí cu cea gre,a-
ca.. Din partile acestea a trecut, multamitil si bunelor
relatii de vecinatate dintre Despotii sitrbi i Domnif
nostri, In Banatul Olteniei, care era disputat pe vre-
mea aceasta Intre regle unguresc si intre Voevodul a
toata Tara-Romaneasea. Privilegiile cele mai echi
ale manastirilor Intemeiate de Nicodim sfult i privi-
legii unguresti, i prima In secolul al XV-lea manitsti-
rile din partile aceslea cereau carti de Intarire de la
regele Ungariei sau si de la guvernatorul ei, Ioan
Ccvrvinul.
Nicodim a Intemeiat manastirea Vodita: din ea au
ramas atiltea urme pe prtmitnt cât O. se vada WW1-
derea bisericii de odinioara. Cealalta fundatiune a
lui Nicodim, Tismana, In muntii Gorjului, uncle el
a scris vestita Evanghelie, a fostfacuta din nott in
socolul al XVI-lea; pe urmrt au venit alte prefaceri
mai tarzii, si In sfârit, cea din urmä din secoluI
al XIX-lea, care a strical Incä mai mull proportiile.
A fost apoi o bucata de vreme lupta intre grecis-
mul Mitropolitului si Intre stavismul egumenilor, aI
lui Nicodim i urmasilor lui. E lucru foarte sigur
a, In veacul al XIV-lea, la Arges si In bate biseri-
cile domnesti care al:an-tau de Mitropolie, slttjba se
facea, nu In slavoneste de romrtnesle nu putca
fi vorba; Sfânta Scriptura nu era tradusrt In limba
romaneasca, ci In greceste: pe and la mrtnastiri
slujba se facea In slavoneste. Si n'a putut s biruie
la Inceput slavismul din manastiri grecismul din bi-
serici. Poate dupa 1400 s'a ajuns la forma biseri-
ceasca slavona färä sä putem spune Insa cà acei
earl au facut sa Invinga. In serviciul divin, In litur-

www.dacoromanica.ro
 46

ghie, limba slavond, cd Mitropolitul sau episcopiiaceia,

ar fi venit din mAndstirile create de Nicodim. Asistdm
numai la faptul cd de la o bueatd de vreme timba
Bisericii In Tara-Románeascd inai ales, a fost aceasta.
Am spus cd Nicodim a zidit Tismana, pe vremea
cand Domnul muntean era Viajen. Dupd. aceasta Mir-
Pea a facut Cozia, In Valcea, i Cotineana, in Arges,
cea din urmd transformatd in secolul al XVII-lea si,
a-poi, In al XVIII-lea. In ce priveste Cozia, i ea, a
fost Intru calva prefAcutd de Constantin Brancoveann;
holnita Insd, unde era spitalul i locul de Ingropare
21 cAlugdrilor, e mult mai recentd ded.t biserica pro-
priu-zisd. A fost Indltatd In secolul al XVI-lea, dar
inainte de influenta fetei lui Petim Rares, Doamna
Chiajna, i pictura din ldcasul acesta Inalt, suptiratec,
e vea mai frumoasd din aceastd epocii, In toatd Mun-
tenia. Dar veacul al XVI-lea n'a avut nimic pc acest
loc.
In mdnitstirile acestea cárátorul putea sd fie inte-
resat si din alt punct de vedere dedil al artei: din
punctul de vedere al datinelor. O mAndstire de astdzi
Inseamnd, de obiceiu, In viata culturald a terii prea
putin lucru: e locuitä de bieti terani, de multe ori
2bia stiutori de carte, si de ativa clerici cari si-au
gdsit addpost acolo, si numai de foarte putini cd-
lugdri adevdrati.
Pe vremuri Insd, aceste ldcasuri Insemnau. In multe
pArti ale noastre ceia ce Insemnau mandstirile din
vremea carolingiand, cand influenta culturald s'a
intins Impreund cu influenta erestinismului In pdr-
Saxoniei, ale Germaniel centrak.
CAlugdrii aduceau un sistem de culturd superioa-
rd; aveau coli, InvdtAturi de mestesug, i pentru
21td lume, din Imprejurimi. La un loc ei alcdtuiau
Instructiei Publice si al Cultelor". E-

www.dacoromanica.ro
 47

rau foarte bogati: oele d'intdiu privilegii ale Domnilor

nostri li dau stApilnire In tot cuprinsul terii, cu
-vAini la DtmAre, eu locuri de pescuit, mosii cu
pAduri, helesteie. In afarl de acestea se da ImbrAcA-
minle cAlugdrilor pentru rasele lor. Praznicele mA-
nAstiresti aveau o Insemndtate cu totul deosebitA,
loarte adesea ori se intampla ea boieri mari sau
Domnul Insusi sA asiste la praznicul ctitoriei lor.
SerbAtorile ngionale de astrizi erau suplinite pe vre-
mea aceia prin hramurile inAndstirilor, i trebuie
adaug cä era mult mai multd realitate in serbarea
hramului mAnAstirii deck In felul cum se inteleg
aclesea serbatorile nationale la noi. Si strdinul care
ar fi venit In pArtile acestea i ar fi asistat la o
slujbd la Tismana, cel care ar fi pritruns In chi-
hile unde cAlugdrii zugrAviau i scriau si ar fi vA-
zut blandul chip al lui Nicodim si ale ucenicilor sAi,
ar fi plecat adanc impresionat, si de caracterul sfin-
teniei In ce priveste viata, si de caracterul cultural al
ocupatiei eklugArilor. Din ceia ce se constata IncA
pAnA mai dAunAzi la Muntele Abs,o unde viata ino-
nahilor s'a mentinut ea in evul mediu, ni putem face
o ideie de ceia ce era viata cAlugAreascA in pArtile
noastre.
In ses cAlAtorul n'ar fi putut Intâlni Ins6 nicio
allá mAnAstire in afarA de Snagov, care e pomenitA
In privilegii din veacul al XIV-lea incA, dar nimic
din clAdirile de atunci nu s'a pdstrat In epoca mo-
clernA.

www.dacoromanica.ro
 IV.

Moldova din a doua jumiltate a secolului

al XIV-lea

Dacit acelasi cálátor din a doua jumátate a veacu-

lui .al XIV-lea ar fi strábritut In Moldova, poate pen-
tru scopurile sale, dar, in acelasi timp, ar fi avut
prilejul sä constate si imprejurárile de viatìi re-
ligioasti i artisticá, ar fi intalnit aici o organisatie
ierarhicá. i canonia, dobfinditá cit mai multe lupte
&chi. In Tara-Románeascá.
Pe acest timp, precum episcopul de Vicina, deve-
nind. al Terii-Románesti dar nu de Arges cá--
páta de la Patriarh delegatie de exarh al plaiurilor",
Romfinii din Maramuráis, de unde a venit In valea
Moldovei intáiu Drago, ca represintant al regelui
Ungariei, i apoi Bogdan, ca intemeietor al Domniei
romilnesti a Moldovei, Romítnii acestia, zic, nume-
rosi, bogati, avAnd pámânturi Intinse, strâns
Mire supusi u.nor Voevozi cari erau capabili
si de acte spontanee, de o politicrt independentA, culi/
a fost arda care a creat Moldova, au simtit, de si nu
formau un Stat osebit, i nevoia de a avea o orga-
nisatie bisericeasa. In Tara-Románeasa. se Interne-
laza o Domnie a tot primântul románesc: imediat con-
secinta este, in ordinea bisericeascá, existenta itnui

www.dacoromanica.ro
 49

Mitropolil; In prtrtile maramurdsene, de supt co-

roana Ungariei, Voevozii ajung la o mare importantd:
imedial ei cautd sd creeze, In ordinea biscriceascd,
ceva corespunzAtor Insemnatdtii lor In ordinea po-
Atunci un neam al lui Drago., Balc sau
si un Dragu se adreseazd la Constantinopol i cer
Patriarhului ca o mandstire intemeiald de (Musa a-
colo i care, din nenorocire, a ramas dincolo de
granita fixatd Maramurásului, ca mandstirea Peri
(cf.Peris, Peret) sd capete un &epa i decretul dat
de Patriarhul Antonie s'a pdstrat, prefaclind md-
ndstirea In stavropighie, ceia ce Inseamnd Infigere
(le cruce". In acelasi timp egumenul din Peri de-
venia exarh al Patriarhului de Constantinopol, a-
vfind o Intreagá listrt de regiuni maramurdsene
vecine cu Maramurdsul, de la Vest si Sud, prtnil a-
(Une In Ardeal, supuse autoritdtii Vladicai exarh.
Pe atunci Patriarhia de Constantinopol servia unor
scopuri romantice de restauratie bizantind. Ii nchi-
puia Bizantul, necontenit amenintal de Turci, loarte
slilbit de primejdiile continue, cä ar putea sd revie
la ce fusese odinioarrt pe vremea Comnenilor, si,
dad. Imperiul se mica mai greu, clacd n'avea mij-
loacele prin care sä se poatd impune, fiintled era
sdrac,. frtrd armatd, ftird comunicatii, Patriarhia se
putea mica mai usor: In toate partile, in Munte-
nia, In Moldova, In Rusia ea cauta Intindd din
nou influenta, sd-si tese din nou firele, pentru ca
pe 'arma srt vie Imperiul si sd profite din ceia ce
a castigat Biserica, precum In alte timpuri Biserica
Insdsi cdta sd-si castigo din ce dobfindise Imperiul. Si
exarhatul plaiurilor de la Arges i exarhatul asupra
Maramurdsului si a comitatelor de la Vest si unor
pArti ale Ardealului Metan parte din acest plan pa-
triarhal, din care fdcu parte apoi i interventia In

www.dacoromanica.ro
 50

Rusia, la Chiev i pang. In Rusia moscovita, care

forma alt element politic si religios.
Tot asa a vrut sk facil Patriarhia i In Moldova. De
Indata ce s'a Intemeiat tara, Domnii, dupil sovaielile
de la Inceput, cand nu stiau daca o sa se poata des-
face de Ungaria, vazand c.a. Moldova ramane, Ca'utara
sa aiba o forma bisericeasca. In legaturd cu orga-
nisatia politica, de acum independenta i perma-
nenta. Ei au trebuit sd se gandeasca la Scamml, de
care a mai fost vorba, de la Cetatea-Alba.
Acum, episcopii ortodocsi din preajma noastra, In
timpurile mai vechi, au fost fara Indoiald Greci; cel
de la Cetatea-An. Insa se Intamplase, la un moment
dat, prin legaturi pe care nu le stim, sa fie Roman,
Moldovean. Poatc ciisi In dorinta de a se muta episco-
patul de la Cetatea-Alba la Suceava, precum Ale-
xandru-Vodd, Tiul lui Basarab, In Muntenia, mutase
episcopatul de la Vicina la Arges, cautase Domnul
moldovean sii strecoare la Cetatea-Alba ca episcop pe
un Roman. Unii au crezut chiar cii Iosif Vlädica era
membru al *celei d'intaiu dinastii moldovenesti.
Bogdan si fiul sau Latcu disparusera i venise a-
cum, dupa dinastia Bogdilnestilor, Petru si pe urma.
Roman, fiii mostenitoarei, Musata (Margareta).
Alunci s'a pus chestia aceasta, foarte importanta
pentru viitorul terii, pentru orientarea ei Intr'un sens
sau Intealtul: noul Mitropolit al Moldovei ce va fi?
Va fi un Mitropolit national, cum se zice acum si cum
instinctiv se simtia i atunci, atarnand mai mutt de
Domn decal de Patriarhul de Constantinopol, ori va
fi un Mitropolit grec, al Patriarhului?
De fapt erau ire influente: Intaiu instineliva In-
cercare de nationalisare a Bisericii, pe de alta parte
tendinta Patriarhului de Constantinopol, care, avand
influenia la Arges, Peri, Chiev, Moscova, tindea sa
cuprinda In aceasta infIuenta si Moldova, i, In sfarsit,

www.dacoromanica.ro
 51

influenta macistirilor seirbqti. In lupta aceasta, care

a durat mai multd vreme si pe care a terminat-o A-
lexandru-cel-Bun la inceputul veacului al XV-lea,
Domnii moldoveni, Inddratnici, cu toate schimbdrile
dese pe tron, au ajuns mai departe de cum au
.ajuns Domnii munteni; el au cucerit o situatie mai
hunä decal aceia pe care-a avut-o Insusi Mircea-cel-
Bdtran. Bizantul a trimis pe rand tot felul de exarhi,
ba, la un moment dat, vdzand éä nu poate sd im-
puie un Grec, a ajuns la ideia de a face din Mi-
tropolia moldoveneascd, pe care o doriau Domnii, o
protopopie numai, protopopul fiind Incä pe a-
cea vreme seful popilor", ca Nicodim al ieromona-
hilor din mAndstiri.
Cand Moldovenii au biruit Insd,Mitropolitul acela Io-
sif, dintre ai lor, care a stdpanit mai multd vreme,
fiind fast episcop sarbesc", adecd dupd datina lui
Nicodim, se ocupd foarte mult de mdndstiri si el func-
tiond la Neamt: se uneste máindstirea Neamtului cu
cea de a doua mare mAndstire moldoveneascA, Bistrita,
supt aceiasi conducere. Legenda spune a la sfar-
-situ' zilelor sale Iosif s'a retras la mdndstirea Neam-
lului.
MdnIstirea aceasta, asezatd la o parte de dru-
-mu' cdldtorilor, era fundatd, cum spune traditia, de
lrei cdlugdri veniti din Tara-Romaneascd, si cari fu-
seserd ucenicii lui Nicodim. CArtile vechi ale ldcasu-
lui unele au fost furate dlundzi si duse In Ru-
sia de vestitul Iatimirschi arata legdtura foarte
stransd dintre viata mdndstirii moldovenesti si viata
cullurald din Balcani. Pe vreMea aceia, am spus, la
Bulgari era un nou curent bisericesc, precum era.
In Serbia altul pentru caligrafia cea noud: curentul
de la Tarnova, In legAturd cu vestitul patriarh Ef-
Ernie, ale cdrui scrisori se copian acolo, la Neamt.

www.dacoromanica.ro
 52

..kstfel In Moldova Mitropolia coa noua pornise de

la episcopi carora Bizantinii li ziceau sarbesti". ve-
niti de la manastiri. S'a stabilit aici, prin urmare,
o stransá legatura "Mire manastirile calugaresti facand
parte din curentul lui Nicodim i Intre noua or-
ganisatie metropolitana, cu sefi apartimind natiunii
indigene. Aici n'au fast conflicte indelungate mire o
forma si cealalta a vietii religioase, si confictul nu
s'a terminal, ca In Tara-Romaneasca, prin biruinta u-
nui element strain asupra celuilalt element strain:
ci, de la inceput, un element national, trecand prin
manastirile sarbesti i Invingand staruintile de Mitro-
polie gneceasca, s'a impus In fruntea vietii culturale
a prinCipatului, ceia ce este un fapt de cea maimare
lnsem n ata te.
Moldova pe care ar fi gasit-o calatorul i vom
Intalni Indata unul, In epoca vecind cu veacul al
XIV-lea, In zilele lui Alexandru-cel-Bun are o
situatie mult mai sigura decal Tara-Romaneasca. La
Ra.'sdrit era Polonia, care trecea printr'o crisa; Inteun
moment cand regatul se unja cu Lituania, cand Ia-
gelonul pagan, ramas mare cneaz lituan, deVenia prin
casatoria cu Hedviga, mostenitoarea Poloniei, rege po-
Ion, cand un membru din familia ramasa lituanianä
fala de altii din cea polond Incearca disensiuni, dind
se agita neastampa'rata nobleta feudald, asa ca foarte
adese ari, °data i in secolul al XIV-lea, Polonii
au fost batuti., cand Intrau In Moldova, ca.'ci cea
d'intaiu rasturnare de copad i asupra Polonilor nu
este cea de la Dumbrava-Rosie, ci aceasta, din a
doua jumdtate a veacului al XIV-lea.
Pe de alta parte, Secuimea ardeleand, care nu a-
tarna de-a dreptul de rege, i Maramurasie, In care
elementul romanesc joadt un rol asa de mare, re-

www.dacoromanica.ro
 51

presintA pentru Moldova altfel de sprijin In Car-

_NV decal acela pe care putea aibA. Tara-Roma-
neascri., asa cum muntii se desfAsoarA la Nord. In ge-
neral, pasurile Munteniei sant mult mai usor de
trecul decal cele din Moldova. Regele Ungariei In-
cercase odaUí sd Impiedec,e o formatiune moldove-
neascA neatarnatri, sa uneasca demnitatea de conte
al Bistritei cu Se,cuii i cu Maramurlsul sA dea
In mâna unui Andreiu, Tiul lui Latcu, care pare dupii.
-mime sil fi fost Roman, grija hotarului, InsA
-cercarea cázuse, i acum i Secuimea i partea sa-
seasca In jurul Bistritei erau iarasi elemente frtra
legAturA flare danselc, incapabile de a forma un
front Impotriva Moldovei nou-Intemeiate.
Moldova aceasta a lui Alexandru-cel-Bun Infati-
seaza pentru cultura veacului al XV-lea Inteadevar
un spciacol mult mai impunator decal. Tara-Romd-
neasca, si aceasta chiar atata timp cat trAieste Mir-
cea. Alexandru are, si cand rolul lui nu este bola-
rator, [Data InfAtisarea unei icoane ImpArAtesti In re-
giunea aceasta. La un moment dat, a luat In cAsAto-
Tie pe o Levantina, Marina, Tiica lui Marin, spune
letopisetul, si din cercetdrile fAcute In urmd reiese tot
niai mult ca aceastrt Marina trebuie sA fi avut legaturi
cu familia domnitoare din Constantinopol. Nu era
o persoand de rand: se pare cA apartinea acelei lumi
In care italianitatea de origine se unja cu grecitatea
de adoptiune, adecA oameni foarte puternici prin bo-
gatiile i situatia lor seniorialA In RAsArit, cArora Bi-
zantinii li dadeau titluri i li atribu.iau o anume im-
portantA. Pe un patrafir gAsit de curand lute° mg.-
ndstire din Nord-Ve,stul Rusiei, Alexandru este In-
fAtisat liingA Marina, purtând aciula caracteristicA
pentru Cesarii bizantini; si In greoeste este Insemnat
titlul lui si al sotiei lui: el este autocrat, ea au-

www.dacoromanica.ro
 54

tocratorite, cela ce Inseamn/ Imp/rat si Imp/I./teas/.

La Oxford, apoi, se pAstreazA o Evang,helie slay/ si
greceascA, foarte frumoasA, din care se vede cà in-
fluenta greacK a dAinuit alAturi de cea slavon/ si.
In vremea lui Alexandru-cel-Bun, i, iarlsi, se po-
mene§te si aicA sotia lui Alexandru, Marina.
Fiul ImpAratului bizantin Manuil, loan, a stabAtut
Moldova la 1424 si s'a oprit aici. O legendA, care s'a
pAstrat la Neamt, spune el din prilejul acesta s'a
creat o situatie superioar/ Mitropolitului Moldovei,
Gheorghie, situatie care-I punea In rândul Patriarhi-
lor, si iarAsi legenda st/ruie asupra faptului a A-
lexandru ar fi apKtat lnsusi ridicarea situatiei sale-
In urma acestei alAtorii a fiului ImpAratului.
Avem am spus un cAlAtor stain, care vede
bine §i sorie frumos i limpede. El vine la silrsitul.
Domniei lui Alexandru-cel-Bun pentru scopuri.de cru-
ciatd si e trimis de ducele de Burgundia, care pre-
gAtia o mare expeditie cruciatd In Orient. Drumetul,
sosit din Lituania, care Inta In Moldova e Guille-
bert de Lannoy1.
Guillebert de Lannoy a fost la Curtea marelui print
lituan Vitold, In limba lituan/ Vitovt. Posesiunile lui
se Intindeau On/ la Nistru,§i acolo-si tinea el Curtea..
CAlltorul nostru a vdzut In solda lui Tatari i Mol-
doveni. LegMuffle erau foarte stanse atunci Intre
Moldova si Lituania. CAci Akxandru-oel-Bun pare-
a fi trecut prin trei fase: o !as/ romAneasa traditio-
nail, and tinea pe. Doamna Ana, Inmormantatà In.
mlnastirea Bistrita din jucletul Neamt, dupà aoeia o.
Descrierea cAlAtoriei lui a fost tipAritA de doul ori pinA acum
dupl una din editil a fost reprodusA de Hasdeu, In Arhiva Isto-
ricA", I I, p. 126 0 urm. V. 0 Iorga, Voyageurs francais en O-
rient europeen, Paris 1928.

www.dacoromanica.ro
 55

fas1 lituaniand, nu paloná, did Poionii erau catolici,

pe cand Lituanienii, artodocsi, i, Alexamiru a luat
de sotie pe Rângala, vará a Iagelonilor, In sfArsit,
Tasa bizantiná, cu Marina. Mid acest cálátor a fost
prin tara noastrá, Alexandru-oel-Bun se gásia supt
influenta Ringalei, cdreia sotul ei i-a inchinat bise-
rica din Baia. $i el a cásátorit apoi pe fiul sá.0 Ilie
Cu o princesá lituaná, cu Marinca, adusd la sotul
de acel nabil Milan Ghedigold, care avea un fel de
marchisat la granita Moldovei i auta pe vrenaea a-
cestei cálátorii sá Intdreascá zidurile Cetatii-Albe_
Cu cillAuzd moldoveneasa. Guillebert a Intrat
Moldova si a cdutat sä meargá. la Curtea Donmului.
Se credea odinioará cá. acel Cozi al" unde s'a Intálnit
cu Alexandru-cel-Bun se gáseste In Basarabia, dar
se pare el scriind acest flume cáliitorul s'a Indreptat
dupá pasaportul slavon dat In Suceava. Deci el a
visitat pc Alexandru, nu Intr'un sat oarecare, ci la
Suceava Insási. A. putut sd vadá cetatea, care e
foarte veche, cu biserica de la Mil-nip, atat de urát
dreasá de oficialitatea austriaa, acea biseried pe care
a prefácut-o $tefan-cel-Mare, cuprinzand In ea oa-
sele Sfantului loan celui Nou.
Cum era biserica din Miráuti pe vremea aceia nu
putem spune hotárk; de sigur era mult mai micá,
iar picturi e foarte dubios cd ar fi existat. Era nu-
mai un inceput de desvoltare a artei románesti, artá
adusg. de Nicodim In Macedonia din mánástirile de
la Atos, de acolo In Oltenia, de unde PAnd la Su-
ceava.

Guillebert de Lannoy a vázut Cetatea-A11.4 Dar,

dacá, In loe scl treacd pe aici, de-a lungul Basarabiei,
el ar fi urmat drumul care Sud sau &lire Sud-Vest,
ar Ti Intalnit, cum am spus, Dorohoiul, popas de ne-

www.dacoromanica.ro
 56

g,ustori, care n'avea biseria. domneascil, Botosanii,

cari erau numai un sat. al tu-masilor lui Bollis; ar
fi Intillnit Iasii, cari existau pe vremea aceasta, e
pomenit In descrierea cAlatorului bavares Schiliber-
ger, care-1 numeste Insa Aspasseri (Ias-Bazar, la
Tutci). Trebuie sil fi fost o bisericut'd de lemn,
langa' dansa tot ce cra 11CVOie pentru a apqra o
strap ostaseascd, in drumul de comert care mergea
la Sud. Alai jos ar fi IMOlnit Barladul, unde era vaina
pentru Muntenia, cela ce nu Inseamnil cä era hota-
rul acolo: el pulen fi mai Inc°lo. Tecuciul Insusi exista
la Inceputul veacului al XV-lea. Restul era teren
de granitii. Inca neocupat, neconsolidat, i manristiri
In panca aceasta nu existau.
Dacit, acum, caldtorul ar fi mers In partea de
ciltre munti, ar fi Intalnit Moldovita, nu asa cum
a fost prefacula de Stefan-cel-Alare, ci vechea cla-
dire, Inca foarte modesta. Ar fi trecut la Neamt,
cea mai mare manastire din Aloldova, uncle poate
cil a l'ost ingropat Petru al Alusatei, pentra ca,
atunci cand StAan-cel Mare a facia mormintele de la
pentru Inaintasii sill, mormantul lui Bog-
dan, al lui Laieu.sant, i este si al lui Roman-Voda,
dar al lui Petru nu ; legenda insasi pune in le-
gátura intemeierea Neamtului cu Petru-Voda. Alai
pe urnid se atingea Tfirgul-de-jos, cu cetatea lui Ro-
man-Vodri, ale cdrii rilmasiti se vad si acum la mar-
ginea orasului. Aici era si o nAndstire, din care s'a
desvol t at ep iscopa ul.
Coborandu-se la Roman in jos, calátorul patrundea
lute° lume ambigul Aici fusese Tinutul de granitri un-
g,uresc, cu episcopatul catolic de Alilcov, cu minele
(le sane, In legaitura cu coroana Ungariei, de la Ocna,
cu Bacaul Insusi, -care este de fundatie ungureasca.
(Sascul. Inseamnd Fantana Sasului In ungureste.)

www.dacoromanica.ro
 57

Trebuie sa se faca lusa aici o deosebire Intre vechii

Secui, aflatori si In veacul al XIII-lea pe aici,
de o parte, si, de alta, intre Ungurii prinsi In Ardeal
colonisati de Stefan-cel-Mare.
In munte, in sfarsit, exista aici un Tinut pti'storesc,
al Vrancii, de care am mai vorbit, si care nu e
luci pana acum 1, pretulindeni cercetat In viata sa
populara, de o covarsitoare importnita.
Veacul al XV-lea numara o suma de calritori cari
.mr strabatut sau Tara-Romaneasca sau Moldova, pen-
tru cri el este acela al unei activitati comerciale. Prin
mijloacele pe care le pune la dispositia Doninilor
aceastà activitate comerciala prin interesul cure
se concentreaza asupra terilor noastre tocmal din
causa ace.stei importante comereiale seeolul se deose-
beste puternic de eel ,care 1-a precedat. Este ocupat in
_.NIoldova de Domnia lui Alexandru-cel-Bun si a ur-
masilor sal îñdumäniti, iar de la 1457 inainte pana
(lincolo de margenile veacului al XV-lea (1501), de
Domnia, neasamanata supt bate raporturile, a lui
$lefan-cel-Mare, Tara-Romaneasca fiind bite() si-
tuatie mult mai scazuta.
Drumul de comert e necontenit ocupa de negustori
al caror punet de plecare este acum cunoscut: Ga-
litia i Bislrita ardeleana pentru Moldova si o parte
din Ardeal, Brasovul i Sibiiul, dar cu deosebire
Brasovul, pentru principatul muntean. Pe de alta
parte, din causa pritrunderii Turcilor In Peninsula
Balcanicä si a instalarii lor in aceastà peninsula, a
luarii in stapanire de catre dansii a liniei Dundrii,
-unde acum ei dominau i malul stiing al fluviului
caci s'au ingrijit sä aibil, cum facusera i Romanii

O excursie stiintitica la 1927 a fost condus.1 de d. D. Gusti.

www.dacoromanica.ro
 58

dupa razboaiele lui Traian, ca Ia. Drobetis, langa

Severin, un cap de pod pe celalt mal, precum
Dentru ea terile noastre sant acum prefacute In
cela ce se numeste bulevardul crestinátatii", asu-
pra lor se cheltuieste cea mai insemnata sfortare de
sfaramare i patrundere a Turcilor. Interesul ace-
lora cari lupta pentru cruce in Orient se inclreaplIr
foarfe adesea ori Iii furia întìiiu asupra Tinuturilor
noastre, iar din Apus vin, rdspunzand cererilor de
ajutoare, de sume de bani, informatori, din partea
republicilor italiene sau din panca vecinitor imediat
interesati In aceste probleme de resistenta fata de
Turci. Tinuturile romanesti se buctfra de un interes
special din partea regalitiitii unguresti, stapana pe
Ardeal, i, apoi, din partea Poloniei, Podolia si
Rusia propriu-zisa fiind provincii lituaniene unite
cu regatul polon al Iagelonifor.

Astfel am avut mai multi rnusafiri In aceasta vreme.

O parte din informatia ce gasim, vine din note ale ne-
gustorilor cutarui sau cutarui oras ardekan. Cu bate
a nu sant infatisate In forma de cronia, ele represintà
amintiri ale unor calatori sau stiri venite .in oras prin
trimiii Domnilor munteni i moldoveni. Cine vrea
sä aiba, prin urmare, vesti precise cu privire
schimbarile care se petrec In tenle noastre pana in
a doua jumatate a veaeului al XVI-lea i chiar
secolul al XVII-lea, cand relatiile intre Sasii din Ar-
deal i noi se continuä mai putin importante, se
poate adtesa 1a aceste cronici municipale ardelene.
Dar pana la sfarsitul secolului al XV-lea n'avem
nimic din Ardealul Insusi. De alminteri Ardealui sa-
sesc se presintil foarte slab supt raportul izvoarelor-
istorice: evenimente de c,ea mai mar-e importanta.
sant cuprinse de multe ori ,Inteo singura notita de

www.dacoromanica.ro
 59

cAteva Unii. Ni pare rAu c n'avem un cAlAtor venit.

din Ardeal, fiindck acesta a r fi gAsit mai mult rágaL
sa cunoasc5. deplin stArile de la noi i ar fi spus lu-
crurile In forma naivä care pentru istorie e mult mai
folositoare decAt forma literarA, decat forma pregAtitA.
a scriitorilor de obisnuite cAlAtorli.
Pe langl mentiuni In socotelile oraselor ardekner
In ce prive.ste pe acei cari au trecut prin pArtile
noastre In leg,Alurd cu primejdia turoeascä i nevoia.
de apArare a cre.stinAtAtii, sAnt douä izvoare de cApe-
tenle, unul destul de intins, celalt scurt, dar cuprin-
zAtor.

Cel d'intAiu dintre acesti cálAtori \nu cunoaste Mol-

dova ci numai Tara-RomAneascA, si nu In calitate-
de trimes diplomatic, care observA lucrurile In rA-
gaz, pe uscat, strAbAtAnd drumurile pe .care
arAtat, ci trecAnd pe apA, pe linia DunArii. E 4rorba
de o cAlAtOrie dunAreanä de la 1445, aeeia pe care-
o face Walerand de Wavrin si care e descris5. In
cronicile", de un caracter burgund-frances, relative
si la sfArsitul rAzboiului de o sua de ani, ale lui Jean.
de Wavrin1. E vorba de expeditia Apusenilor pe-
Mare si pe Dunlre, cAutand rdmIsitele armatei eres-
tine invinse la Varna.
Se stie c5., la 1444, fatd de prog,resele necontenite.
ale Turcilor, cari aveau aproape toat5. Peninsula_
BalcanicA, afarä de pArtile bosniace de la Vest, dar nu.
ocupaserA Constantinopolul, care cerca necontenite a-
jutoare, In Vest s'a luat hotArdrea de a uni fortele
crestine de acolo cu ale regatului Ungariei, In vre-
Editia d-rei Dupont in publicatiile SocietAtii pentru 1storia
Franciel si a d-lui Duffus-Hardy, in Roll-Series englese. Partes.
care ne priveste am dat-o eu In Buletinul Comisiei istorice a
Romaniei pe anul 1927.

www.dacoromanica.ro
 60

mea vestitului Ioan Corvinul, nu nmnai pentru a

stavili Inaintarea turceasca, dar, In acelasi timp,
pentru ca de la Varna, unde Gastea cretina astepta
sä se imbarce pe flota Papei si a ducelui Burgun-
diei, doritor de cruciatd, sd meargd la Constantino-
pol. Acest plan, care se desface foarte limpede din
desvollarea expeditiei insesi si care, dacd ar fi fost
adus la Indeplinire, cine stie ce consecinte ar fi avut,
o Mid crestind ranianfind stripand pe Strihntori
forte destul de importante debarcand In Capitala bi-
zantind, a fost zdddrnicil. Sultanul Mohammed al
II-lea era foarte tandr pe atunci, dar tatd1 san, Mu-
rad, care abdicase, a fost rechemat, si la Varna cres-
tinii au fo.,t zdrobiti Cu desdvdrsire, regele Ungariei,
Vladislav, un Iavlon chemat la tronul Arpadienilor
si al Ang,Ninilor, f Um' omora, ca i cardinalul-legat.
Atunci cruciatii, cari nu sliau de soarta lui IIunyadi,
dar isi Inchipuiau eä ar fi cu putintd cä expeditia
.56. fie reluatd dacä el ar fi scdpat, hotarfird sd tri-
meald pe Marea 'Neagrd si pe Dundre corabii de in-
formatie l, Intâmpldtor, chiar de luptd, supt steagul
Sfantului Petru i al Republicei venetiene, si Cu con-
tingente ale ducelui Burgundiei: ei au paruns pe
gurile Dundrii, si au lnaintat pand la vArsarea
lui.
In povestirea lui Wavrin este vorba de ceia ce
putea sä se vadd din corabie, de pe mal si de deosebi-
tele incidente care au resultat din coborarea pe uscat
a armatelor crestine, de conflictele avute cu Turcii.
Tot ce se petrece In interior e necunoscut. Expeditia
n'a continuat, pentru cd s'au primit stiri cä klunyadi
trdieste, dar nu poate sd strangd forte si sti le orga-
niseze In asa fe! Inca sä vie la Intanirea pe care
o daduse. Cu bate acestea stiri despre orasele de pe
Dundre, despre Domnul Terii-Romilnesti se dim. A-

www.dacoromanica.ro
 61

cest Domn era Vlad Dracul, care participase li lupta

de la Varna si a fost acusat cd ar fi trddat pe cres-
tini i, In retragerea lui Hunyadi chiar, ar fi fost pu-
tin prietenos fatd de acesta, care I-a si omoriii pe
uraid pe dusmanul romdn. tiiìle lui Wavrin stInt
de cea mai mare importantd, i vom cauta sri le
Impleticim ca alte informatii pentru a avea privelis-
tea Terii-Romdnesti atuncea, In apropierea anului
1450.
S'ar putea addugi pe lAngit aceastd marturia unui
cdldtor venit ceva mai tarziu In expeditie cu
Memoriile unui Sarb turcit, devenit Ienicer, care
se gdsia In armata lui Mohammed al II-lea, venit ca
sd Ininure din Scaunul munte.an pe fiul si urmasul,
dupd o serie Intreagd de lupte, al lui Vlad Dram'.
pe celalt Vlad, cdruia i s'a zis Tepes. E vorba de
expeditia de la 1462, care a izbutit In adevAr sí
sfardme Domnia lui Tapes, sd-1 sileased a se retrage
In Ungaria, unde a stat foarte multd vreme, Inchis
la Buda, ca unul ce fusese bdnuit, pe basa uno
serisori pdstrate si care par a fi adevárate, cd a stat
In le.gdturd Cu Turcil, pentru a fi apoi iertat, a
participa la expeditia din Bosnia, a fi restabilit
pe tronul muntean, murind Indatd, de sabie, In mar-
genea Bucurastilor. Sarbul acesta turcit este Con-
stantin Mihailovici de Ostrovita 1. Campania de la
1462 e foarte bine descrisd de +Jamul, si, push' aldturi
de altä descriptie, fAcuid de eel mai Insemnat croniear
grec din aeeasid vreme, Laonic Chalkokondylas,
ne Lee sit vedern aceastd foarte importantä operatic
militard In. toate amdnuntele sale 2.

Povestirea lui e tradusl din limba polonA de Hasdeu, in Revista

2 Ca §I alte izvoare, Chalkokondylas e tradus de Sincai.

www.dacoromanica.ro
 62

In ce priveste Moldova, ar fi ceva asemenea cu

sarb", numai eat aici informatia e mult
mai scurta abia pe doua pagini, dar acel care o da
e un martor al lucrurilor pe care le descrie. E un
Rrestin din Occident, un Italian care a fost silit ca
prisonier sa Intre In armata turceascä si a luat
parte la lupta de la Valea-Albd, din codrii Neamtu-
lui, care se numeste si de la Razboieni, la 1476,,
11 chiama Angiolello1.
Arai este Inca un calator, dar acela se gaseste
in Imprejurari cu totul deose.bite si el vorbeste
foarte putin de lucrurile pe care am don i sa le cu-
noastern, data fiind importanta epocei i valoarea
cu totul extraordinara a lui Stefan-cel-Mare. Caci
nu putem patrunde In intimitatea vietii lui pentru a
avea note directe relative la da.nsul; i, de altfel, In-
semnari nu sant deck pentru timpul din urma al
Domniel lui $tefan.Bolnav, greu bolnav de podagra,
suferind si de rana pe care o capatase la 1462, cand
a atacat China lui Vlad Tepes, care-1 trebuia pentru
apararea granitelor sale, oa sä mi. cada In mânile
Turcilor, el a fost silit sa recurgä la medici din A-
pus (pe langa un medie evreu al Hanului tataresc
din Crimeia), si s'a adresat, cum era natural, nu nu-
mai la Niirnberg, ci mai ales la Venetia, de unde i
s'a trimis un Matei de Murano, din insula de langa
oras, care a stat aici o bucata de vreme. Aoest medic
adreseaza. Republicei un memoriu, si In acest me-
moriu, foarte scurt, al lui Matei de Murano s'au
pastrat cele mai pretioase informatiuni despre $te-
fan i, putinteI, i despre frumuseta si bogatiile terii2.
Dui:a aceste lamuriri asupra izvoarelor, sa ve-
' V. Iorga, Istoria armatei, I, p. 159 §i urm.
2 E tipArit L In volumul VIII din colectia Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
 63

clem ce se putea observa de cdlatori si In Muntenia

In Moldova.
Daca ar fi venit cineva In Moldova in ultimii ani
ai lui Akxandru-cel-Bun, ar fi vana ceia ce cu-
noastem acum.
In ce priveste Insa Tara-Romrineasca de dupà moar-
tea lui Mircea, la 1418, trebuie sil se dea Inainte oa-
recare lamuriri pentru ca sa se vadd ce era schimbat
lata. de trecut.
Pe vremea lui Mircea, calatorul venit din Apus ar
fi putut gdsi un lnceput de stabilire a ordinii po-
litice si sociale dupa normele bizantine. Evident, dacà
ar fi trait fiul lui Mircea, Mihail, care fusese ini-
tiat In rosturile de Domnie ale tatdlui san, fiind aso-
ciat la stapdnire de tata.; influenta bizantiná, asa
manatoare cu aceia care a dominat In Moldova In
partea din urma a Domniei lui Alexandru-cel-Bun,
ar fi izbutit sd creeze alta Infatisare decat a prin-
cipatului muntean de pe urmd. Era o operà de con-
solidare, pe care Mircea o Incepuse si pe care o
dusese pana la un oarecare punct. Demnitatile de Curte
fuseserd stabilite de Domn aici, precum In Moldova
ele fusese hotarAte de Mexandru. Ramfinea doar
se fixeze mai bine rangurile, sa se adauge mai mult
prestigiu i sa se creasca valoarea culturald a so-
cietatii muntene, influentata si de renasterea bulga-
reasca de la Tárnová si de marea scoalá de cartu-
rarie sárbeasca a lui Constantin Filasoful. $i mai ra-
m'anea ca pribcgii veniti de dincolo de DuW_re, Greci,
Sarbi, poate i unii Bulgari, cari aduceau mai multa
experienta de viata politica si deprinderea cii mai
rnult lux In viata publica, sa se amalgameze mai
deplin Cu vechea boierime romaneasca.
Din nenorocire Mihail a cazut In lupta cu Dan,
Narul si rivalul san, i, dupà aceasta cadere, Invinga-

www.dacoromanica.ro
 64

torul, care s'a st.th.lit pe tronul muntean, avu de luptat,

o bucald de vreme, cu candidatul adus de Turd,
Radu Prasnaglava, ceia ce nu Inseamna: plesux, ci
ca. capul gol pe dinduntru, prin urmare prost sau
usuratec. A trebuit, prin urmare, ca Dan, care era
un luptglor, Inaintând pdnd dincolo de Dundre
stdpanind Silistra, ba amestecându-se si In lupia
pentru pdstrarea Banalului, sr" piardd o multime
de vreme in aceste frAmântdri, care, pe - de altä
parte, 1-au silit sà cadd in atdrnare fatd de Ungaria.
De sigur cd, attuici cilnd Turcii zoriau necontenit
la Dundre, drumul Brasovului a fost mai putin cer-
cetat. Dupd o serie Intreagd de rdpezi schimbari la
tron s'a imp us In sfArsit Vlad Dracul, al Liu al lui
Mircea, pe care Wavrin 1-a gdsit In cruciata de la
1115.
\lad Dracul a fost filed Indoiald o personalitatere-
marcabild; mai priceput decilt Mihail si mai vrednic
de- cat Dan al II-lea, dar In mare parte pecunoscut noua,
din lipsd de izvoare. El a fost in stare sd joace un
rol militar, si importanta lui polilicd e netdgiitlititii.
CAtva timp dui:a Imprejurdrile din 1145 el era sà
cad'a' supt loviturile ostasilor lui Corvin, pentru ca
Vlad Tepes, o mad personalitate rdspicatd In Tara-
Romdneascd din aceastd vreme, sà reiea aceiasi
aliituri. de Ungaria i In contra Turcilor, pe
care a isprdvit-o desastrul de la 1162, cu sfiir'amarea
tronului säu printr'o sfortare personald a Sultanului
Mohammed al II-lea.
In mijlocul acestor tulburdri, natural cd ciernen-
tele de civilisatie care se observd pc vremea lui Mir-
c,ea-cel-Bdtran n'au putut sa se desvolte. OricAt s'ar
spune cA rdzboaiele i luptele lduntrice aduc si un
fel de spor de vitalitate nationald, cela ce este foarte
adevdrat, cu bate acestea, când sfortdri prea mari se

www.dacoromanica.ro
 65

cer unui trup prea slab, el rAmane fireste incapa-

bil de a Indeplini lucruri mari In alte domenii. Asa
Incat cAlátorii, fie negustori, fie arnbasadori, cand ar
fi venit In Tara-Rornaneasca prin jumatatea Intaia
a secolului al XV-lea, ar fi gksit foarte putin spor fata
de ce se MCA'lnia pe vremea lui Mircea.
N'ar fi gksit pe Domn stand ca Alexandru-cel-Bun
In Capitala sa, guvernand ImpArAteste, Incunjurat
de o Curte cu caracter permanent, fiecare din acei
cari o compuneau avandu-si atributiile sale, ci ar
fi Intampinat un sef de ostasi in fruntea unor
trape foarte recluse, capabil de a resista unei cioc-
fill, dar nu de a purta un rAzboiu, cu boieri cari,
ImpreunA cu setu.1 lor, trebuiau sa alerge necontenit
de la o granita la alta. Prin urmare se poate zice cA
tronul dispare In folosul aventurilor ostksesti, ck
Marele Voevod, cu caracter imperial, care fusese pe
Vremea lui Mircea, e aproape cu totul Inlocuit de
conducAtorii de osti, i ea, in locul donatorilor de
mAnkstiri i biserici, Intemeietori de asezkminte nouk,
cum a fost i Mircea, Out oameni cari prind In
grabk ceia ce pot, lute° carmuire totdeauna amenin-
tatk.
Desvoltarea secolului al XV-lea se Infktiseaza aici,
prin urmare, cu totul inferioark celor d'intdiu doua
decenii ale acestui secol, cum si deceniului cu care
se sfarseste secolul al XIV-lea.
Capitala, se zice de obiceiu, a fost mutata de la
Targoviste la Bucuresti. Nu se poate vorbi de o
mutare a Capitalei pe vremea aceia. Radu-cel-Fru-
mos, fratele care a Inlocuit pe Vlad Tepes, va sta
mai tarziu In Bucuresti, dar aceasta resedinta aici
nu e un semn de desvoltare a principatului, ci o
datorie fall de Turci. Turcii s'au asezat In Giur-

www.dacoromanica.ro
 66

giu, s'au acivat in pdrtile Severinului. Ei s'au

stabilit In punctele cele mai importante ale malului
stfing al DunAril. Si atunci, pentru a avea pe Domn
mat. la IndemanA, pentru a-1 ajuta, dacd e credincios,
pentru a-1 combate si a Indbusi imediat rdscoala
lui, dacä se aratd rebel fatI de Sultan, trebuia ca
el sd nu se mai gdseascd la Targoviste, ci la Bu-
curesti. Satul care se Osia aici ajunge rdpede la
importanta unui oras; lângd cetatea Domnului se
adund tdrgovetii: pe la Alihai-Voda, probabil, pe
Indltimea aoeasta, a fost asezarea oea d'intdiu a Dom-
nilor din secolul al XV-lea, si aceastd asezare a Dom-
niei la Bucuresti, treciitoare la Inceputul ve.acului,
s'a fAcut In chip mai durabil abia pe, la 1160-70.
Cum am spus, Curtea a dispdrut mai ca total;
oastca Insd e bine alcifluitd. Aceastao cunoastem
prin cutare document al /ui Mircea-cel-BAtrrin.
formeazd, In Imprejurti'rile obisnaite, mai malt bole-
rime, dintre cei ce Incunjurau normal pe Domn. A-
ceasta e oastea cea mica", pe liingià care este oas-
tea cea mare", dupd obiceiurile terii, dar si dupA
norme unguresti din aceiasi vreme. Dupti datina
veche ajungea cum am spus sd se tac6 a-
nume sernne de pe vârful unui deal pentru ca acei
In stare de a purta armele sit alerge s-u.pt steagul
Domnului.In afard de aceasta se pare Insd cd i oeva
din normele introduse In Ungaria de regele Sigis-
mund au fost adoptate la noi ; anumo Indatoriri
de serviciu militar apdsau i alLfel asupra acelora
cari primiau mosii din panca Domnului. E vremea
când boierimea Incepe a se organisa In dauna terd-
nimii. Fiind lupte necontenite intre un candidat la
trou i altul, se Intelege cd rolul boierilor devine
mull mai mare deck Inainte, cLInd era o singurd
Domnie, asiguratd. Dorinta de functii nil existd Insd,

www.dacoromanica.ro
 67

demnitdtile la Curte erau foarte putine, i atunci

mosiile se luau de la opositie" pentru a se da gu-
vernamentalilor". De si, pe de altä parte, trebuie sd
se tind sanad -Si de faptul cd Domnia tindea riecon-
tenit cdtre Tinuturile de la Sud, unde populatia era
mai rarä', unde nu se fácea agriculturà, ci mai mult
cre5terea vitelor, si o multime de plmänt rAmäsese
fàra stApan ciliar brin miele pArti nelocuite. Se
poate ziee astfel cd o parte din sesul muntean a avut
acelasi caracter pe care 1-a avut Sudul basarabean;
atatea documente din epoca lui Petru Bares vorbesc
de donatii care se fdceau In pustiu". Si tot asa
In documentele unguresti anterioare intemeierii prin-
cipatului muntean, de cate ori se spune desertum"
-pentru partea de Sud a Ardealului, trebuie sd-1 in-
telegem In acelasi mod In care putem admite un
,,pustiu" In pärtile de yes ale Terii-RomAnesti.
Vine o vreme cánd once demnitar de la Curte tre-
buie sà aibá o mosie, eänd, pe de altà parte, acci
tare ajung, prin donatiuni domnesti, sd aibá. o mo-
sie eftstigà o importantd asa de mare, Incast se ri-
dicd la situatia de sfdtuitori ai Domnului. In se-
colul al XV-lea, mai ales In Muntenia, se gdsese o
multime de boieri eari IncunjurA pe Domn fdrá ca
aceasta sd fi lnsemnat cá aveau o functiune. Sänt
oameni eari s'au ridicat prin sAnge, prin servicii,
dar si prin stdpánire de pArnánt, la ranguri sociale
atat de importante, Incat fae parte din Sfatul

Boierii acestia, avAnd rnoii1e Ion, i prin mosiile

Ion dreptul la un rol In Stat, nu formeazä un par-
tid In propriul Inteles al cuvántului, i foarte adese
ori trec de la cutare candidat de Domn la altul sau
de la Domnul In Scaun la cel ce-i voià locul. De
aici vine instabilitatea absolutä a vietii muntene, hao-

www.dacoromanica.ro
 68

sul care nici In documente nu s'a pdstrat, nici ia

cronicile vre-un fel de cronici de tard_
pe vremea aceasta nu existil, nu poate sit se lama-
reascd.
Cu tot acest haos, de oare ce totusi este o oaste,
de oare ce autoritatea Domnului, foarte schimba-
toare, este totusi reald, rdnidnând ca acel care std-
paneste despotic astdzi sit alerge la Brasov sau Si-
biiu, In pribegie, mane, de oare ce este o ordine po-
liticd, este o garantie militard in aceastd tarit, ne-
gustorii cu mdrfuri tree si mai departe. Insd si aici
observdm o scddere: prec-um schimbarea rdpede a
Domnilor a Impiedecat sit se stabikascd o ordine bi-
zantind cdtre care tindea Mircea-cel-Mare prin rela-
Vile sale de familie, prin importanta lui politicd
immixtiunea lui In Peninsula Balconied, aceleasi tur-
burdri lduntrice, 'unite cu pdtrunderea Turcilor pe
malul stAng al Dundrii, sldbesc foarte mult comer-
tul slsesc, la care se adlugia i comertul polon,
venit din Moldova, care exista pe vremea lui Vlad
Dracul si care comert, altfel, ar fi fost In stare sd
ieie o desvoltare mai mare.
Atâta timp cat Domnii nostri au avut i trecdtoa-
rile Carpatilor i vadurile Dundrii, eat tot drumut
pd.nä la trecerea fluviului a fost in stdpnirea ace-
leiasi puteri politice, Imprejurdrile erau altfel, dar
ele s'au schimbat cand vadurile au trecut In mânile-
Turcilor, cand, prin urmare, era un vames la munte
si alt vames jos la apd, când functiona un regim vamal
de o parte si altul de altd. 'parte i, mai ales, cand
Intre stdpEtnitorul muntel-ui i stdpanitorul Dundrii
däinuia foarte ade,se ori o situatie de neincredere,
de dusmAnie sau de rdzboiu. Orasele sIsesti au
luptat foarte multd vreme ca sit pdstreze drumul a-
cesta de comert, si drumul a fost foarte mult folosit

www.dacoromanica.ro
 69

de dansele, dar de sigur el s'ar fi desvoltat altfel,

dacg. Tara Romdneascd s'ar fi putut organisa.
A fost o adevdratd nenorocire pentru In
aceste regiuni sud-est-europenc cd principatul mun-
tean, pornit supt asa de bune auspicii In veacul al
XIV-lea, ggsindu-se In f ata Turcilor, cu o mult mai
slabä apdrare, fär. ajutor din Ungaria si din Mol-
dova, c principatul acesta, zic, a ajuns s sliibeascì.
In ceia ce priveste puterea sa de viatd i mijloacele
sale de actiune. Balotat necontenit intre engaria
Turcia i supus foarte adese ori i Incä aceasla
era o fericire influentei stdpanitoare care venia din
Moldova, M'ä ca, iardsi din nenorocire, in.fluenta a-
ceasta sd fie asa de puternicA, 'Me& principatul mun-
ean sà fi fost si el reunit supt aceiasi miind, el n'a
putut servi scopurile Insesi ale fundatiunii sale

prin Wavrin, avem cgteva note de realitate

Cu privire la. infeiparea Terii-Romdnesti In aceastd
vreme. Cunoastem astfel Bräila. Despre ea se spune
De ce nu s'a facut aceasta unire a celor dona. ten i supt Alexandru
Stefan se intelege, cand se tine sama de cata importanta se dadea
in general, in evul mediu, dinastiei §i de cate drepturi avea de la sine
.dinastia care intemeiase un Stat. hl Muntenia dinastia Basarabilor,
.a intemeietorilor, avea Mata prestigiu, incat, prin ori§icIne ar fi fost
represintata, omul gasia sustinatori contra Moldoveanului care,
.oricat de bine inzestrat, °rica de chemat sa joace un rol la Du-
.narea-de-jos, ramanea totu0 In mintea tuturora un usurpator. Din
.aceesta causa, ca $ din obiceiul romanesc, Inradacinat, de a uni
in4a cu neamul stapanului, cu coboratorul acelui care o deti-
l'use intaiu, a fost cu neputinta ca Tara-Romaneasca, Incapabila
de a se se apara prin propriile ei mijloace, sa primeasca unirea
cu Moldova. Cu toate acestea (Mi moldovene0, supt Alexandru
.cel-Bun i supt Stefan-Cel-Mare, patrund In repetite randuri din-
colo de granita, care nu era MlIcovul la Inceput, ci trecea pe la
Nordul Vrancii, coborandu-se pe urma la cetatea Craciunel, langa
Odobe0i.

www.dacoromanica.ro
 70

cela cc cunoa§tem §i din Schiltberger, Bavaresul des-

pre care s'a vorbit Inainte §i care aran ca veniau
aici corabii din toate partile. Brkila figureaza
Wavrin ca Brilago". Cruciatii au IntAlnit aici ne-
gustori din ce se ntunia Grecia, din Peninsula Bal-
canica ce se gasia Inca supt autoritatea Imperiului
bizanfin, §i ei s.puneau cà nu se poate merge pe
Dunär In Ungaria, dar cä de la Chilia ori de la
BrNiia s'at putea trimete cu sigaranta emisari
us:at In Ullgaria. A.stfel avem constatarea drumuitti
Brailei, care pleca de la Brasov §i mergea pe valea.
DArobovitei, sarind pe urma la Rasarit catre a-
ceasta Braila.
Am spus a e vorba si de Chilia, de castelul Li-
costomului (Licocosme"), care apartinea atunci Inc5_
Donmului Terii-Roman' e,§ti. In ce priveste malul
rii, se Inseamna Mangalia, ,,ora § foarte ciudat", cm
ziduri Waite, largi de treizeci, patruzeci de picioare,
foarte stricate îns, i ca un port rau, in care luntrile
se rupeau de furtunA Tot pe termul Mari Negre,
de asta data In Moldova, calaforii vad Cetatea-Alba.,
ora§ul-castel care apartinuse Genovesilor, iar acum
Moldovei: aici se gasesc multe corabii ale celor din.
Trapezunt §i ale Armenilor". Pe vremea aceasta,
pe la 1445, mai ramasese ceva din activitatea comer-
ciala a Armenilor din Armenia Mica de pe termul
Mediteranei, dar §i de pe acel al 1114rii Negre.
tând cruciatii, ei ajung la Silistra, care, ca si Tur-
tucaia, e Toarte bine descrisd, cu Infdtisarea chiar
a milloacelor de aparare ale zidurilor, ceia ce apar-
tine mai mull istoriei militare 1.
Se spune cä Silistra fusese odinioard distrusa de
RomAni: aoeasta Inseamna atacul lui Dan al II-lea

1 V. lorga, Istoria Armatei, 1, p. 63 0 urm.

www.dacoromanica.ro
 71

asupra cetälii. Pe Dundre merg luntri pe care el-

ldtorul strdin le numeste cu un termen pe care nu-1
putem identifica, manoques.
Si, aici, o visiune interesanta i supt raportul li-
terar. Pe atunci intre Turci erau mai multe par-
ticle. Unul dintre ele sustinea impotriva Sultanului
Mohammed al II-lea pe un pretendent cu numele de
Saugl, care era adapostit aici, pe Dunitre, si, la co-
bordrea pe termul drept al rdului, cei din corabii
au putut sd-1 vadd Imbrdeat in brocard albastru, pu-
tdnd turbanul In jurul capului, i, lucru nea5tep-
tat, un cerc de aur", ca la ImpOratii romani de
pe vremuri mai mult deck la Bizantini. Saugl avea
leglturi cu cei de la noi pe O vreme cdnd. Turcii de
pe malul stâng se adilposiiau la Domnii nostri.
Mai departe se ajunge la Giurgiu, care nu era a-
tunci pe uscat, fiinded vechea cetate a lost acolo uncle
este ostrovul Giurgiului, c;..,tate din care se mai ve-
deau anumite rgulksite.
I se zice: risle de Georgie". Se aminteste cà acest
castel a fost Mcut de Mircea, si chiar Domnul mun-
tean Vlad Dracul explica am mai spus-o cd
s'au cheltuit multe pietre de sare pentru ca sI se
poatà riclica zidurile acestei ceia ce aratd
cA pe vremea lui Mircea salinele de la noi erau ex-
ploatate i ca se Meca export de sare in Penin-
sula Balconied, un venit principal al Domniei re-
sultdnd din vfinzarea acestei stdri. InaintfInd nfai
In sus, se descrie Nicopolea, pe de o parte, Turnul,
pe de alt1 parte.
la Nicopole, avem o mdrturisire care n'a fost
In destul de Intrebuintatd ca privire la insdsi lupta
de acolo la 1396.
Cruciatii intraserd In legAturd cu Domnul mun-
lean, cu Vlad Dracul, care venise cu soldatii lui

www.dacoromanica.ro
 72

cu mijloacele de lupta. primitive. N'avea tunuri, dar

cruciatii aveau, si, de bucurie, ai nostri, and dit-
deau din tunuri, le incarcau asa de strasnic, incat
unul a si plesnit? omorá'nd ativa dintre Romani,
in chiolul pe care-1 noleaza cronicarul. Dar impreuna
eu Domnul venise si fiul lui, si cu acesta boierul
in sarcina caruia era dat printul, le fils de la
Valaquie".
5i el poveslia astfel, inteo noapte frumoasa, en-
veloppé en une robe de nuit". AMU., a ,,acolo se
tinea regele Ungariei si Ungurii7 acolo era conetabi-
lul de Franta si acolo se afla ducele loan de Bur-
gundia, care se tinea langa un turn mare si rotund,
pe care acel duce II Mease sà fie subminat: si totul
era pregatit sil se puie foc la mina", in ziva and
Turcii s'ar fi apropiat de turn. 5i Wavrin inchcie:
Acest guvernator al Mostenitorultui muntean era in
serviciul seniorului de Coucy, care totdeauna cherna
bucuros langa danyul pe tovarasii nobili romani cart
stiau vadurile Turciei (qui toujours voullentiers re-
tenoit vers lui les gentilz compaignons vallaques, qui
eavoient les aguez du pays de Turquie"). Cu o zi Zna-
inte de lupta, guvernatorul, care era favoritul lui
Coucy, se batuse cu Turcii si biruise vre-o 6.000 din
ei veniti cu gandul s4. surprinda les fourra-
geurs crestiens". Dtipa biruinta aceasta a lui con-
tra celor 6.000 de Turci si fimste a numarill
a crescut cu anii , el insd e prins si vandut Genove-
silor, la cari invata le language qu'il parloit", prin
urm are ori limba francesrt, ori limba italiana.
De fata era si Vlad Dracul, care va fi ascultat po-
vestea luptei de la Nicopol.

www.dacoromanica.ro
 V.

Moldova lui $tefan-cel-Mare

Matei de Murano arard cum a venit de la Venetia,
pe calea Ragusei, cum a sosit In Moldova, dupd in-
vitatia lui stefan, care, pulem adaugi, declarase Ve-
netienilor ca n'a vrut sa-si aduca un medic din and'
parte a iumii decat de acolo unde are siguranta cli
e iubit. Incunjurat de dusmani din toate partile,
adauga el, a avut treizeci si sase de lupte de cand e
Domn si din acestea In treizeci si patru a biruit,
iar numai doua le-a pierdut.
Medicul, ajungand In Moldova, In surta lui pe-
trecere aici Isi face o parere despre Domn si Impre-
jurarile Insesi ale terii, pe care o expune astfel In
raportul sku:
Domnul este un om foarte Intelept, vrednic de
multa laudd si iubit mult de supusi, fiindca este
Indurator si drept, foarte veghetor si darnic, bine
Ind. (prosperoso de la persona) pentru vrdsta lui, de
nu 1-ar fi apasat aceasta boald". Turcii au mare
frica de acest Domn." Fiul lui, Bogdan Orbul, care
era ranit la ochi, cum Fr e vede si in cutare fresca de
manastire, e de douazeci si cinci de ani, modest ca
o fall mare si om viteaz, prieten al isprdvilor (WWI)
§i al oamenilor de ispravd". In ce prive.ste pe supu.si,

www.dacoromanica.ro
 74

sant oameni viteji (valenti homini) i oameni de

fapte (homini de fatti)", nu de frase, si nu de stat
pe saltea (so li pimazi), ci In razboiu.." Oastea poate
fi alcatuita din 40.000 de caldreti si 20.000 de pedes-
tri.
Cu privire la tara, o gaseste roditoare i foarle
placuta si bine asezatd, boiata in animale si In toate-
roadele. Graul se samana in April i Maiu si se a-
duna In August i Septembre. Vinurile sant ca in
Friul, pasunile perfecte, i ar putea sä lirdneaka.
peste 100.000 -de cai."
Dru.mul de aici la Constantinopol se face in uns-
prezece pAna la doudzeci de zile. Negustorii vin din
Capitala Imperiului turcesc, si pe langa negustorii
acestia vin i Evrei din Crimeia.
Raportul e din 7 Decembre 1502.
Acum, dupa ce cunoastem ce spune insusi Matei
de Murano, sa Incercam a vedea ce ar mai fi putut
el Intalni In catea lui edad a venit sa Ingrijeasca pe
Stefan-cel-Mare sau ce ar fi putut sà castige ca ex-
perienta dupà caleva luni de sedere In Moldova.
In Moldova, venind cineva din Venetia, putea sà so-
seasca pe mai multe drumuri. Pe drumul Ragusei,
urmat de Ragusani, pe cari-i ga.sim poate In pr-
tile Inca din 1440, la Targoviste de exem.-
plu, unde pare a Ti. documentata presenta negustorilor
veniti din acest Du.brovnic" al Slavilor de pe 'Ma-
rea Adriatica. In casul acesta, se strabateau tinuturile
sarbesti, unde Ragusanii aveau privilegii de comert
Inca de pe vremea lui Stefan Dusan, si o parte din
Bulgaria supusa Turcilor, ca si Serbia.
In Silistra, cetatenii Ragusei aveau case de banca
Inca din secolul al XVI-lea. Acesta e motivul -infor-
matiei exacte pe care o dA, In Analele Ragusei" ale

www.dacoromanica.ro
 75

sale, Luccari, care vorbeste In treacIt despre terile

noastre In cele d'intNiu timpuri, cu stiri pe care cri-
tica istoria le-a Intrebuintat de mult ca sä extragI
ceva despre cei d'intliu Domni cari au sapanit In
noastre. Pasagiile acestea ale lui Luccari, de
la sfarsitul secolului al XVI-lea, sant un fel de re-
sumat al experientei pe care Ragusanii o f Acuserä
dincoace de DunAre, ca si al. amintirilor istorice pas-
trate In cancelariile Republicei ori i In traditia orall
a negustorilor. Bancherii acestia mai aveau un cen-
tru important si In Timisoara: sant scrisori slavone
datate de acolo tot din veacul al XVI-lea, pe la 1550,
orasul fiind In stdpanirea Turcilor, iar ei, tributari
ImpdrAtiei otomane, cdtand sä se asezè de prefe-
rintd unde stapilnia direct suveranul care putea sad
ocroteasa
De si nu era drumul cel mai obisnuit, totusi nu
lipsiau oameni cari sA apuce prin aceste pdrti ale
Serbiei. Neagoe Basarab, Domnul muntean de la in-
ceputul veacului al XVI-lea, trimete astfel dupa lu-
crurile trebuitoare In cas de boald, prin Ragusa, pe
medicul Ieronim Mateevici, care trece la Venetia, si In
izvoarele venetiene se InseamnA pctrecerea acestui
medie In orasul unde i s'a acordat si un titlu de
distinctiune filcandu-i cavaler, eques auratus.
Se putea merge, natural, i prin Marea Neagra7
In acest cas debarca cineva la Getatea-A1M, si am
vAzut din Wavrin importanta la 1445 a orwilui.
Dupa me.sterii lui Ghedigold Lituanul, care pe
vremea lui Alexandru-cel-Bun fortificase cetatea, a-
dausuri s'au datorit i trudei mosterilor si zidarilor
moldoveni cari chiar Inainte de Stefan-eel-Mare, i in
timpul luí Stefan, au lucrat aici, la Cetatea-Alba. Ce-
tatea fAcea o mare impresie, fiind asezata frumos la
limanul Nistrului, Cu o splendidl perspectivA.

www.dacoromanica.ro
 76

armuiau doi pArcitlabi. Cand pdtrundea cineva prin

poarta ei, de-asupra cgreia stgtea inseriptia slavong.
si stema terii Cu bourul purtand steaua Intre coar-
ne, se deschidea strada cea mare, Incunjuratg fgrg. In-
dupg datina italiang, de o parte si de alta, de
clgdiri mai importante, care serviau negustorilor. In
cetate, sus, pgziau strgjerii, acei gtrgjeri romani asa
de prelmiti In secolul al XV-lea, incat Ii IntAlnim
la Caffa. din Crimeia, unde fAceau parte din asa-
numitii orguxii, termin tAtgrese, acei Valahi
unguri" poloni" cari sdnt Muntenii
Moldovenii. Pomenirea lox' se Intdlneste In socote-
lile Caffei, páng. la 1475, egad cetatea a fost cuceritä
de ostile lui Mohammed al 1I-lea.
Drumul vechiu al ltalienilor era, de sigur, pe aici.
.Alt drum trecea prin Buda, u.nde era Cartea lui Ma-
fia Corvinul, foarte luxoasg. Curte. Regele, Romfin
dupg tatg. si Ungar ori tot Roman dupg mamd, Elisabeta
Szilágy, In fetid sgu de a fi nu era nici Romá'n, nici Un-
gur,f iind cu total strgbiltut de ideile Renasterii. Iubi-
tor de fast si de laudg, splendid exemplar regal, asa
cum i-a dat aceastit Renastere pretutindenea. Tru-
fia lui o fi fost ungureascd, dar celelalte calitdti, fd.rd.
Indoiald, le datora pdrintelui sdu, In Buda, Matias
avea un palat foarte frumos, si el chemaie si un pic-
tor din Italia ca sd-i Impodobeascd pdretii, pe Fi-
lippino Lippi, unul din principali represintanti con-
timporani ai artei italiene; era acolo o admirabild bi-
bliotecd, din care fragmente s'au gdsit In timpul nos-
1m u prin Seraiul din Constantinopol, unde fuseserd
duse ca pradd de rdzboiu cAstigatd de Turci pe vre-
rnea lui Soliman Magnificul. Matias Insdrcinase cu
descrierea Domniei lui pe un Italian adus anume pen-
tru aceasta, acel Bonfinio pi-in care cunoastem amd-
nuntele stdpanirid marelui rege, ungar mai mult de-

www.dacoromanica.ro
 77

cat unguresc. Si, In ultimele lui zile, Corvinul, care

fusese casatorit Intaiu cu fiica regelui Boemiei, Eca-
terina, luä In casatorie pe Beatricea de Neapole, care
aduse In Buda o viat1ä cu total. italiana.
Asa Meat, adaugindu-se faptul ca pe vremuri mai
vechi Buda era puternic influentata de Florentini, Ita-
lieni multi veniau pe aici, si din Friul, pe drumul aus-
triac, mai scurt, prin Viena, i ei se gasiau Intre oa-
meni din lumea lor, ceia ce, In toate timpurile, e
un avantagiu pentru cine calatoreste.
De la Buda deci, calatorul putea sa treaca prin
Ardeal, care era In vremea de cea mai mare inflorim
a oraselor sasesti. Asa de mandri erau In aceasta vre-
me Sasii de puterea lor, incat, la un moment dat,
s'au gandit chiar sa desfaca Transilvania de Ungaria
sa-si proclame un rege In partile acestea. Expedi-
tia pe care a facut-o Matias Corvinul Impotriva lui
Stefan-eel-Mare si care s'a ispravit, treand prin pa-
sul Oituzului, cu Infrangerea de noapte de la B-aia
(1467) si ranirea reg,elui unguresc, care se si credea
stapan pe Suceava, de care era asa de aproape, ex-
peditia aceasta a fost in parte datorita i legaturilor
de alianta pe care Stefan le incheiase cu nemulta-
mitii din Ardeal, doritori sa ridice ca rege pe un
loan de P5sing i Skt. Georg, care, de sine inteles,
ar fi fost inainte de toate un rege pentru Sasi. S'ar
putea ziceca a fost un moment de constiin¡A transilvà-
neana Indrazneata, cum se Int'ampla totdeauna cand
Ii e omului prea bine. Cad podoabele principale ale
acestor orase sasesti dateaza toate de la sfarsitul se-
colului al XV-lea i Inceputul secolului al XVI-lea,
pand pe la 1550, and Incepe decaderea, care se
vede si din Ingustarea socotelilor oraselor.

Daca cineva apuca pe drumul acesta ardelean

www.dacoromanica.ro
 78

spre a merge In Moldova, trebuia s. treacä prin pa-

surile prin care a trecut i Matias Corvinul In contra
lui Stefan. Calea de obiceiu, mergea prin Brasov si
de acolo prin Oituz mai mult deck prin Ghimes.
Dacd drumetul era adus sd ieie alt drum, el se du-
-cea la Bistrita, de unde putea sa Intrebuinteze pa-
surile de la Nord, care duceau In Moldova mai di-
rect dire Suceava, dar pe o cale foarte grea, care
pdstreazd i pAnd In timpurile noastre ceva 'din a-
ceste greuldti. Trecea, de la Bistrita, la Cdnapulung,
pe la Carlibaba, aldturi de regiunile maramurdsene,
care au sdlbdidcia lor primitivd i pAnd astdzi.

Un alt drum foarte obisnuit pentru a intra In

Moldova, pe care un Italian nu 1-ar fi 1ntrebuintat,
dar pe care-I lntrebuintau negustori mai bogati, mai
activi si mai Intreprinzdtori, acela care aducea mult
folos principatului moldovenesc prin ce Mau negus-
torii aceia la vaind ea si prin cheltuielile pe care le
fAceau In trecerea lor prin lard i prin cumpArdtu-
turile pe care le 1ncheiau in cuprinsul terii, era
drumul galitian, drumul Cracoviei i mai ales al
Liovului, pe unde mergeau necontenit card nemtesti
si armene,sti ea produsele despre care a mai fost
vorba.
In casul acesta, vama In ultimul timp al stdpilnirii
lui Stefan-cel-Mare, se pldtia, nu la granita Bucovi-
fiindcd el izbutise a cuceri Pocutla, ci la Co-
lomeia, vechea statie de vanad a teritoriului pocu-
tian. Avem ici si colo mentiuni In documente despre
vamesii lui Stefan-cel-Mare asezati In acest punct
extrem al cuceririi lui de bdtrdnetd, al reIntrdril lui
In dreptul pe care, dupd. un 1mprumut neplAtit din
partea regelui Poloniei, 11 capdtase Incd Alexandru-
cel-Bun. Si, addug,im, nici mi fusese In intentia rege-

www.dacoromanica.ro
 79

lui polon a plati, cdci Imprumutur era facut a-

nume pentru ca acel care dAduse banii sa poata rd.-
manea stapAn asupra teritoriului dat ca zAlog.

Acum, ori daca venia cineva pe dru,rnul ragusan,

ori pe drumul italian, pe la Moncastro, ori, straba-
land Ardealul, din Buda, ori daca pátrunclea pe la
Nord, prin Galitia, cea d'intdiu Intalnire pe care o
avea la hotar era cu vamesii i ostasii.
Ostirea moldoveneascd pe vremea lui 5tefan-cel-
:Mare era alcatuita Intaiu din strajerii cari stateau ne-
contenit langd Domn si cari se pot socoti, macar
In parte, ca o armata asamanaloare cu armatele de
de lefegii, de simbriasi care existau In alte parti
care se constata si In Muntenia de pe la 1420, din
vremea lui Dan al II-lea. Alaturi de acestia se In-
trebuinta partea din populatie care se bucura de a-
name privilegii 1n schimbul slujbei pe care i-o fa-
cea Domnului. Stim aceasta foarte bine pentru curteni
ca i pentru asa-numitii pläiei, cari aveau grija pla-
jurilor, apArAnd tara de lotri, cari erau foarte multi
pe vremea aceia; tot acestia tdiau i drumul preten-
dentilor la tron, alti lotri", asa-numitii domnisori".
In acelasi timp pläieii std'teau pe Panel dregatorii
cari paziau granita, In calitate de aparatori armati
ai dreptului acestora si de garanti ai indeplinirii da-
toriilor bdnesti pe care strainii le aveau falä de tara.
In ce priveste vanaa, e interesant sa spur-Lem cloud
cuvinte: vama moldoveneascd era, In esentl, tata-
reasca, pe cand basa \Tamil muntene avea mai mult
un caracter unguresc. Era si In Tara-Romaneasca a-
cea tricesima, acel 300/0 ce se lua de regele wigar de
la acei cari mergeau cu. marfuri pe la dInsul; In ce
priveste insa Moldova, vama era organisata dupa
obiceiul din vremea Hanilor. Caci nu trebuie sd se

www.dacoromanica.ro
 80

uite niciodald cil Moldova cea d'intalu, peste ob5tea

romaneasei mai veche, fusese un teritoriu ocupat de
Talari, In epoca aceia ciind ei se sprijiniau pe zidul
Carpatilor, cd pe basa sfdrâmarii puterii tatdresti se
Intemeiazä a doua Tard-Romdneasca" pe lfingd cea
de la Arges, tard care, fiind mdrgenitd la Inceput de
valea Moldovei, s'a chemat tara ruoldoveneascd" pen-
tru un Domn român". Nu e de mirare deci
si In terminologia slavond, au mai rdmas o mal-
time de termeni tdtdresti (de exemplu lucrul oprit
de la export se cherna tarhan"). Am avut deci vama
tatilreasca cam asa cum s'a pdstrat In Crirneia pdnd
la sfarsitul veacului al XVIII-lea. Ea avea un ca-
racter absolut neeuropean, corespunzAtor institutiei
mongolice aduse de_ Tatari In Europa. Dupä aceasta
negustorii erau Indatoriti, conform cu un obieeiu
care este si unguresc, dar s'a imprumutat de Ung,uri
ca si de Poloni din lumea germanicd a evului mediu,
sa opreasca neaparat-cardle lor In aflame orase ca-
rora acest obiceiu li crea U.I1 venit. Ii aceste orase
negustorii plAtiau o vama mica" pe lânga vama
cea mare" achitata la granitd. Era deci o Stappel-
platz", un loc u.nde negustorii brau siliti sit faca
etapa". In Moldova loe de etapd era la Suceava In-
sasi.
Domnul, care opria exportul unor anume produse
moldovenesti, cum erau caii, avea dreptul sa-si re-
serve preemptiunea, cumplrand el Inaintea oricui.
Indatorirea privia ceia ce se aducea mai scump din
Venetia i de aiurea, brocardul de aur ori fabrica-
tele Genovesilor cari veniau prin Pera si cari au. a-
vut atatea procese In Moldova, pe vremea lui Ste-
fan-eel-Mare chiar sau Inaintea lui. Asa, de
se vede ca $tefan comandase o spada facuta dupd
moda velachesca" adeca romdneascd. Pe atunci era

www.dacoromanica.ro
 81

sistemul represaliilor: clack nu se pldlia un lucru

sau se fkcea o pag,ubk din partea supusilor
ten, se Inchideau pur i simplu alti supusi ai a-
celeiasi ten i sau se prldau, pentru paguba prici-
nuità de concetAtenii sau compatriotli ski, prink ce
pkgubasul isi ckpAtk dreptatea. Era foarte practic,
dar foarte nedrept; asa s'a practicat Insk In toate
tenle de-a 1-ungul evului mediu.
Prin urmare, Inchizand parentesa, negustorii adu-
ceau brocard i alte fabricate de lux mare, si a-
atimei Domnii cdutau, natural, sk aleagk ei intaiu
ce era mai bun; baloturile se desfriceau Inaintea
MAriei Sale, care nu se uita la platd. Cäci Domnii4
nostri evoluaserk foarte mult de la caracterul terä-
nesc primitiv; aceasta se vede si dupk Infätisarea in
miniaturile i frescele contemporane (ca, de pildà,
In Evanghelia de la Humor, ca i dupä ce s'a gk-
sit cu ocasia reparatiilor fAcute la Putna sau aiurea,
precum In cutare biserick din Backu, unde au fost
Inmormântati oameni de samk din vremea lui $te-
f an-cel-M are).
De sigur ck Suceava avea pe vremea aceia o fru-
moask InfAtisare. Cetatea cea veche, care fusese In-
ceputk In imprejurdri modeste de cei d'intäiu Domni,
fusese Intkritk foarte mult. In forma actualk, cum
a fost degajatk de skpkturile austriece, cu multd in-
grijire, ea nu ni apare cum fusese In vremea
$tefan,
s filnd adausk In secolul al XVI-lea, pe vre-
mea lui Ieremia Movilk, i chiar, mult mai tarzin,
In veacul al XVII-lea, cand Ioan Sobieski pktrunse
In Moldova cu armatele sale si Polonii stAturk o
bucatk de vreme In cetate. Fusese stricatk, de alt-
fel, une ori, dup5. cererea Turcilor, i iar refAcutd.
Pe vremea lui stefan trebdie sä fi fost mai mick
decat acum. S'a gksit beva dintr'un paraclis, care a

www.dacoromanica.ro
 82

trebuit s semene cu bisericile lui Stefan-eel-Mare

sau cu paraclisul cetritii Hotinului, mai nou,
pe 1Ang5. dansul, oddile de strajd, subteranele uncle se
puneau provisiile care serviau pentru apdrAtorii ce-
tdtii, i, Eird indoiald, acolo erau i oddile de sedere
ale Domnului. Cdci nu cred sä se fi aflat lângit ve-
chea bisericd din Mirduti, uncle Alexandru-cel-Bun
adusese moastele Sfantului loan, strdinutate apoi In
biserica Sfântului Gheorghe din aceiasi Suceavd,
uncle se gdsesc
Cill priveste stilul In care vor fi fost fdeule aseste
biserici, se poate sti din atdtea alte zidiri ale epocei_
In fatd era un zid Inchis, stabdtut de feresti gotice,
doud Intaiu si mai titrziu trei, feresti Inflorite cu
rosate. Intrarea nu se fdcea prin zidul acesta din
fatd, ci prin cel din dreapta. Usa era joasd i micd,
In stil golic i simplu, cum se vede la toate bisericile
din Ardeal, de wide s'a si luat modelul: astfel la
biserica lui loan Corvinul, din Santimre, sau la cea
din Feleac, de Pang Cluj, unde, cum s'a spus, a
fost i revdinta episcopilor români din aceste
ba chiar In frumosul castel de la .5 oiluu,
Lipova, In Banat. Ornamentele gotice erau modeste,
dar liniile care se taie intre dânsele, sânt foarte ele-
gante, cäci liniile gotice, chiar foarte simple, produc
tolusi o pulernieg. impresie. Inscriptia care aratrt cine
a zidit. biserica §i In ce limp, se gAsia totdeauna, nu la
intrare, cl la usita prin care strAbdtea cineva In prid-
vor; era asezatd sau de-asupra ei, sau In zid, c,eva
mai departe, cum e casul inscriptiei de la Rdzboieni,
foarte frumoasd, In care e vorba de Infrângerea de
cdtre Mohammed al II-lea. Se pdtrundea apoi In
acel pridvor, care era Ingust i intunecat. Usa cea
mare era Incunjuratd cii arc sfdramat, cu ogivd,
avea, n-u o singurd linie, ci mai multe, paralèle.

www.dacoromanica.ro
 83

Se &jail aid, adese ori morminte. La Neamt sant

inmormantati In aceastA parte partAlabii cetdtii, cum,
cle.altminteri, morminte se Intalnesc, nu nurnai In bi-
sericile lui .5tefan-cel-Mare, dar si In ale lui Petru
Rares, ca la Pobrata, langd Lespezi, pe malul Sire-
tiului, de care ne vom ocupa pe urmd. De acolo,
lin pridvorul care cuprinde morminte i unde nu
se face niciun fel de slujbd cleat cea de pomenire
a rdposatilor, se deschide o altd usd.
Iatd-ne, prin ea, In biserica propriu-zisd. Ea era
idcutd dupd modelul celor din Atos, destinate numai
pentru cdlugdri. In proportii mici, avea o forrnd
dc arucc, Cu pridvorul pentru oaspeti, pe cand cd-
lugdrii stau In strand; \rail-al crucii 11 forma alta-
rul. Gaud, apoi, aceste biserici au fost faite pen-
tru orase, s'a edutat ca pronaosul, tinda, sd fie mai
mare, pdnd s'a ajuns astfel la biserici mici ca Hilda
tnormd, cum Se va ardta mai tarziu. De-asupra a-
ceslui naos bolta se rolunjeste, si pe dansa se spri-
jine un hull, pe o asezare arhitectonicA particular.
Moldovei si care constituie o inovatie tehnied, mai
mult a noastrd: un sir Intreg de arce rdziniate uncle
-pe allele, suprapuse. Turnul nu sustinea vre-un do-
pot, ci era gol: In fundul lui apdrea chipul lui Hris-
tos binecuvânland. Cat despre clopote, ele se gl-
sec In tuck de la poartd, servind de clopotnitd
De o parte si de alta a zidului, ferestuici, Inguste,
Impodobite cu ornamente gotice. Cdci biserica tre-
buiá sd rdmand In penumbrd: asa cerea mistieul re-
ligios, special evului mediu, de care ortodocsii nu
s'au despartit deck foarte tarziu.
In fata altarului era catapeteasma. In unele ca-
suri, rare, e de piatrd sau de cardmidd, dar cred
cd i catapetesmele luitefan-cel-Mare, care nu ni
s'au pAstrat, cdci cele mai vechi dateazd doar

www.dacoromanica.ro
 84

din veacul al XVI-lea, erau Mettle din lemn. Ad-

mirabile catapetesme, cu fel de fel de florl, de ani--
male bizare, grifoni, cerbi, vulturi, avänd de-asupra
crucea cu sulita i buretele crucificgrii, care a-
tinge aproUpe, cu värful ei, bolta. Altarul cuprindea
de o parte si de alta firide, diaconiconul i prosco-
midia, IncAperi mai mici, unde se sgvArsesc anume-
acte rituale.
Vazutä din afarg., biserica se infAtisa deosebit de
elegantä. Ale lui Stefan aveau jos un Inalt posta-
ment de piaträ. Stefan e si acela care a introdus-
piatra In zidire: s'a zis de cutare Imnärat roman
cà a gäsit Roma de cgrämidä si a lgsat-o de mar-
murg; tot asa s'ar putea zioe de Stefan cä a gäsit
Moldova de lemn si a liísat-o de piatrg. De-asupra
acestei pietre se Intindea apoi un strat de cärämidä_
aparentä, smältuitä; firide erau practicate In acesti
päreti, In care, mai tArziu, cand s'a ajuns a se zu-
grävi bisericile, se pictau sfinti. In vremea aceasta
lnsk zugrAveala era numai interioarà, i chipurile,
dupä tipicul bizantin, se desfäceaU pe un fond al-
bastru lnchis, sumbru totdeauna, ele fiind ceva mai
mari la Inceput, de si nu asa de mari ca In biserica
domneasa de la Curtea-de-Arges.
Pe din afarg., pentru podoabä, se mai Introduceau,
discuri de smalt Infipte In zid prin rädgeina lor. Dis-
curile acestea erau de colori deosebite: cgrämizii,
brune, galbene, verzi, albastre. Se asezau In locurile-
unde se Intalniau firidele, unde se ciocniau arcurile.
Alíe ränduri se urmau apoi supt stresinä, si tot
asa si la turnuri, care, avind firide, purtau si ele
la Imbinarea arcurilor cate un disc de colori dife-
rite. ()data mgear, douä discuri de aceiasi coloare
nu stäteau
Figurile ce le represintau discurile &Ant foarte

www.dacoromanica.ro
 85

remarcabile, unele neexplicabile: ele Infatiseaza sterna_

terii, ori animale curioase, apocaliptice, ca zmei cu
coroana pe cap de om, avand trupul de leu
pile de vultur. Fiecare din aceste figuri pare a fi
e nAscocire a artistilor moldoveni din vremea aceia,
Insa n'ar fi ca neputinta ca ele sa fi Yost In lega-
turA, ceia ce li-ar da o importanta deosebitd-
ca chipuri din basmele noastre. Altii au cAutat sa
gAseasca aici fel de fel de figuri heraldice, dar de
sig,ur preocupatiile de beraldica nu erau lucrul de
cApetenie al oamenilor din Moldova lui Stefan.
Venim acum la coperis. Coperisul, care azi se
face scurt, patrunzand ploile In zidire si deteriorAnd
cladirile In cAtiva ani, se facea pe acea vreme potri-
-vit cu conditiile climaterice de la noi. El avea sin-
c1i1A. tare, cum nu se mai lace In timpral nostru;
jigla s'a introdus mai tarziu, supt influenta arde-
leanA. Strasina era foarte mare. Totalul se combina
foarte frumos cu cladirea InsAsi: era un joc Intreg
(le planuri deosebite ce se intretaiau; nu se infAtisa
o singura linie, ci coperisul se mlddia dupa liniile
clAdirii, asa cum se mlAdie vesmantul dup5. formele
corpului. Aceasta formeaza i framuseta lui deose-
bita.
Dintre curtile domnesti, cateva, mai noul, s'au
pastrat, de exemplu la manastirea Slatina din Mol-
dova.
Cladirile care se zie a fi In stil romanesc" astazi
nu dau nici cea .mai departata ideie despre zidirile
acestea cu caracter laic: In cele de acum s'au Ingra-
rnaditomultime deelemente de Impodobire, mai ales
coloane scurte, care dau o Infatisane grea, pecare
cladirile de odinioara n'o aveau. Erau putine Inca-
perile cu zidurif foarte groase. Se pastra sprinteneala
caracteristica intregii noastre arte. Cat priveste lin-

www.dacoromanica.ro
 86

podobirea d'induntru, se pare cd se acoperiau pa'retif

cu pktrate de smalt InfAtisAnd deosebite fig,uri. S'au
gdsit astfel In ruinele Sucevei elemente de acestea,
care s'ar putea sA apartie i unei, epoce mai. vechi.
Iesind din cetate, du.pd ce Meuse cunostintd cu bi-
serica i cu casa de loeuintd a Donmului, cdnitorul
Iilâln.ia prAvAlii foarte asImAndtoare cix erne una din:
cele ce se mai vdd i acum In vechiul Iasi. In
pivnite., enorme erau instalate cArciumile; clientut
ie cobora cAteva irepte supt pdmAnt ea sä guste vi-
nurile acl;matate In Moldova, ca vieri nemti de la
Tokaj, de Stefan-cel-Mare, la Cotnari, cdci alt
loc de ii nu se afla in INfoldova. Präväliile.oKte-
rioare aveau un pridvor sprijinit pe coloane, eel pu-
t,n lute° vremc mai tArzie. Dugheni dé leinn, (:a a-
celea care se vdd Ina. la Hotin, nu lipsiau,
Ele aveau coperi§ul mare al vechilor case romd-
nesti. Obloanele, seara, se prindeau in cArlige. Uncle
lucra mesterul, el se aseza, ca In Orient, pe acelasi
oblon, prefAcut In masd de linera.
Casele particulare se InfAtisau, cum se infAtiseazI
acu.m, pierdute In mijlocul grddinilor, incunjurate
cu un gard de rAchitä sau de scAnduri, filcut duprt
uit obiceiu care n'a fost pArAsit nici "And acum: Era
mai mult satul pAtruns In oras dedit orasul intin-
zfindu-se In dauna satului.
Pe urmA, negustorii italieni, germani, armeni, turd,
cari veniau prin pdrtile noastre, isi in-
cArcau cdrAle i plecau, supt paza unor strAjeri, pe
cari bucurosi Ii dAdea Domnia, in adAncul
Pe vremea aoeasta negustorii gdsiau pretutindeni o-
rase care acum se Injghebaserd la toate punctele
care trebuiau apdrate, Mud ici 1 colo cetAti puter-
nice. CAnd cAlAtorul pleca In partea de la dreapta
Prutului, dupd Holin se gAsia vamA si la Tighinea,

www.dacoromanica.ro
 87

cu o Infatisare pe care n'o poate deslusi cineva din

lamentabilele ruine i din triviatele p.refaceri care se
Intalnesc In timpul nostru aid. In cale ar fi putut.
sil se opreasca. la Orheiu, al citrui numc Inseamna:
toe de cetale" (várh61y), uncle pe vremea lui Stefan-
cel-Mare era un phrcalab. Parunztmd mai adismc prin
aceste locuri care numai in jos, la Dundre, crau pa-
mânt basarabesc, al Domnilor munteni, se ajungea
la Chiba si Getatea-Alba, In fiecare din ele fiind doi-
pfircalahi.
In partea dintre Prut i Stretiu, se gasia un vechIa
popas la Dorohoiu, unde Stefan-cel-Mare a ridicat
biserica ce s'a pastrat pänil astazL Se trecea apoi la
Botosani, i In salmi vecin, Popauti (de la poprz, cii
sufixul slavon du(i, corespunzAnd celui romanesc
reunit astazi cu orasul, se Indlta zidireaocare,
cu. toata reparatia ce i s'a facut, are marele avanta-
giu de a pastra i astazi zugraveala din ultimii ani ai
Domniei lui Stefan, zugraveala pe care o IntiiInim
pentru. aceiasi epoca numai Inca. Intr'un loe In Mol-
dova, la Dobrovat. De la Botosani se scobora cala-
torul la Iat, pomenit Inca de Schiltber.ger la începu-
tul al XV-lea; orasul vechiu fusese la Ce-
tatuie, de unde s'a Intins in sesul Bahluiului, Main-
tand mai departe pe celalt mal al urAtei ape lenese,
pana uncle este astazi Palatal Administrativ i unde
°data erau curtile domnesti, care au trecut prin
multe prefaceri papa au. ajuns a fi In stil curat Louis
al XV-lea, cum le vedem acum.
Ling Gurtea domneascä era acum hiserica Stan-
tului Nicolae celui Domnesc, pe care Leconte du
Noily a transformat-o cu &AN/I-sire, (bind o veseld
zidire mica de lux, In locul celei, mnit mai severe,
din vvemea lui Stefan, când, cum am spus, nu se zu-
graviau bisericile din afara. Daunazi, pe ciind In fron-

www.dacoromanica.ro
 88

tispiciul bisericii se vedca o tabla de metal, biata

inscriptie a marelui Damn zdcea in curte. Trebuie
sd addugim cd, atunei cand Leconte de No5y a In-
ceput lacrarea, biserica era transformatd de o refa-
cere din secolul al XVII-lea, pe vremea lui Antonie-
Vodd Ruset. Oddi ale slujitorilor, care mdrgeniatt
mai tarziu piata, pdreau a fi dinteo vreme mai a-
propiatd.
Ias-ul nu cuprindea pe vremea aceia and biserica
deck aoeasta, a Dornnului; de. alminterea, crawl n'a-
vea, pe departe, importanta pe care a cdpiltat-o pe
urmd.
Dacil de la Iasi se cobora cineva mai Jos, popasul
era In orasul pe care, dupd. legendd, Stefan 11 cerceta
adesea, Harldul in care i s'a ndscut hut Petru, din
legdturile Cu o femeie de actolo. Biserica lui Stefan se
pdstreazà putin reparatd, dar nu asa ea sit se striee
urmele, pretioase, de zugrAvealit din secolul al XV-
lea. Se ajungea la Vasluiu, care era In vazd ca
acel Vasluiu, In margenea curuja s'a dat lupta de la
Podul Ina11, In 1475. In grddinile proprietarului mai
sânt rdindsiti din ruinele Curtii domnesti. Biserica
domneascd. ea Insdsi, foarte mult prefdeutd, s'a pas-
trat si ea, Cu vechile ziduri acoperite de o teneuiald
oarbd. Acum cdteva deeenii Teodor Burada, un ex-
plorator foarte harnic si adesea norocos, gdsi inscrip-
ptia Insdsi a lui Stefan.
In druanu.1 spre Galati, pe atunci un simplu sat
färä vadoare economicd, se intillnia Barladul, loarte
modernisat astdzi, cu bisericile-i zguduite de cu-
tremurul din 1802, asa tuck turnurile au fost In-
locuite, dupd sistemul odios de la Bueuresti, cu In-
jghebdri de lemn Imbrileate cÚ tinichea, vdpsiti a-
poi eu chinoros. Si tot asa e si In Tecuciul pome-
nil in actele comerciale din veacul al XV-lea.

www.dacoromanica.ro
 89

In partea de dincolo de Siretiu, de la Suceava

Apus, Siretiul lui Petru-Vodà al Mu§atei deeg.-
zuse cu tolul s'ar fi gIsit Bala, unde e Incgi o
bisericl a lui Stefan, de curand reparatg..
Sasi exploataserg. baia", minele de argint acolo;
In numele localitdtilor vecine si In aspectul insusi
al populatiei se simte î.nc lumea, venitg. din Ardeal,
care a stat odinioarg. acolo. Se pare ci o pecete ve-
che a BAH. dateazd Incg. din secolul al XIII-lea, de
pe la 1200; orasul avea In pecetea aceasta cerbul
Sfiintului Hubert, patronul vg.ntorilor, Cu crucea
In frunte.
De la Baia se coborau carIle la Roman, unde era
cetatea doinneascl, Intemeiatg. de Roman-Yodd. In
bis-caca episcopa1g. se odihneste Doamna Anastasia
a lui Roman-Vodg, mama lui Alexandru-cel-Bun;
floate si de aceia Romanul a fost un ora § In de,osebi
de Ingrijit de cdtre Stefan. Si In Tinutul acesta se
Int'alneste si un alt Mea§ bisericesc, ridicat, dup. cum
.ave,a obiceiul Stefan, In amintirea unei hiruinte Im-
polriva dusmanului, cel de la Doljesti, pe locul unde
a lost Infrant Petru-Vodg. Aron.
De la Roman se trecea apoi la Baegu, Tinut .de
mare InsemnItate din causa minelor, a ocnei",unde
luerau sanggii unguri, veniti din Secuime. BacAul
e un nume unguresc, i asemenea numiri ungure§ti
se mai Intftlnesc prin Imprej-urimi In judet, In le-
gIturg. cu Ungurii de odinioarl, mai vechi decat In-
sg.si descAlecarea. Regiunea ungureascl era ruar-
genitä de o regiune romAneascA, a pAstorilor vrán-
ceni. La Bacgu, fiul lui Stefan-cel-Mare, Alexandru,
a ridicat biserica Precista, care existä i pand acum,
de si, candva, transformatà. In hotarul de mai Ca'rziu,
Foesanii erau numai un sat, orasul fiind clädit apoi,
§i pe locul satului Stoiesti. Aici, pe vremea lui Ste-

www.dacoromanica.ro
 90

fan-cel-Mare, exista numai cetatea Craciunei, in a-

propierea Odobe§tilor, c,etate la'nga care s'au dat
lupte foarte grele.
Aeestea sant lucrurile pe care le-ar fi putut ye-,
dea cine ar fi venit In Moldova pe vremea lui. Ste-
fan-cel-Mare.

www.dacoromanica.ro
 VI.

Moldova din prima jumlitate a secolului

al XVI-lea: consideratii generale.
Pentru secolul al XVI-lea trebuie sà se Inceapg. cu
Moldova, cad cea mai mare putere politicà, cea mai
stransI organisare religioasà, cea mai bogata" înflorire
arIistic i literarà se gäsesc dice. Dar, Inainte de a
arAta ce putea sä se vadN. In Ailoldova lui Petru fla-
res. i se va argla, de ce se alege acest moment,
si nu altul, e bine sà se spuie care sasnt izvoa-
rele In ce priveste cArátoriile din care se pot cA-
pAta informratiile.
In cei cAtiva ani de stApanire ai lui Bogdan Orbul,
fiut lui Stefan-eel-Mare, ocupat In lupte cu Tata-
rii, chemat adesea la hbtarele terii si se p-oate zice
cA acestor lupte Impotriva Tatarilor sdrau datorit In-
sematatea Tinutului Fàliciiului i orasul Iiusului, In
care se vede Incà vechea bisericà episcopala" din vre-
mea lui Stefan-eel-Mare, ifavern stiri In categ,oria
de izvoare pe care ne sprijinim. Tot asa pentru scur-
tul timp de stApfinire al lui $tefAnitil, nut i ur-
masul lui Bogdan, acel tanAr Domn care a fost o-
morAt, cum se stie, de boieri. Când Insà du.p5. aceasta
a venit Petru Bares, lucrurile stau cu totul altfel:
stApAnirea lui IndelungatA, care tine de la 1527 ODA

www.dacoromanica.ro
 92

La Intdia lntrerupere a Domniel lui, In 1538, pentru

tru ca, pe wind, dupd ciltcva luni de petrecere In
Ardeal si la Constantinopol, sà se intoarcd i sd mai
domneascd cinci ani, aceastd Domnie care se In-
Linde, piqn urmare, peste trei decenii, este de sigur
destul de importantd i, relativ, destul de linistitd
pentru ca sd atragd chiar negustori i cdlAtori din
alte prirti. A fost supt aceastd Domnie o noud In-
florire a Moldovei: de fapt opera lui Stefan-cel-
Mare a fost continuatil In ce are mai esential si mai
stralucitor prin accastd stdpânire a lui Petru Ra-
res, fiul Au natural.
Pentru tot acest timp avemdiu un cAlátor, un
Sas, care, In calitate de trimis diplomatic, a venit
In pthi1e noastre: Reicherstorfer, care Infdti.seazd
rile lui despre Moldova In forma unei descrieri, Cho-
rographia Moldaviae, un mic tratat geografic pentru
ca strdinii sd cunoascd Moldova. Lucrarea e Intov5.-
rd5itd si .de o hartd, cea d'intAiu consacratd nuraai
Moldovei, foarte interesantd. Textul dd, In propo-
sitii latine, scurte, o multime de stidnte,foarte exacte,
privitoare la o tard pe care Reicherstorfer In cali-
late diplomaticd a strAbItut-o de multe ori: vom
reveni asupra lor.
In ce priveste Tara-RomdneascA, doar glsim cate
tin caldtor italia.n, curn e Della Valle, care a fost la
mAndstirea Dealu i a vorbit cu cdlugdrii de aici,
cari i-au pomenit de originea noastrd romand. Nu tre-
buie sà se uite Insd un lucru: acesti cdlugdri cu cari
vorbit el erau foarte probabil influentati, ca mill
ce se gdslau langd Targoviste, unde era o mAnds-
tire de Franeiseani, cereetatl si ea de cAldtori, de
doctrinele apusene ale Renasterii In legAturd cu
ceputurIle neamurilor. Cdci. noi n'avem In acest sens
traditiuni atat de vechi.

www.dacoromanica.ro
 93

Fiindcd este de glsit un aldtor tipic, sd ni Inchi-

puim pentru vremea aceia a lui Petru Rare§ unul
venind pe laturea cea mai ceroetatd, a Hotinului. Cdcl_
In vremea aceasta Marea Neagra, îi pierduse foarte-
mult din importantn ei. La 1453, cum se stie, Con-
stantinopolul cdzuse In mAnile Turcilor. Acestia. n'a-
veau, bine bateles, niciu.n fel de interes sd scadd co-
mertu.1 Mdrii Negre, dar, iardsi, ei aveau tot into-
resul sl lmpiedece flotele Puterilor italiene, care a-
veau amintiri In ce priveste stdpanirea Mdrii Ne-
gre, de a se purta prea des prin Stramtori, asa In-
cat Intre *bpi de comert i eve.utuala pagubd po-
litia ce ar fi iesit din aparitia continud a unor ga-
lere care puteau fi armate, con.stituind o amentn-
tare pentru stdpanirea turceascd, Turcii au pre-
ferat s5. renunte la cdstigul prea scump pldtit. Dupk
ce s'a luat Constantinopolul, noii snpani 1-au colo-
nisat cu oameni adusi din toate pdrtile: foarte mult1
hune crestind, prinsii din cutare oras de pe Marea
Neagrd, care-si pierde cu totul importanta, erau luati.
asezati In mahalalele Capitalei otomane. Dar a-
ceasta niciodat5. nu si-a mai cdpdtat importanta co-
merciall de odinioard. A fost un centru foarte impor-
tant de stdpinire politick', un lagdr pentru ostasi,
cari la fiecare SfAntul Gheorghe porniau la cuceriri
spre a se intoarce la Sfantul Dumitru, dar punctul.
de mare strdlucire comerciald care fusese odinioard.
dispdruse. Italienii n'au plecat din Constantinopol,
ci au ramas In Pera si Galata, localinti care pe
urmd s'au confundat si a rdmas, In partea de din-
colo de Cornul de Aur, o populatie de graiu ita-
Lan, de religie catolicd, de relatii necontenite ca Apu-
sul, Insd din ce In ce mai stabilild. Cad, pe ednd
negustorii stAteau Inainte o bucatd de vreme In a-
ceste regiuni si pe urm5. se Intorceau acasd, acuma.

www.dacoromanica.ro
 94

se imobiliseazd locuitoril acestia catolici In cutare

suburbie, i dau astfel conditiile necesare pentru
desvoltarea unei lumi cu totul particulare, care a
irdit mudtd vreme aldturi de Greci si de Tutci fArd
a se confunda cu unii sau cu altii. Dar aceia nu H.-
ceau decat micul comer t de detaliu.
Marea Neagrd ajunge astfel sd fie pentru comert
aproape o Mare moartd. Aceasta mai ales dupà ce si
celelalte centre crestine ale Märii Negre sAnt cucerite
de Turci i distruse prin Insdsi aceastd cucerire. La
1475, chleva luni dupd lovitura, neizhutità, pe Care
beglerhegul Muneliei, comandantul 'tuturor forte-
for europene ale Turcilor, o Incercase i care-i dete
desastrul din Ianuar In smarcurile pliduroase de la
Poctul-Inalt, lAngl Vaslulu, In vara aceluiasi
Caffa, acest centra al posesiunilor genovese i, In
general, al activitatii comerciale crestine la Marea
Neagrd, a fost cuoeritd de Turci.
Aoeasta a desfiintat mnsà Caffa cu desdvarsire; ea
eta sg. Invie numai dupd secole Intregi, supt numele
Feodosia, pe yremea Ecaterinei a II-a, Idrd ca
vre-odatd sd recapete, mdcar pe departe., importanta
pe care o avuse. In acelasi timp Turcii ma-
tins stApAnirea asupra Intregii peninsule a Crimeii;
flanu idtdresc, srdpAn al hinterlandului, devine va-
sal al Sultanului, chiar lnainte ca acesta sd-si fi pu-
tut atribui calitdti imperiale. Vechea cetate a Com-
nenilor din Trapezunt, de unde Stefan-cel-Mare
luase cea mai mAndrd dintre sotille lui, Maria de
Mangup, Ingropatd la Patna, acest oras al Sfin-
tilor Teodori", Tiron i Stratilat, a fost cuoerit
total distrus. Legdtura cu Trapezuntul ajunse In
felul aoesta rupta.
La 1484, In sfArsit, a fost euceritI China i Cetatea-
AlbA, Inteun moment cand Stefan-eel-Mare nu se as-

www.dacoromanica.ro
 95

tepta la o loviturd, Tiind sprijirat pe armistitiul Intre

regele ungar Matias Corvinul si Sultan, In cart
Moldova era cuprinsk explieit. Cu toate sfortdrile lui
tefan, mai mull de un an de zile, ceia ce l-a. silit
-sk facd actul de Inchinare fatd de Poloni, care zdbo-
vise pAnd atunci, cu toatà interventia lor, Intdiu fdr5.
Importantd i al doilea traddtoare, Polonii tinzand
sk InlAturi pe Domnul moldovean, care si-a rdsbunat
pe urmd In Dumbrava Rosie din Codrii Cosminului,
Turcii au rkmas stdpani si pe Cetatea-Albd si pe Chi-
lia, i, iarksi, din una, cat si din alta nu s'a mai
ales nimie supt raportul comercial. Populatia, din
Cetatea-Albd a fost ridicatd cu grAmada: parte a fost
vandutd ca robi, parte asezatd, cum am slit's, In
,noile sub-in-Jai ale Constantinopolului.
Acum, In Marea Neagrk se expunea cineva la a-
tatea supardri din partea deosebitilor agenti ai
rktiei turcesti, cu toate privileg,lik de comert pe care si
'Venetia si Genova le capdtaserk de la Turci, Cu toate
-capitulatiile, mai bine garantate, Incheiate Intdiu
Intre Franta si ImpdrAtia turceased... Administratia
Turcilor mostenise toatd conruptia administratiei bi-
zantine, addugindu-i instinctele prddalnice ale popu-
latiei de jaf din central Asiei. Venetierai preferau sd
fad., In Orient, comertul si. In altd directie, iar Ge-
novesii an plecat cu desdvarsire din Marea Neagrd.
Acestia p'á.strau In Rdsdrit insula Chios, lar Vene-
tienii Creta, Ciprul, i in jurul acestor iusule Isi e-
xercitau ambii comertul, cercetand i Constantinopo-
lul, (lar netrecand dincolo de oras, In apele Mdrii Ne-
gre.
S'a vorbit mai mult de aceasta pentru cd e bine
sk ni ddm sama de conditiile generale de istorie uni-
versald In care s'a desvoltat viata politicd, economicà
culturald a terilor noastre.

www.dacoromanica.ro
 96

In ce priveste negotul Ardealului, de la o bucatA

de vreme el e In scAdere. Timpul de mare Inflorire
este MA. Indoialá epoca lui Stefan-eel-Mare. In a
doua jurniitate a veacului al XV-lea e un moment
and se poate zice cà negotu.1 Sasilor, slàbin4 in
Tara-Romlneasa, se IntAreste In Moldova, Negustorii
brasoveni se Intámp1ä sä cerceteze mai mult pasurile
grele ce due atre Rá'sárit deat pasurile, mai u-
pare, altfel, de trecut, care duc dire Sud. Prin ur-
mare pe calea prin Tulghes, dar si mai ales prin
Oituz, merg atAtea call de comer ale Brasovenilor,
i, iaräi, comertul Bistritei cu Moldova e foarte pu-
ternic pe vremea lui Stefan, de i, din nenorocire,.
socotelile Bistritei pentru aceastá epocà nit ni s'au
pástrat.
La Inceputul secolului al XVI-lea, relatiile de co-
l-1-ml cu Ardealul au sliibit Insd, i motivul trebuie
ckutat In Insási situatia Ardealului. El nu se mai
afIX In acca stare de liniste pe care o avuse atáta
vrelue cal fusese legat de comma Ungariei, purtatI
ca siguranta i strálucire de un om ca Matias Cor-
vinul, de si Ardealul avea stápà'nire deosebitá. supt
un Voevod, unul dintre acestia, Stefan Báthory, o
importantg. personalitate militará, sprijinind une ori
pe Stefan-cel-Mare In luptele lui.
Dupà moartea lui Matias, succesorul lui fu un Ia-
gelon din Polonia, Vladislav, suflet pasiv i fárá re-
sort Ungurii 11 numesc Dobje", pentru cä la fie-
care prpej spunea bine", dobrze". Naválirea tur-
ceascI In pártile acestea devine de acum
din causa slábiciunii vá'dite a regelui, care se trans-
mite s't fiului sgu, Ludovic al II-lea, cel ce moare
In lupta de la Mohacs, cánd se pierde regatul Unga-
riei.
Se iveste atunci indoiall In ce priveste soarta vii-

www.dacoromanica.ro
 97

toare a Ardealului. Ce se va face cu dAnsul? In-

colro se va Indrepta? Care va fi acoperemântul si-
gurantei sale?
IncA de supt stApAnirea acestui Ludovic, provin-
cia capAld InfAtisarea unui teritoriu autonom. Ar-
mata ardeleand se deosebeste tot mai inult de cea
ungureascA propriu-zis. CAnd Turcii lui Soliman-
cel-MAret atacd Ungaria, aceastA armed, supt Voevo-
dul Ion Zápolya, om bogat, avAnd kgAturi cu Polo-
nia, ca unit' ce era din Tinutul Zipsului, nu iea
parte la desperata defensivA Acest Slav, cu nu-
mele abia ungarisat, are atat de putin patriotism un-
guresc ca sA intrebuin.tAm un tannin contempo-
ran, Inc& consimte sg. vadd Ungaria prApAdindu-se
supt ochii lui. DupA. infrangere, Voevoclul Ion Zá-
polya trage nAdejdea sA capete coroana ungureasca;
pe cAnd o parte dintre nobili aleargA, in puterea u-
nui pact de familie incheiat intre Habsburgi i Ia-
geloni, spre acel Ferdinand de Austria, fratele lai
Carol Quintal, altii aleg pe Zápolya, si dia aceastA
scisiune va resulta acea orAnduire ultimA care va da
Habsburgilor Nordal, Vestul i Sudul Ungariei de
odinioarA, iar Ardealal i Tinuturile vecine, comi-
tatele exterioare" pAnd la Tisa, vor rAmAnea, o bu-
catA de vreme, ca toatele ale lid Zápolya. CAnd Sul-
tanul Soliman va 'interveni din non, cu o puternicA
armatl, el va fi in stare-sA aseze, dupd moartea pre-
=lard a lai Ioan Zápolya, pe fiul lui, loan Sigis-
mun.d, cAraia Turcii, cari se tot gAndiau la SfAntul
Stefan, Ii ziceau Regale $tefan", pentru, ca, dupä
trecere de cAtiva ani, Soliman sA se hotArascA a In-
temeia un pasalAc la Buda. Dupl pasalâcul acesta
va veni apoi cal de Timisoara, precum i stabilirea
unui beg la Seghedin, a altor begi la Solnoc i in Or-
tile vecine.

www.dacoromanica.ro
 98

O Ungarie turceascd se aseazd astfel la mijloc, des-

pdrtind Ungaria austriacd a Vestului de Ungaria
sdriteand a "lui loan Zápolya si a succesorului sdu,
care Isi va tara o existentd miserabild, mai totdeauna
slAbit de boald si incapabil de a guverna.
Acum, Impdrtirea aceasta nu s'a fAcut usor, ci au
fost luple Indelungate. 0 parte din populatia din Ar-
deal era pentru Habsburgi: Sasii rdman ferdinandisti,
considerand pe Zápolya ca pe trAdatorul crestindtd-
tii; nu-i recu.nosc titlul de rege care resulta din ale-
gerea lui si din recurioasterea Tm-cilor; pentru clan-
sii el e Já.nos Waida", si Impotriva lui sant gata,
°Hand. Aceasta a dat prilej Domnilor nostri sd.
trundd In provincie. Petra Rare§ a strdbdtut-o de
mai multe ori, avand de la Stefan-cel-Mare ca mos-
tenire Ciceul §i Cetatea-de-Baltd, una represintand un
vast domeniu, cealaltà cuprinzand cel mai impor-
tant balciu din mijlocul Ardealului. Rares si-a 'M-
ans posesiunile la Reteg si Rodna; Vlddicii cari se
sfintiau la Suceava stdteau la Vadul Somesului; Bis-
trita lrebuia sd pldteased censul Sfantului Martin Ro-
manului din Moldova, si Vodd a Intrat In cetatea care
nu i-a fast cedatä deplin, si, dacà n'a putut sd insta-
leze aici parcdlabii sdi moldoveni, el s'a Infdtisat In
forma unui senior care vine sd vadd posesiunile sale.
In once cas, Bistrita a stat supt aripile, une ori foarte
nervos cutremurate, ale .Domnului Moldovei. Acesta
a asediat Brasovul, a tinut supt dependenta sa, cu
desavarsire, pe Secui, cari stdtuserd si fall de Stefan-
eel-Mare In atarnare de vasalitate §i-1 ajutaserd In
luptele lai, nu In calitate de contingente trimise de
regele Ungariei, ci ca oameni supusi la chemarea
Voevodului roman. Dupd expeditia aceasta el a cu-
les vama la Prejmer, nu ca ocupant, ci ca Domn al
Moldovei. Izvoarele contemporane sp-un cà, sprijinit

www.dacoromanica.ro
 99

pe Secui si pe populatia romdneascd, el ar fi fost

'In stare oricând sd. se Inscduneze in Ardeal.
Insd bate aceste imprejurdri nu favorisau negotul
Sasilor, cdci situatia variazd de o zi pe alta. In cu-
tare moment Petru era invingdtor la Feldioara i dis-
punea de Ardeal; Intealt moment se schimbau lm-
prejurdrile, silindu-1 sd urmdreascd altd politicI Asa
incât, incd negotul sdsesc e ingustat din causa
siluatiei neldmurite si vesnic,. schimbdtoare in Ar-
deal, pe cdnd el se Intilrete din pdrtile polone,
prin urmare, vin mai malt din acestea.
In privinta aceasta cdteva liimuriri asupra rega-
tului polon ea sit s inteleagd de ce importanta lui
fatd de Moldova este mai mare acum decat Inainte.
Am vdzut cd Polonii se asezaserd in Galitia abia in
jumdtatea a doua a veacului al XIV-lea, pe de o
parte rspingand pe Tatari, pe de alta inlAturand
ultimele stdpâniri ruse4t-i- ale Coriatovicilor, i cd,
(WO stabilirea lui Casimir-cel-Mare In Galitia, a
urmat reunirea dinasticd a teritoriului ruso-lituan cu
Polonia.
In afard de greutAtile colabordrii ca Lituanii
Rush, cari absorbird pe cei trebuia, pentru
ca Polonia sd se fixeze, stabilirea de raporturi nor-
male fatd de Impdrdtia turceascd. Dar pentru a-
ceasta era necesar all lucru: ca Moldova ea insdsi sä-si
fixeze situatia ei fata de aceastd ImpdrAtie. Cu toate
cd dupd doi ani de la luarea Constantinopolului Pe-
tru Aron, Domnul Moldovei, a fost silit sd trimeatd
tribut Turcilor avem i astAzi actul slavon,
Turcii tineau i cancelarie slavond, care constatd
aceastd legRurd, Cu toate acestea Stefan-eel-Mare nu
mai urmeazd pe aile lui Petru Aron, si, Odin]. Mol-
dova a fost ndvAlitd la 1475 de SuHaul i se cerea

www.dacoromanica.ro
 100

raspunderea acelei Indatoriri baneti pe care pre-

decesorul lui, scos din Scaun de dansul, le luase
fatd de Sultan. Si In campania din 1476 Turcii s'au
Infatiat ca oameni cari au drepturi incalcate de un
rebel fata de dan§ii, dator sa plateasca datoriile acu-
mulate. Insa. Stefan n'a devenit tributar al Impara-
tiei deck spre sfaritul vietii sale, and a vazut, nu
numai ca Polonii nu-1 pot ajuta sa recapete Chilia
§i Cetatea-Alba, dar cl au ganduri rele fata de Mol-
dova.
CAnd regele loan Albert vine sd asedieze Succava,
supt impresia puternica a acestei tradari Stefan a
incheiat legdtura cu Turcii, §i trupele din cetatile de
jos, pierdute, merg ca avangarda in Tinutul vecin
al Poloniei. Astfel, avand nevoie de Turci ca sa ca-
pete Pocutia, pe care a §i. ocupat-o, Domnul moldo-
vean a trebuit s. plateasca tribut.
Tributul e probabil cä 1-a raspuns num.ai and n'a-
vea ce face, de §i nu trebuie sa considerdm lucrurile
cum le consideram astdzi, and exista alt sentiment
de onoare, §i, totug, anumite planuri economice de
hegemonie echivaleazd pe deplin cu legdturile de-
pendentei de odinioara, Dar, and Moldova ramane
tributard Impdratiei turceti, supt Bogdan Orbul, se
puteau crea §i relatii durabile intre regatul polon
§i lumea turceasca. Intre Turci §i Poloni fusesera o.
bucata de vreme.neIntelegeri In ce prive§te Insi si-
tuatia de vasalitate a Moldovei, fiindca Polonii pre-
tindeau ca tara e un Palatinat al regalitdtii lor
mergeau atat de departe Inat chemau pe Palatin"
sa iea parte la alegerile de rege; navalirile polone In
Moldova erau Mute, nu ca din partea unui strain
care invadeaza, ci ca din .partea unui suzeran care
vine sa afirme drepturile lui. Niciodata Polonii,
pana In epoca lor de decAdere, In veacul al XVIII-lea,

www.dacoromanica.ro
 101

n'au pArasit cu totul aceste pretentii. Cu toate a-

cestea, cand Moldova a ajuns In atarnare statornica
tatä de'Imparatia turceascd, fireste cä aceste preten-
tii au ramas In domeniul teoretic, ramanand sa fie
reluate numai cand Domnii no$ri se ridicau Im-
potriva Turcilor. Avem tratatele pe care le-a Inche-
iat loan Albert §i urma.sii lui cu Sultanii, avem pri-
vilegiile de negot pe care le acordau In schimb sta-
onitorii din Constantinopol negustorilor poloni.
Din acel moment negotul Polonilor, din Rdsarit, a
luat locul negotului S4lor, de la Apus. Si In acelasi
timp partea rasariteana a Moldovei a c4tigat o im-
portanta pe care n'o avuse pana atunci, In dauna par-
tii apusene, care, din causa scaderii vitalitatii Ardea-
lului, trebuia sa sufere §i ea o scadere corespunza-
toare.

www.dacoromanica.ro
 VII.

Supt Petru Rare*, In Moldova

Venim la ceia ce s'ar fi putut vedea de un calator
In Moldova luí Petru Rares, i Incepem drumul lui
din acel punct foarte important pe vremea aceasta
care e Hotinul.
Cetatea, care odinioara avuse o Insemnatate mull
mai restrAnsa, ajunsese, gratie comertului necontenit
cu Polonii, sa capete un rol deosebit in viata co-
merciall i economica a Moldovei. Era, cu esceptia
Cetatii-Albe, care nu e de origine moldoveneasca, cea
mai frumoasa cetate a Moldovei Intregi. In local zi-
dirii anterioare, care trebuie sa fi fost de proportii
mal restranse, se Intemeiase, la Inceputul veacului
al XVI-lea, una Inteadevar impunatoare, care si as-
tazi se ridica In cea mai mare parte, cufunandu-se
numai acoperisul, In apropiere imediata de malul
Nistrului. E facuta dupa acea datina care se Intál-
neste In toata Peninsula Balcanica, si In vremea bi-
zantina, si In vremea turceasca, asa-numitul opus
reticulaturn: un cadru de caramidd asezata pe mu-
che Incunjura un bolovan cufundat In ciment. Se
cistiga astfel o Infatisare care scuteste de pictura
si de alte elemente decorative. De departe se disting
foarte bine liniile rosii ale caramizilor amestecan-
du-se cu linia sura a bolovanilor i cimentului.

www.dacoromanica.ro
 103

Cetatea era foarte Intinsa, cuprinzand §i un para-

clis care a ramas Inca In zidurile sale. La u§i §i la
fere§ti sant cadre gotioe foarte Ingrijit sculptate.
Erau acolo In chip permanent un numar de os-
ta§i de tall §i foarte probabil §i tunuri. Cad Pe-
tru Rare§ e cel d'intalu Domn al Moldovei care a
avut la indemana mai multa artilerie, pe care Indi
n'a putut-o Intrebuinta cum se cuvine: tunurile ce i-au
cazut In mana In lupta de la Feldioara, de la Sa§ii
cari fineau cu regele Ferdinand, au fost pierdute mai
tarziu, In ce.a mai mare parte, in lupta de la Ober-
tyn, cu Polonii, pentru Pocutia.
Supt cetate era vatna. Stim care era sistemul. De
la vama din Hotin s'a pastrat In veacul al XVI-lea
ceva socoteli, traduse In lhnba polona pentru un
proces la Liov: ele arata circulatia Intinsa care se fa-
cea pe vremea aceia. De sigur Insa ca de la 1550
Inainte circulatia avea un caracter deasebit de cel
pe care-1 putea Intâlai calatorul In IntAia jumatate
a secolului. Pe atunci vame§ul se pare ca. era incI
dintre oamenii de tara; mai tarziu Insa s'au Intre-
buintat negustori, oameni de afaceri din Rasdrit:
Domnia dadea in arena vaina, §i se presintau
orientali, Greci, Levantini, Ragusani, cari
luau In arendä acest principal venit al Domnilor
Moldovei.
Pe vremea lui Petru Rare§ Incepuse abia acest
drum al bogatilor In moneda din partile rasaritene.
Dar pe la 1550-60, supt Alexandru Lapu§neanu, va
ajunge foarte bogat, tocmai prin faptul cA tinca
Moldovei, cineva al carui chip se poate vedea §i
astazi, In calitate de ctitor, pe zidul bisericii moldove-
ne§ti din Liov, Constantin Corniact, care §tia §i
grece§te §i italiene§te §i avea legaturi ca lumea ra-
sariteana ca i cu cea apuseana. Apoi Cretani, Ci-

www.dacoromanica.ro
 104

prioti, locuitori din Rodos vor avea un rost tot mai

mare In viata comercian a Moldovei.
Pe vremea lui Petra anume Greci jucau totusi un
rol important In pArtile noastre. In corespondenta di-
plomaticä a epocei se pomeneste adese ori un Di-
mitrie Chalkokondylas, pe care Su'lanai 11 trimetea
In pArtile acestea pentru a face negot cu Moscul sau
Moscova. Aici In Moscova se gAsiau anumite ballad
care se vindeau numai In aceste pArti; mai tárziu se
vor pomeni cele de vulpe albastrI", foarte mult
pretuite; In acelasi timp dinti de peste, poate bagA
(carapace de broased testoasd). Cu astfel de cumfAra."-
turi pentru Sultan era InArcinat acel Chalkokondylas,
mare negustor" al Sultanului, post care nu se in-
talneste 00. la Inceputul veacului al XVI-lea.
vedem umbland necontenit de la Constantinopol la
Moscova, oeia ce dovedeste valoarea cea mare a
unei circulatii comerciale, pe deplin asiguran a-
cum, Intre Basfor i reg,iunile interioare ale stepei
rusesti.
Acum, pe lang6 cetate, cu cei doi páralabi, pe
lângd blroul vamal" cu vamesul sau mitnicur,
cum i se zicea In slavoneste, era orasul Insusi care
se Intemeiase supt cetate. Terminal oficial pe vremea
aceia era podgrad" (pod: slay. supt, grad: oetate)
Aceasta .era una din formele de alcKtuire a oraselor.
Pentru necesintile centii Insesi se a,sezau anumiti
negustori, la cari se adAugiau mereu altii.
Cel d'inniu fel de negustori era, dan fiind setea
pAzitorilor Hotinului, pe care apa Nistrului n'o pu-
tea iltura, arciumarul sau posadnicul, cu posad-
nicele care nu vindeau numai vin, ci si ce mai
cexe omul dupä ce a taut prea mult vin, cum spune
cântecul popular In legAturà cu cdrciumele cele
mai cercetate. Pe lftngä posadnici i posadnice se a-

www.dacoromanica.ro
 105

daugiau Insa i mesterii cari dregeau armele, lu-

crurile de imbracaminte; astfel lucratori de arce,
sele, curele, de unde a venit numele de sahai-
dacari, care se Intrebuinteaza i astazi; erau i croi-
tori, cizmari, etc.
Toti acesti mestesugari sant asezati In bresle san
caci breasla e bratsvo", care vine de la brat"
Trate"; terminul corespunde cu confraternitate", cu
Bruderschaft din Apus. Breslele acestea, natural,
pentru ini oras mic ca Hotinul, aveau o importantA
mai slaba decal In orase ca Iaii, de exemplu, unde
ele se desvolta pe deplin, avand In frunte un sta-
roste sau un batran" i un \rate, Incasator de
venituri. Pentru cä breasla avea veniturile ei. Era
§i o bisericA de care se Ingrijia breasla, (land luma-
narile, plata preotilor, lar de hramul bisericii, al sfan-
tului patron al breslei, era o serbare speeiala. Pece-
tea breslei purta i chipul sfantului patron al ei,
Mudd., atunci cand se Intemeia, ea avea si un ca-
racter sacru, religios: era facuta cu invoirea Mitropo-
litului, si In condica breslei se gasia totdeauna In
fruntea celorlalte acte recunoasterea breslei de ca-
tre acesta.
Adaug ca breslele erau de toate categoriile; func-
Vona chiar si o bresld a 1,misei1or" sau a calicilor,
un sindical, sa zicem, al acestora. Fireste cà breasla
calicilor nu era decat In orasele uncle existau bise-
rici multe.
In totalitatea lor, orasenii nu formal], o comuna,
cum sant cele din Apu.s, care s'au rascumparat de
la seniorul lor ori au capatat de la clausal parasirea
nnor anume drepturi pe care acesta le avuse mai
Inainte, sau, In sfarsit, s'a intemeiat spontaneu, cu
voia seniorulud, ba, une ori, Impotriva seniorului.
'MY mare neajuns al vietii noastre trecute a fost

www.dacoromanica.ro
 106

lipsa de autonornie a orasudui i incapacitatea luí

de viatd spontanee, aci In once organisare care nu
se bucurd de autonomic se produce si nepulinta
de a produce clemente die spontaneitate.
Orasele fuseserd &lie de Domnie: prin urmare ea
mostenise sistemul anterior, mai adese ori sistemul
Galitiei decal cel din Ardeal. Pe de altd parte, Dom-
nul, care avea atributiuni foarte Intinse, a autat, in-
stinctv, sdrestrangd i dreptul oraselor de la Inceput.
De exemplu, In ce priveste judecata, orasele a-
veau inainte dreptul german de Magdeburg, pe la
la 1400; dar, In rocuil aceidui drept, care era deose-
bit de dreptu,1 teranilor, acestia tinandru-se de obi-
ceiul pdmantu2ui, Dornnul a Incercat sä introducl
dreptul bizanntin. Dreptud. de Magdeburg nu se inaí
Intalneste pomenit de la o bucatd de vreme.

In Truneta orasului, la Hotin ca i aiurea, era

soltuz, nume trecut din Silesia, prin Polonia, la
noi. Acest soltuz Inlocuia pe vechiul jude. In Tara-Ro-
mlneascd, cuvantul jude s'a pdstrat, pe and in
Moldova cuvantud strdin a dominat de la Inceput. Pe
langd acest soltuz sari, wit, cum, se zicea, dupd un
cuvanl polon, sinonim, se intalnia un Sfat de con-
silieri comunali, cum am zice In timpul nostru, cari
se numiau pargari (Biirger). Pargarul s'a pdstrat
pAnd foarte tarziu, dar Intr'o situatie tot mai sa.zutd,
de unde la inceput era un cuvant de chiste, la
sfarsit, pentru cä pargarul fAcea slujbd de vdtdsel,
fugia lumea de aceastd calitate. Resturi de pargarl
In amintiri de familie am apucat i eu.
Acum, rostul acestor oameni nu se Intindea asupra
administratiei lntregi a orasului, pentru cd Domnul
izbulise sd capete anume drepturi In viata aceasta
municipald; functionari domnesti, cari se vor Imnulti

www.dacoromanica.ro
 107

din ce In ce mai -mult, vor Indeplini rosturi care a-

partineau Intdiu acestor modesti magistrati".
Cei mai multi supraveghiau tArgurile care se ti-
neau acolo. In ce priveste fixarea locului unde se
tineau tArgurile, mai tArziu se cerea totdeauna si un
privilegiu de la 'Domnie. Tdrgul era ImpArtit, cum
e si astdzi In multe pIrti, dupá vânz,area ce se fdc,ea
In fiecare piatd: Targul Cailor, Targul Vitelor, rirgul
Grânelor. In afard de aceasta voitiiîoltuzì i pargarii
tineau condica ora§ului. O astfel de condied e po-
menitI pe la Inceputul veacului al XVII-lea la Târ-
gul-Neamtului. Ea se numia catastiful targului". Cu-
tare act polon din a doua jumAtate a veacului al
XVI-lea aratd cá voitii i pargarii aveau i anume
chemdri, In se priveste schimbarea banilor. Venind
banii din toate pdrtile, schimbul, valuta", cum am
zice noi, era In milna acestora; cel putin prin vea-
cul urmdtor era un dregdtor special care se numia
schimbdtorul targului", deci un zaraf oficial.
Fjindcd a venit vorba de bani, negustorii trebuiau,
de la cel d'intdiu pas Meat la noi, sd se Ingrijeascd
si de monedd curentd. Pe cea din Muntenia o cu-
noastem. Se pare cd avem monedd moldoveneascd
NO de pe vremea lui Petru-Vodd, fiul Musatei, pe la
1380. $i ea continud sd circule In tot decursul vea-
cului al XV-lea si la inceputul celui al XVI-lea.
Monedd curentd, nu numai politicd; nu ca un xnij-
loc de afirmatie a independentei, ci ca unul de cir-
culatie economicd si de folos pentru Vistierie. Cu-
noastea destule monezi vechi, i In sdpdturile care se
fac ici si colo se mai gdsesc comori.
Moneda aceasta e Intru bate dupd sistemul ger-
man introdus In Polonia, cea munteand fiind mai
mult supt influenta sistemului german trecut prin
Ungaria i Ardeal. Astfel groful german din evul

www.dacoromanica.ro
 108

naediu este unitatea Intrebuintatd iaici. Banii mol-

dovenesti de aramd si de argint ca i cel munteni
sAnt suptiri; oei d'intdiu. poartd. stema Moldovei:
precum pentru Muntenia este vulturul care se spri-
jind pe o stAncd i floarea de crin In legAturd cu
monetdria ungureascd ori poate i Cu anume pre-
lentil unguresti asupra Transalpinei" vasale, In Mol-
dova figureazd bourul cu steaua Intre coarne; de
jur Imprejur e o inscriptie ca In principatul vecin.
Forma latind a acestei inscriptii se schimbd cu vre-
mea Intceo forand slavond, fdrd sd se poatd spune Insa
edt inscriptia latind merge numai pand la o datd,
dupd care Incepe cea slavond, pentra cd se pare dl
In acelasi timp se intrebuinta, In legAturd cu situatii
pe care nu le cunoastean, sau cu Imppejurdri care
se schimbd, i inscriptia latind i cea slavond.
In oeia ce priveste banii strdini, In vremea aceasta
-ei erau autentici Inteo epocd mai tdrzie, monetd-
ria Moldovei obisnuia falsifice banii strdini, In
legAturä cu plata unor ostasi apartina.nd terii ai
cthii bani se falsificau. Ei veniau din mai multe
pdrti. Cei turcesti nu lipsiau. In veacul al XV-lea
-era mult mai edutat banul care venia din coloniile
italiene ale Mdrii Neg,re, In special ianuinii sau banid
genovesi din Caffa, asa-numitele ruble tdtdresti".
In earl de acesta era eel care venia din Ungaria,
floa-intul, cum se zicea odinioard. Banul acesta se
cherna In forma sloveneasca prescurtatd, din acte:
.ug, adecd ban unguresc; deci s'a zis, la noi, pe urmd,
romdneste, ,ughi".
Cdnd, la cumplrAturi, void cineva sd ardte el este
-vorba de bani gata", se zicea, In slavoneste: ughi
gotovi". Talerul german apartine unei epooe mai tdr-
zii, fful sl fie exclusd Intrebuintarea banilor ger-
inani In epoca lui Petru Rares. Socotirea preturilor

www.dacoromanica.ro
 109

obiectelor servind in loc de monedd avea un nume

deosebit In obiceiurile comerciale: se zicea a buciu-
lui.
Vom addugi cd Petra Bares era un Domn foarte-
bogat i putea In anume Imprejurdri sd figureze
In viata politica i ca un Imprumutd.tor pentru std..
pAnitori mult mai liberi si mai puternici deck
dânsul. Asa s'a Intâmplat cand, In a doua Domnie,
era gata O. se ridice Impotriva Sultanului, sd-1 prindd
si sd-1 dea In mânile cruciatilor, i Electorul de
Brandenburg, Ioachim, care trebuia sd fie seful ex-
peditiei pentru recAstigarea Ungariei, Intrd. In le-
gdturi cu Petru, care i-a fdcut un Imprumut, clan-
du-i pentru o parte boi. Zapisul de la Ioachim de
Brandenburg s'a purtat pe la multe judecati In de-
ceniile urnattoare i chiar grin secolul al XVII-lea.
In ce priveste exportul, Moldova trimetea In strdi-
ndtate, si pe la Hotin, mai ales pe acolo, produsele
animale: boj. Boii acestia moldovenesti erau foarte-
cdulati. Polonia era plina de dânsii. De multe ori
transporturi treceau prin tara vecind ca sä ajungd
la Danzig, de unde se trimeteau In alte pdrti, In
Anglia si aiurea. De la Danzig importam, In schimb
lucruri de metal: skit, pAnd tarziu, clopote la noi,
care, aldturi de cele turnate In Ardeal, vin de acolo
de la Danzig.
Graul i produsele noastre agricole pe vmmea a-
ceasta nu treceau granita, agricultura bind mArgenitd
la nevoile terii. Se pare cà se fdoea o culturd de
grail mult mai mare deck In timpurile noastre,
porumb neconsumandu-se
Ce primiam noi din Polonia se poate vedea foarte
bine din rdmdsitele de registre de vamd de care am
vorbit, de prin anul 1590, si prin seria Intreagd de

www.dacoromanica.ro
 110

documente care stab:lesc isloria relatii!or dintre Po-

loni i Moldoveni..
In general importul era mult mai mic decal. ex-
portul. Stofele cele scumpe, de care aveau nevoie
Dornnii nostri, boierii cari-i Incunjurau, clerul supe-
rior, se aduoeau, i pentru Poloni, din Rdsilrit.
arnune din atelierele mari pdstrate de pe vremea
Bizantinilor sau, dupd ce ImpArdtia turceascA, prin
dominatia ei necrutAtoare, a izbutit sà ruineze viata
industriald, dacd nu si cea comercial d InsAsi, a Im-
periului, stofele acestea veniau din Vene¡ia, mare fur-
nisoare si de hartie, si de cateva alte fabricate, a
Orientului lntreg. Brocardul venetian era intrebuin-
tat de obiceiu. Dar pentru se,colul al XVI-lea legAturile
acestea sant Incd foarte putine: vechiul comert italian
fusese ruinat; noul comert italian nu castigase Incd
situatia lui de mai tarziu. Cand se va ajunge la a-
ceasta, vor veni i galbeni venetici", oeia ce Inseam-
nd: din Venetia.
Un alt produs de export, dar in altd directie, erau
porcii. Se trimeteau in Ardeal. Negus tor mare de
porci a fost, astfel, Alexandru-Vodd Ldpusneanu, ca-
transporta la Bistrita si Brasov, unde rnergeau,
de altfel, i boii moldovenesti.
Cand stim acuma ce putea SA Insemne un oras
de granitd, sà urnarim pe negustorii cari porniau
de acolo cu carele, pe drumuri care nu eran pio-
truite. CAlAtoriile se fdceau deci cu multd greutate,
pe carele .cu bol, i, Tire*, Cu popasuri dese. Era
un desavantagiu pentru negot, dar un avantagiu pen-
tru Inmultirea i desvoltarea oraselor In tara noas-
trd. Dacd negotul s'ar fi puhrt face pe un drum mai
bun, popasurile ar fi fost mai rare, pe cand asa,
dupd eateva ceasuri de trudd, trebuia ca omul sd
se opreasca Intr'un oras spre a se odihni.

www.dacoromanica.ro
 111

Drumul Hotinului mergea la Iasi, si un alt drum

vechiu: prin Dorohoiu i Botosani, tintia iarási la
Iasi.
Cáci drumul prin Galitia, natural, n'a dispgrut, nici
pe vremea lui Petru Rares, de si acestálalt, de la
Hotin, ti fAcea concurentg. Orasele din Nordul Mol-
dovei nu se desveltá Insà prea mult Onà la inceput-td
veacului al XVI-lea, ori si in epoca lui
Mare.
Ajungand negustorul la Iai, orasul lui Petru Ra-
re§ se deosebia foarte mult de ce fusese el,, in ser
colul al XV-lea, precum i Suceava, Capitala cea
vecho, avea si ea o desvoltare pe care veacul anterior
I1U o cunoscuse.
In ce priveste rostul celor doug. Capitale una fatá
de cealaltg, se poate spune cit pgrerea care atribuie
lui Alexandru Lgpusnean-u. mutarea Capitalei" la
Iasi este cu totul gresitg, de si s'a dat numele
LApusneanu strAzii principale din Iasi, socotindu-1
ca Intemeietorul acestei resedinti. In secolul al XVI-
lea, Domnal era, de cele mai multe ori, un drumet
si se strámuta din loc In loe ca sit dea sentinte; cáci,
circulatia fiind grea i oamenii neputánd sit se sfrg.-
mute departe ca sg.-i vie inainte, Domnul îi schimba
scaunul de judecatd. Acelasi lucru se intalneste
pentru Cate o altg regalitate europeang, in timpuri
mai depArtate: de exemplu pentru A.uglia secolului
al XIII-lea, pentru Ungaria lui Andrei al II-lea, con-
temporaná. Astfel, Domnii nostri avand case dom-
nesti pretutindeni, fiind datori sit se presinte cánd
intr'un când, Intr'altul pentru a impárti drep-
tatea, nu se poate vonbi la Inoeput de o Capitalg.
statornicg. Pe de altg. parte,, Capita1a din timpul nos-
tru presupune o multime de ofidii, de lunctionari,
pe and pe vremea aceia, and toate se fAceau prin
delegatie, numindu-se un ispravnic pentru o sarcinl,

www.dacoromanica.ro
 112

cat sarcina insäsi tinea, lucrurile acestea toate nu

existau. Dar din documente se constatä foarte bine
cd Damnii stäteau une ori la Iasi din motive in
mare parte militare: in relatie cu incursiunile tätä-
resti in Basarabia, cu primejdia ce venia de la Nis-
tru din partea päganilor tatari, sant In vesnicA
care.
Orasul Iasi se numeste In cutare documente Stepa-
novita, fiindcä biserica domneascd i Curtea de Mug
d'ansa fuseserä. Intemeiate de Stefan-cel-Mare, socotit,
prin urmare, ca un ctitor al orasului. De si Iaspa-
zar" ninth, cum am spus, i Inainte de Stefan, i se
mal zicea i Foru.m Philistinorum, fiinda a existat
In vechime o populatie a Iasilor, a Iazigilor, care
purta i numele de Filisteni, cules din Biblie.
Foarte cercelat pe vremea lui Stefan, orasul rknane
asa In zilele lui Bogda.n, care a stat mai mult prin.
pärtile de Sud-Est deck In cele de Nord, avänd
duck' lupta, pomenitä Impotriva Tatarilor. In Iasi,
biserica lui Stefan e Sf. Nicolae de längä. Curtea Dom-
neasa, In se.sul Bahluiului, care nu era, Tire:0.e, ca-
nalisat atunci. Dincolo de cursul lui, era Cetätuia,
unde fusese vechea bisericI a celor d'intAiu aseedri
In pärtile acestea. Petra Rares i aceasta meritä
sä fie relevat n'a constrult el insusi in Iai, ci, In
vremea lui, de un fruntas boier s'a fAcut bise-
rica aceia care exista läng,A clädirea de acum a Tea-
tr-ului National, pe locul wide s'a fäeut instalatia
tehnia. a Teatrului, biserica Dancului. Vechimea
zidirii se vedea si din faptul cä era cufundatd in
pknant.
Dar numai and Domnia trebui sä se razime pe
Turcii din Chilia i Cetatea-Albä, Iasii au lost pre-
ferabili Sucevei, precum, In Muntenia, Bucurestii,
fiind mai aproape de Turcii din Giurgiu, acest oras

www.dacoromanica.ro
 113

a fost preferat Targovistii, expusd nävälirii pribegilor

din Ardeal.
Suceava Insdsi se InfAtiseazd mai bogatd In epoca
lui Petru decat Indintea lu.i. Dacä de la Alexandru-
cel-Bun rdmAsese biserica Mirdutilor, pe care Stefan-
cel-Mare a prefdcut-o, dacd, langd aceastä bisericd,
existau Curti domnesti, datAnd din secolul al XV-lea,
cele mai frumoase biserici sucevene vin din epoca
lui Petru Bares. Astfel e biserica SI. Dumitru, care In
liniile ei generale se pgstreazd pdind astdzi, InfAti-
sAnd, Intr'o forrnd deosebit de frumoasd, sterna Mol-
dovei deplin Infloritd. Tot asa bisericuta pe care a
Intemeiat-o Doamna lui Petru Rares.
Aceasta, Elena, cdpdtase, prin donatia sotului, ve-
niturile Botosanilor, cari pAnd la anume punct din
Domnia lui Rares erau incä un sat. Dar, and veni-
turile au fost ale Doamnei, o femeie foarte priceputd,
ambitioasd si iubitoare de clädiri religioase, ea a indl-
tat sfintele 15.casuri care vin din aceastd epoed si pe
care edlgtorii le vor fi privit cu admiratie. De o
parte era biserica Uspeniei sau Adormirii Maicii
Domnului, fdeutä de ddnsa ca i Sf. Dumitru din Su-
ceava; pe de altä parte, biserica SI. Gheorghe, ziditd
In acelasi timp..Aceasta a fost rdzAluird din tencuiald
spre a i se restitui forma primitivd, de si supt cea-
lanä era mai chipoasd, iar Uspenia este Ind asa
cum a fost fdcutd. de ctitori.
De alminteri aceastä regiune putea sä aibd un inte-
res deosebit pentru Vodd, fiul Raresoaii din Harldu
al unei neveste de negustor care primia din and
In and pe Stefan-eel-Mare. Acolo, la MI-Mu, se In-
tdlneste o clddire speciald Mena de Petru-Nrodd la
locul de origine al mamei sale si unde se zice cd in-
susi vIzuse lumina
Tot In liârldu e si o veche biserid a lui Stefan-cel-

www.dacoromanica.ro
 114

Mare, ref dcutd, si am và.'zut Inuntru picturi intere-

sante din veacul al XV-lea. Pe din atara bisecrica e
reparatd; pe d'induntru a fost lgsatd neatinsd.
Petru llares, de altminteri, si7a bitas atentia asu-
pra regiunii nordice a Moldovei In ce priveste
dirile, din care causK, la Baia, pe lAngd biserica lui
tefan, care a fost iardsi reparatd In timpul nostru,
este aceia, Inc. nereparatd, a lui Petru Rares. Dacg.
la Piatra-Neamt avem biserica Sf. Ioan, foarte fru-
moasa, de pe vremea lui Stefan, Petru Rares figu.-
reaz5. i 'n Impodobirea orasului Roman. Acolo era o
bisericd. foarte veche, din epoca lui Stefan-cel-Mare,
dar Impodobirea i-a fost adausd de Petru-Vodd. $i, In
sfarsit, el ar fi putut clàdlisilaPutna lui Stefan,care
aici Ii fixase locul de Ingropare, pentru ca toti
cari se vor linea mai aproape de dansul afle
un mormAnt. Petru a sinatit Insái ambitia de a-si a-
vea loe de InmormAntare deosebit. $i pentru aceasta
a ales o mIndstioard asezatd. IângI Siretiu, Sf. Ni-
colae din PoianA, unde era Inmormantatd, aldturi de
anume boieri din veacul al XV-lea, mama lui Stefan,
Doamna. Oltea, cdreia i s'a zis Maria. In timpurile
din urmN. Petru llares a izbutit sà facd din .biserica
de la Pobrata una din cele mai frumoase ale Moldo-
vei. Ea are un caracter deosebit de acela al epooei lui
$tefan: e mai spatioasà, mai Inaltd; cuprinde, pe
langd pridvor, pe lánga pronaos sau tinda femeilor,
o Inchere deosebitd, fdcutä anume pentru Ingroparea
lui si a sotiei: j astdzi se vdd admirabilele morminte
de marmorA care au cuprins trupurile celor doi sold
clomnesti, la dreapta, la o Indltime oarecare de-asupra
solului, cum era obiceiul.
Afard de aceasta pict-ura este de o foarte mare fru-
musetA. Pictura aceasta moldoveneascA din epoca
lui Petru llares se poate vedea mult mai bine In. a-

www.dacoromanica.ro
 115

celea din zidirile Moldovei-de-Nord care, o bucata de

-vreme, s'au gdsit In pribegia austriaca si au fost reu-
_nite acum patriei romanesti, In Bucovina. Si mai
ales In doud biseriei pe care un calator din veacul
al XVI-lea le vedea In toatA stralucirea lor. E, pe de
o parte, Moldovita, lar, pe de alta parte, In infiltisa-
rea ei aetuald, Voronetul.
Moldovita isi datoreste inceputurile ei Domniei lui
Alexandru-cel-Bun: din vechea constructie sant numai
ruine, i biserica actuald, foarte bine pdstratk-
razboaiele se pare cd n'au adus niciun lel de stri-
-cdciune pe acolo , se datoreste epocei lui Pe-
tru Raras. Sant, Intre altele, pe langa pictura, foarte
Irumoasa, elemente decorative care nu se Intalnesc
In alte hiserioi: un fel de cadru de lemn aurit se
vede, astfel, de-asupra portilor cand se trece dintr'o
parte a bisericii la alta.
Voronetul a fost fdeut chiar de tefan-cel-Mare,
<lar pictura exterioara e datoritI epocei lui Petru
Rare§. Pe eand pe vremea lui *tefan podoaba pe din
afara a cladirilor bisericesti se lacea prin alterna-
rea Intre cdrdmidd i piatrd i prin discurile de
smalt, aicea pictura se deslace pe un fond albastru
palid, de toatii frumuseta.
Precum lui Petru Rares li placea sa zideased, asa
boierilor lui. In deosebite parti ale Moldovei ramase
totdeauna supt Romani, ca si In Buoovina, se gdsesc
cladiri de ale boierilor din vremea lui Petru: de e-
xemplu la llbrocIniceni, la Arborea, de si acel Arbore
al ami cNp se pastreaza, impreuna cu al copiilor
fui, pe zidul din fund al bisericii, apartine unei e-
poce ceva mai vechi.

www.dacoromanica.ro
 VIII.

Dregiitoriile rornline*ti in veacurile al XIV-lea

pling in al XVI-lea.

C5.1átorul care ar fi venit in veacul al XV-lea in

tedie noastre, in epoca lui Stefan-cel-Mare i chiar
Inainte de aceastá. epocd, in Domnia lui Alexandru-
cel-Bun, ar fi gásit in,ceputul unei ordnduieli de
Curte. 'N'as zice orânduire a functiunilor, cáci
pe vremea aceia, dad. o Curte exista si avea pro-
portii impunAtoare, nu exista o ierarhie a dregá-
toridor : functiile rtu erau permanente, ci intamplá-
loare si fárá platd; eran delegatii care se aoordau u-
nor anumile persoane in legáturà Cu anume servi-
cii, i, dupá.' ce indepliniau acest serviciu, ele se
intorceau inapoi la rosturile lor de la Curte si la
situatia lor intre demnitarii Statului.
Inainte de epoca lui Alexandru-cel-Bun Domnia
moldoveneascà avea un caracter nefixat, anumite in-
fluente occidentale luptând cu influente orientale ;
de o parte era un curent care venia din Ungaria,
adus de desdlecátorii maramurAseni, de allá parte
era un curent care venia din Polonia, ceva mai
nou dock celalt. Ceretând lista boierdlor cari in-
tovkrásiau pe Domn, cari garantau de multe ori
jurknântul si prin urmare puneau valoarea lor

www.dacoromanica.ro
 117

politicd personald In sprijinul valorii politice schiin-

bdtoare, dupd temperament si Imprejurdri, a Dom-
nului, o sk se glseased un numdr destul de im-
portafit de nume ; dar efectul pe care-1 produce
lista aceasta, cam amestecatd, fOarte nestabild, mi
este al unei ordini politice stabilite. Boierii aces-
tia din seeolul al XIV-lea, din vremea lui Petru al
Musatei si a lui Roman. al Musatei, a urmasilor lor
pdnd la Alexandru fancied de la Bogdan si Latcu
n'avem documente cu boieri, ci numai din a doua
jumdtate a veacului al XIV-lea, purtau foarte pro-
baba numele supt care clasa noastrd aristocraticd e
cunoscutd.
El vine de dincolo de Dundre, La Sarbi el ntu se
Intalneste. E bulgdresc, uralo-altaic. Am emis undeva
ipotesa cd, de cate ce ar" e un sufix de plural
In limbile turanice i, prin urmare, scotând sufi-
xul, rdmane rddIcina bol" sau bul", s'ar putea
foarte bine ca Intre numele chiar de Bulgar" si a-
cesta de boiar", care In izvoarele bizantine se in-
iitiseazd ea bolds, boládes, sd fie o leglturd, i, pre-
cum Franca se numesc cei libari", precum Alema-
nii sp numesc obstea", toatd lumea", tot asa aces-
tia ar fi Insemnat fruntasii".
Rostul acesta al boierilor trece de dincolo de Du-
nd.re In Tara-Romdneascd, In principatul muntean.
Bine Inteles, and zicem cd numele trece de la Bul-
gari dincoace de Dundre, aceasta nu Inseamnd cd
Bulgarii singuri In Peninsula Balcanicd ar fi avut o
clasd dominantd cu atributii functiondresti si cu si-
tuatie privilegiatd, cu un. rost deosebit In viata so-
ciald a timpului, ci numai cd singur numele a ver
nit de pe malul ikept al Dundrii. In ce priveste
clemnitatea, aceasta se IntalneSte si la Romani, la
Bizantini, de unde, confunandu-se cu vechea insti-

www.dacoromanica.ro
 118

tutie uralo-altaid. a Bulgarilor, s'a alcauit clasa boie-

rilor la acestia.
Nu trebuie uitat c5. MohloN., n'a fost i ea ,la Ince-
put supt influenta celor de dincolo de Dundre. Ea.
a fost In.temeiatI de curentul de initiativA politicii
ven,it din Nord-Vest: a plecat din acel punct uncle se
reuneste regiunea de N.-E. a Ardealului cu Maramu-
rlisul, Bucovina si Ardealul. O influentà, prin urmare.
a vietii slavo-bizantine In Insusi cuibul de unde
plena. viitorii Voevozi moldoveni este absolut
numai dup. desalecarea Moldovei s'a scrh
actul slavon de-acasd care s'a descoperit mai acum
urm5.1. Ei au venit cu idei politice unguresti. Aces le
idei s'au amestecat pe urm6 cu acere idei patriarhale
care veniau din obiceiul p5mAntului de la `noi, de
la populatia romdneascd g5.sitA aici, i, ceva mai
titrziu, cu o influentl politicä pornitd din lumea.
ruso-lituanianA.
Aoeastà lume ruso-lituanianN. era Insl continuarea
lumii rusesti din. Chiev; Lituanienii erau numai clasa
diriguitoare, militarA i politicA, iar supusii In cea
mai mare parte Rusi din Galitia, cari continuau viata
Rusilor din Chiev. Acolo, la Chiev, de pe urma le-
Oturilor pe care natia ruseasa le avea cu Bulgarii,
In veacul al X-lea, când Bizantinii chiamA pe Rusul
Sviatoslav sg. distrug Statul bulgresc, institutia bole
rilor a putut ratrunde.
Asa !neat ea s'a introdus prin douN. c5i: In Munte-
nia, de;a dreptul de dincolo de Dungre, iar In Mol-
dova, Intru ca't nu s'a. Intins o innuentà munteanh.
care Incä e posibil sA fi pltruns chiar de la lute.
meierea principatului, din lumea ruso-litvang..
De alminteri si In ce priveste cancelarla este o

V. memorlul mieu despre el In Arz. Ac. Rom. pe 1925.

www.dacoromanica.ro
 119

deosebire Intre Mu,ntenia §i. Moldova, de la Iniceput.

Limba latina a fost foarte rapede Inlaturata, a-
ceasta mire allele §i fiindcä mai greu se gasiau
tori slavone§ti. Luinea ungureasca. §i. polonä avea
nevoie ea Insa§i de carturari, continuand viata ei po-
Mica, pe cand In Balcani viata politia. a Bulgarilor
era In compketa desfacere prin venirea Turcilor. Si
In felul acesta, distrugandurse viata politica a Slavi-
lor din Ba1cani, elementele arturare§ti de acolo ve-
niau la noi. Insa limba slavona adusa de damii, sla-
vona de biserica, nu era cea vorbita de Rui, ci
limba din partile Salonicului In epoca lui Chiril
Metodiu. In Moldova i se adku.gira apoi slavonisme
ruse§ti. Chiar In ce prive§te formulele, sant deo-
sebiri diplomatice", de canoelarie. Asefel la *Mull-
teni, cancelarla sarbo-bulgara a servit de model §i
apoi sa stramutat cu totul la noi; In Moldova e
cancelarla acelor stdpanitori lituano-ru§i cari mo§te-
nisera tipicul cancelariilor din Chiev, cu forme bine
determinate, putand trace apoi §i. aiurea.
Pentru a da un exemplu: Domnii nopi pun, pani
In epoca Fanariotilor, In documente, Inaintea nume-
lui lor Io", cu un semn de-asupra lui o, care In.-
seamna prescurtare. Io" e loan", numele Impa-
ratului, Tarului balcanic Ionita, pe care urma§ii
1-au adaus la numele lor propriu, precum
ratii din Roma 1§i ziceau cu totii Cesan, dupa nu,-
mele lui Iuliu Cesar, ori precum Craii s/avi nu fac
decal sä poa,rte in Insu..,i titlul lor numele lui Carol-
ce1-Mare. Dar, In Moldova, numele prem,ergator de
loan sau Io" nu se Intalnete decal de la o bucata
de vreme; la Inceput se zicea: adeca eu".
Moldova avea, deci, fara Indoiald §i In a doua ju-
matate a veacului al XIV-lea boleri. Boierii ace§tia

www.dacoromanica.ro
 120

erau de origine deosebità si de caracter deosebit. Unii

veniau din vechii Maramurdwni, rude ale Donmilor.
Se si pot recunoaste foarte usor dupd numele de
botez. Cutare nume se intrebuinteazd in Ungaria
mult mai mult cleat aiurea: Petru i Stefan. Rega-
tul ungaresc fiind un regat apostolic, numele Sfantur
lui Petru e un nume favorit, iar numele de Stefan e
al Sfantului rege. Printre Domnii .nostri cei d'intdiu
Insd intalnim pe Petru al Musatei, pe fratele sdu Ste-
fan, pAnd la Stefan-cel-Mare insusi. Tot asa la Sarbi
nume1e lui Stefan Dusan si al lui Stefan Nemania,
Intemeietorul dinastiei.
Numele de Iuga, cdruia-i corespunde eel rusesc
de Iurg, Gheorghe, pare sd nu Ti venit din lumea
ruseascd direct, de uncle era si Iurg Coriatovici des-
pre care se credea cit s'a intercalat Intre Domnii de
dinastie nationald moldoveneasckl, ci sd fi trecut prin
Maramurds, unde era o influentd ruteand. Dar nu-
mele 'de Roman, pe care-1 poartit fratele lui Petru
Stefan e caracteristic rusesc, ventt din Bizant. Bi-
zantul a avut Implrati cu acest nume, care nu In-
seamnd decal Roman: Rhomanos, Romanus. Din
Chiev el a trecut apoi in Ga.Ella, si de acolo la Dom-
nul Moldovei din veaCul al XIV-lea, de unde si nu-
mele orasului care exisid Ora in momentul de
fata: Roman. Roman e un nume favorit i actinia
la Rusii apuseni, i chiar la Poloni.
Pe Pang aceste influente este i influenta locald,
bdstinasd, a fondului primitiv romdnesc din pdrtile a-
cestea. Sant astfel boieri din clasa conducdtoare care
a fost gdsitd. de Maramurdseni la descalecarea lor,
§i altii din himea enejilar i a Voevozilor traditionali.
S'ar putea crede cd aceia dintre boieri cari in docur

4V. Revista Istoricd pe 1928, p. 320.

www.dacoromanica.ro
 121

mente Inseanurd satul de unde vin si unde isi au

drepturile lor, nu sant proprietari In sensul in care
paella admite proprietatea in secolul al XV-lea si al
XVI-lea, ci mult mai malt In legAturd cu vechile
institutii de Stat populare ale Romanilor. Cutare zice
-ed e pe Somuz, In Nordul Mo1dovei; cutare altul se
aratd. ca boier" de Dorohoiu.
Acum, In ceia ce priveste titlurile, deosebit de o-
rigine, deosebit de nationalitate, de demnitate si atri-
butiuni, de sigur ed. In cele d'intdiu timpuri s'a in-
cercat, fdrd plan, prin Insdsi desfdsurarea lucrurilor,
a se atribui boierilor acestora din Moldova acelasi ca-
racter pe care-1 avea nabilimea in terile de eulturd la-
tind, supt influentele germanice din vecinatatea noas-
trd. Astfel cate unu1 dinteinsii apare ca titlul de
conte, de comes. Titluri slavo-bizantine, In once
cas, nu se gdsesc alipite pe langd numele boierilor
moldoveni In a doua juirndtate a veacului al XIV-lea,
dar titlurile acestea sant atribuite celor din vremea
lui Alexandru-cel-Bun.
0 cronieä romdneascd tarzie, a lui Ureche, spune
cd Mircea-cel-Bdtran ,,a luat la sine" pe Domnua Mol-
dovei care a precedat pe Alexa.ndru, deci cd acesta
ar fi fost impus de Munteni. Textul e am'biguu In
aceastd formd romdneasca, iar textul slavon nu-1 a-
vem la Indemand. Cu toale acestea nu putem sd nu
ne gandim la faptul cd numele lui Alexandru e unul
-care era foarte rdspandit In Peninsula Balcanied, it
legAturd cui isprdvile lui Alexandru Machedon, cd un
Impdrat. bizantin s'a chemat Alexandru, cd Taru/ din
Tarnova, In momentul cand s'a cansolidat principatul
muntean, era Alexandru, cd Domnul muntean de pe
la 1360 se cherna tot Alexandru. Numele nu erau,
atunci, Intampldtoare; deci nu sant excluse cine §tie

www.dacoromanica.ro
 122

ce legkturi de familie intre dinastia inoepAtoare a

Moldovei i dinastia, mai veche, a Terii-Românesti: o
Anastasie a fost sotia lui Roman, §i fiul lor a fost
Alexandru; aceastd. Anastasie se poate sd fi avut le-
gAturi ca mai vechea dinastie romdneascd, munteand.
Oricum, la inceputul Dornniei lui Alexandru in-
fluenta munteand, cu tot ce addugia din lumea bal-
culled, este incontestabild: Moldova ajunge sd fie din
ce In ce mai mutt supt influenta Terii-Românesti a
lui Mircea. LegMuffle supt raportul politic Want foarte
stranse. CAnd moare regele Ludovic al Ungariei, mos-
tenirea lui e disputatd intre cele cloud fete ale lui:
Hedviga, mdritatd ca Jagello, si Maria, care a luat
pe Sigismund de Luxemburg. Se stie cä Domnii nos-
tri au oscilat; in ce priveste Indreptarea lor politick
si a fost un timp arid contra Ungariei s'au stabilit le-
gdturi cu Polonia. Si Mircea a Incheiat legdturile
sale cu Polonia, cu Vladislav Jagello, servindu-se de
mediatia vecinului moldovean. Solii munteni au tre-
cut prin Moldova de s'au dus la Curtea lui Vladislav.
Alexandru, care a pdstrat legrituri foarte lntinse cu
Polonia, fusese precedat Infra aceasta de Inaintasul
säu Petru, iar Petru al Musatei a fost introducatoruI
lui Mircea in alianta cu Polonia.
Supt influenta munteand, care aduce cu dânsa nor-
mele acestea balcanice, boierimea moldoveneascd se
organiseazd, pdrdsind Indreptarea apuseand, renun-
tAnd la tot ce putea sd vie, ca titlu sau atributituti,
din aceastd lume latind-germand, §i acceptd normele
celelalte, bizantine §i slave. Atunci apar la Curtea
lui Alexandru, Intdiu färä niciun fet de randuialk
Mrä sä se cunoascd ranguI fiecdruia In insirarea lor
ca martori prin documente, dar pe urmä inteo or-
dine care se fixeazd tot mai mult, Logofdtul, Vis-

www.dacoromanica.ro
 123

tierul, Comisul, ale cdror rosturi mai mult sau mal

putin sAnt cunoscute. Logofdtul se Ingrijia de Canee-
lana Domnului; Vistierul pdzia averea lui; Comisul
avea sama Curtii, a cailor, i asa mai departe. Cate-
va dregdlorii, nu multe, care se Intdlnesc In veacul
al XV-lea i In Muntenia lui Mircea i In Moldova
lui Alexandrurcel-Bun, cea d'intdiu avand doar
mai mult pe Ban si pe stratornic.
In schimb, corespunzand Banului de margene mun-
tean In Moldova se Intalnete starostele, In regiunea
Sepenicului, a $ipintului, pe care Petru al Mu-
satei a izbutit s'o capete printerm Imprumut fdcut
regelui Polon, regiune care cuprindea Tetina de ldn-
gd Cernauti, Iloinul i Hmilovul. Regiunea aceasta
a fost luatd de la Poloni impreund cu organisatia ei
cu titlul dregItorului care stdtea In fruntea aces-
tui Tinut, Intocmai cum pdrtile Severinului au fost
luate de Domnii munteni Impreund cu organisatia
lor de supt Unguri, cu demnitarul special acestui dis-
trict. Starostele acesta s'a pdstrat pAnd tdrziu In se-
colul al XVIII-lea, and nut mai putea fi vorba de o
legdturd strAnsd cu Polonii sau de o influentd puter-
nicd plecand de acolo; ispravnicii de Cernánti se-
chemau starosti.
In ce priveste comanda cetdtilor, aceasta era, cura
am vdzut, In mdna pdredlabilor. Se pare cd
calabi existau si In Muntenia. In veacul al XIV-lear
de exemplu, In ndvAlirea Voevodului Ardealului
vremea lui Vlaicu, castelanul din cetatea Ddmbovitei
a stat Impotriva ostilor venite de dincolo de minter
Dar poate fi Intrebarea daed acest apArdtor al cetd-
tii purta titlul de pArcAlab, care se Intâlneste curent
In Moldova. Un lucru e sigur: cd pdrcdlabii acestia, a-
sezatr cate doi, lute° anume ordine, constituie un ca-
racter deosebit al ordinii boieresti In Moldova, pe

www.dacoromanica.ro
 124

când In Muntenia niciodata nu Intalnim doi pArcä-

labi In aceiasi cetate, si e Intrebarea daca ei se
Intftlniau In Mate cetäti/e. Se poate pune chiar intre-
barea daca Muntenia a avut vre-odatà organisarea ce-
tatilor asa de solida cum a fost In Moldova; de, alt-
fel, principatul muntean a fost räpede silit de Turci
sä-si paraseasca rosturile de independentä, pe cá'nd
Moldova s'a mentinut, i organisatia ei militara de-
fensiva a putut sa iea amploare, sà capete soliditate.
Astfel In Tara-Româneasca era doar un parcalab la
Bucuresti, unul la Targoviste, apoi la Gherghita, la
cetatea Teleajinului, care se pare a fi fost
de-Mtmte, la Arges, la Poienari, pArcalabi cari se
constata pana foarte tarziu, pe când Moldova nu-
mard pftrealabi Indoiti, dacd nu la Suceava, unde era
numai un Portar, Hatmanul de mai thrziu, dar la So-
roca, la Hotin, la Roman, la Orheiu, la Chilia si
Cetatea-Albä. In Tighinea nu se Inseama, pentru eh
cetatea a fost Intemeiatä numai de Turci, si acel care
avea administratia Intregii asezari mai vechi era va-
rnesul. Supt Stefan-cel-Mare pärediabia a trebuit
se desvolte mai mult. Pâralabii din Craciuna, In
margenea hotarului Terii-Romanesti, sant din epoca
lui.
Fled Indoialä. Curtea lui tefan-cel-Mare era im-
pundtoare si bogatä. O dovedesc chipurile care se
vad pe fresce in miniaturi, pe perdelele care acope-
riau mormintele domnesti si care arata un foarte
mare lux In Imbracaminte.
Legaturile lui de familie au fost importante,
car douà dintr'Insele, caci cea de-a treia, mai du-
rabill, cu femeia care i-a Inchis ochii si care a ho-
Mrà't In ce priveste mostenirea tronului, este cu
o principesa din Muntenia Maria. flica lui Radu-
cel-Frumos, care In traditia populara poarta nu-

www.dacoromanica.ro
 125

mete de Voichita 1. Au Tost Ins4 cloud Inrudiri im-

periale: una cu Evdochia de la Chiev i cealaltd ca
Maria din Mangup.
De cea din urmd am vorbit mai sus. Inaintasa
Evdochia, a fast mama fetei lui Sidan, Elena
si Elena e un nume ImpArdtesc, numele maicei
Constantin-cel-Nlare, care a fait mdritatd cu mos-
tenitorul tronului rusesc si era sd poarte coroana Ta-
rilor, ca mamd a unui fiu menit Domnici. Ea venise
din Chiev, si acolo, cu toate cd, de fapt, erau hp-
prejurdri foarte restrá'nse, eu simpli cneji, total la
dispositia regelui Poloniei, rdmdsese vechea ordine
ruseascd, si pdnd In a dona jumiltate a veacului al
XV-lea printii acestia de Chiev îi ziceau Tarr,
cel putin In cronicile relative la disinsii: cronica noas-
trd Insgsi o spune. Chievul In vremea aceasta era,
de artfel, din ce In ce mai mult stdpânit de influente
occidentale si nu se putea sd nu aducd un mare
aport de culturd. In Moldova.
Dupd moartea lui Stefan, fiul sdu, Bogdan, a gd-
sit cu greu o nevastd. A vrut sd ieie pe o fatd a re-
gelui Casimir al Poloniei, pe sora lui loan Albert
care ndvdlise In Moldova i fusese bdtut de Domnul
romAn, pe sora lui Alexandra, cneazul lituanian, a
lui Sigismund, menit odatd sd fie instalat In Moldova,
pe sora lui Vladislav care a stdpanit la Inceputul
veamilui al XVI-lea In Ungaria, pe sora cardinalului
polon. Bogdan era un om urât: i s'a zis Orbul, cela
ce inseamnd Chiorul, cáci fusese rdnit la un ochiu.
Mesterii, cum se vede pe frescd II Infdtiseazd Intea-
devAr cu un ochiu Inchis, ränit. Frumos nu era,
aceastd aliantd nu represinta ce putea fi mai

Numele de Vochita se mai pAstra prin Moldova-de-sus In co-

pilAria mea.

www.dacoromanica.ro
 126

strdlucit pentru o principesd crescutd. In mediul po-

Ion, orientat tot mai mult dupd gustul i luxul Re-
nasterii, asa !neat principesa n'a fost bucuroasd sà
lncheie o asemenea cdsdtorie; apoi, orica'te garantii
dAduse Alexandru-cel-Bun sotiei sale catolice, Ran-
gala, cu toate acestea i catolicismul a contribuit sd se
sfdrame aoeastd. s000teald. De aici a urniat intrarea
lui Bogdan In Polonia si pfuirea terii pang. la Liov,
lar apoi ndvdlirea Polonilor pdnd la Botosani. Prin-
cipesa s'a naritat en altcineva, lar Bogdan a In-
cheiat o cdsdtorie In tard cu o fata de boier, al cdrii
mormänt se vede la Dobrovdt.
In ce priveste pe Sterainitd, fiul lui Bogdan, el a
luat o principesd munteand, pe una din fetele lui
Neagoe Basarab. Erau cloud.: una mai frumoasd
si alta mai urätd, i Domnul muntean ca si al Mol-
dovei voia sd ieie pe cea ma], tândrd i mal frumoasd.
De Rici lupta lntre ansii, care s'a terminat cu sin-
gura cdsdtorie posibild pentru Moldovean. Ea a fost
scurtd. Fdrd Indoiald insd cä, dacd ar fi durat mai
multä vreme, fata lui Neagoe .ar fi introdus o civili-
satie slavo-bizantind mai perfectd In Moldova, pentru
molivele ce se vor vedea pe urmd.
Petru Rares, and a luat Moldova, putem zice :
pe neasteptate, era cdisAtorit cu o Romancd, se pare,
Maria, care este Ingropatd la Putna, pe cänd sotul
ei nu apucase a ridica noua i splendida mdndstire
de la Pobrata. A doua asátorie a lui Petru Rares a
fost cu o femeie din neamul särbesc al Brancovicesti-
lor, Inrudit l cu Cantacuzinii imperiali. Aceastd fe-
meie este Elena, fiica despotului Ion, si ea nu uitd,
and Intemeiazä o bisericd, precum e a Uspeniei In
Botosani, sl Insemneze In inscriptia slavond a cui
fatd este. Tinea foarte mult la descendenta atri-
buia In puterea ei un caracter aristocratic superior

www.dacoromanica.ro
 127

aceluia pe care putea sa-1 aib5. Petru Rares Insusi

Doaxnna aducea, si din amintirile sarbesti ale fami-
liei sale, In legAtura asa de stransI cu Bizantul, si
din Ungaria, unde stAtuse familia o bucatil de vreme,
deosebite elemente de civilisatie; aducea un complex
de influente culturale de cea mai mare importantI
pentru desvoltarea Mcddovei.
Ce lucruri frumoase se fAceau pe vremea aceia In
lumea slavo-bizantinä aratI i stofa cusutA cu aur a-
flAtoare si acum la mIn5stirea Putna, pe care sant
Insemnate numele a doul principese sarbesti, una
din veacul al XIV-lea si alta din veacul al XV-lea,
care au avu.t legAturi, nelAmurite încä destul, cu
Curtea lui Stefan-cel-Mare. Doamna Elena a dat
ea desvoltare artei tesgloriei, pe care o Intalnim,
de alminteri i Inainte, de epoca lui Stefan. Tot
a.sa 1n cela ce priveste clAdirea, piCtura, influenta
ei se poate presupon.
In acelasi timp se exercita pe aceasta cale si o in-
fluentà literarà asupra Moldovei. CdlAtorul care ar
fi venit pe vrernea lui Stefan n'ar fi Intalnit In pdr-
tile acestea oameni Invdtati. Isprdvile asa de mari
ale aoestui straucit Domn, biruintile lui, asa ele
strAlucite, caracterul Impdrtesc al Domniei lui, le-
gdturile pe care le avea In toate pIrtile i care-1 f5.-
°eau sä fie considerat ca apArItor al crestinAtatii a-
menintate de Islam, toate acestea ar fi fost vrednice
farl Indoiallit de cantece sau si de povestiri In prosd.
Nu stim dacA, pentru epoca lui Stefan, cantdretii
de Curte erau prea numerosi, dar de unde ve-
niau si In ce limbI au cantat Intliu, se stie: eran
acei aezi din Peninsula Balcanica, din Serbia, cari
ei InvAtaserä de la cantlretii de pe termal mnit
Adriatice, supt influenta lumii normande la care

www.dacoromanica.ro
 128

pentru lntdia oard s'a introdus obiceiul de a celebra,

prin menestreli, i lucruri de dragoste i lucruri de
rdzboi-u. Au venit deci cantdretii din Balcani si au
cantat in slavoneste, iar pe urma." si In romaneste.
De. sigur cd au fost cantece despre Stefan-cel-Mare,
pe care nu le mai avem In forma de la Inceput. Ele
au continuat pe vremea lui Petru Rares, i neapdrat
cà atunci se cantau mult mai des si mai frumos la
masa domneascd isprdvile Domnului In Scaun sau ale
lnaintasilor sdi. Iardsi e foarte greu de deosebit In
posia populard actual, care a suferit atatea trans-
formdri, textul primitiv, ca s. zicem asa, al cantd.-
rilor privitoare la Domnii din acea vreme.
Cand insd era verba sä se scrie in prasd isprdvile
lui Stefan, cAlugdrii "din Patna puneau in zece ran-
duri istorisirea c,elor mai importante bdtdlii. 5i e
pdcal. Luptele acelea le cunoastem astfel, nu prin
insemndrile cronicarilor nostri, ci prin mdrturii strdi-
ne: prin scrisori contimporane, prin cronicile popoa-
relor vecine. Tot asa a fost si dupa moartea lui Ste-
fan.
Chid Insd Petru Hares a stat pe tron, avand langd
dansul pe Sarboaica Elena, capabild de a scrie In-
sdsi, In ceasuri grele, rapoarte slavone cdtre Sultan,
pentru sotul ei, lucrwrile n'au mai fost asa; la in-
fluenta cea veche a curentului slavonesc din mInds-
tiri s'a adaus, pentru a desdvarsi cultura moldove-
neascd, influenta noud, adusd de mandria acestei
Doamne.

In ceia ce priveste vechea viatd culturald a mAnds-

tirilor, mIndstirea Neamtului a dat In tot veacul al
XV-lea manuscripte admirabile, care pe urmd au
servit de model pentru cei cari scriau In mandsti-
rile vecine. PAnd In secolul al XVI-lea In bisericile

www.dacoromanica.ro
 129

din Maramur4 se Intalnesc cArti de format mare,

cu literele foarte frumos randuite, cane sant adevarate
dovezi fle civilisatie pentru
Nu numai cd se scria foarte frumos, dar se deprin-
sese me0e§ugul de miniaturd, care e principala arta
de picturd a evului mediu. Un manuscript de origine
moldoveneascd se gdse§te azi In Biblioteca publicd din
Manchen, §i el Infdti§eazd pe pagini Intregi chipuri
de sfinti de toatd frumaseta. Putem zice cä minia-
turistica moldoveneascd era pe deplin stabilitd la
1450. Erau §i portrete In aceste miniatari, cum sant
ale lui Stefan, ca acela, foarte cunoscut, de la Hu-
mor, care-1 rePresintA In genunchi inaintea Maicii
Domnului.
Legdtura manuscriptelor acestora, din argint bAtut
cu ciocanul, este iardsi foarte frumoasd. Avem multe
din legAturile acestea din veacul al XV-lea in tesaurul
de la Neamt. Cate unele s'au rAspandit pdnd In Ar-
deal, de exemplu la Feleac, Una. Cluj, unde in bi-
serka din acest secol locuia VIddica romanesc , o
splendidd legAturd ddruitd de un Vistier moldovean
pe la 1490.
Toaid aceastd literaturd, toatd aceastd miniaturisti-
cd, toatd aceastd caligrafie tot acest meste§ug de le-
gare a cdrtilor nu s'au tinut numai la Neamt, ci de
acolo au trecut In toate mdndstirile, §i Vlddicii mari,
cum a fost Mitrapolitul Teoctist, au ocrotit aceastd
mi*care. Venind acuma Doamna lui Rare§, cu am-
bitia ei IrnpArdteascd, In legdturd cu aceastä tradi-
tie indigend, s'a ajuns, pe langa strdlucita desvol-
tare culturald bisericeascd, 0 la o culturd de ca-
racter ,profan, pe care terile noastre nu o cunoscuserd
pAnd atunci. Intalnim astfel o expunere a faptelor
Domnului, nu In stilul scurt, scum") i sdrac al ana-
listilor mdndstire0i, ci o presintare Impodobitd cu

www.dacoromanica.ro
 130

perioade retorice, cum era In istoriografia bizantind.

Macarie, episcop de Roman, scrie viata lui Petru-
Vodd, cu elemente de stil Imprumutate din vestita
cronied balcanied, slavd a cronicarului Manase, care
a servit de model veacuri Intregi Pentru, astfel de
lucrdri.
Astfel cdldtorul care ar fi venit la Curtea lui Pe-
tru Rare§ ar fi Intalnit, In acela§i timp ca o tall
consolidatd, cu o ordine ierarhicd pe deplin stabi-
litd, cu o deosebitd. mandrie ImpArdteascd diií partea
Domnului ca §i din partea Doamnei, In legdturä cu
stdpanirea ImpArdteascd a lui tefan-cel-Mare §i cu
traditia lui Alexandru-cel-Bun Insu§i, o civilisatie
nationald, care, dad., In ce prive§te forma, nu In-
trebuinta Incä limba terii, nu era mai putin un feno-
men din cele mai importante ale culturii generale In
Ildsdritul Europei §i, datd fiind situatia tutttror celor-
lalte provincii cre§tine din Orient, fdcea din noi, pe
la jumdtatea veacului al XVI-lea, mo§tenitorii ci-
vilisatiei bizantine §i continuatorii acestei civilisatii,
de multe ori pe drumuri pe care insd§i civilis'atia bi-
zantind, neinfluentatd de Apus, nu le cunoscuse.

www.dacoromanica.ro
 IX.

Tara Românease6 supt Neagoe Basarab

irr Intdia jumdtate a veacului al XVI-lea Tara-Ro-
mâneascd ()fell oarecare deosebiri fati de Moldova,
tare std foarte mult su,pt influenta Poloniei. Este o
influentd occidentald care se Intinde, i, prin tot ce
caracteriseazd drumurile de negot, transformd Mol-
dova Intr'un sens tot mai mult In legAturd cu acea
civilisatie a Apusului care se afla In fasa culminantd
_a Renasterii.
aildtorul care ar fi trecut prin Muntenia ar fi con-
statat aici unele elemente comune cu cele corespunzà-
Ware din Moldova, dar si altele deosebite de ciernen-
tele moldovenesti. Intre elementele comune sânt ace-
lea de culturd orientald, care nu mai vin acurn din
Balcanii propriu-zisi, din Constantinopolul crestin,
care nu mai existd, din Statele slave complect distruse
de. Turci, ci vin prin fugan, apartinand familiei o-
datd domnitoare In Serbia, a Brancovicestilor,
In Ardeal si In pdrtile unguresti.
In Moldova influenta aceasta slavo-bizantind aduce
cum am vdzut schimbdri importante si In do-
oaeniul literelor si In domeniul artei, fiind represin-
tata prin a doua sotie a lui Petru Rares, Elena, tuca
Despotului loan. Influenta sarbeascdexercitat asupra

www.dacoromanica.ro
 132

Moldovei e insd mult mai restransd, din causa situa-

tiei geografice a terii, pe care din doud parti o bate
vantul Apusului, si din Polonia, si din Ardeal,
cand In Tara-Romaneascd acest vant bate numai
Ardeal. Cat pdtrunde In Moldova din influenta a-
ceasta apuseand se poate strecura In Muntenia si pe
calea Moldovei, prin fata lui Petru Raras, Chiajna,
cunoscutd mai mult prin nuvela lui Odobescu decat
prin realitatea lucrurilor, care a fost mdritald ca
cel putin doi Domni munteni din aceasta vreme, cdci,
murind unul, Chiajna lea pe celalt, represintan-d
mai departe influenta pdrintelui ei.
Influenta sarbeascd din Moldova Intalneste deci a-
numite piedeci care la Munteni lipsesc. Asa incat
cdlAtorul care ar fi venit In epoca pe care o putem
numi a lui Neagoe Basarab Mudcä dupd dânsuI
pAnd la jumdtatea veacului al XVI-lea nu intalnini.
vre-o personalitate domneaicd rdspicatd, ci numai
bieti Domni cari astdzi apar pentru ca mane sä
dispard, ar fi av-ut mult mai mult decat in Mol-
dova impresia cd se gdseste pe un teritoriu bizan-
tin, oriental, In I Mull cu iraditiile rdsdritene ale e-
vului mediu. Acest cAldtor, venind din Ardeal pen-
tru cd negustorii din Polonia pe vremea aceia veniau
foarte putini in Tara-Romaneascd, de si In micut
museu de la Curtea-de-Arges, creatiunea lui Neagoe,
se Intalnia o aingdtoare care Vine din Luck; aceasta
pe l'angà vechile legturi trebuiau sà se simta
lute° lume noud, deosebitd de aceia pe care o cu-
nosteau, de si mesteri sasi, cum era Celestin de la
Sibiiu, lucrau juvaiere pentru Domnul muntean
ai

Relevdm cd drumul Ardealului era bdtut incd de o.

sumedenie de negustori, si nu se poate zice cä in a-

www.dacoromanica.ro
 133

cest timp, Cu toate schimbarile rapezi ale Domnilor

munteni, este In decadere negotul de peste munti. De
alminteri, daca pane cineva Intaia parte a secolului
al XVI-lea comparatie cu tot secolul al XV-lea
dupa moartea lui Mircea, va constata cd, de si 6
lunga Domnie asezata este, In Mara de casul lui Nea-
gool imposibila pentru Tara-Româneascd, totusi poate
a e mai multIstabilitate de cum fusese Inainte.
Dupa moartea lui Mircea, ce se Intdmpla In secolul
al XV-lea? Fiji! lui Miroea, Mihail, domneste cateva
lani. In lupta cu varal Oa Dan, Mihail cade. Dan
staphneste In lupta cu Radu Prasnaglava. Diva
stapAnirea lui Radu, care nidodata nu s'a asezat,
vine epoca lui V1ad Dracul. Vlad Dracul are tot-
cleauna dusmani In fata; e amenintat de Turci In
fiecare_ clipa. In urma, Hunyadi, cu Ardelenii lui,
11 prinde §i-1 omoara. Dupa disparitia lui Vlad e o
adevarata anarhie cu Domni marunti, dintre cari
unul, Inca un Basarab, abia ieri, alaltdieri a fost des-
-coperit. Apoi iata Vlad Tepes, pe care Sultanul 11
rastoarna, puind In loe pe Radu-cel-Frumos. Acesta
are lmpotriva lui pe un Domn al Moldovei ca Ste-
fan. Ispravind cu Rada, Stefan numeste Domn pe
Basarab-cel-Batran, Laiota. Acesta, ridicandu-se Impo-
triva binefAcatorului sail, Stefan 11 gonete, apzand
pe Basarab-cel-nnar, Tepelus, care, amenintat de
Turd., nu gaseste sprijin destul In Stefan si se da
de partea pagAnilor. Dupä peirea lui vine la tron
Vlad Calagarul, care stapAneste mai multa vreme,
dar nu e o Domnie: tot timpul cat acest batran
Vlad, fast cleric, se gaseste In fruntea principatului
muntean, el n'are o politica, n'are o actiune, In nicio
&reef e.
Dar la Inceputul secolului al XVI-lea se IntAlne.,te

www.dacoromanica.ro
 134

o Domnie relativ IntinsA, a lui Radu, cdruia i s'a zis

cel Mare din causa caracterului stralucit al stapa-
nirii sale, din causa donatiilor pe care le-a facut
mandstiirilor din Rasarit, ajungand sa fie cunoscut
de la Ierusalim pang. la Muntele Ates. lar, dupa dis-
paritia lui Radu-cel-Mare, dupä trecerea rapede a
lui Mihnea-oel-Rau, omorAt la Sibiiu, unde se refu-
giase, de alt Basarab, pretendent la tronul muntean,
cdruia i se zioea Danoiu sau Tepelus, si a lui VIA-
dut, vine Neagoelnsusi, care, oricum, represinta ceva
si In desvoltarea politicd. a tern. Chiar dupa moar-
tea lui i lupta nu stiu a câtor Domni, until la Bu-
zan, oelalt In Tinutul oltean, rdsare un Radu de la
Afumati, care lupta viteaz i stapâneste In urrna lup-
telor asa Ino.at sd. poatd. fi Ingropat la Curtea-de-Ar-
ges, s-upt o pi atr care-I Infatiseazd. lare, cu ,buzdu-
ganul In mana, cu mantia In vant, ca un biruitor.
Chiar urmasii nerazboinici, un Radu Paisie, un Mir-
oea Ciobanul, Domni pusi de Poarta, dar cari aveau
stapArlirea asigurata supt scutul turoesc, se tidied. In
mijlocul neoontenitelor turburari, framântari cu
un relief mai puternic decat Vlad Calugdrul sau
Radu-cel-Fru.mos.
Prin urm are vremea aceasta permite relatii comer-
ciak, ea tine drumurile economice deschise. Daca Si-
hihil e In seadere rapede, In partile oltene ridican-
du-se o multime de mici Tamilii boieresti, care nu se
Intelegeau Intre dânsele, ci se luptau necontenit unele
cu allele, Brasovul, caruia-i corespunde ca dome-
niu comercial partea de dincoace de Olt a principa-
tului, îi pastreaza Inca activitatea adauge bo-
gatia.
Deci pe cdlator 1,1 luni de la Brasov Intovdr6.--
§im pe drum prin Giurgiu spre Peninsula BalcanicA.

www.dacoromanica.ro
 135

El ar fi gAsit In cetatea Poienarilor1, cel putin pAnA

la un anumit moment, urme ale trecutului de in-
fluentA ungureasa, de puternicA influentA de peste
munti asupra principatului muntean. Aici mai stAtea
cand si and ate im paralab care putea sk fie
ungur, impus de Voevodul nou al Ardealului.
Coborandu-se de acolo, cAlAtorul ar fi ajuns la Ar-
ges. Curtea aoeasta a Argesului de foarte multA vre-
me nu mai avuse niciun fel de InsemnAtate. San-Ni-
coard va fi Inceput poate sk cadA In ruine de pe
vremea aceia; cat priveste Biserica DomneascA, rar
mai venia cineva la oeremoniile, odatA strAlucitoare,
ale Bisericii ortodoxe. De la un timp InsA Argesul
acesta castigA din nou lnsemnAtate, Neagoe e acela
care a clddit cunoscuta bisericA, ref AcutA de Le-
conte du Noiiy, observand mai malt sau mai putin
modelul care fusese pe vremuri, biserla lipsitA azi
de Incunjurimea de ziduri i de toate clAdirile unde
stAteau egumenii si pe urmA episcopii de Arges #
scoasA astf el din cadrul ei firesc.
Inainte de a se ridica din nou Argesul, Targovis-
tea se Invrednicise totusi de o nouii favoare, ca
regiunea Incunjuratoare, din care fac parte colinde
de dincolo de cursul Ialomitei, mide s'a ridicat bise-
rica D ealul ui.
Pentru Radu-oel-Frumos Capitala fusese Bucmestii;
pentru Vlad CAlugArul, de la care avem un numdr
de acte, Capitala e tot aceasta din Sud, mai nou5,
de alminteri, el e Inmormantat, de si nu i se
mai vede mormantul astAzi la tundatia sa In
Vlasca. Acestia toti sant Domni sprijiniti de Turci,
cari-si au basa In regiunea mai apropiatd de Giurgiu.

7 Satul e de pus in legAturA cu Poiana sibiang, fiindi poate o

coil:. a wien arilor" de acolo.

www.dacoromanica.ro
 136

E incontestabil Insd cd, la Inceputul veacului al

XVI-lea, dacd regatul sUngariel decade, In schimb
Voevodul Ardealului cAstigd o InsemnAtate mult mai
mare decAt inainte. Supt lageloni, Vladislav si Ludo-
vic, Ungaria propriu-zisd sldbeste, pdnA ce, In lupta
de la Mohdes, Soliman-cel-Mdret biruieste pe co-
pilul-rege, care si moare Inecat In mlastini, creAndu-
se atunci cele trei Ungarid: pe cAnd Nordul i Ves-
tul sAnt ale lui Ferdinand de Habsburg si Turcii se
ascazd In Buda, lar apoi In T.timisoara, Solnoc si Se-
ghedin, Voevodatul ardelean se consolideazd deosebit
pentru a ocroti ideia de Stat ung,ureascd. Ceia ce este
constiintd nationald maghiard, supt raportul politic,
cultural si religios, calvin, se pAstreazd aici, In
Ardeal. In ce priveste influenta asupra principatului
muntean, Ardealul, desfdcut din vechea Ungarie, cu
o dinastie proprie i ocxotit de Sultan, avAnd deci
toata valoarea pe care i-o dd aceastd ocrotire, influen-
teazd mai mult asupra principatului muntean decAt
cum putuse sd o facd regatul unguresc cAnd Ungaria
era Intreagri çJ Ardealul numai o provincie mai mult
sau mai putin neglijatd a acestui regat. Este o con-
centrare de viatd ungureascd la hotarele Terif-RomA-
nesti, care schimbd Cu des- Avarsire situatia.
Atunci Domnia, care ixtcheie tratate de hotare, tra-
late de aderentd politied cu Vo3vozil ardeleni, se
duce din nou spre munte. De aici vine cd Radu-cel-
Mare face mAndstirea din Deal, si tot de aici cà Nea-
goe va ridica, la rAndul sdu, biserica de la Arges.
De la Neagoe n'avem multe documente, dar, chiar
dacd n'ar Ti residat mai mult timp la Arges, singur
faptul cd a clAdit o astfel dc bisericd Intr'un loc
unde nu era nici mdear o episcopie aceasta e nu-
mai de la sfArsitul veacului al XVIII-lea Inseamnd
cd el avea intentia sA locutascd aici, cA interesele po-

www.dacoromanica.ro
 137

liitice il purtau spre aceste pdrti. CAldtorul, prin ur-

mare, ar fi gdsit parte.a aceasta de sus a Terii-Ro-
mânesti foarte vie.
Pe and In Moldova influenta Brancovicestilor se
exercitä numai prin cdsdtoria lui Ntru Rares cu.
Elena, cu influenta literaturii slavone din Peninsula
Balcanicd asupra noii literaturi de cranici a Moldo-
vei, aid, In Muntenia, influenta aceasta este Intreitd;
cand Mihnea-cel-Rdu a fost omorat La Sibiiu, acel
care-1 omoard, pretendentul de tron despre care m
vorbit, era sustinut de S'arbi, cari aveau a face cu
boieril de la noi. Iacioii acestiau au Intretinut
turi foarte strAnse cu principatul muntean.
In al doilea rand, Neagoe e fiul unui Domn cu nu-
mele de Basarab din veacul al XV-Iea si al unei fe-
mei care vine din puternicul neam oltean al asa-nu-
mitilor Banoveti sau Craiovesti, Banoveti, Rindcd
la Craiova era mosia lor; Li se mai zicea si familia
Parvulestilcrr fiindcà unul dintre cei patru frati se
cherna Parvu (numele Insusi e slay, din Balcani;
acela al altui frate, Barbu, Insä e un nume vene(ian,
venit prin Dalmatia, pe la Barbarus, Barba).
Mdndstirea Bistnita, pe care au Intemeiat-o acesti Ba-
noveti, era runa din cele mai frumoase ale terii, fiind
fAcutd i Impodobitd tot In stil sarbesc. Singurul.fapt
al legdturilor acestui neam cu Balcanii trebuia sd a-
ducä o influentg. In artd, In literaturd si in sistemul
de guverngmAnt din aceste
Dar, and Radurcel-Mare a vrut sd Intemeieze In
Tara-Romgneascd si o organisatie bisericeascd si o
viatd culturald, el a recurs, nu la Apusenii de culturd
lating, catolicd, din Ardeal, ci la elemente de strictä
ccrtodoxie si mare traditie istoricg. din Balcani. Tipo-
grafia, pe care Moldova n'a avut-o pe vremea lui Pe-
tru Rare.s, a functionat pentru amândoug. tenue, ca

www.dacoromanica.ro
 138

pentru Slavii de peste Dungre, supt un cAluggr

care a lncrat Intgiu In Muntenegru, la Cetinje, dupA
datine venekne. Cgluggrul Macarie, devenit tipograf
al Curtii supt Radu i cei d'intgiu urmasi ai
ajunge Mitropolit al Terii-Românestd. In acelasi timp
a fost vorba sà se ierarhiseze Biserica munteang., care
prinä atunci a-vea numai elemente dal:And din secolad
al XIV-Lea, de la Greci, i anumite elemente culturale
daiând de la Nicoddm, din secolul al XIV-lea; turbu-
rg.rile Inrauriserä defavorahii i asupra ei. Ciind a
fost nevoie ca ea sä fie reilcutil i Intregitg; mgcar
asa Incg.t sä poatà sta algturi de Biserica moldove-
neascg., foarte bine organisatd ierarhic pe vremea
lui Stefan-eel-Mare, cu un Mitropolit la Suceava
Vladici la Rddäuti si Roman oel de Hui e mult
mai nou, Domnul a recurs la Patriarhul Nifon.
Nifon fusese Patrjarh La Constantinopol, i se re-
trgsese ca monah la Muntele Athos; In oe priveste
Insä influenta culturalà pe care o aducea cu dAnsul,
aceastI influentä era greoeasegi fgra Indoiald, dar nu
fgrg un amestec slavon. Viata lui a fost serisg. de
Gavriil Protul, egumenul de cg.petenie mire ceilalti
egumeni de la Muntele Rant, dar exista i o form&
s1avong; traducerea romaneaseä mai tarzie e fAcutg.
dupg. aceasta. Nifon Insusi, In ce priveste originea
1ui, era din acea lume balcanicg, mai mull slavo-
albanesg. cleat greoea.scg. Dar, and a fost Vorba ca
Tara-Româneascg. aibg, In 'forma aceasta cano-
nicA, un Mitropolit, nu cine stie ce biet om scos
dintr'o mgrastire, ai unul adueánd un nume mare,
o traditie istoricg, o constiintg culturalg, un presti-
giu, acela care a fost In stare sa impac,e pe Bogdan
Moldoveanul cu Domnul muntean din vremea luir
Radii-eel-Mare insusi, iesind In fata ostilor gata de
luptg i imptinând Domnilor Intindg. mâna, Mi-

www.dacoromanica.ro
 139

tropolitul acesta a fost Maxim Brancovici, care a stat

o bucatdde vreme aici si s'a Intors Inapoi acasb."
dlnsul pentru a isprdvi ca Mitropolit de Belgrad.
Neagoe a luat de sotie pe Milita, care-si zicea Des-
pima, Mudd, era fatd de Despot, ca si Elena. Bizan-
tinismul a pdtruns deci la Mimteni tot pe aceastd_
cale slavd.
Acurn, acest bizantinism aduce cu dânsul i idei
impArdtesti, i Neagoe a T.:3st, mult mai mult deelt
Petru Rares al Moldovei, un Domn de forme bizan.-
Caracterul acesta al lui se cuvine sd fie relevat.
Petru Rares meritd a fi asezat in rândul Suverani-
lor clin epoca Renasterii. Cand si-a flout un plan,
11 urmdreste per fas et nefas, pe cdile bune i rele,..
pe tele cinstite si pe cele criminale. A fast un mo-
ment Oand doi oameni ai Renasterii au stat aici, la
noi, fatd In fa,ä. Petru Rare i Aloisio Gritti.
numiserd pe un bastard de do,ge al Venetiei guverna-
tor al Ungariei, i acesta, sprijinit Intdiu pe Ardeal,
voià sd-si adauge Aloldova si Muntenia. Petru Rares,
din parle-i, doria sà alipeascd Moldovei lui Ardealul
si Tara-Romlneascd, aceasta atkrand In adevdr
dansul. Atunci au dat lupta lor acesti doi oameni
gata a recurge la toate mijloacele Renasterii: min-
ciuna, trldarea, otrava, asasinatul. i intre ei
avand talentul politic special al epocei, ceia ce se-
cherna virta" Intr'alt sens deck cel moral, c,el
mai tare a fost totusi Petru Rares, care a flout asa
ca Gritti, Ineunjurat la Medias de nobilii terii, i a-
And hevoie de dansul, sà fie prins de adversarii lui
unguri din Ardeal i omorl.t. i oopiii lui, dint:1.e cari
unul era menit pentru Moldotva, iar oelalt pentru.
Muntenia, IntrAnd In mAnile lui Petru, au, dispdrut
fIrd wind.
Neagoe este, din contra, tipul Casarului bizan-

www.dacoromanica.ro
 140

-tin: o picturk care a ajuns populark Il InfAtiseazI

Impreunk Cu Milita si copiii lar, au eoroane enorme,
cu pkrul f Acut zulufi i atarnand In jos, cum e in-
fdtisat s't Radu-cel-Mare, Cu haine grele, Intr'un as-
pect ieratic, de pare ca. Sant clerici, i nru Domni. Iu-
birea extraordinark de Riserick se Intalneste si la
Petru Rares, dar din punctul de vedere al , gloriei",
pe cand dincoace nu e gloria, el devotiunea. Petru isi
crestea copiii asa Incat, totusi, un Ilie ajunge tradk-
tor raä de tara, de natia si de legea lui, turcindu-se;
()elan fiu, Stefan, era un monstru, pe care au trehuit
sk-i omoare boierii; fetele au fast Temei teribile: si
Chiajna i Ruxanda, si ele tipurl ca ale Renasterii
italiene. In palatal lui Neagoe si al Despinei Insk,
copiii lar, acei cari an murit, Petra i luck unul,
precum i cel care, traind, n'a ajuns totusi la bkrbk-
tie, el s'a stins In exil la Constantinopol, dupk maar-
tea tatálui sku, tankrul Teodosie, toti acestia sant
creseuti In norme stricte bizantine ale evului
In camere Inehise, supt higrijirea deosebitd i ideald
a tatklui. Numele, al Marelui Teodostie, al lui Teo-
dosie Caligratul de mai tarziu, n'a fost ales cine stie
cumTeodosie nu s'a chemat niciun Domn.al nostru.
Lui Neagoe i se atribuie, au dreptate, InvAtáturile"
cktreTiulsAu Teodosie, foarte important monument de
compilatie bizantink, de un caracter moral deosebit,
au Invdtarninte din viata lui Varlaam i Ioasaf", ve-
nitk tocmai din India si trecutä prin canalul bizantin
sarbesc, apoi din Sfanta Scriptura, etc. S'a spus
niat de eurand eh' lucrarea ar putea fi datoritk unui
ealugkr care a hnprumutat numele lui Neagoe, dar
sAnt miele capitole In care Domnul Isi Invatá fiul
-cum O. se poarte cu solii, cum sk meargä la rkz-
boiu, ce atitudine sk aibk fatk de Tiwei, care nu pot
Neni de la un alugkr, ci mimad de la un Domn,

www.dacoromanica.ro
 141

Ined de la unul foarte experimentat In toate rosturile

terii, asa cum ele existau, precis, In aceastd. epocd.
Biserica de la Dealu -nu este bizantind, dar in-
fluenta sarbeaseä aducea cu ddnsa, In aeest ineeput
al veacului al XVI-lea, o alta influentd, care pentra
hitdia oard se manifestd In viata terilor noastre: oca.
venetiand. Clddiirea aoeasta de marmurd se InfAtisea-
zd ea un parat perfect, purtând la dreapta i la
stanga usii de Intrare, si nu de-asupra, ca In biseri-
cile lui tetfan-oel-Alare, In (loud tabèle, o inscriptie
foarte find, ow litere care amintesc pe cele latine cum
se fAceau la Venetia In vremea aceasta. Cu totul alt-
ceva, decdt inscripiile moldovenesti, amestec intere-
sant si original de elemente gotioe i orientale. Nu
putem judeca partea d'induniru a mAndstirii Dealuluir
care a fost foarte adese ori prildatd, i, la Inceputul
secoludui al XIX-lea, total schimbatd; ea n'are picturi,
iar oddjdiile au dispdrut In cea mai mare parte.
Cdnd, aaum, Neagoe, s'a hotdrdt sd f ac.ä o biscried pe
care s'o opuie eelei de la Dealu, mAndstirea din Ar-
ges, au tot luxul de catre era capabild, nu numai
Vistieria terii, dar si atmoara, cum spune legenda
si chnteoul, pe care o stransese familia doinneascd,
Doamna Milita, aceastd bisericd lea anrumite elemente
tot de la Dealu. Biserica de la Arges are Insd stra-
nele rolmajite; turnuri grele, care dau totusi o Infd-
tisarè foarte sprintend, se 'idled de-asupra
Ornamentarea este bogatd, Insd asternutä cu ce.1 mai
mare bun gust. Cdnd s'a fdcut reparatia de Leconte
du Noily, s'a seris si o lucrare explicativd, care re-
leveazä clemente orientale i armenesti, dar In arta
bizantind. Insdsi se adunaserd de multd vreme ele-
mente rdsdrite.ne i, pe de altd parte, Venetia, unde
se strAngea atdta viat4 din Orient in awastd. vreme,

www.dacoromanica.ro
 142

era In stare sä deje maestri cari aveau toatà cunos-

tinta artei orientale.
In ee priveste vechea zugrAvealá, desfdcutä si ex-
pus4 Intr'una din s6lile Museului din Bucuresti, este
imposibil sä nu se recunoasca influenta occiden-
tald venita prin Ardeal. O insemnare In socotelile Ar-
dealului spune cà din pArtile aoestea ardelene a ple-
cat un Vitus (Stoss, fiul), care era sculptor si ef-
figiator". S'a discutat In ce priveste sensul acestui
cuvant, ce fel de efigii" fAcea, In relief, ca sculptor,
sau In picturá i se pomeneste un pictor rásá-
ritean care a ldcrat alci, Dobromir. Cine priveste
icoana Sfantului Gheorghe va recunoaste cä nu e
bizantiná: are coiful occidental, sprijinit pe umg.r,
.0 ideie indrázneatá, inovatoare, pruml roscat, care
se desface in chicA, samáná foarte bine cu al cava-
lerilor occidentali germani de pe vremea aceia. Sfan-
tul e foarte sprinten, gata de luptá, extraordinar de
vioiu: spada lui, dreapt5, nu incovaiatá, o sprijine
pe mftná. Este in el ceva din Deutscher Michel", si
se poate recunoaste Indatá influenta lui Albert
Dilrer. Evident, cálátorul care ar fi Intrat In biserica
aceasta s'ar fi simtit, pe de o parte, intr'o lume cu-
noscutá lui, dar, pe de altA parte, ar fi avut o reve-
latie a acestei arte bizantine refugiate la noi.

www.dacoromanica.ro
 X.

Tenle noastre supt influenja turceascii.

Jumdtatea veacului al XVI-lea poate fi numità,
pentru Moldova, epoca lui Alexandru lApusneanu,
aci cele cloud Domnii ale lui, destul de Intinse si
una si alta, cu intermezzul aventurierului Despot, cu-
prind o mare parte din aceastA vreme; iar pentru
Muntenia s'ar putea numi: epoca lui Mircea Cio-
banul, pentru cl iarAsi sá.'nt dou'A Domnii, ale a-
cestuia, Litre care e intercalará stgpAnirea lui Pe-
trascu-cel-Bun.
Afarà de izvoarele relative la Despot Insusi, care
se cuvin a fi Infdli.sate de,osebit, n'avem, pentru a-
nii 1550-1570, decat foarte scurte InsemnAri de d.-
15.torii, asa Inca se poate zice a e mai putin cu-
noscutd, mai rdu luminatA, partea aceasta a istoriei
terilor noastre deck chiar epoca lui Petru Bares
pentru Moldova si a lui Neagoe Basarab pentru Tara-
RomAneascA.
In aceastd epocA se petrec InsA lucruri foarte im-
portante,si,ia,r6si, pXstrand forma de expunere a a.-
ldtorului care ar strAbate tara noastr5 o sä cIutdm a
vedea ce se putea IntAlni In acest moment de prefa-
oere si de incercare, Intr'un principat, ca i In ce-
lalt.
Nu mai e acum nicio personalitate din cale afar5

www.dacoromanica.ro
 144

de aspicatd. Ldpusneanu e interesant supt raportut

patologiei, supt raportul bolii care-1 chinuia, boald
care i-a cdzut, pe urmd, la ochi; e interesant supt ra-
portul nebuniei speciale, al patimei de sfinge care a
resultat din aceastd boald Insdsi, dar, altfel, el nu e
o personalitate politiicä vrednicä de luare aminte. Ni-
mie In istoria Moldovei nu pleacd de la dânsul, ni-
mile din rosturile esentiale ale istoriei Moldovei nu
se Intrupeazd In el. N'a fost nici mdcar un nomn vi-
teaz; bdtut de Despot In lupta de la Verbia, el
s'a intors 1napoi numai fiinda. 1-au adus Tumid. In,
legAturile lui cu strdindtatea introduce niunal mo-
tive de in [eres sau de vanitate: In Ardeal vinde porciy
flind cel mai mare neg,ustor de asemenea marfd
pe care 1-a avut vre-odatä natia noastrd, lar, In ce
priveste legdturi1e lui cu Polonia, de unde i-a venit
la 1557 solia lui Otwinowski, cu care prilej afldm,
cd Vodd carea Inapoi pielea boilor dati pentru tain",
i-au umblat prin cap idei din cele mai curioase, ca
aceia de a cumpAra armuri occidentale §i In schimb
dAdea boj de Moldova; sau 1i trecea prin minte
propuie a mijloci cutare asdtorie a vecinilor sdi pen-
tru ca sd i se rdspundd a, da, ar fi foarte bund
cdsAtoria aceasta, dar ea nu se poate face a.5a de
usor.
Pus aldturi Alexandru Ldpusneanu cu Petru Ra-
res, cu neinfrântul lui avdnt atre fapte, ca con-
stiinta lui cil mosteneste pe Stefan-eel-Mare, cu std-
rninta lui In a apdra toate drepturile marelui pdrinte,
cu dorinta-i de a jura un rol In istoria universald,
pe came personalitatea lui 11 IndreptAtia, Alexandru
Ldpusneanu, chiar In afard de boala lui, se Infdti-
T P. P. Panaitescv, Intluenfa polond in epoca lui Grigore-
Ureche Miron Costin, p. 9. D. P. P. Panaltescu pregäteter
o colectie de calatori poloni la noi.

www.dacoromanica.ro
 145

seazd faarte sters, $i numai fondul row de criinit

de pe care se &dace biata lui figurd bolnava po de
impresiona pe amatorii de romantism istoric.
E loarte curias c Domnul muntean care (him-
neste pe 1a jumatatea veacului al XVI-lca, Mircea
Ciobanul, nu corespunde ILA Lapupeanu numai C70-
no!og:ce§te, cri are si o core.spondenta psihologica cu.
dilnsul. Nu erau rude urtul Cu altul; Mircea Ciobanul
era fiul lui Mihnea, care era fiul lui Radu, nu fitil
lui Mihnea-cel-Rau, aci In casul ace$la s'ar fi putut
zice cd rdulate.a tatalui a trecut asupra fiului, Mill-
nea land, el Insusi, Hut lui Ylad Tepe. Ciobanul 'fit-
sese un biet om traind prin Misarit, factind nego-
tul de, oi, un toptangiu de carne de herbece, care
avea o deosebitd trecere la Constantinopok pentru
hrana ienicerimii, a Curtii, a Seraiului i a Intregii
populatii. Din parte-i, Alexandru Ldpuweanu, pand
a nu ajunge Domn, petrecuse o bucata de vreine prin
Po!onia, ca Petru Stolnicul, Inainte de a lua acel flu-
me al lui Alexandru-cel-Bun, pe care 1-a purtat $i
un Lapu$neanu din Muntenia, rdmas In istoric ca
Alexandru-oel-Rdu.
Petru-Alexandru, vine, deci, din Polonia, pe cand
Mircea Ciobanul, chiar dacd a trait diteva luni in
Ardealul pribegi!or, e trimes d3 Imparatul tti.rcesc din
Constantinopol ; el apare ca omul Sultanului, Irdind
din voia acestuda, Imbogatind Poarta ou daruri de
la no;, Incunjurându-se, In cea mai mare partc, Cu
oameni din Rdsdrit.
Cu bate aoestea, cum Lapu$neanu a gdsit cea mai
mare pldfoere In a ilia boieri, tot a$a a gdsit cea
mare pldcere in aceia$i Indeletnicire Mircca Cioba-
nul. Cum Mexandru ppuweanu pdrea sd fi fost
oin foarte doritor de bani de pe urma confiscarilor
ce i le procurau executille, se pare cif acela$i lu-

www.dacoromanica.ro
 146

cru 11 urindria i Domnul muntean. Cum pe Alexan-

dru Ldpusneanu 11 Incunjurd o asa de teribild re-
putatie, i descoperirile mai recente, care-1 aratd
comandand prin Ardeal prune uscate i cerand femed
care sd stie face pane mai blind decat cea moldove-
neascd, nu ajung ca sd in'Rare aceastd figurd ori-
bill a lui, Ciobanul taie boieri i sileste pe altii sd
fugg. $i In ce priveste sfarsitul vietii lor este oa-
recarb asAmAnare: Alexandru Ldpusneanu e ctitor
de biserici, Indr,dlorul uneia din cele mai frumoase
clddiri pe care le cuprinde Moldova: Slatina, din a-
propierea hotarului celui vechiu al Bucovinei, unde
e Ingropat supt numele de monahul Pahomie. Mircea
Ciobanul, din parte-i, a avut si el mai mult noroc
decat atatia Domni blanzi ale cdror oase nu se stie
unde se arid: Radu Paisie, fostul Petru de la Arges,
fostul egumen Paisie, trebuie sd fie Ingropat prin E-
gipt, la Alexandria, Mircea Irish' a fost coborat la
Bucuresti, In biserica zisd Curtea Veche.
Si sd mai acldugim un lucru, ca sd fim mai com-
plecti. Iatd acel fiu al lui Petru Rares, Ilie, care a
fost crescut In datinile crestine cele mai curate, In
cea mai strictd observare a normelor trecutului, In
cea mai adancd evlavie bisericeascd, i, Indatd dupd
suirea lui pe tron, el a tinut samd, mai mult d3cat de
creterea-i de acasd, de luxul, de modele pe care le
vdzuse la Constantinopol i, pdrandu-i-se Moldova
stearsd, facia, fdrd strAlueire, fdrd interes, s'a tUrc:t,
addugindu-se primcjdiei de a fi scos din Domnie, spe-
rana cd el nu va fi numai, curn a si fost, pdnd la
moarte, un biet beg la Dundre, ci cä se va fac,e
pentru Onsul un fel de a treia Domnie, pdga'nd,
peste Romani, cuprinzand Brdila, Chilia i Cetatea-
Albd, Tighinea-Benderul, toatd linia de la Severin

www.dacoromanica.ro
 147

pAnd la Limanul Nistrului, i poate cu Dobrogea In-

sd§i.
Si ai no§tri 1-au §ters pe Ilie de oriunde era In-
semnat: din inscriptiile pe piatrd, din cele zugrAvite,
din Insemndrile pe manuscripte: piatra se mutileazd,
pergamentul se rade, pentsu ea numele trAddtorului
sd nu se Intalneascd.
Dandu-ni sama, acum, de motivele acestei asdind-
ndri futre doi oameni, din ten i deosebite, de impor-
tantd deosebitd, fdr:d Inrudire futre dama, cu alta
pregAtire de tinereld, domnind In Imprejurdri care
nu erau cu desdvar§ire acelea§i bateo tard i In
ala, cele doud figuri domne§ti de la Inceput, cu a-
dausul cestei de-a treia, spun ceva: incepe aici o lu-
me nouri. Pdnä acum influenta orientald a fost o
influentd bizantind, Întäiu, sarbeascd pe urmd; a-
cuma vine influenta orientald represintatd de Turci:
Intrdm In felul acesta 'n era turceased, din care sin-
gure anume fapte §i situatii din secolul al XVII:lea
ne vor smulge. S'ar putea spune Insd, tuteo pri-
vin;d, cd mai puternica a fost influenta turceascd a-
supra noastrd prin anii 1550 de cum a fost chiar In
epoca Brdncoveanului, cand boierii se Imbrdcau tur-
~e, cu papuci galbeni, cand mâncau i petreceau
tume§te.

$i iatd explicatia.
Anul 1550 este momentul celei mai mari Infloriri
a Statului turcesc. In secolul al XIV-lea cdpetenia
Turcilor e un beg, un print; In Intdia junidtate a vea-
cului al XV-lea, Moliammed al II-lea este succesorul
Impdratilor bizantini In ce prive§te Scaunul de std-
pAnire, hotarele teritoriului eare-i apartine, Insemna-
tatea lui politied i militard, dar In vremea lui Soli-
man-cel-Mdret, e,are este tocmai aceasta, Sultanul e §.1

www.dacoromanica.ro
 148

succesor-ul talitilor, fiindcd s'a cucerit Egipetul, ulti-

mul addpost al acestora. El Incepe tot atunci sd fie
considerat ca un Han, fiindcd al Crimeii este vasalut
sdu. Pe de altd parte, rostul Impilrdtese se coboard
si In legislatie, In organisatie, In obiceiurile sociale,
In datinile de Curte, In tot ceia ce formeazd mdretia
-unei Domnii. Pentru Turei Soliman este astfel ceia
ce a fost August pentru. Romani, ceia ce a fost Lu-
dovic al XIV-loa pentr.u., Francesi. De aoeia supt toate
raporturile ne gasim influentati de Turei.

Asa fiind, cdlatorul care venia In vremea aceasta,

fie In Moldova, fie -in Muntenia, trebuia sd fie lovit
de la Inceput de aoest caracter, Intru cat nu 1-ar fi
Intalnit si in tenle vecine, si ele Inraurite, totusi, In.
aceastd fas de mai marea desvoltare a ImpdrAtiel
turcesti.
Cdei acelasi lucru se petrece si In Ardeal i In
Polonia: lumea ardeleand se ii-nbracd din ce in ce mai
mult turceste, lar marea aristocratic luptitoare
Poloniei primeste o mica' twecased, ce se amestecd
cu o mai veche modd orientald adus5. prin Tatari,
din lumea indepArtatului Rdsdrit asiatic. Nu mai
vorbim de Moscova si de toatd viata ruseascd gra-
vitând acum in jurul ei, cdei Moscova e pe trei
sferturi tiltdreased: costumul de ceremonie al. Tarilor
la Incoronare era absolut mongolic, ca i coroanele
pe care si le puneau pe cap, pdnd ddundzi.
La noi, Alexandru Ldpusneanu e Incunjurat de
Turci, i chlar Petru Rare's, când se lntoarce de la
Constantinopol, mule petrecuse cateva luni ca pribeag,
adusese cu el Ienloeri, având dDtoria .de a-i tinea ca
garant:e fata de dusmanii lui proprii i ca garantie
pentru Turci fatii de once actiune a Domnului. Pe
hInga Turcii acestia, Petru scrie la leafd", cum

www.dacoromanica.ro
 149

se zicea alunci, o ceata de Sdrbi, cari trebuiau sd-i fie

shnpatici si credincio0 prin legdturile lui de fami-
lie, pe care acuma le cunoastern. Dar, dupd Pant
Rares, supt lije, n'au fo,t ntunai Turcii din garni-
sona, dintre cari unii stateau in tand. altii figurau
numai In state, ramdind la Constantinopol, cried pe
atunci nu mai erau Ienicerii cei vechi, ci i Turci
de nastere oatneni Insurati, Cu copii, cu prilvdlii, fa-
cAnd si negot de banca, ci eran i prietenii turci pe
cari acta. eye Ilie din Constantinopol. unde ple-
Lrecuse atdta vreine, i cari formau podoaba Curtii
lui, spre marea indignare a boierilor nostri.
Domnia fratelui sau Stefan a fost foarte scurtd si
n'a putut sd-si desemneze caracterul: boierii 1-au
omorât. Dupa seurta trecere pe tron a lui Joldea, cd-
ruja i s'a taiat pdmtele despdrtitor dintre ndri, fiind
trimes la mandAire, a venit Alexandru Ldpusneanu
Insusi, Cu Turcii lui statornici, mai ales In a doua
Domnie.
Suitt el cetatile de odinioard nu mai joacä niciun
rol. Ele au fast umplute cu lemne, din ordin turcesc,
si arse. Nici nu ma) era nevole de armata, pentru cd
Sultanul cu umbra aripilor lui ocrotia Moldova. Nu
mai Intra, clod, strdinul ca Inteo tan l de sine std1.5.-
loam, cu strajeri la margine i cu cetdti, cu tunuri,
wand rosturi de aparare, de garantare a independen-
tei sale, ci Inteo provincie privilegiatd a Sultanului.
Nici vo:ba ca In aceastd situatie militard autoritatea
lui Ldpusnean-u sd se Intindd In Ardeal, cum se in-
linsese asa de temuta autoritate a lui Petru Rares,
child amertinta pe Secui cd, dacd nu-1 ajutd, îi va ldsa
sa pian d de foame In muntii liar de piatrd. Cetatea-de-
Bahl i Ciceul, feudele moldovenesti, avurd aceiasi
soartd ca i Suceava i Hotinul: i, ea recunoscut Dorn-
nului mosia acestor oetdti, dar, In ce priveste zidtP

www.dacoromanica.ro
 150

rile, ele au fost ddrámate. De alminteri, Ardealul st5.-

tea acum supt ocrotirea Sultanului ca si Moldova si
Tara-Romaneascd. Dad. Lkpusneanu a tracut In Ar-
deal, el a flcut,-o numai dui-A ordinul Sultanului, pen-
tru a Introduce pe fiul lui Loan Zápolya si pe maick
sa Impotriva dusmanilor pe cari acestia-i aveau acolo.
Allfel, In ra,tur le adânci ale Moldovei nirnie
nu fusese schimbat. Aceiasi terknime libera In a
ceastk vreme ca si In vremea anterioark. Erau neli-
beri munai cei cari veniau de aiurea:Secui fugari din
Ardeal, ¡erani veniti din Podolia sau Galiii, prinsi de
rkzboiu pe cari-i aduceas Domnii nojtri, oameni cari
nu erau de la noi, cari nu aveau legkturile lor cu
pkmftntul i cari trebuiau sui lncheie anume con
ventii ea boierii pe al aror pkmant truuiau i unde-
deveniserk usufructuari, datori sk, se supuie condi-
tiilor care li se impuseserk de stkpánii
nola tusk pentru epoca aceasta un lucru foarte
Insenmat pe care-1 IntAlnim numai In Moldova, si
In Muntenia nu: un vklit antagonism Intre boieri
terani. Aceasta se vede foarte bine In timpul Domniei
lui *tefan Toma, acel care a lnlocuit pe Despot, dar
n'a putut sk se mentie impotriva lui Alexandru Lk
pusneanu, tutors cu Turcii. Se spune foarte Limurit,
Inteun raport genoves, al cuiva care cunostea foarte
bine rosturile de la noi, cd Domnul pe care-I spriji-
niau boierii nu era sprijinit de terani Domnul care
era sprijinit de terani nu va fi sprijinit de boieri.
Boierimea cautà sk-i stabileasck puterea In condi-
tiuni pe care trecutul nu le cunoscuse, si se pare
16coraia se apropia de drepturile de independentk
teranului. Cel muntean n'a resistat; eel moldovean a
luptat cu acea energie care s'a vdzut apoi la acela
din Basarabia.
Ajungand la Jai, i singurul fapt cd Domnia
www.dacoromanica.ro
 151

stAtea mai mult la Iasi decAt inainte aratd legAtura

strAnsd cu Turcii, cresterea influentei turcesti,aici
se Inlfilnia un lux pe care trecutul nu-1 cunoscuse, o
complexitate de ceremonii care veniau iarAsi de la
Curtea constantinopolitanA: se IntAlnia toatI acea ci-
vilisatie de suprafatd care nu foloseste niel celui tare,
cAnd iea din prisòsul lui, 1 cu atilt mai putin celui
slab, cAnd iea din nevoile terii. Incepuse tristul po-
vArnis al Domnilor nostri, care fAcea ca, In secolul
al XVIII-lea, In vremea fanariotd, cutare biet om,
amenintat In viitorul lui la fiecare moment, sA se
poarte pe strAzile Bucurestilor i Iasului cu un a-
laiu mai strdlucit decal acel cu care se plimba pe
strAzile Parisului un rege frances, alaiu imitat
dup6 al Sultanilor decAzuti din Constantinopolul con-
timporan.
SA ni inchipuim acuma pe acelasi cAlItor mergAnd
In Tara-RomftneascA, de exemplu cutare sol po-
lon, de la care s'a pdstrat §i un fel de pasaport
slavon, pe care-1 vom da mai departe. El intalnia
pe Domn In Bucuresti, nu In TArgoviste, unde
stätea foarte fricos, stiind el de aici poate fi mai usor
ajutat In clipa de primejdie, fiind mai aproape de
ocrotirea Turcilor de la Giurgiu sau, intAmplAtor, de
la BrAila, cAcil i acest oras se pierde la Tiircil
complectAndu-se in felul acesta linia militara oto-
mand de pe malul stAng al DunArii, prin anii 1550.
(La un moment dat, Turcii au pus si ei un episoop
pentru crestinii din raiA, episcop care se numeste de
obiceiu al Proilavului, forma greceascA a BrAilei
fiind Proilavul, cu autoritate asupra Ismailului,
Chiliei i CetAtii-Albe, precum si a intregii Dobrogi,
din fatA.)
La Bucuresti cAlAtorul ar fi gAsit mai multA viatl
turceascA In legAturl cu Turcii: fiinda acum Gre-
www.dacoromanica.ro
 152

cii nu mai vin. pe sarna lor. Ar fi gdsit el, deci,

mai multd lume orientald deck la Iasi. In clientela
rdsdriteand a Domnului se Intalniau une ori i Ar-
meni, cari joacd un rol foarte important, dar nu cei
din Moldova, Armenii mai vechi decat principatul
avand nume romanesti, deprinsi cu datinile noastre,
ci Armeni noi, cari vin din cartierul armenesc al
Constantinopolului. Asa: Inca" In general am putea
SJ)Ufl cä ei toti nu eran atilt de mull Turd, Greet
sau Armeni, câl. eran, cu totii, Constantinopolitani. A-
ceasta este deosebirea cea mare fata de trecut.
Causa e i aceia ca bani veniti din crestinatate se
In.alniau mai putin deck inainte, cdci comertul sa-
se.sc decade, iar cel polon insusi de la o bucata de
'vi-eme sldbeste. Dar Domnilor li trebuie bani, fiind-
^a legaturile Cu Turcii prin tribut se fdceau pe base
banesti, pc langa Inume pesche.suri. Dar banii nu-i
puieau da dealt anumiti capitalisti din Const.intino-
pol, uncle se strang bogatiile Impardtiei intregi,
pe de alta parte, vin negustori din Venetia si de aiu-
rea i aduc bani, toate acestea afard de metalele
protioase, toldeauna din bielsug, multumitd prazilor
de fiecare an, din care Sultanul batea galibenii sai,
Aceasta introducere a unui nou
capitalism, care nu poate veni &cat din Rasdrit, este
una din explica.tiile influentei constantinopolitane care
se exereitd asupra amanduror Curtilor noastre.
Mai la vale, Infra cineva lame de Turci, care
de la malul Dunarii se intindea panà addnc in inte-
rior, la noi. Lumea aceasta o cunoastem foarte bine
prin izvoarele turcesti. Scrisorile contimporane ne
fac sa vedem i balciurile care se tineau necontenit,
cu Ienicerii cari veniau aducand marfuri din Rdsa-
rit, si nu se purtau ca once negutdtor, ci erau foarte
pretentiosi: dacd. Imprum.utau sau cumparau, lumea
trebuia sd se supuie conditiilor lor. Formula de
www.dacoromanica.ro
 153

prin cronici despre cine arunca bani prin sate" a-

rata ca Ienicerii veniau oferind s ianprumute pe
oameni, i, ciliar daca acestia n'aveau nevoie sil se
imprumute, se lasan In sild banii, Cu o dobanda pe
catre o fixau Turcii. Baleiurile acestea erau foarte
eeroetate, i viga economica foarte vie pe malul
slang al Dunarii, cuprinzand si o banda importanta
din sesul muntean. Populatia de aici era adesea ori
preschimbata din causa autoritatii turcesti ce se in-
tindea si pe un mal si pe celalt al Dunarii. Multi
dintre ai nostri se Intalnesc dincolo, si mai multi de
dinoolo veniau de se asezau la noi. Domnii mal ve-
chi, din secolul al XV-lea, aduceau chiar Cu zecile de
mii populatia din Peninsula Balcanicit si o asezau
In acelasi sens.
Tol ()data, pe ami timp, In regiunea aceasta s'ar
mai fi putut vedea activitatea, mai vioaie (lee.« odi-
nioard, provocata de nevoile de razhoin ale l'upara.-
tiei tureesti. Domnia lui Soliman inseamna acea e-
poca din istoria Imperiului In care se Intemeiazd,
cum am spus si aici, ceva mai sus, pasalacul
de la Bada, pasalacul de la Timisoara, stapa-
nirea turceasca de la Solnoc, Seghedin si asa mai
departe : jumatate din Banat era turcesc; numai
partea rasariteana ramasese cretina, in legatura
Cu Arde.alul. Si necontenit mergea flotila de rau a
Turcilor de la gura Tisei catre gurile Dunarii si de
la gurib Dunarii catre cursul superior al Tisei satt
,catre cursul superior al Dunarii, spre Buda. Du-
narea era deci In mornentul aoesta un ran otoman
supt raporlul militar si politic, si, prin urmare, o
continuä activitate, comerciala si militara se purta
pe aoest rau. Terilor noastre li se oerea necontenit sa
contribuie. pentru razboaiele Imparatiei prin oferte
de lemn pentru construirea corabiilor si tot ce tre-
buia pentru viata intensa a Imperiului.

www.dacoromanica.ro
 XI.

Un intermezzo de Renaatere apuseanA in

Moldova.
Cu Domnia lui Desrot-Vodd" ajungem pentru in-
Läia la adevdrate izvoare, izvoare Intins, care
cuprind, cu privire la toate domeniile vietii noastre
nationale de la jumdtatea veacului al XVI-lea, in-
formatii bogate si interesante.
Dar, lnainte de a vorbi de aceste izvoare, care sdnt
cloud: Sommer si Graziani, si care trebuie Infdtisate
Impreamd, e bine sd se amintenscd. personalitatea In-
sdsi a lui Despot.
La un moment dat, a rdsdrit intdiu In Ardeal, stiind
romdne.ste, Invdtând poate româneste acolo, un Grec
a edrui origine era mai mult sau mai putin confusd,
c,are fusese amcstecat In rosturi apuseue In calitate
de copist de manuscripte elinc.sti, In tovArdsia priete-
nului sdu Diasorinos, i In legdturd strânsd cu
vdtatii germani din aceastd tara.
In ce priveste situatia lui, ea era aceia a multar
oameni ai Renasterii. Un om foarte bine Inzestrat, cu
planuri foarte mari, care nu erau gala personale ale
lui, at ale epocei In care trdia. Färä rAddeinile lui
Petru Rare*, fArd legitimitatea acestuia, caro, el,
a apartinut unei singure societAti i unei singure na-
tiuni and apartine cineva mai multor natiuni
si mai multor societAti, poate Tace mai multe lu-
www.dacoromanica.ro
 155

cruri decat atunci cand e In legAturd Cu un

gur popor si o singurd societate, Insd nu tine mult:.
inomentul e foarte strdlubeitor, dar n'are duratd,Des-
pot a venit deci, In pártile Ardealului si a intrat
legaturi Cu un senior polon, care avea rosturi pe aici
unde tinca mosii In margene, Cu Mbert Laski, si
el un om al Renasterii In sensul neserios al cu-
vantului, un aventuriei., care avea planuri mari:
eandva, a win sri capete Domnia Moldovei, i, cu
bate ca spriFnia pe Despot, tot trAgea nddejdea
iea el Domnia, dacd s'o putea.
In acest timp al Renasterii, care era dominat de
anume idei de succes, de glorie, de dominatie, de cul-
turd., asa cum se Intelegea atunci, nu se judecau
lucrurile din punctul de vedere realist al nostru. In
epoca noastrd, cand se gandeste cineva la o situatie,
mai mult sau mai putin Isi face si socoteala dacd e
chemat pentru d'ansa i dacd o poate pdstra, pe
cand pe vremea aceia existan oameni pentru
once fel de situatii, Incepand de la cele destul de
umile i mergand pAnd la cele mai neinchipuit de
mari. Iacob Vasilic (Basilikos) a luat bani, a strans
soldati si soldati se gdsiau totdeauna pe acel
timp , a intrat In legdturd cu Imperialit, cu.
Ferdinand regele, si a trecut spre Moldova, de unde
a fost rdspins. Cutare biograf pretinde cd, atunci, ca
sd. scape, s'a dat drept mort, i alaiul Inmormantd-
rii lui s'a desfdsurat In cine stie ce punct al Polo-
niei, fiind aitirea In cea mai bund sdhAtate. Dupl.
aceia a strans din non trupe, s'a ciocnit cu Alexan-
dim Lilpu.$neanu, pe care 1-a biruit la Verbia, loca-
lilate In pdrtile Iasului, pe Jijia, i prin biruinta a-
eesta, pe care o cunoastem foarte bine printr'un ra-
port german contemporan, ca si prin povestirile lui
Sommer si Graziani, el a ajuns stdpan al Moldovei.
www.dacoromanica.ro
 156

ai novtri Ii zieeau Despot; el, cand s'a in-

coronat vi-a zis, loan-Voda. In documente se presinid
ca lui Stefan-Voda. Ar fi vrut foarte bucuroi sa
fie eonsiderat, ca i Petru Rarev, Inaintasul sdu,
ca i tatal lui Alexandru Ldpiivneanu, care era 13og-
4en, ea o odrasld a marelui Domn care stapanise o
jumatate de veac vi mai bine Moldova. Ii zieea des-
pot de Samos, marchis" (marketlios) In legaturd
eu insula Paros din Arhipelag, dar, fireste, in plr-
tile nu fusese niciodata un marchisat. Despo-
tat fusese unul singur: al Sarbilor, vi omul preandea
cd se coboard din despOi sarbi de odinioard, din fa-
milia Brancovici, care am vazut cat de multe Vi cat
die stranselegdturi avea eu tara noastra: Doamna lui
Alexandru Ldpuvneanu, Ruxandra, era fiica Elenei,
-vi ea Hied a Despotului Joan. Strdinui avea vi o in-
treagd genealogie scrisd, dar cei cariji scriu
nellogia nu sant toldeauna cei cari o posedä In ade-
vdr. Infdtivandu-vi astfel genealogia, el se ardta ea
descendent din Gheorghe Brancovici vi-vi mai zicea
Heraclid, afirmand cd se oobora din Hercule pe o
cale pe care numai zeii din Olimp o putean cunoavte.
lar poporul nostru, care n'a fost deprins cu cuvantul
de Despot, 1-a acceptat In calitatea aceasta, din care
a fdeut un mime: Despot-Vodcl.
A trdit In Moldova cativa ani vi a Incereat sa facd
cela ce nu se putea face dintr'Insa, indiferent daca
ar fi Tost bine sail ha ea luerul sdi fie facut. A
vrut sd fwd. o politicd mare, din acelea care cer mij-
loam bogate, pe care tara nu era dispusd sd le puie
La Indernana lui. Om foarte personal, venit Intr'o
tard care acoepta personalitdti In fella lui Petru Ra-
rev, dar nurnai pentru cd ele respectan i datinele,
el era eu totul strdin de obiceiul pdmantului".
Venit dintr'o fume absolut strdind, tinând sd. aibd

www.dacoromanica.ro
 157

legaturi necontenite cu aceasta. lume, chemând

Greci de-ai lui, atinsi de cultura italiana, ca Hermo-
dor din Creta, invitänd pentru sooala pe care a si
intemeiat-o pe Gaspar Penoer, pe Ioachim Rh.eticus.
un Reto-Roman la noi, fratii lui? personalitati
foarte insemnate, care n'au venit , a izbutit sà aducd
pe acela care era sa fie blograftil lui eel mai cu-
noscut, pe Iacob Sommer, caruia-i datorim una din_
Vietile stapdnului sau. A vrut sà intemeleze in acest
colt do vii cautate de strdini, in acesti Cotnari, unde
Domnul i Mitropolitul i episoopul catolic aveau
lor si unde populatia era de religie catolick
alCaluild Hind in coa mai mare parte din Nemti a-
clusi in veacul al XV-lea, o scoalit superioard, cura
erau co1i1e Renasterii, un fe! de Universitate".
Si astazi se vdd la Co[marl rdma.sitele unei mari bi-
serici ce1 putin dupd proportitle obisnuite aid
noastre , cu ziduri care au -foit atät de pu-
ternice, Meal de si de foarte undid vreme Ora-
hiserica aceasla se mai tine in picioare se
deosche:-,c inca ornamentele gotice. De sigur, cld-
clirea si e intreharea dacd a fost terminata
era, oricum, -cea mai incapatoare, i cea mai spa-
tioasa dintre bisericile catolice pe care le-au, vazut
vre-odata tenle noastre, i poate ca n'ar Ti stat
In arma niciunei biserici ortodoxe in ce priveste pro-
portiile i frumuseta.
Erau insa ataila cari uheltiau impotriva lui Des-
pot. Alexandru Lapusneanu fugise la Turci, i Turcii
ocrotitori Ii aoordau tot ajutorul trebuitor ca sà se
intoarca in Scaun. In afard de aceasta erau boierii
tara.eari nu-1 puteau suferi cu nician chip pe
strain. Atunci Toma, care a si 1uat Domnia supt
numele de Stefan-Voda, caci Toma era prop' riul luí
nume de hotez, si el si-a zis Stefan dupa numele lul

www.dacoromanica.ro
 158

tefan-cel-Mare, glorias, pe cdt de popular,a ridi-

cat pe boieri contra usurpatorului §i 1-a asediat in
Suceava (1564). Multi din soldatii cu leafd, i el'
leaf 5. scumpd, ai lui Despot au ref usat, In ceasul acesta
suprem pentru dansul, sd.-1 apere. Donanul a re-
sistat, totu§i, destul de frumos, ca unul purtat
prin atdtea rdzboaie, avand §i un simt superior al
demnitatii sale, dar, la urmd, rdzbit, trddat de ai lui,
a crezut cd poate impune supu§ilor de pAnd atunci
ie§ind In cea mai solemnd Imbrdcdminte, in cele
mai luxoase haine domneAi pe care le avea la hide-
maul Dar ai noAri nu s'au speriat, §i, acolo unde
spera poale sä aid un ultim succes, tragicul erou vi-a
gdsit moartea. A fast lovit cu buzduganul de Toma,
i lovitura cu buzduganul a Domnului insernna.
dupà dat:na veche, osdndirea la moarte. Un Tatar
i-a tdiat capul; a fast Ingropat In cimitirul veein.
Aceasta este povestea lui loan-Vodd, zis Despot.
In izvoarele pe care le avem la Indemand ca i In
documente contemporane sant oarecare probe sufle-
te§ti, am zice,.despre ddnsul, dovezi ale intentiilor
sale, mijloace de a verifica aceia ce se cuprindea
sulletul lui. Se poate zice eà toate acestea sant for-
me, cà e retoricd, stil, aparente. Da, dar In epoca
Rena§terii e a§a de greu a deosebi ce era formal de
ce era intim, §i niciodatd o intimitate nu existd care
sd caute o forma, §i, oricdt ar fi de artifi-
ciald aceasta, ea cuprinde ceva din intimitatea su-
fleteascd ce a Intrebuintet-o.
Avem, de o parte, un act contemporan plecat de
la dansul, care este de sigur foarte important, chei
din el se vede conceptia lui politicd despre
viitorul nostru Insui. El doria sd creeze cum zicein
noi: RomAnia Mare, sA uneascd Muntenia §i Ardealul
cu Moldova, sä aibA toate tinuturile ronidneti

www.dacoromanica.ro
 159

preund. Nu pleca, fireste, dinteun sentiment natio-

nal, care nu fusese cultiva prin nimic pdnd atunci
§i pe care un strdin putea sd.-1 aibd cu atiit mai pu-
in cdnd nu-1 aveau nici localnicii, fiind inlocuit
la ace,tia printeun atolputernIc instinct, care poate sd
Ind totdeauna minuni, chiar când lipseste ideia,
dar el pleca de la conceptia oamenilor Renasterii. A-
cestia aveau In minte Dacia pe care o cunosteau din
izvoarele vechi, §i, potrivit cu unitatea aceasta strd-
veche a Daciei, ei numiau lucrurile contemporane cu
numele antice §i tocmai in legAturd cu acel strans
nex intre forind si fond eran adu§i, de la intrebuin-
¡area deasd a numelui, sd doreascd lucrul.
Numai in aceastd calitate Despot era doritor de
unitatea româneascd, §i ni se povesteste In izvoa-
rele citate, cum, stdpanit de asemenea planuri, el
pretindea a fi vlzut trei ingeri imbrdcati In alb
cari-i aduceau trei coroane pe care era chemat sä le
reuneascd pe capul lui. Si se pregAtise Inteadevdr
o ceremonie foarte imposantd In vederea Indeplinirii
acestui vis.
Iar proclamatia lui din Februar 1562 are urind-
torul cuprins: Voi, voinicilor §1 rdzboinicilor ce vd
coborati din vitejii Romani cari an fdcut sd tremui-e
humea... Scopul mieu nu e altul deal sd. fie Dung.-
rea hotar al terii mole Moldova".Erau pdrtile ocu-
pate de Turci, cu Chilia §i Cetatea-Albd, care pe
vremca lui Petru Rare§ se Intinseserd, dupd ex-
pcd:tia Impotriva Moldovei, In 1533, pAnd dincolo de
Tighinea, devenitd un Bender al Turcilor, mai mult
de juindtate a viitoarei Basarab:i intrand deci In std.-
pilnirea Turcilor. i Despot indemna pe boieri sd
recucereascd aceste celdti, cum Incercase §i Alexan-
dru-Voild Cornea, acel care s'a strecurat Intre cele
cloud Domnii ale lui Rare§.

www.dacoromanica.ro
 160

Aotul urmeazd: Si sd md lupt zi i noapte cu ne-

credinciosii i bldstdmatii de Turci. Nu và va lipsi
inima de a face once ispravd glorioasd, dar Oat
acum n'ati avut Doinnul vostru drept, care sd yit
duod la lucruri decinste." De sigur a. nu Alexandru
Ldpusneanu ar fi putut vorbi asa: trebuie sd fim
drepti i cu acel care, neTiind din silngete nostru,
gdsindu-se In mijlocul unei societAti pe care n'o cu-
nostea si care nu voia sà-I cunoasa, a jucat aoest
rol, de si une ori ridicol, cum joaca oricin- se an
Inteun mediu ce nu i se potriveste i pe care nu e
In stare sà-1 domine.
i Despot adauge: Cu ajutorul i sprijinul ce-1
voiu av;..a de la neinvinsul ImpArat Ferdinand, std-
'AMA inieu cel prea milostiv". El lAtea i bani
donmesti, ca talen i imperiali, cu chipul sdu incoronat
si de partea cealaltd iVlaica Domnului, patroana
Ungariei", Intocmai ca pe moned.4e corespuneitoare
ale ImOratului habsburgic, rege al Ungariei
Astfel, deci, nddAjduiesc sit astig In scurtd vre-
me oentile Moldovei mele pe care le stdpOneste pl-
gOnul" adocd malul Dundrii, si nm numai ace-
lea, ci i Tara-Romäneascd, i toatd Grecia", pe
care el o introducea, cu rost sau Tdrd rost, fiindcd
visa, probabil, de liberarea pOpoarelor crestine, in
Imperiul bizantin reconstituit, asa cum va visa A-
lexandru Ipsilanti la 1821, In momentul and va
porni, la noi, in Iai, Eteria
Si nu, e nicio indoialá cit vom avea de la inoeput
sprijinul tuturor domnilor crestini,. pe mare si pe
us,cat, Impotriva dusmanilor tuturora, si, cu aju-
torul lui Dumnezeu, neourmat vom avea biruinta a-
supra Ion, Cu venia vdrsare a sangelui lor. Si Cu a-
oeasta ne vom face cunoscuti de toatd llama ca ade-
vArati Romand", pentru intdia oarà un Domn al

www.dacoromanica.ro
 161

terii noastre pomene§te de originea aceasta romanA-

si coborAti din aceia, §i neamul nostru va fi nemu-
ritor, i vom spAla icoana pärinilor no§tri cari s'au
lAsat pradA lupului, cu atfda ru§ine fall de toatA lu-
mea."
Aoeasta In ce prive§te ceia ce am putea numi po-
litica lui externA.
In ce prive§te intentiile lui fatA de tarA, §i a-
cestea sAnt interesante, iatA cum se exprimA Des-
pot, In proclamatia lui IndatA dupA cApItarea Dom-
niei:
Dorinta mea nu e alta decat sà liberez aceastA
tarA a mea de tirani i s'o adue iarA§i In stare bunk
cum a fost pe vremea prea-luminatilor miei strA-
buni. V'am liberat de tiranul cel mare si de Domnul
de nearn prost care nu se siltura sA. VA verse san-
gele InsweascA averile voastre, sà và facA pe
toti rabii lui, Cu nevestele i fili vo§tri. SAnt departe
de gAndul de a stApAni astfel. Mai IntAiu, eu siint
Domnul vostru cu drept de mo§tenire §i nu sAnt de
neam prost §i vA iubesc ca pe fil i frati §i pe fiii
vo§tri, §*1 vreau ca averea voastrA sA nu fie supAratA
de nimeni. Cre§tin sAnt, §1 niciodatA nu voiu avea
plAcere sA vArs sAnge de cre§tini. Nu vreau sA p1A-
titi bir nimAnui, nici nu voiu IngAdui sA fiti vre-odatA
apAsati cu angarii de cineva. De la voi nu vreau alta
deck sA-mi fiti credinciosi cu totii i supu§i. Si a-
ceasta va fi mAntuirea voastrd. Acum, fiilor i fra-
tilor prea-iubiti, Domnul Dumnezeul nostru si-a adus
aminte de voi, §I m'a pus pe Scaunul strAmo§ilor
miei."
Cuvintele sAnt nobile, i poate el descendenta lui
Despot din Stefan-eel-Mare §i despotii sArbi, ca §i
din Hercule, ce si-o atribula, era n.ecesarA pentru a-si
gAsi situatia In care voia sA facA lucruri mai auten-

www.dacoromanica.ro
 162

tire supt raportul politic decal autenticitatea ge-

nealogia, a pretinselor sale origini.
De sigur a un astfel de Domn trebuia sa atraga
atentia strainatatii mai mult ca un Alexandru Lapus-
neanu. Avea o multime de cunostinte In Apus. In
Imperiu, era poet laureat". Era stint si In Franta;
acum In urma, s'a gasit In niste adnotatii ale croni-
cei lui de Thou amanunte despre tinereta lui a-
colo: el Invatase medicina la Montpellier, si intr'un
alt izvor se spune, de !apt, ca el Invatase medicina
si acolo a avut legaturi cu o femeie al arii co-
pil muri din vina lui peste catva timp. S'a dus apoi
la Saint-Germain, a avut un conflict N. un senior de
la Curtea regelui, i, acela fiind omorat, Despot s'a
refugiat la un principe german care traia awl°, langli
Curtea regelui Tramiel, scapand cu ajutorul lui.
Avea legaturi, pe langd aceasta, cu Ardealul, uncle
Imprumutase bani; avea legaturi cu Ferdinand, re-
gele Ungariei, al carui vasal se declarase; avea foarte
multe legaturi cu Polonia, si a autat sa introduca
la noi un fel de reforma religioasa In sensul socinia-
nismului din Polonia; era In corespondenta cu du-
cele Albert de Prusia, Hohenzollernul din Kénigsberg,
succesorul Cavalerilor Teutoni pe malul MArii Baltice.
Pe lang,6 acestea am putea zice, n terminii de acum,
ca el avea legaturi cu opinia publia i cu presa din
toata lumea: toti oamenii Renasterii intretineau, di-
rect sau indirect relatii Intre sine, i, In once cas,
Despot putea irifluenta, prin cunostintile sale, asu-
pra celor cari creau gloria sau proclamau miselia
unui om din timpul lor. Se explica astfel cum Som-
mer, mai lute la drum deat Peucer i Rheticus, a
venit In Moldova si s'a pus in slujba lui, stand aici
pana la sfarsitul aventurii, and Ii auta saparea

www.dacoromanica.ro
 163

printre haracii viilor de la Cotnari.

In ceia ce priveste pe Graziani, aoesta marturiseste
cá n'a fost In Moldova, ci In vecinAtate numai, pe la
Nistru, dar cä a stat In relatii cu Polonii cari spriji-
niau la Inceput pe Despot si cari au pAstrat raporturi
cu dansul pánA la sfarsitul Domniei lui. Si e de
ajuns o verificare cat de rApede a informatiilor lui
ca sA se vadA cä izvorul acesta e unul din cele mai
sigure.

Venim acum la 1nsesi mArturiile pe care le-am a-

nuntat de la Inceput. Ele nu sant, In uncle puncte,
deosehite de ceia ce se spusese eu treizeci de. ani
inainte despre Moldova, In linii generale numai,
iar nu In amAnunte, de Sasul Reicherstorfer, In
Chorographia Moldaviae". De exempla, aoesta gAsia
5i el cA. Moldova e foarte bogatA: In aceastA tarA nu
se aflA a lipsi oeva ce ar putea fi de folos oamenilor;
tara e loarte bogatA si In mine de our, de argint, de sare,
foarte Imbielugatg. In ogoare, vii, turme, in helesteie
cu feluri alese de peste; clima e blandA, viata u-
soarA". In acelasi limp Insä se par tulte asezArile:
casele sant acute din nuiele, acoperite cu huml,
având de-asupra un acoperis de stuf. Poportil e un
popor sAlbatec, cu limba de origine evident latinA,
dar barbarA i conruptI"; si el recunoaste cà i nea-
mul nostru e de origine romanA, dar trecut la obi-
ceiuriile Getilor". InseamnA cA, In lucrurile militare
0 de rAzboiu Moldovenii sant, In felul lor, extraoroli-
nar de bine pregAtiti". Adauge cl fiecare strAin se
loloseste de legea lui dupà plac, acea largà tole-
rantä care formeazà. un titlu de onoare al trecutului
nostru.
In ce priveste pe Domni, i Reicherstorfer Ii con-
siderA ca tirani", a cAror putere n'are nido stavilA,

www.dacoromanica.ro
 164

cari pot sa faca Cu boierii lor ca i Cu restul popu-

latiei ce vor. Din causa pedepselor aspre, spune el,
pe toate cararile intalnesti oameni orbi, mutilati,
cari se tara.sc dup. Domnie i carora acesta
pomana din careli in zilele.
Trecand la viata popuIara, i episcopul Veran-
elms, pe care de sigur.n.0 1-a cetit nici Sommer, nici
Graziani, observa cà divorturile sant usoare: ajunge
o carte de despartire"; fiii neleg,itimi, asa-numitir
-copii, mostenesc ca i fratii lor nascuti din casatorie.
Se observa la nuntà datina rApirii femeii. Parintii
plang Intaiu si se impaca pe urma.; dar, fireste, se
Impaca Intaiu fata. Oamenii sant 1acomi de bani
ucid usor. Nu primesc pe oricine In casa. Sant rab-
datori, dar i se pare calatorului a n'ar fi frumosi:
71negri la fata, pletosi, barbosi i foarte aspri la In-
fatisare", cei mai multi.
Venind mai precis la armata, acelasi vorb2ste de
armele ostasilor de odinioara: ca ale Tatarilor, de fe-
lul de a se apara: In loc de platosa au o camasa de
in u.mpluta Cu bumbac i esuta des. Caii sant mici
rabda de foame i sete. Boierii poarta inele multe,
au haine de matasa, de aur, cu colori felurite, se Im-
podobesc cu bratKri i lanturi pana la coapsa, In
dreapta avand o punga de postav, In care tin gal-
benii.
Intre Moldovean i Muntean acestalalt martur din
vremea lui Rare.s face oarecare deosebire: la Mun-
teni se ucide adese ori Domnul. Nu e unul din
semintia lor care sa nu stie ca merge la moarte si-
gura daca e facut Damn." Mai ospitalieri decat Mol-
dovenii, Muntenii sant mai putin razboinici. In
schimb, Moldovenii, odata ce au ridicat Domn pe
unul, Ii sant foarte eredinciosi iubesc, afard nu-

www.dacoromanica.ro
 165

mai dacA ar cAdea In tiranie i ar vedea despre-

tuieste"; In casul acesta, 11 ucid ori 11 gonescl.

tinut sA dAm notele acestea ale lui Reicherstor-

fer i Verancius ca sà se vadA ce poate fi comun
eu informatille lui Sommer si Graziani2.
unul i altul cunosc originea noastrA romank
caracterul latin al limbii noastre. A.stfel Graziani
spune: au o limbl care nu e prea deosebitA de cea
latinA", dar s'a stricat cu vremea i grin ames-
tecul barbarilor". Literele cele vechi s'au InlAturat,
sunetul e mai aspru", asa luck trebuie atentie
sarguintA" ca sl 1ntelegi, dar peste foarte putin
strAinul deprinde usor limba, cu total".
Acesti descendenti ai Romanilor, vorbind o limbk
latinA stricatA, sant Ins& i pentrw Sommer s't pentru
Graziani un neam aspru. Boierii, spune cel d'intAiu,
au sufletele barbare": &Ant barbari trufasi i sim-
pli", cap abili de lucruri Insemnate doar cAnd e vcaba
de a plAnui si de a Indeplini nelegiuiri, ntunai
sA fie nAdejde de castig ori prilej de a sAtura nes-
tinsa lor urA".
De simpatie universall nu ne-am bucurat niciodatl,
si de multA vreme ni se cantA acelasi cAntec: poate
Insä cA, dacA am fi fost mai amabill, n'am fi trAit
pinl In momentul de fatl. Graziani adauge cä In
fruntea lor se glse*te Domnul, care are stApanirea
absolutA a terii. Si el vorbeste de legAturile in.tre
Domn i supusi In acelasi fe! In care vorbise i Rei-
cherstorfer: Se 1nchinA Domnului ca la Dumnezeu,
fie el si tiran, dar cand li s'a seArbit de dA'nsu1, nu
Chorographla lui Relcherstorf e datA In Papiu Harlan, Tesaur,
I. SI Veranclus, tot acolo.
2 Reuniti de tattle Legrand, In Deux vies de Jacques Héra-
elide, dit le Despote, Paris 1885.

www.dacoromanica.ro
 166

numai cd-1 dau jos, dar 11 i ucid; putini se In-

tfimpld sà moard de moarte bunà sau de boald.
Boierii au pe terani ca pe robi, Domnul pe boieri
ca pe robi".
Dupd ce se dau cdteva stiri privitoare la fuga
lui Rares, care scapd de acei care-1 urmdriau,
spune cronica i legenda, aruncAnd, In Piatra, gal-
beni pe urmà lui, se adauge : La cdpatarea
Domniei, pe lAngd avere, ajutd mult fata frumoasa,
statura i Infdtisarea trupului", i aceasta se cere
pdnd Intr'atála, incást, dacd. un Domn e beteag sau
schilod", 11 exclud, fie el cat de nobil, i i se pre-
ferd unul mai prost de neam, dar ardtos." Din a-
ceastä causd a cd.zut Inainte de Ldpusneanu Joldea..
care li s'a pdrut boierilor mai mutt decât Ruxan-
drei, care, ea, 1-a luat da sot, cà n'ar fi, des tul de
frumos, si 1-au trimes la mdndstire dupd ce i au
tdiat nasul.
Obiceiul ca Domnul sd fie frumos, si mai ales In-
t-reg, este In kgdturd cu o foarte veche conceptie, cu
conceptia bizantind a Impdratului, care, In acelasi
timp, era si arhiereu; el presida sinoadele, el se
Imbráca In haine Intru toate corespunzdtoare haine-
lor de paradd ale clerului, el putea Indeplini, dupd
anoane, cum a fdcut, la noi, Mihnea Rada In seco-
lul al XVII-lea, chiar anumite ceremonii bisericesti,
hand parte la sfintirea bisericilor; putea decreta md-
suri privitoare la Biseried. Insd. Biserica nu admi-
tea printre slujitorii ei, de la preot pAnd la Mitro-
polit i Patriarh, decât persoane Intregi. Chiar un
aspect desagreabil, comic al cuiva It Inldtura de
preotie. De aid, de la Bizantini, obiceiul a trecut, prin
terile slavone, la Domnii nostri. Cilnd, de nevoie,
poporu/ su feria pe until care nu era Intreg i frumos,
Ii alipia pentru vecii vecilor o poreclá, care era tot-

www.dacoromanica.ro
 167

deauna exageratd, tocrnai pentru cä tara voia sd-si

plAteascd astfel, ce sacrificase primindu-1. Asa, de
unde Bogdan, era, poate, numai rdnit la ochiu,
a ajuns sd i se zia. Orbul, iar Petru 5chiopul nu
era schiop, ci avea numai un betesug care-1 Impie-
deca sà meargd calare, i totusi el a rdmas supt nu-
mele acesta de Petru Schiopul".
Acuma, de la Domn la popor, iatd ce ni se spuue
cu privire, mntäiu, la tara pe care el o locuieste
apoi la urea Insdsi a natiunii.
In ce priveste productivitatea terii, bogdtia ei, stiri
mai amilnuntite am avut nurnai la Matei de Mu-
rano, de la sfarsitul. Domniei lui telan-oel-Mare.
Trebuia de asteptat deci saizeci de ani pentru
ca sd avem o noud descricre, mai largd, a unui prin.
cipat mdcar. i iatd. c zice Graziani care, supt ra-
portul dcscrierilor, e mull mai bogat deck Sommer:
Moldovenii au tard ,,loarte bogata In ogoare i oa-
meni", de i Tara-de-jos a fast pustiitd In ullimul
timp de ndvdlire tdtdreascd. Gran samInd atata cat
li trebuie pentru traiul lor de fiecare an". Nu se
fd.cea export de grane, i o mare parte din Oman-
tul terii era acoperit 1ncd de codri mari, cari au
fost tdiati abia In veacul al XVIII-Iea: Vldsia ca
codrul Hertei i al Chigheciului, ai Neamtului. In
timpuri foarte depArtate, In veacul al XIV-lea, de-
parte deci de momentul la care am ajuns, se In-
arca grau de la noi, la Chilia; mdrturii venetiene
din a doua jumátate a veacului aceluia spun ca a-
ceastd. Chilie era consideratà ca un loc de Incar-
care, caricatorium, a graului.
Graul se samAnd dui-A 1-iu April." SImAndtura
de toamnd nu se face, cea de priindvard, tarziu.
Explicatia pentru care s'a ajuns a se face siimAnd-

www.dacoromanica.ro
 168

turi, toamna, iar, In primAvarA, timpuriu stA In In-

troducerea culturil porumbului.
Mai departe : Vin n'au adecA teranii ; beau pu-
tin vin, vinul fiind al Domnului, al episcopiler, al
boierilor, cari, ei, aveau vii vestite. Pe vremea aceasta
nu erau Odobestii, Nicorestil, ei numai Cotnarul. lar
vil In al arä de regiunile de deal propriu-zise, vii
care s'au Inmultit mai ieri atAt de mult, Inat a
trebuit O. se legiferew In contra lor, nu existau.
Se bea foarte mull mied, ca unii ce au miere
multA". CAci toate regiunile cuprinse Intre dealuri,
toate poienile din codri, asa de multe atunci, poiene
pline de flori, cuprindeau prisAci. Moldova era una
din tenle clasice ale apiculturil, i proverbele a-
ratil ce importantA avea ea In viata de odinioarA.
zicea de cineva a e plin de bagAtie si de alte da-
runt ca un stup".
In ce priveste vitele, Graziani spune, In scurta lui
descriere a Moldovei, care ar trebul tradusA
prinsA si In cArtile de cetire: Necrezut de multe sint
vitele: se plui ate doisprezece boi la un plug... E
pdcat sA se tale v4ei. Deci din'Moldova se scoate acea
multime de boi din carnea eNrora nu se hrAnesc nu-
mai locultorii Ungariel i ai Rusici, ci i ai Polo-
niel, Germaniei, ba Ong. si Italia, mai ales In Ve-
netia." Venetienii li. zic acestor boi: boi unguresti"
precum grAul nostru trecea, p4n.4 mai dAunAzi,
mAcMAndu-se la Pesta, ca grAu unguresc". ,2In_ fie-
care an se fac sapte iarmaroace de vite in Mol-
dova, la care tArg-uri de vite vin multi n.egustori."
Vitele se adunA pe ampii lntinse, unde sAnt i mii
de bol. Trei zile se IntrebuinteazA pentru a se ho-
tArft de negustori pretul", pluä ce se rupea pre-
tul", cUm se zice. Pretul Intrece rare ori trei gal-
beni de vitA. In ateva ceasuri se vinde toatA multi-

www.dacoromanica.ro
 169

mea de hoi... De la acest nego an raare castig bole-

Domnul Insusi mai mult din aceasta se
Imbogateste, caci i el vinde In fiecare an multi boi
de pe mosiile lui." In Italia chiar se incearca a
trece boi grasi. Am vazut c Alexandru Lapusneanu
indea foarte multi porci, mai ales porci, dar despre
aoestia izvórul acesta nu pomeneste nimic.
Privitor acum la obiceiuri, pentru intaia oard da-
tini ale poporului nostru, datini cu care se ocupa azi
folklorul, o stiinta noua, creata in vremea contem-
porana, sant insemnate Intr'un izvor strain. Se vor-
beste In Sommer de fratia de cruce". Era un obiceiu
din dele mai vechi, potrivit ca care se proceda s't la
sc.himbarea de sange, dar Sommer vorbeste numai
de obiceiul de a inghiti o bucata de pane in forma
de cruce.
Se pomeneste In ace.st izvor si de notiuni de drept.
Nu este drept scris", spune Sommer, 2,Ci totul
face dupa placul Domnului, judecandu-se dupa obi-
ceiul pamantului", care e extre.m de vechin, pert-
tru ca-1 cunasc i regii Ungariei In hotararile pe care
le dau prin veacul al XIV-lea. In datina de atunci
nu se judeca 1=111, ci buna credinta a acelui care
facea o declaratie. Fiecare aducea un numar de ju-
ratori, cari deelarau a cunoaste pe para.§ ca om de
cuvant, ca unul pe cuvantul caruia se poate pune te-
meiu; partea cealalta avea Irisa voie sa aduca de
douà ori mai multi juratori", cari sa spuie
din potriva, al lor este un om atat de vestit prin
buna lui credinta, Inca once asertiune a lui trebuie
crezuta. Dar avea dreptul, la randul lui, eel d'in-
taiu sa aduca de doua ori mai multi martori, si tot
aa pana venia momentul cand unul se dadea In-
vins, ne mai putand sa aduca, fie prin legaturile
re prin conruptie, un numar dublu de opa-

www.dacoromanica.ro
 170

nenti. Dacd era cineva despoiat, ceia ce se Intampla

des negustorilor, el cerea despdgubire acestea
sant represaliile, de care am vorbit , de la aeel
pe mosia cdruia a fost jdfuit, ori din ddrile targului,
satului uncle a Tost fdcut furtul. Un fel de represalii
In interior : o lature foarte interesantd represaliile,
care si la noi erau de un obiceiu curent.
Toi aici se arata cat de aspre erau osandele cu SU-
ferina trupului. Tgierea ndrii drepte, de dare cd-
Mu, era curentd. Deci, in afard de suprimarea Ore-
telui despdrtitor, se opera si prin extirparea ndrii
drepte. $i se adauge: cu astfel de obiceiu Isi in-
semnau ei si pe aceia despre cari se credea cd, fiind
de neam domnesc, trqgeau nddejdea sd iea Scaunul,
616 nimeni care ar fi suferit o slutire trupeascd nu
se primeste la aceastd cinste."
Graziani spune, 1ntocmai ca i Reicherslorfer, cd,
In general, cdsdtorille n'aveau nicio trdinicie, Barba-
tii desfac cdsdloria pentru cele mai neinsemnate
cause": n'au decat sd trimeatd nevestei stire cd nu mai
vo:esc sA trdiascAlmpretuid Cu dansa, i sd. dea Vi tieriei
doisprezece dinari". Am gäsit pentru secolul al XVII-
lea astfel de scrisori. Cdsdtoria o putea desface
batul pldtind nevestei doisprezece dinari. In 'Sommer
se expune lucrul mai pe larg: Despot a ctiutat sd
starpeascd obiceiul acesta, el, bun crestin, protestant,
om de randuiala stricid, de si a Mat o fatd in lea-
cu o tiitoare grecoaicd, si s'a pornit dupd el o
persecutie a Armencelor din Suceava care tre.buie
fi f6st putintel In legAturd cu obiceiurile Domnului;
dar fatd de altii era foarte aspru. Se 1nrddIcinase In
Moldova acel obiceiu, pe care-1 au si astdzi ca lege,
ca femeia dojenitd ori, in casul eel mai rdu, putin
bdtuid sd. aibd voie a trece in altd cdsdtorie." Acum
partea oealaltd: Dacd ea era In stare a pldti bdr-

www.dacoromanica.ro
 171

batului a treia parte dintr'un galben, prin care sd.

ardte cd femeia iese din puterea bdrbatului."
Si, pe urmd, se adauge ed obiceiul era asa de rás-
pandit, Inca 1-au fost primit i Ungurii i Sasii
eari locuiau In Moldova, si episcopul socinian Lu-
sinski, venit din Polonia, lud mdsuri pentru a- opri
mdcar pe ai lui de la ace,astä cdlcare a bunelor mo-
ravuri. Cdci Sommer pomeneste cd la Trotus unul a-
vuse patru neveste, dar si ea patru b.drbati, i toti
erau in viata. Episeopul a vrut sd iea mdsuri, dar
targul Intreg s'a ridicat, cerând sä nu-i supere pe-
crestini. Lusinski a fost spit s. aprobe.
In alte casuri Insd Domnul fácea ca stricdtorii de.
cdsatorie sd lie adusi Inaintea lui: Inteun singur ceas-
a Mat sese dintre dânii. Ameninta si pe boieri
dacil i ei fae asa, n'o sd-i sufere.
In sfarsit, avem la acesti doi scriitori sari intere-
sante despre oastea de atunci.
Iatd ce spune Sommer, dui:4 ce vorbeste de lup-
tele, foarte dese, cu Tatar SAnt niste oameni
Inalti, tari, apreciati. la rdzboiu. Au suliti foarte
lungi, scut, sábii rotunde, buzdugane cAtiva, cei mai
multi, seeuri." Deci sabia rotundr ea, In chi-
pul de la Curtea-de-Arges al Sfantului Gheorglie.
Mai departe : Cu atilta IndrAzneald se luptd, cu
atata despret de dupnan i credintd In ei, Incât a-
desea cu putine pulen i bat si astiri Intregi ale veci-
Jailor. Au fost supusi de Turci, fiind mai mull sld-
biti de desbingrile lor &eat pentru cd ar fi fost
In rdzboiu."
Socoleala pe care, o face seriitorul In ce priveste ar-
mata, meritrt srt fie pusd aldturea de socoteala, lui
Reicherstorfer. Acesta spune cd pe vremea fui Pe-
tru Rare§ eran 3.000 de curteni, cd Vodd putea sd
ridioe Insd pentru rdzboiu 60.000 de oarneni. Dincoaee
se Iriseamnd 40.000 de oastea Moldovei Lind
www.dacoromanica.ro
 172

In cea mai mare parte oaste de calarixae, caci pe-

destrimea e alcatuità din oameni de rand, fara va-
loare militara. Caii sant mici, i nu cunosc grajdiul;
chiar In mijlocul iernii se hranesc pe camp... si
frang Cu copita lor ghiata ce acopere iarba, de si
sant potcoviti".Supt Despot un alt izvor pomeneste tot
de 60.000 de oameni si 50.000 de calari. Despot Insusi
vorbeste de 40.000 de pedestrasi si 50-60.000 decalari.
Chiar daca am admite exageratii, faptul a mai
multe izvoare dau aceleasi cifre arata ca Intr'adevar
Moldova pe vremea aceasta avea o respectabila paste.
Mai ales important era faptul ca de aceasta oaste dis-
puma Domnul In Iiecare moment. In cateva zile a-
deca se putea s'o strangd, pe cand se vede din luptele
de la 1531 ale lui Petru Rares cu Polonii, care s'au
terminat Cu infrAngerea lui la Obertyn,eat de greu re-
gatul polon putea sa-si stranga armata. Se convoca
dieta, caci regele n'avea nici oaste, niel bani, si In
dieta se punea Intrebarea ce mijloace se vor Intre-
buinta ptr Lru a raspinge pe dusman: meroenari, no-
bilime, chemare generala supt arme; se discuta impo-
situl care trebuia sa se plateasca. Pana la o in-
telegere, deci, o armata asa de sprintena cum era
cea moldoveneasca Ii Indeplinia toate rasturi/e, mer-
gaud si panà dincolo de hotarul Pocutiei, la -Lem-
berg, ande se zice el Bogdan a lavit cu sulita poarta
cetatii, de se cunostea locul. Gaud Polonii veniau In
represalii, la noi, Intr'adevar era o surprindere timp
decateva zile, dar numai pnä oeDomnul Ii strangea
oastea; oricum, mai mare paguba aduceau ai
i,
nostri Poloniei, tarl de mai Inalta cultura, cu orase
bogate, decat puteau aduce Polonii In Tinuturile noas-
tre cu satele rari i ascunse 1.
z Ina un izvor asupra lui Despot a fost gAsit mai de curAnd
biro bibliotecA italianA de un membru al Scolii RomAne din Roma,
propune sA-1 publice.

www.dacoromanica.ro
 XII.

Tenle noastre in a doua junatate a veacului

al XVI-lea

Pentru a doua jumAtate a secolului al XVI-lea izvoa-

rele sfint mai multe si mal interesante.
Incepem Cu acela care este mai putin Intins.
PAnA acum ni-am inchipuit un cAlAtor polo» ve-
»id In pArtile noastre; de astA datA avem a face
cu un cAlAtor real, care a Iost adese ori prin pArtile
noastre si probabil cl stia chiar romdneste, fiind
legAturi strAnse cu lumea boiereascA de la lioi.
Crici In vremea aceasta legAturile dintre nabilii po-
loni i boierii nostri skit mult mai intime deck odi-
nioarA, 0 se va ajunge, la stArsitul veacului,
Domnia lui Ieremia Maya, la cAsAtorii lntre unii
altii: Ieremia-VodA si-a mAritat trei din fetele lui
dupà nobili poloni; una dintre dAnsele a fost acea
Ana Mohilanka, sotie a ti-el bArbati, care a ¡neat un.
rol extraordinar In istoria polonA din IntAia ju-
mAtate a secolului urmAtor, pAnA Intr'atAta
cAnd a mitrit, i s'a pus pe mormAnt o linigA inscrip-
tie latinA enumerând toate defectele care, supt ra-
portul politic, o Impodobiau.
Inainte de aceasta, dad. Polonii nu cumpArau mo-
ii In Moldova, Moldovenii isi asigurau mask In Po-
lonia. Cum, odinioarA, se Ingrijiau boierii din seco-
lul al XV-lea, si mai ales din Intgia jumAtate a vea-

www.dacoromanica.ro
 174

cului al XVI-lea, sd aiba o mosioara in Ardeal, unde

-sa se poata retrage In timpuri grele, tot asa, acuma,
se autau mosii dincolo de Nistru. Una, vestith, care
-se pomene§te adese ori in docurnentele noastre, caci
familia lui Ieremia Movilà a stat acolo multa vreme,
este mosia Ustie, wide probabil chi trebuie sa se
gaseascä si urme ale petreeerii lui Voda, a aprigei
Doamne Elisaveta, a fiu.lui lor, Constantin, si a tu-
turor boierilor si jupaneselor cari-i incunjurau.
Afard de aceasta boierii nostri erau interesati In
toate marile afaceri comerciale pe care la faceau
capitalista din Orient In regiuhile polone, s'i mai a-
les in Galitia. Provincia avea de multd vreme lega-
turi strAnse cu Moldova: la Lemberg exista o subur-
bie moldoveneasca si o biseria moldoveneasch, fa.-
cuta de Constantin Corniact, pe care 1-am mai men-
tionat, si care a fost Van:es-Mare In Moldova si a-
poi. si vames In regatul polon: e zugravit pe zid, in
costumul boierilor de la noi, si se vede pana astazi
bourul moldovenesc sculptat pe acelasi zid. Alexan-
-dru Lapusneanu are o intreaga corespondenta cu
fratia ortodoxa" care exista acolo, la Lemberg, la
Liov, cum i se zicea de ai nostri: e vorba de un clo-
pot si. de cate alte lucruri necesare acelei biserici.
. i tiparul nostru are anume iegaturi cu fratia"
aceasta a ortodocsilor, In mare parte Romhni sau
Greci romanisati, stabiliti chndva si la noi. Chnd am
studiat arhivele din Lemberg, am gasit acolo o serie
Intreagä de procese privitoare la Romanii din oras,
unii foarte buclucasi, cu copii cari spargeau capul
cutarui Evreu liovean, arunchndu-i pietre de pe fe-
reastra. E un intreg capitol de viata romaneasa din-
colo de hotarul. Moldoveil-.

I Despre bisericlie moidovene§ti din Liov vorbeite d. P. P. Pa-

naitescu, In Buletinut Comisiunii Monumentelor Istorice, an. 1928.

www.dacoromanica.ro
 175

CAnd se IntAmpla vre-o schimbare politicd i ba-

menii nu se simtiau asa de siguri acasd, la dAnsii,
ei se retrAgeau la mosiile lor din Polonia, sau se
Ingrijiau sing,uri de afacerile pe care le IncepuserA
Inainte. Asa au f Acut familiile Domnilor Ieremia
Simion Movild, Nistor Ureche Vornicul i toatA ceata
care Incunjura pe Movilesti.
Pentru asigurarea boierilar mai importanti se dA-
duserA chiar acte de cetAtenie polonA. Avem si a-
cum documentul prin care se recunoaste calitatea de
oetAtean al regatului cutArui prieten", care Ina-
inte de aceasta Indeplinise functiuni boieresti pe
lAngA Domn si care, la schimbarea regimului, astepta
sà Indeplineascl din nou aceIeasi functiuni.
MAsura de precautiune nu era rea, pentru cA, In
a doua jumAtate a seoolului al XVI-lea, trei dintre
Domnii moldoveni refugiati In Polonia prieten1 cu
Turcia, pe vremea regelui, de origine ardeleank un-
gureascA, Stefan Báthory, fost Voevod al Ar-
dealului, care avea visul de a Intinde *Polonia Ong.
la Dundre, Inviind un vechiu pretins drept de su-
zeranitate asupra principatului moldovenesc, dar pen-
tru moment fAcea politicA oportunistA In folosul Tur-
cilor au fost tAiati la cererea ceausilor turoesti.
CAnd Stefan Toma, Inloduitorul lui Despot, s'a re-
fugiat la Poloni, a fost Inchis i i s'a tAiat capul, Im-
preung. cu ,dol boieri cari-1 IntovArAsiserA: Motoc
Spancioc; s'a pAstrat i testamentul lor, fAcut cu cA-
teva zile lnainte de a muri. Aoeiasi soartA o avilse
Joan PotcoavA, care se zicea a fi Ion-Vodd cel Cum-
plit, acel care se rAsculase contra Turcilor i ftisese
bAtut, Impresurat la Roscani rangl Prut, 0, pre-
dAndu-se, perise legat de patru cAmile. PotcoavA, ex-
ruia i s'a dat aceastA poreclA fiindcA rupea pot-

www.dacoromanica.ro
 176

coavele In mAnk, un splendid barbat cu ochii i pie-

tele negre, cu talla impunAloare si un suflet cores-
punalor cu aceste daruri ale lui Dutnnezeu, retal-
gandu-se in Polonia, a fost 1nchis, osandit la moarte
executat: s'a pdstrat In doua versiuni discursul,
foarte frumos, tinut de d3nsul inainte de a i se tlia
capta prin care, murind pentra crestinAtate, a-
cusa miselia reglui tefan. In sfarsit tot ca fugar
din Moldova peri acolo Iancu Sasul, fiul lui Petru
Rares cu o SIsoaicA din Brasov, persoanä destul
mandrI i originalA: cronica spune a el se plimba
vara la Iai cu sania cu tAlpi de os.
A fi recunoscut e,etItean polon insemna InsA un
mijloc de a se asigura impotriva intemnitlrii si a
osfindirii la moarte, cAci nu se putea proceda cu un
cetAtean polon ca fatA de un simplu fugar din Mol-
dova, un cetAtean turc", la discretia cererilor venite
din Constantin-opol.
Legitturile principatului muntean, de sigui., sant
mult mai rare si mai puVn importante. Cand i and
vine din Polonia cate un trimis care visiteazA
Tara-RomaneascX; ici colo se mai intâlneste cate un
act care aratA existenta de relatiuni cu acele pdrti.
Pentru curiositatea lucrulai inTltisez scrisoarea-pa-
saport datA lui Nioolae Brzeski, care a jucat un rol.
important in legAturä cu terile noastre prin aoeia cl
a dat o traducere In limba polonl, cu oarecare expli-
catii asupra boierilor i rosturilor terii, a ve,chii c.ro-
nici slavone a principatului: vestita Cronica mol-
do-polonA", tipArità de Hasdeu si pe urmii de Ioan
Bogdan

IAa ceva s'a IntAmplat numai de douA oil In istoria noastrA,

ca strAlni sl prefacl letopisetele noastre in llnba lor. Pe vremea
lul Stefan-cel-Mare. cAnd filca lul, Elena, a luat pe mo§tenitorul
tronulul rusesc, ca sA se invedereze cl e fatA de neam bun, s'au

www.dacoromanica.ro
 177

latà pasaportul:
Io, Petru Voevod" era Petru Schiopul, din
cuila lui Dumnezeu Doinn a toatd Tara Ungrovlahiei,
scriu Domnia Mea cinstitului i bunului prieten,
prea-inbitului pArinte, marelui Zecmot August, mare
Graiu lesesc i litvan i mazur" Mazuria sau Ma-
zovia fdcea parte din deosebitele State ale regelui po-
Ion si peste alte teri i pártile lor de sus, multa
sdndtate i dragoste trimetem Craii Tale, si ca a-
ceasta dam stire Criliei Tale cd a venit un poclisar
(adecd ambasador) al Mdriei Tale criesti, cneazul
Necula, de la cinstita Poartä domneascd a Cinstitu-
lai Impdrat la Domnia Mea, si ne-a vestit de
viata i prietenia i dragostea pe care o are Crdia
Ta aire noi, si a cerut de la noi oameni sd-1 ducá.
la'Stelan Craiul" era pe vremea aceasta Stefan
Báthory, domnul Ardealului, considerat ca succesor
al regilor unguresti, si Domnia Mea i-am dat lui
oameni s6.-1 ducd" acestia se numiau mai tarziu
mehmendari, Si, ¡linda. a Intrebat Crdia Ta pen-
tru mantuirea noastrd, sä tie Crdia Ta cà noi cu
ajutorul lui Dumnezeu santem in viatd i sánlosi,
sd dea Dumnezeu ca i Crdia Ta sd fie sana-
toasd i Dumnezeu sá-ti Inmulteascd zilele j anii
Crdii Tale."
Aceasta este traducerea In româneste, pentru el
actele de Stat se alcdtuiau In timba slavond: limba
introdus analele putnene In letopisetul rusesc, puindu-se pe lAngä
accasta si o lntreaga poveste fabaloasa, In care se arata de unde
vin Moldovenii, de la Roma, cu lupte pe vremea Papel Formosus
intre Roman, de o parte, si Vlahata, de alta parte. Mai tarziu, in
secolul al XVII-lea, cronica lui Miron Costin a fost prefacuta
limba latina pentru Poloni, dar de dAnsul Insusi, care a dat Polo-
nilor, in acelasi timp,cum se va vedea mai pe urma, si o scurta
descriere i istorie a Moldovei $i a neamului romanesc in genere,
intr'o poema si o expunere In prosa polona.

www.dacoromanica.ro
 178

romaneascil nu juca deceit rolul de a da anumite inter-

pretatii. Cand i cand la margenea documentului
von cuvinte romanesti se amestecau In textul sla-
von. In romaneste se scriau insá scrisori particulare,
avem una Incá de la 1521, pe vremea lui Nea-
goe Basarab, vestita scrisoare a lui Neacsu Lupa ca-
tre Brasoveni. In afará de aceasta se scriau in ro-
maneste minute de tratate i instructii pentru am-
basadori. Pentru vremea lui tefan-oel-Mare stim
tratatul de pace cu regele Ioan Albert a fost redac-
tat i romanesle, i slavoneste, i latineste. In sfar-
sit pe vremea lui Petru $chiopul sant o sumedenie
de acte romanesti: insemndri de ale Domnului, con-
tracte, instructii, scrisori particulare, pástrate, prin-
tr'un hasard fericit al istoriei, prin presenta lui ca
fugar In Innsbruck i Bozen. Pe urmg, pentru epoca
lui Mihai Viteazul, despre care o sa. vorbim mai tal--
ziu, numárul de documente romanesti e mai mare,
avem chiar cate un document oficial. In sfarsit se
ajunge a se serie i inscriptiile de biserici In ro-
mlneste, pr.westind o Intreagá literaturá de care,
In treacát, se va mai vorbi aici.
Dupä aceste explicatii venim la cálátorul Andrei
Taranowski, care vine la noi In 1570.
Notele lui de cálátorie sant foarte scurte. El so-
seste prin Nordul Moldovei, prin regiunea pe care
Austriecii o vor numi mai tarziu Bucovina, nume 1-A-
mas si dupd reunirea ei la patrie 1.
inteun scurt studiu, d. I. Nistor aratA originea acestui
nume, care se intffineste IntAiu la sfArsitul veacului al XIV-lea
InsemnAnd pldure de fag". Bucovina" c nespunde astfel, In le-
gAturA Cu un singur fel de copad, cu numele pe care-I poartA
obisnuit Chigheciul de la Prut, din pArtile FAlciiului: Codru,§1 lo-
cuitoriI de aiolo Codreni. De alminteri BucovAt Inseamn1 acelas
lucru: pAdure de fagi.

www.dacoromanica.ro
 179

Cu privira la aceastd Bucovind zice caldtorul:. In

-care pAdure a Bucovinei cu septezeci i trei de ani
Inainle, adecd In 1497, 50.000 de ostasi poloni au
fost ucii, întno singurd de Romdni".
zi,
Aceasta inseamnd Insd lupta lui tefan-cel-Mare cu
loan Albert, cand copacii Intinati", adeca tdiati
Mid la coajd, cazurk asupra armatei polone si o dis-
truserd.
Dupd aceia se pomeneste de Suceava, si in lega-
turd cu ea se aminteste si de moartea lui Despot,
-care se Intdmplase numai cu sase ani inainte. E
vorba si de Tutora, la vdrsarea Jijiei, care va deveni
pe urmd vestitd prin venirea Hanului Tatarilor la
1595, prin instalarea lui Ieremia Movild. Aflam si de
Ldpu,na, putin mai jos, care a ajuns sà fie destul de
importantd: avem acte ordsenesti de acolo, Alexan-
dru Ldpusneanu era din acest targ, prin mama sa,
Ingropatd la mdndstirea R5.,sca.
Din celelalte orase ale noastre, cdldtorul stie numai
Chilia, care acum era turceascd, decrause foarte
mull, ca sà treacd apoi In Dobrogea, Insemndnd Tul-
cea i Babadagul, In drumul 'cdtre Constantinopol.
Se mai, vorbeste de unele lucruri care se Intalnesc
la alti cAldtori, de marile pescdrii ale Moldovei, care
erau pe vremea aceia aici. O intreagd populatie, care
nu arald sd fi fo6t ruseascd, ci româneascd, erau pes-
carii de pe cursul Dundrii pänd In Muntenia, de o
parte si de alta a fluviului, cdci Turtucaia nu e de-
-cat un vechiu sat de pescan i romdni. C'dMorn' ni
spune c In bratul Chiliei se prindeau moruni, la
un sfert.de Zi cale, cu luntrea.
La Intoarcere se noteazd i Cetatea-Albd, Tighinea,
care acum era Benderul tumesc, Intdrit 'de Sulta-
nul Soliman (la Bender s'a gdsit inscriptia de mar-
moil care simile, In legdturd Cu aoeasta, cum a

www.dacoromanica.ro
 180

fost strivitd Moldova supt copitele cailor Sultanului).

Galatea Msä nu mai avea rosturi de varna, ca alta
data, fiindcd toti fugiau de vamesii turci; HotinuI
a folosit foarte mult de pe urma fapiului cà rivala
sa a fast ocupata de Ttu-ci. Tot la intors, calatorul
ajunge la Iasi, care este o Capitala" a terii.
Calatorul iese din Moldova prin Camenita, ceta-
tea polona aproape de Hotin.

Iesuitul Giulio Mancinelli a fost pe la noi intre anii

1582 si 1586, In epoca In care tronul Moldovei era o-
cupat de Petru Schiopul, bunul Domn intfensiv,
matca Tara ac", si de Iancu Sasul, a carui stapftnire
de cdtiva ani a fost terminatd prin acea scend tragicd
de la Lemberg.
Inainte de aceasta frisk' cdteva cuvinte asupra le-
gaturilor pe care le-am avut noi ca acest Ordin al
Iesuitilor i cu Ordinele propagandei catolice in ge-
nere. Am vazut cà aceasta propaganda se lama la
Inceput prin Dominicani, calugdrii predicatori,
pi-in Franciscarti. Rolul Dominicanilor a scazut cu
tolul In timpurile mai noud, dar al Franciscanilor a
rdmas Insemnat. Vechea, lor propaganda se facea pria
frati din Ungaria, bara(i de la barat, dupa slavuil
brat, frate). Italienii s'au amestecat cu dansii In a
doua jumatate a veacului al XVI-lea. In timpuri mai
noua însä, dupd 1600, propaganda se, lacea de alti
Franciscani, veniti de la Marea Adriatica, din regiu-
nile Albaniai si ale Dalmatiei, unde misiunile lor au
avut totdeauna o foarte mare importanta, i cari
Inaintasera prin Peninsula Balcanied pana la Dn-
flare. In Bulgaria ei au &rasa, de alminterea, pentru
propaganda lor un substrat care la noi nu se intalnia:
acei vechi eretici cari se chemau bagomili sau pav-
lichieni, crestini ai Sfantului Pavel, Reichersdor-

www.dacoromanica.ro
 181

fer Inchipuit, un moment, cä eram si noi, In Mol-

dova, tot crestini pavlichieni, fiindca s'a pastrat ceva
din eresia aceasta In spiritul poporului, i cari,
ramasi, de la o bucata de vreme, fara niciun sprijin
fxr6 nicio orientare, si-au, gasit refugiul, din causa
rdspingerii lor fata de ortodoxie, In catolicismul
pauperist, popular, al Franciscanilor. Aceasta explica
de ce Franciseanii au venit din Bulgaria, nu din cau-
sa legaturilor speciale Intre poporul bulgar i reli-
gia catolica sau cultura pe care o aducea aceasta re-
ligie catolica.
Mai ales In seoolul al XVII-lea a juc,at un mare rol
In propagarea catolicismului la noi acea parte a Or-
dinului Franciscanilor care se zicea Observantii pen-
trucà i-au fost impus anumite regule de obser-
vare" morala, ceilalti cdlugari fiind ratacitori, cersi-
tori, ignoranti si de mine ori i cu morav-uri rele.
A fost un timp deci cand Biserica latina din Mun-
tenia a ararnat Intru toate de cea de dincolo de Du-
nare, mai tArziu de episcopatu`l de Nicopol i, de la
un timp, episoopii nu mai residau acolo, la Nicopol,
unde erau Imprejurari grele, ci preferau sä steie pe
lftnga bogatele Curti ale Domnului muntean, In Bu-
curestii cariz In tot casul, nu puteau fi comparati
cii niciunul din vechile targuri mucegaite, pradate,
cazute In saracie din Peninsula Balcanica. Catolicii
bulgari de la Cioplea, din apropierea Bucurestilor,
erau In legatura cu ,propaganda aceasta a Francisca-
nilor veniti din regiunile bulgaresti
In Moldova Insa, Franciscanii din Secuime, cari a-
aveau o Casa." vestitä acolo, la Simlaul Ciucului
(Ssik-Somly6), deserviau bisericile episcopatului de
BacAu, de i biscupul" era acuma In Polonia; ei
duceau o viatl foarte modestl, administrand flrä a
predicA.

www.dacoromanica.ro
 182

De la o bucata de vreme, un alt Ordin, al Iesuitl-

lor, luase asupra-si aspandirea crestinismului si la
pdgani si la shismatiei i noi, ca ortodoesi, eram
cuprinsi intre shismaticii pe cari Biserica catolicd-i
despretuia si-i prigonia, autând sd li mantuiased su-
fletele prin chemarea-i la singura Biseria salvatoare.
Fuseserd Intemeiati In a doua jurnillate a veacului
al XYI-lea, in momentul and catolicismul, atacat de
protestanti, a crezut ed nu se poate apdra mai bine
lmpotriva acestei invaddri a eresiei cdei pentru
ddnsii pyotestantismul era o exesiedocdt prin pro-
elamarea dogrnelor Tata de care nu se Incape niciun
!el de Ingdduintd sau transactie, i prin organisarea
unui corp de alugdri invdtati, capabili de toate fi-
netele i initiati In toate subterfugiile diplomatlei, si;
pe l'Onga aoeasta, stdpAniti de o energie ostdseasca,
am zice, Tdrd pdreche.
Iesuitii, de si avand ca fundator pe un Spaniol,
s'au recrutat mai ales, nu in Spania, aci tempera-
mentul spaniol nu prea e potrivit Cu o activitate de
dibdeie, de ipocrisie, de strecurdri mestesugite, ei
dintre Italienii cari fkuserd scoala Renasterii, cari
trecuserd prin Invdtaturik lui Macchiavelli, cari lua-
serä o parte atAt de Insemnatd la alatuirea diploma-
tiel inoderne, ldsând cele mai importante, adeydrate
si folosiloare rapoarte ca privire la desvoltarea po-
litia. a Statelor de la inceputul epooei moderne..
Preocupati si de eucerirea morald a Extremului 0-
rient,-Iesuitii au mers de prefer-hip, nu In Germa-
nia, capabild sà se apere, nu in Peninsula Bala.-
nick unde era un domeniu al Franciscanilor, ci,
inainte de bate, In regiunile ardelene, polone i ru-
sesti. Pe la 1580 ei aveau o situatie admirabild
In Ardeal, si au Intrebuintat-o cu atilta ldcomie,.
Inal. a trebuit, sd se iea mdsuri impotriva lor, fiind

www.dacoromanica.ro
 183

expulsati, la un monient dat, cad. altfel 1ntreaga po-

Mica a printilor unguri din Ardeal ar fi cazut In ma-
nile lor: avem In Sigismund Báthory, acel care se
credea stapänul lui Mihai Viteazul, de i supt rapor-
tul militar nu era vrednic nici sa-i deslege Incalta-
mintea, asa ambitios, iubitor de glorie, degenerat
incapabil cum 11 stim, tipul tandrului bine crescut de
educatori de acestia cu apueaturi calugaresti. In
Polonia ei s'au putut aciva foarte bine pe Miga. re-
gele Stefan Báthory, care era din aceiasi familie ca
si stapánitorul din Ardeal; el a fost un mare ocrotitor
al Ordinului In lupta contra eresiei sociniane, forma
In care protestantismul patrunsese acolo, 1mpotriva
chiar a protestantismului unei parti din orasele polo-
ne, ca i împotriva orlodoxismului un,ei parti din nobilii
ai cdror stramosi facusera parte din Statul lituano-
rus. Avea nevoie, pe lânga aoeasta, de Iesuiti, nu nu-
mai supl raportul religios si cultural, dar si pen-
tru cä ei adu.ceau o escelenta cunoastere a limbii la-
tine, calitati pedagogice distinse i erau oameni, In
cari, inteun sens, au continuat actiunea
Renasterii, capabili Tiind a da lustru unei ten. Pen-
tru a fi In legaturä cu aceia dintre Rusi cari ra-
maseserd ortodocsi, s'au stabilit, pe king alte Case"
pe care le aveau In Polonia, cu manastiri, scoli, tea-
tre scolare, o Casa" si la Lemberg.
De la Lublin veni parintele Warszewieeki din So-
cietatea lui Isus, care avea misiunea speciala de a
lucra Mire Rusi i Intrei vecinii, tot ortodoc.si, tot
shismatici, cari erau Românii din Moldova. In special
asupra M,oldovei s'a exercitat prin aceasta Casa din
Lemberg o puternicä influenta iesuita. Asupra
Românesti s'a lucrat mai putin, influenta ardeleana
fiind mai slaba, iar de jos cum am spus, venind alta
influentä catolica, a cálugarilor franciscani din Bul-

www.dacoromanica.ro
 184

gana. In sfdrsit In Rusia Iesuitii au jue_at, la in-

ceputul secolului al XVII-lea, un rol extraordinar de
mare, si a fost un moment and Moscova putea
ajunga catolia. Pentru ca sa se opreasca opera de
propaganda, aici au trebuit sfortari mari din par-
tea ortodoxiei, cu greu, salvata de Patriarhul de
Ierusalim, Teofan, care a alergat imediat In par-
tile ace,stea, pe la 1620, i ortodoxia din Ierusa-
lim era mult mai mult deal cea din Constantinopol,
cu atdt mai mult deck ces din Moscova i Chiev
dar, inainte de toate, printr'un Roman, fiul lui Simion
Movila, Petri; care fusese Intaiu Patrascu-Voda can-
didat la tronul Moldovei i Munteniei si se asezase
apoi In calugarie la Chiev, la vestita marastire a
Pesterii. Ajuns Mitropolit de Chiev, Intemeietor de
tipografie, aleatuitor de catechism, creator al unei
raturi rusesti i, prin originea lui aristocratica, prin
le,gaturile lui cu Curtea polona, din cele mai mari
personalitati pe care le-a cunoscut poporul rusesc,
cäci viata culturala a httregii natiuni derivà de la pre-
senta pe Scaunul din Chiev a lui Petru Movila sau
Moghila, a doua zi dupa epoca lui Mihai Viteazul.
Iesuitul care a jucat un mai mare rol i In Ar-
deal i In Rusia a fost vestitul Padre Possevino,
care a fast si un scriitor vestit, In total o perso-
nalitate Toarte interesanta.
Asezati mire Ardeleni, Poloni i Rush de supt
coroana polona, din Galitia si de peste Nistru, langa
Cazacii supusi pe uirma iffluentei Tarului din Mos-
cova, natural ca i noi a trebuit sa primim influente
de acestea iesuite. SAnt Domni din a doua jumatate a
veaeunti al XVI-lea cari au ocrotil propaganda cato-
ha. Petru Schiopul a fast prietenul acestei propa-
pagande: pe ldnga dansul a funetionat multa vre-
me In calitate de camaras de Lapusna, pe urma de

www.dacoromanica.ro
 185

Postelnic, un Albanes italianisat, cu aparentA de no-

NI venetian, Bartolomeo Bruti, trate cu tAlmaciul
ambasadorului venetian la Constantinopole, Cristo-
Toro Bruti, i rudA cu alti membri ai aoeleiasi fami-
rAmasA In Capo d'Istria si In deosebite pArti ale
Italiei. Bruti era asa de bogat, hick putea sd tri-
meatA 6.000 de ga1beni unguresti rudelor.
Acesta a fost sprijinul de capetenie al propagandei
catolice. la noi. Era vorba sA se primeascA stilul nou
Incà de la 1590, Indatä dupä decretul prin care Gri-
gore al XV-lea il impuse, In Moldova; s'a cAutat a
se redacta un catechism românesc, ceia ce nu s'a fa-
cut. Ungurii i Sasii cAstigati pentru propaganda
luterand trebuiau sA fie adusi din nou la catolicism.
Se va vedea ca. si Ieremia MovilA a sprijinit catoli-
cismul, mergAnd In Suceava la biserica catoliel. In
Muntenia Alexandru-Voda, Tratele lui Petru Schiopul,
este zugrAvit asa de un scriitor catolic, autorul nnui
raport italian: Petru-Voda din Moldova, si prieten
al regelui Poloniei, a avut un frate care a fost Domn
In Muntenia si se cherna Alexandru, care a murit la
1577, fiind socotit sfânt, ca unul ce purta ascunsA
supt haina lui un vesmant de cdlugAr de pa.'r de
cal foarte aspru, cu care a si murit1."
Se pomeneste In aoelasi raport- de nevoia unor
cArti unguresti i sArbesti" (aded. slavone) In le-
gAturä cu propaganda catolicA.
Asa fiind, era natural ea Iesuitii A i vorbeasel
de ;erne noastre.
Acum, nu cunoastem tot ce au spus Iesuitii si ce
se pAstreazA In relatiunile lor manuscrise. Este o i-
Tot el spune, In ce prive0e pe Petru Schiopul, cá avea o gar-
dl de 400 de trabanti 0 500 de Albanesi, cari erau catolici, 0 a
fAcut o bisericA de piatrA foarte frumoasA. Cf. Rev. ist., VII, p.
212 0 urm.

www.dacoromanica.ro
 186

mensa arhiva la Roma, a Congregatiei de Propa-

ganda Fide" (Pentru raspandirea credintei"), care
se ocupa de toate provinciile castigate Impotriva pa-
ganilor sau ereticilor. Un inventariu al acestor bogatil
lipseste, si s'au tiparit numai relatiuni -Intampla-
loare, sporadice
In scrieriile parintelui Possevino despre Ardeall- se
vorbeste despre situatia poporului roinânesc de acolo
Este ciliar un pasagiu foarte important In care se
constata existenta unui Vladicä romanesc la Alba-Iu-
lia. A fost o discutie foarte pasionatil. In ce priveste
rostul acestui episcopat. Cativa, printre cari mà nu-
mar, sustin ca Românii n'au avut un Mitropolit re-
siklánd In Capitala Ardealului deeat pe vremea lui
Mihai Viteazul si din causa influentei lui; a1ii, spri-
jiu:ti pe anume acte, dubioase, pretind cá. Inca din se-
colul al XV-lea era un Mitropolit ai Ardealului. /11c:esta
se pare cu totul imposibil, pentru ca situatia Romani-
lor din Ardeal era asa de umild, cu Mata despret e-
rau priviti de oficialitate, Incat un Mitropolit al lor
asezat In Tata episcopului catolic, In Insasi rese-
dinta principilor Ardealului, e nelogic. De fapt, pe
vremea aceia, se faoea In Ardeal printre Románi o
foarte puternica propaganda calving careia i se da-
torete i traducerea In romaneste a o multime de
carti sfinte sau predici i tiparirea acestor carti. In
fruntea Bisericii acesteia calvine a Românilor din
Ardeal era un. superintendent, dar ai nostri nu prea
Intelegeau ce e superintendentul, ziceau i mai de-
parte: VIgdica. Si, de oare ce superintendentul tre-
buia sà aiba legaturi stranse eu. printul, era nece-
sar sa alba un birou" la Alba-Iulia: s'a fgcut acolo,
deci, O bisericuta, care pe urmà a fost transformata

Ed. Andrei Veress: Transilvania (1584), Budapesta 1913.

www.dacoromanica.ro
 187

In biserica de zid de catre Mihai Viteazul. Acesta

este sensul prese.ntei episcopului. Dar el /in era
acolo in ealitate de episcop roman, caci nu represinta
ca episcop neamul sau romanesc, ci era unul care
prin aducerea noastrd la calvinism lucra la desna-
tionalisarea neamului
E posibil ca Possevino sà Ti spus ceva i despre Mol-
dova, Insa acel cam a povestit despre dansa §i a carui
expunere s'a tipdrit este panà acum numai aceL
Giulio Mancinelli.

El vine din Sud, prin Varna, Mangana, Preslavita.

Ce I-a izbit Intàiu, In cale, este ieftinatatea de la flor.
Pentru un aspru moneda micà de argint Toarte
suptire, pe care Turcii o Talsificau In chip scand.alos
dar, pe cand ei platiau In aspri nui, cereau sà fie
plAtiti In aspri vechi, se dadeau cinsprezeee ola;
o gttin.a costa doi aspri i un butoia de vin patru.
Mancinelli Inseamna la Constanta cd mai existan.
Inca ruine din vremea veche de, la Tomis. Se mai
gasiau marmuri mari" aici, i un Turc bogat le
&colea din ruine. Pe urma Mancinelli inainteaza la
bratul Chiliei. Pe aici se trecea foarte greu, fiindcd
bratul era Inomolit, i numai In anume momente co-
rabiile, cu multa. primejdie, puteau,sa se strecoare in
aeeste parti. Alci_a vdzut furci de care atárnau mo-
runi spinteaati, pu§i In protap. In ce priveste pre-
tul, se spune ca morunul plin de icre, cat omul de
mare, costa 60 de aspri. La Ia* calatorul vede co-
loniile straine §i asupra acestor colonii vom re-
veni , compuse din Ragusani, Germani, Unguri. E-
rau §i familii bogate catolice, care aveau pe mormin-
tele din jurul bisericii lor, apoi distruse, blasoa-
nele familiilor lor. Cand se Intoarce, Mancinelli e

www.dacoromanica.ro
 188

prins de Turtuna In locuri grele de la gurile Dunarii

ajunge In pericol sa se Mece. TovarAsii lui de ca-
latorie se roaga atunci de Dumnezeu sa-i erute viata,
fagaduind sA reeladeasca biserica de piatra a SI.
Nicolae din apropiere.
Adaug a la 1565 Giovanni Andrea Gromo da o des-
criere a Ardealului, In care Romanii sant presintati
ca hoti talhari. Alaturi, se vorbe§te de cei 3.000
de calad. ai Moldovei (de toti, 60.000 de ostasi), cu
cai buni i oimi vestiti (300 de cai si 100 de soimi
se dau Sultanului). Se atinge i alegerea Domnilorl.
Un raport de Iesuiti2 presinta o calaiorie la Suceava
supt Ieremia Movild. La Cetatea Neamtului e par-
ealab Hrisoverghi cu fiu care a Invatat la Venetia
(Intors de doi ani; si tatal Intelege italienaste). In
targul vecin, dona biserici, cu un preot catolic
credinclosi sasi. Iii Suceava Voda-i mangaie de pri-
gonirea printului ardelean Imbraca. E un D011111
pios i foarte bland: biserica romaneasca are fru-
moase pictur4 icoane In sala de audienta. Sant, pen-
tru ceva negustori i soldati poloni, dota biserici ca-
tolice. La urma se pomeneste biruinta lui Radu
erban contra lui Moise Székely, acel print de pri-
gonire 3.

Archiv für siebenbiirgische Landeskunde, N. F., II; Rev.

1st, 1, p. 65 si urm.
Veress, Annuae literae Soc. lesu de rebus transylvanicis
temporibus princtpum Bathori, Btidapesta 1921.
3 y. §i Rev. 1st:, VII, pp. 212-5.

www.dacoromanica.ro
 XIII.

Trei cglAtori francesi la noi

Venim acum la alltorii francesi. Avem doi: unlit
In Muntenia, Lesealoppier §i Bongars, §1 altul In
Moldova, Fourquevaux, cari sant aproape contem-
porani.
Sri Incepem cu acesta. Fourquevaux1 era un om
deprins In negocIatii diplomatice, care a jucat un
rol §i In Spania i care, fIcand o cAlg.torie In Orient,
s'a hotArat sit se Intoarca prin Polonia. La Inceput e1
urmeazil deci acelasi drum pe care-1 fAcuse Man-
cinelli, strabIt'and Moldova de la Sud., de la gurile
DunAril, cAtre
Si el Intalneste la guri pesc/riile acelea strapice,
cu morunul citt omul, care formau un obiect de
mare venit pentru. Vistieria turceascd. Pretul unui
morun, cantdrind cat o sarcinA de catar, spune el,
era de doi solizi francesi. Icrele, care se vindeau In
toata lumea greceasa. supusA Sultanului, erau din
pArtile noastre; negotul Ru§ilor e mai nou, presu-
punand relatii comerciale care atunci nu existau.
IndatI dui:a aceasta se Intrd In imensa stepà pe

V. lorga, Acte si fragmente, I. Cf. lorga, Voyageurs fran-

pis en Orietzt, Paris 19_8.

www.dacoromanica.ro
 190

care Tatarii o numiau Bugeacul. Pe vremea ac,eia

nu erau pe aici Tatarii, dar Cazacii, hoti de dincolo
de Nistru, erau, fär. ca pe vremea aceia sa represinte
43 parte din populatia ruseasca. Cuvantul Cazac e
tataresc, Inseamna pribeag" ori, cum s'ar zice cu
un termin engles, outlaw", care se did afara din
lege". Oameni fugiti din Polonia, din Rusia, din Mol-
dova, oameni cari facusera vre-o crima, vre-un pacat
sau cari aveau mari ambitii pe care nu le puteau sa-
tisface in tara lor. In ostroavele Niprului, acopea-ite
de paduri, acolo se strangeau i prá'dau pe once
drumet. Erau asezati la cataractele râului, unde e
mai greu de pàtruns, In regiunea unde fuseserd Intaiu
Ostrogotii. In secolul al XVII-lea li se zicea Zapo-
rojeni,sau i Nizovi. Regele Poloniei se scutura de ori-
ce legatura cu dânii, spunând Turcilor ca pot sí. vie
sa-i execute pe toti, dacä pot; dar, de fapt, aQesti
azaci li erau Polonilor foarte necesari fiindcd-i in-
trebuinta In contra Tatarilor, si nu exista alt mijloc
4e a lupta contra lor decat acesta, Cazacii fiind, anal
la urma urmei, lui fel de Tatdri crestini. $tefan Bá-
thory i-a oranduit puindu-li In Trunte un Hatman,
pe vremea aceasta Moldova, nu numai ca li cunos-
tea calitatile ostasesti, dar Ioan-Voda cel Cumplit a
Tost sustinut Impotriva Turcilor de Cazacii lui Svier-
sevschi: când boierii moldoveni 1-au tradat, acesti au-
xiliari straini aa luptat alaturi de dânsul si 1-au
aparat pana in ultima clipa.
Pe urma, Ioan Potcoava a fost asezat tot de Cazaci,
Hatmanul cazacesc a stat In rândul boierilor Mol-
dovei la Iasi, cateva luni de zile. $i au venit i alti
loan-Voda, precum si un Alexandru-Vocid, un
Constantin-Voda, cari toti erau sprijiniti de Cazaci,
bucurosi ca, In loe de a prinde pe drumetii mai
xari, sa prade o tara Intreaga care-si refacea bogatia

www.dacoromanica.ro
 191

In tinap de cativa ani de zile. Un fiu al lui Alexandru

Lapuweanu, Petra Cazacul, s'a numit a§a, de 0 era
Moldovean, pentru cä fusese sustinut tot de Cazaci.
Si pe vremea lui Mihai Viteazul au jucat un rol mare
In luptele ace,stuia.
Pe ace0i Cazaci Ii Intalneste calatorul nostru, care
li zice les Couzaquis". Ei Taceau drumurile cu to-
tul nesigure. Drumurile acestea, ni spune calatorul,
sant cutreierate In cea mai mare parte de familii care.
locuiesc In carute cu mai multe randuri si care au
In ele pdna §i mori de vant pentru faind. E vorba
deci de Tatari, cari bacuiau In ce se nume0e de cro-
nicari, In secolul al XVII-lea, coquri, cam cum sänt
azi-cdrutele cu care ooboara satenii de la munte cand
merg sä culeaga recolta la §es.
In ce prive0e cetätile de aici, Fourquevaux cu-
noa§te Chilia §i Cetatea-Albd, care aveau garnisone de
Statea In ele un vame turoesc, i erau Inchi-
nate eel putin Chilia unei Tundatiuni religioase
din Orient; 0 Sultana Validè, mama Sultanului, avea
drepturi asupra veniturilor orasului. La Cetatea-Albä
guvernatorul tinea cloud biete galere.
Prin mlätinile acestea era un numar colosal de
tantari. Ii simte calatorul, care §tie §i cand s'a luat
Cetatea-Alba: acum noudzeci i cinci de ani". Acest
amanunt arata ca In localitate se pomeniau vremurile
moldovene0i. Cetatea avea Inca turnurile cele mari,
zidurile duble, §anturile adanci, de moda veche".
C,ea mai mare parte s'a pastrat panä in zi/ele noastre,
cetatea este, cum am mai, spus, cea mai impo-
santà constructie militara din tot cuprinsul
Mari. Mahalalele erau Intinse, Insa. Tacute de lemn,
Intocmai ca i casele din Constantinopol.
Ca sa continue drumul, caldtorul Trances a trebuit
sk se suie In earl cu boj, i cu ele a mers pana la lo-

www.dacoromanica.ro
 192

calitatea pe care o numeste Porcaer", Purcari, cam era

granita 1ntre locul Domn.ului moldovean i teritoriul
Suitanului. Regiunea aceasta", scrie el e put-in lo-
cuild i putin fertild, afard de pdsuni. Vile sant
multe, si foarte ieftene, in aceastd regiune: boi, cai,
oi, capre, i ateste vite le pradd les Couznquis",
hoti goniti din Polonia, Rusia si terile vecine, supt
groaza cdrora trdieste toatà tara, asa Inc& noaptea
trebuie sd stea cineva sà pdzeased tabdra aprin-
zAnd focuri, care erau foarte necesare din causa
adus de vântul din stepd. Imprejurarile a-
oestea de frig i hrand proastà au fdcut ca drumetii
sà se si imbolndveascd. Cu Francesul era si un
Italian i alti tovardsi. N'aveau ca hrand decat pisco-
turi i carne sdratd. Cu bate acestea, fdoeau haz de
ndcaz: Italianul s'a apucat sd joace si comedia lui lia-
na:ad, Arlechino, In stepa basarabeand... Se mai dis-
trau i cu vanatul de pdskri, In Basarabia, In pdr-
tile din spre Orheiu i Soroca, se mai vad i acuin
dropii ldsându-se grele In mijlocul buruieniior e-
norme. In pdcluri erau mistreti i ursi, cari invitau
ei la vândtoare.
Cand s'a trecut pe pamintul moldovenesc, populatia
era mai deasd, i, ne mai fiind primejdia de Cazaci,
se vedeau necontenit sdleni i satence mergand la
targ.
In aceastd tara, spune Fourquevaux, Telele obis-
nuiesc sd pund cununi de flori pe cap. In cardle lor
se aduceau foarte multe oud, i femeile erau atdt de
sprintene ca clAntuitoarele din Spania, care saltd
asa de usor, cä o bale de trandafir pusd In papuc nu
se ofileste, Inca oudle asezate In carà nu se
stricau,
Pe ateste drumuri", zice el Intalnim adesea
doudzeci pInd la treizeci de cdrute laolaltd"sis-

www.dacoromanica.ro
 , 'VT
t.A. .TR oriwiat,
,rt-41-'7-;"(
, 1,4 , rirre..."...'-rA,
wsr_s ni Is.retess, VOW Zu.t.tg ii9X 075,rd
."4,'. . "6"
.:

,.,,:.;, ......,4. ',.,c. ,

.
- - ,,,,..,,,,,!..,.f,.47.,..i.t,,,,Ipr,:!...r...4%I.v.L.t...,..4.,:,,fh,.4.,
I N I) I k: r(!apo ti RA F (..,p . .. ,.',.7. ....;.,;, . - ..77,-,;,irii,.;:.;;;,..,..
,

Avi, _ .,.,, ,...

fi I04,71.0
I, PR I iTo I 1.1
. 4-'4: 1.."1:.-4.4. '..t., .k,S.,. °' - .1. 1Liiel.re 1:11,7, C'VP.:11.: .
1 ;:r4--, .
,
, ,,
-A ..... Is (Me. "

er team' p . rt ''',".:'
ea:,..-it:,...,..,.),--..-,,-tx,,,¡;_.4--,,,...tx47.*44...
..t ..."' ..t41. -2. 17k/ ,v,",...;-1.,.--h".. 1.1e.,.,-,;;Ftt.,...7.4.,,,i7t.il, it, ....&- ..- .:,
In 71.,...,

ir, -
, Iff.R...evikror :ssr'''''.'11",-..".

» eft% _.,-,,r.y.c,..-,

eitiste - t ..-èt' ' ...t,:. d.",i, 1* ii:.;'''

46'l'''''!:-.s
.11--t;:x,,r. &-...1.3..,!';,..
e 1
.fersteserso '1 ' ,, ,.4;2 ,.,,,%J.,,,,- ....."
t ty: i f 1 .,... !.- ',12 1 :;:-. ,
vetAri 4h;/e.' ,
4-
., .,t,t. , ,I , \ t
.

, ''7, i .4.4,*.1
' .'": i- .
i
-; 4,-77-,k*11),` ."-:.::4:-.
iNN ,.,, ,,,,t4,
.

o ,-
_ Pi

T.1.1 - , .

d ,,,
NyZ, 4;1 Xi...W., . '``.t.%'11.' II -

:2'',.......)g)x-rAtt'tf* ''''-
t
tt:
,
: -.-;.' 1.., Ls t: '''i- : A.'"
,..1,....
./.," - . '
(').1k. -'
*y',,q*::"::.1.,. -..-.k : - - .-h-., .:,

l';' ,..,tV17P;.
_. .. ,e1 4-4,9
.
... itt 'et j.
Ì.4, . t
L , V ...S0i . ..) 1/4)... 11-.) \'' ,--..
x .
144
E:41-,, . - 524_ 'A. '''''k . ,
:1 I
., .

"" ti- ,,,,,,,, 4 1c6,.....K.,,,,,,,,'"-

` ':... : f "3,,,.
¡if
.i>.:A.'"):41,t-11),_,
t ,o
t

',-,-,4., 3
.,-
4- \j
'6.4,4,?;,...%'..,*- 1,,' - ." \ '8
:14-,* 3» ik . .4k..-. F, i. - .4 ." '7-1' ,7...... --, -4,0:1, :.\:;.
-: - 4; .4*,''4;k_.--,,,
t - "'.",
, ..-:). '7,.?'.'.,....
-''''''"
1 .
. OA
a.
..
-,
(1'. t.:115
VL.4.41..
.,..tp.,. ..
.4 ,
- *Vr
' 7.t,`
-
.. ..."..

!,:,.: i ,-.4.
..,..,- Et!' .,,A.,...-A:,....,. , ,,,, N:-.:14....4
;IV? t ;--7. .,- , '
4, '
..., , ....,,,..,
,..,,,,- I* > .7;7 ,
..,:$ kJ;

4
',
.:' .
,---:.:,..2
1V ..ii..,» -

..-..,fr ,i '
:' -_,,. 1`,.,,,4
-
.

.
".....A '..-44..,e-5.*+.- .c. .i

. /&.,:i,c3.-1-4r..,s,A
4,r-. -,t,::'Ci'..L.4t.
_ ..,
Z...-;;,..
.,.
...,..#4
'. A
- -,..--
-:." 1.!...1_,` t--',..,.......:z .,......---,.,..
' N'
.4.1
raob
:6.-r:rill
4 :4w Ak.,,,,,AV 1 ',.. ,...i, '04 4,,,",,,, )-
:,- -7.r-1,- -
.....!,,t..2,;-,.........4,".....,..,___, ......--. .......,_,
=' - N, s. ,
1...:9' "I. -;.. , - o 0-, it,- :-,..'s ., 41-
...* .S; t.,:.0.1 '
.::,..? .# '.%:
..:1,1, -67
,...,,,L:i. 4;,:.!;i1 , v
,, 0 .
tr.

,. -Ati-7....),!: .:h A ft,...i

t *-1 )....------
;---' '' -r--- _ - ...--_,...,,.
7,-alri 'Prf,..."1---L...*. :...
. ., -,... ,
.fr -'-
-t.,...0'k .a,_:
TS.: ,
_
A , '1i- -;x7
1-4 ' ,-- 0..- -
-;,..':., -y 4- 'Pr,..,Ae4 ...-.. ... - '`,... 2. ,
/., . -,1 ....,..,A 4 je.
.,---:--. :t."- .,

, .I

,2,7,
, II

-1--
1
ad
:

's., 2 '",,Ya :!..

.,,,,,,, .. '624,

.:
. ,-, ...t.. 4.,\:.
'1 ....,..t,.., i . IS. 91;I' v. 3_ li/: .m
--.,..-:..., -11
.,,..
-,..,..*..
________:-..-- ' ,
..
4 9,
.;a-At..t.
.

1 r- '',..' ' .. . '

$

"V"'
.
,

4. c -)
' W
prr...tIteNI f.7.0..,21.1...1 k.teol
1,.../...., ro.m.... Pfts.t, itir 1,-,.. espy,
.* 'I1i
!
r;&.0 1.
.
;,o -

'. 2 -' t 1/ \V-r.,,,..

CD
1

`SS, 4.4.
, .i..... t.
i +3, .:),..wele din r-. A...n.4. . ...i% .4.9 .. -a/41w .
st
.1,4..,.Y............1.47 i.......,1. r...,...
0 -
t
.
Ve.1,1014-i

n.1,4
4 11,....,...
.1........., . r".
,
' A,P.4
. 1,1.
t11/ /III * 1,er
_

"r
t ,t7N ., y fm4at...
JAM,
4kis. P-ä... .. - JeeS

t...!.
. i 411 '.
-'
t T Ito -1.4
' r..1.1 /c. 7 s:.41:4141±.:meeretirt-;.--':
'

Harta lui Constantin Stolnieul Cantacuzino aclausa la opera lui Del Chiaro.
www.dacoromanica.ro
 193

temul de a aldtori In caravane de frica hotilor;

fiecare era cate o fall. Veniau de la tdrg. Erau foarte
frurnoase, färä gAteald, cu cumuli de flori In Or,
ca s. ardte ca'sant Incä de mdritat. Am cutupdrat de
la ele lapte, -prepelite (des caillcs qu'elles appeloient
en leur Wipe perpelissa"), oud, de care une ori e-
rau pline cardle rank sus, 0 ele erau wzate In
vArf, pe care mergeau ei, se sprijiniau pe ele f arä
sä le sparga".
AjUns la Ia0, Fourquevaux vede unde locuiau
mdndstirilor; erau mAndsiri Toarte multe
Ti g ani i
In proportic. 2.000 de case tigAnesti dAdeau
dajde Domnului. Se face oarecare confusie intre Im-
brdedmintea Româncelor 0 a roabelor tigance. Pe a-
tunai cela ce meral sd. 'fie relevat Romdncele
din mahalale purtau costumul de la sat, cu pleptd-
ndiura Malta, cum se vede acum la femeile ungu-
roaice din Tinuturile de =racy, in judetul Roman
In special, si care se Intdlne§te, Imprumutat, §i la
Rutencele din Nordul Bucovinei i Basarabiei.
Se mal vorbeqie de casele foarte §ubrede ale came-
rtilor de rand, de Curtea doraneascd, cu oarecare
in15.11§are, fiind fAcuta de piatrd. Drumetul a vdzut
0 pe Petru Schiopul and audientd. Ducele Mol-
dovei", poveste0e el, (Mica audientd, cu mdretie
maiestate" (avec grandeur et majesté). Lang (Matsui
stAtea Bruti, care-i adusese scrisori din Constantino-
Domnul era pdzit de trei, patru sute de soldati
unguri, cari paarld sdbii §i halebarde. StAteau dor
ate doi pg.nä la umbrarul supt care std. Vodà. E ase-
zat ; dreg,dtorii Ii stau In preajmd. Pard0 vin la
el, de oriunde, se opresc In fatiti i, ingenunchind,
Ii vorbesc. Pare cd asistdm la o scend din evul mediu:
Ludovic cel SfAnt judecand pe Francesii veacului
al XIII-lea supt stejarul de la Vincennies.

www.dacoromanica.ro
 194

I se oferg. sà visiteze Curte; care pentru un drumet

din Apus nu Inseamná." mare lucru. Era din lemn,.
ca i casele boierilor, si cu foarte imtina piatra,
r6.u. asezatd". Petru chiopul, de alminterea, avea
vadA In posesiunile austriece i allfel de locuinti, dupà
fuga lui din Moldova, la 1591, la Tulln, la Innsbruck,
la Bozen, dar, cu gandul la Arkia Moldovei sale Ina-
po:ate, el era sl moard de dor supt binecuvântarea
cald5. a soarelui din aceste pdrti vecine cu Italia,
unde-i era menit odihneascg. oasele.
CN.11.orul stie despre originea noastrà romanä, i el
recunoaste i latinitatea limbii, m5.car In parte, aci
avem elemente italiene, slave, grecesti, turce§tisi
multe altele".
Tara e foarte bogatl, pAmAntul negru; helesteie
sAnt pretutindeni."
Plecand din Iasi, cu trate In Polonia care nu fura
achitate, se dà o cArutl usoarg., cu un singur cal
pentru un singur om, cum au fost cgrutele
postä de mai tarziu, cu care atatia calAtori au
fost scuturati, ha zvarliti chiar din ele si suiti
Inapoi.
In bate pArtile cd15.torul nostru a v5.zut pasuni,
pe alocurea pAmAnt lucrat, agriculturà sporadicA
prin urmare. Trebuie trei zile pentru a ajunge la
unde se trece Prutul. Ajunge In sfArsit, la
Hotin, care este o oetate, un mic castel" de Ara-
mid5., !nail.
Una din cele mai neasteptate descoperiri ne face
sà vedem printeun AlAtor Insäi viata din Tara-Ro-
mftneasc6 si In deosebi din Bucure.ti In al fret-
lea sfert al secolului al XVI-lea.
D. Edmond Cleray a gsit la Montpellier un ma-
nuscript, provenit din familia de Thou, cuprinzand
cAlAtoria, care e In. general de o ImportantA deose-

www.dacoromanica.ro
 195

bag., a unui Parisian, viitorul consilier de Parlament

om curios de a vedea lueruri noug, ager in a le
prinde i capabil de a le reda ea mult haz naiv,
Pierre Lescalopier, care a fgcut, numai pentru plg.-
-cerea lui, fdrd Insdremare diplomatica dintru Inceput,
fdrà planuri pioase de pelerinagiu i farà interes de
comert, drumul prin Venetia la Constantinopol (Vo-
yage fait par moy, Pierre, Lescalopier, Parisien, l'an
1574, de Venise à Constantinople"). Descrierea lui, cu
1/rgi reproducen, Intre care paginile care privesc pe
Români, a apdrut In Revue d'histoire diplomatique"
din 1921.
La Constantinopol, ambasadorul Trances se gdn-
deste a-1 Intrelminta pe drumet In proiectul de cd-
sg.torie dintre Stefan Báthory, principele Ardealului,
-viitorul, in scurtui vreme, rege al Poloniet, i d-ra
de Chgleauneuf, din suita Ecaterinei de Medieis, pe
care, asigurd el, regele, Caro/ al IX-lea, obisnuia s'o
numeascd soil" a sa, 'de fapt, Renee de Rieulc,
o persoanla nu tocmai recomandabild, 'care a luat mai
t'arziu pe un Italian oarecare, grdbindu-se a-1 asa-
sinal. Escalopier stiind latineste, ministrul regelui
cdutase a-1 Intrebuinta Intr'o tara ca Ardealul, in
care aceasta era limba curentd.
Dar mai era un scop:1 pe atunci influenta francesa
Undea a cuprinde Orientul. In Polonia fusese ales
rege Iienric, al doilea fiu al Ecaterinei de Medicis;
un represintant al regalitäÇii francese se instalase la
Constantinopol, mide Apusul catolic Intreg era con-
-siderat ea o tara a Francilor eu un Imparat" fran-
oes mai presus de toti ceilalti seTi de State. In Nordul
Rusiei negotul frances pdtrundea Indrgznet. Asupra
terilor noastre, In care era sa se aseze, peste cAtiva
M-lle de Chasteaneuf, l'une des fines de la Royne-Mere, que
le Roy nommoit sa cousine.

www.dacoromanica.ro
 196

ani numai, ca DOMI1, un ocrotit al lui Henric ajuns

rege al Franciei, Petru Cercel, din Tara-Romdneasca.
unde visgtoril se gandiau la colonisgri de Fran-
ces! (I era cu neputintg. ca aceastg inlfiltrare, diploma-
tieg deocamdatg, sä na aibg consecintele ei.
AAA Lescalopier avea i sarcina ca, In treacat.
sgi multdmeascg celor doi Voevozi pentru bineTace-
rile lor Tatg. de France.sii cari treeuserg. din Polonia
In Levant" si sä caute i niste inele pierdute la Mun-
teni de contele de Tavannes, Inteo cglAtorie asupra
cgreia n'avem stiri mai bogate2.
Pe mink trecLid In Polonia, algtorul, devenit a-
cuma un agent al diplomatiei f ranoese, avea sä duel
stiri lui Gilles de Noailles, senior de Lisle, care se
alla la Cracovia.
Asefel el e bine informat asupra situatiei In p`irtile
noastre. Stie cg., la ngvglirea lui Ioan-Vodg. ce! Cum-
plit In Tara-Româneascg, ca 60.000 de oameni,
ambasadorul frances stgruise pe lângg. atotputernicul
Vizir Mohammed Socoli pentru reasezarea In Scaun,
prin interventia militarä turceasck supt conducerea
beglerbegului Rumeliei, a lui Alexandru-Vodä cel
izgonit1. Aceasta pentru cà Henric al Poloniei era In
conflict ea /oan, din intetirea vestitului aventurier
Albert Laski, îndemnätorul i ajutatorul, apoi dus-
manul lui Despot cel de o saing cu dilnsul, care Laski
nu voià numai sä i se restituie Hotinul, usurpat'
1 N. forgo, Histoire des relatiOns entre la France et les Roll-
mains, Paris 1917.
2 Remercie ces deux VaYvodes de leurs bienfactz aux François
qui avoient passé de Pologne au Levant et une creance de quel-
ques bagues volées en Walachie au sieur comte de Tavannes.
S Ce qu'il avoit fait et moyenné avec Mehemet-Bassa en fa-
veur d'Alexandre, VaYvode de Valachie, chassé par Juan le Mol-
da re. auquel il avoit procuré le secours du beillerbei de la Gréce,
qui l'alloit restablir.

www.dacoromanica.ro
 197

de Moldoveni, .,pretinzánd cg. era In hotarele Moldovei

cg. Laski nu Tg.cuse omagiul". El se afla la Paris,
de mide, In legáturg. cu planurile lui, bine cunos-
cute, de Domnie româneascg, °feria pentru tronul
mantean 10.000 de galbeni crestere la tribut, pe
langg. darul In valoare de 200.000 alii, pentru Socoli
Incd trei Pasi 1. Cunostintile Parisianului merg
chiar asa de departe, Incát stie i /ocul unde, dupà
lupta dintre loan i Alexandru, acesta se reträsese
cu 10-12.000 de oameni, asteptând pe Turcii be-
glerbegului: schat Joane,stschte", satul Ionesti (?),
la Dungre, de sigur In raiaua Giurgiului, De altTel
la ambasadarul regal, episcopul d'Acqs, se presinta-
sell solisi de la Alexan.dru, care voià sa-si rdsbune,
si de la loan Insusi, care dAdea explicatii: ambii
se arátau gata sä fie la Poartg. Intr'un an pentru a
se judeca acolo cearta dintre
Drumul 04 face spre Ardeal, unde negociatiile
pentru cgsátoria francesg. urmau., Intre omul printului
agentul Trances se vorbia Turcilor, pentru a-i
-cAstiga la proiect, de posibilitatea amenintátoare a
unei cásátorli dintre Báthory si o Tatg. a Habsburgului
de pe tronul german, In továrásia solilor acestei
teri.
Dungrea se trece pe la Rusciuc, cguruia i se dà
numele romlnesc de: Rusi; tárgul era locuit si de
Turci nu numai de Bulgari. Aici se Inseamng preturile
çi echivalenta monetarg.; un cal costä dougzeci de
galbeni sau o mie de aspri, galbenul valoránd cinci-
zecilaizeci de bucKti din mica monedä de argint,
adesea falsificatg, a Turcilor.
La 6 Iunie Parisianul trece prin vad, unde e cer-
Le Walaque lay avoit usurpes, pretendant qu'ils (les chasteaux)
etoient dans les bornes de Walachie et que Laski ne luy en avoit
faict l'ho m age.

www.dacoromanica.ro
 198

cetat ca s. se vadg dacg nu duce cu dânsul sclavi

cre*tini fugan. Aflä pe malul stang un sat tur-
cetc", ea multi Romani In el; din oetatea veche
Giurgiului cgci nu poate fi vorba de altceva
aflä numai un turn pdtrat, despre care i se spun lu-
cruri din care Intelege cg pe acolo ar Ti fost Petru
Ermitul, pe vremea Intaii cruciate
FArä a descrie 1oca1itAti1e intermediare, Lescalopier
presintg. acuma Bucurestii de atund, o adevdratg
revelatie. Orasul e Intgrit, pe vechea lui avezare
din deal ca trunchiuri inari de copac Irifipte
In pgmant, unul langg altul, si legate Intre ele pria
grinzi transversale, prinse de acele trunchri cu
Injghebgri lungi i mari de 'elan"; ulitile Sant aco-
perite i ele Incg de atunci cu trunchiuri de
cop ac" 1
In clipa cand se pregAtia marea loviturd turceascg
Impotrilva Moldovei, ande, In pustietatea seacä de
la Roscanii, Ioan-Vodä era sg fie vandut de boierii sgi
rupt de cgmile, Francesul dig pe Vod5.-Alexan-
dru Intre boierii lui i Turcii ajutorului. Locuia In
cetate, acel chasteau fermé °mire la ville" pe care
nu-1 putem aseza aiurea decat pe Ingltimea de la
Mihai-Vodg.
In trasurg domneascA cu cai Trumosi (coche bierr
attelé) cglgtorul merge la Curte, ca scrisorile de a-
creditare, date din Constantinopol, precum si cu.
allele In care Vodg era rugat sg primeascg bine pe
Gilles de Noailles. In trecerea lui de la Poloni In.
Tura*, Alexandru rgspunde cg Intampinarea va Ti
Gros troncs d'arbres fichés en terre contre Pun l'autre et at-
tachés ensemble avec des sollves de travets fichées auxdits troncs
avec de longues et grosses chevilles de bols ; le pavé de la villa
est de troncs d'arbres.

www.dacoromanica.ro
 199

ca a unui sol al regelui Franciet, caruia vrea sa-i

aduca servicii" (auquel Il vouloit servir").
Palatal e In paianta: cloisonnages de charpente-
rie remplis de torchis de boue et herbe hachée
parmi". Cuprinde o sala mare cu covoare turoesti
cu sapaturi jur-Imprejur, la Inaltime de aproape
trei picioare, ca In caravanseraiuri."1. In Tata por-
tii de Ihtrare sta Voda In jet (chaire). Boierii asteapta
In picioare la distan., precum i satargiii si c,ei cu
buzdugane (plusieurs armés de haches ou mar-
teaux d'armes"); langa Damn sta numai un paj",
un copil de casa, care iea scrisorile si le ceteste
tare. Rgspunsul, aratat mai sus, Tu smut (le prince
me parloit en peu de parolles"). Un talmaciu lati-
nesc, gasit cu greu, ajutase pe calator, care e re-
condus seara cu torte, la casa lui In oras, wide Voda,
care-i daduse si un mehmendar pe drum, trimesese
un bun bucatar.
Orasul, spune el, n'are nicio clddire cum se cade
(aucun beau bastiment"). Ar fi ceia ce e fals
numai douä bisericisi acelea de lemn, dintre care
una saseasca: l'une a la grecque, rautre de luthé-
riens". Casele sant acoperite cu tigle, cu indilä sau
cu stuf.
Tara e pliha de roada. Locuitorii stint coloni ro-
mani printr'un glissement de la lang,ue"
Romani: cezrx du pags se disent. vrags successeurs
des Romains, nomment leur parler romanechté,c'est-
d-dire -romain". Ei vorbesc o liinba pe jumatate ita-
liana, pe jumatate latina, dar amestecata cu gre-
ceste cu vorbe ciudate" (meslée de grec et de ba-
ragouin"). Sint ortodoc.st stricti, absolut contra Pa-
pe& Respeetul pentru Domni, e religios, pomenese

Grande salle tapissée de Turquie, des reliefs tout autour

d'environ trois pieds de haut, ainsi qu'aux carvacerats.

www.dacoromanica.ro
 200

In rugheiunt. Ospetele sant Imbielsugate, si se lidia.

phharul aici dh, cel d'inthiu, cuvinte romdnesti:
pentru Dumnezeu, pour la sanitat de Dnazou",
pentru Vodd, pentru Sultan, pentru toti bunii eres-
tini", pentru pace, pentru ai lor, cu urAri de
mantuire, shnhtate, drum bun si bun Intors, Im-
plinire a dorintilor" (prières de bon salut, santé,
bon voyage et retour, accomplissement des désirs").
In acest timp stau in picioare, tinand sus phharul,
cu gestul larg. La Curte Domnul insusi se aseazh
sigur la o mash mai Inalth, purtand cuca; boierii,
cu capul gol, i-ar fi shrutand picioarele.
Drumul 11 iea Lescalopier prin Popesti (Vopecht),
unde, Inteo cash de terani, era sh ardh Tavannes,
Domnul trimitandu-i pe hirurgul shu. Apoi se ajunge
la hotar, la Bran, de sigur: hotarul e insemnat prin-
te° bard In latul drumului. Garnisona, straja, std
sus, Inteun castel.
In Ardeal, chldtorul aflh. Francesi, pe Blandrat",
Biandrate', Piemontes, care i se presinth de Báthory,
ca fiind François comme moy", pe Normand, care
negocia chshitoria, pe care o strich vestea cà Hernie
a fugit din Polonia pentru a ocupa tronul frances,
vacant prin. moartea- Tratelui. Va veni Indath Gilles
de Noailles cu doi Poloni, in calea spre Dundre. Cu
localnicii se vorbeste en bon gros latin".
Din orase se pomenesc Milesvar", Sibiiul, cu ca-
sede zugrAvite pe din afarh", Deva Alba-
Iulia Insh.si, bouri grand marchant et peuplé comme
une ville". Ruinele antice 11 intereseazd, cum vor in-
teresa mai apoi, pe vestitul Bongars.

De la acest chlhtor Trances, care era un dile-

tant, un turist, trecem la altui, a chrui chldtorie are
un rost precis. E verba de unul dintru cei mai bu-

www.dacoromanica.ro
 201

portanti oameni de stiintI din a doua jumg.tate a vea-

cului al XVI-lea. Pentru Intgla oarä avem a 'face cu
am om foarte invgtat care strgbate tara noastrl. Jacques
Bongars (1546-1612), acLmirabil cunoscgtor al anti-
chitätii a stra'ns laolaltä izvoare privitoare la
cruciate pe care le-a intitulat Gesta Dei per Fran-
cos" (IsprAvile lui Dumnezeu prin Francesi"), cu-
Nântul care a rkmas pentru a fi amintit, de cate ori
este vorba de isprgvile Franoesilor, In timpuri mai
noi, prin Orient. Pe langä aceasta el culegea in-
scriptii. Ardealul pe acea vreme era cunoscut ca a-
vand multe urme romane; sä se mai adauge cä aici
se asezaserd Iesuitii, oameni foarte culti, cari aveau
cunostintä de ce s'a Tost gg.sit In acest domeniu
comu.nicau aceasta i In Apus, creandu-se astfel Ar-
klealului o reputatie speiath.. Nimic mai natural deci
decat cä Bongars a venit In pgrtile aoestea dupä a-
semenea urme.
Descriptia de cglatorie a lui, pe care n'avea inten-
Va s'o publice, constä din simple note, pgstrate intre
hartille ce se aflg. la Biblioteca din Berna. Publican.
Intäiu Intr'o brosurä germang a 'fost reprodusg. In
'vol. XI din colectia Hurmuzaki.
Santem In epoca lui Petru Cercel si a lud Mihnea
zis Turcul", la 1585.
Petru Cercel e fratele lui Mihai Viteazul, unul din
fratii lui, cäci era si un altul care parta acelasi nume
de P6tra.scu ca si tatgl lor, Patrascu-cel-Bun; i se zi-
cea PAtrascu 061 din Cipru. O famine foarte bine In-
Zestratg., unii intr'un sens, altil. ce
fdcut Mihai; Pg.trascu din Cipru a scris o grama-
tick pe care am ggsit-o, sant multi ani de
atunci, la Biblioteca regalg din Dresda, purtand chiar
in titlu 1nsemnarea acelui care a Tgcut-o. Cat des-

www.dacoromanica.ro
 202

pre Petra Cercel, el a avut o viatà foarte zvanturatL

Fusese o bucata de vreme In Damasc, cum spune
Insusi intr'o plange-re a lui, de pe la 1579, catre re-
gele Franciei, pomenind de nenorocirile copilariei
tineretei lui. Reclama Inca de atunci dreptul de
mostenire la tronal muntean, cerand sprijinul regelui
Henric.
Dupd aceia a apucat drumul catre Apus. Unul din-
tre multii pretendenti cari apareau la Curtile occi-
dentale, I:aprumutand bani i rugandu-se de un spri-
jin diplomatic. A Tost bine primit la Curtea acelui
rege Henric al III-lea, om inteligent, vioiu, elegant,
cam stricat, incunjurat de tineri cari aveau acekasi
calitati i defecte, vestitii mignons" cu cercelul la
o ureche, de unde i, pentru el, numele de Cereel".
Voevodul roman pribeag a stat o bueata de vreme
In preajma Suveranului trances, care i-a dat la
urma scrisori de recomandatie, cu care merge la Con-
stantinopol, unde ambasadorul trances de G-ermigny
l-a sustinut, din ordin si din aplecare. Din nenorocire
n'aveau bani, nici ambasaderul, nici .pretendentul,
nu se gasia cine sa-i Imprumute, nici pe unul, nici
pe altul, i acolo lucrurile nu mergeau f6rx bani.
Cu toate aoestea Germigny continua staruintele sale,
In cele din urma, Petru ajunge Domn al Terii-Ro-
manegti. Venind pe tron, s'a Ineunjurat si el de Ita--
lieni, de Francesi. A carmult asa doi, trei ani, ne-
multamind pe boieri prin partile rele ale guvernarii
lull, ea i prin ce se nemultarnesc oamenii mai usor,
adeca prin partile bune. In acest timp a cladit Curtea.
Domneasea de la Targoviste In stil apusean, a "mpg-
dobit biserica de acolo, a organisat o armata, a varsat
tunuri,din care otarama, cuvulturul i frumoasa in-
scriptie slavond, se poate vedea pastrata ca prin.
minune', la Museul Militar din Bucures-ti. E, vadit,

www.dacoromanica.ro
 203

un Tel de imitatie,fara ca modelul sá fi existat Ina-

intea ochilor, dar din causa acelorasi curente occid,en-
tale, a lui Despot; numai cat ceia ce facuse strainul
In Moldova, facea, de data aceasta, In Munteniaz un
drept mostenitor, resultatul nefiind asa de catas-
trofal.
Cu toate aoestea Petru a trebuit sa paraseasca tro-
nul muntean, refugiindu-se pe urma In Ardeal, Pra-
dat, prins, a bast apoi Inchis In Maramurds, la Husty
de unde a scapat, lasandu-se cu o faille pe fereastra.
S'a dus din nou n Apus, unde fost primit ceva
mai rece decAt Inainte: a mers In Italia, adresand de
acolo scrisori desperate catre Franoesi, cari In:sa nu..
mai aveau aoeleasi dispositii 'fata de dansuL A stat
la Venetia un timp, cheltuind din larg sistemul eel
mai obisnuit pentru a Ti crezut cineva bogat si a gasi
creditori, i de acolo, cu ajutorul Venetienilor, a
trecut la Constantinopol, reincepind uneltirile pentru
Domnie. Fiind Insa tot asa de sarac i fara sprijin
din partea vre-unei ambasade, Turcii, la un mo-
ment dat, l-au suit Intr'o luntre sparta i l-au
cat In apele Bosforului. AO a murit, pentru a rk-
minea neingropat In veci, fratele lui Mihai Viteazul.
Dupa pleca.rea lui Petra Ceroel s'a Imprastiat i lu--
mea straina care-I Incunjurase un moment, toti oas-
petii neobisnuiti cari lineau de persoana lui, Tluturi_
ce jucau In raza trecatoarei lui lumini. A revenit
Mihnea, fiul acelui Alexandru, despre care o martu-
rie, citata lnainte, II arata ca aplecat catre catolicism;
din parte-i, Mihnea s'a Tacut Turc mai tarziu, dar a
luptat Impotriva lui Mihai. Viteazul, pentru tronul
muntean, rivnind sà fie beglerbeg In partile aces-
tea.
Pe vremea lui Bongars Insa, era un tanIr de doul-

www.dacoromanica.ro
 204

zeci i cinci de ani, i amintirile lui Petru Cercel nu

se ImprIstiaserà.
CAlatorul porneste vara din Brasov, cApAtand dupli
cerere scrisori i pasaport cltre Domnul muntean.
Mai avea scrisori de la unul dintre eel mai Insem-
nap represintanti ai Sasilor In momentul acela: Al-
bert Huett din Sibiiu, care-i dl.duse i scrisori cltre
Mihn.ea-Vodl, pe care-1 cunostea In deosebi. Bongars
era IntovArdsit de un cAmdras al lui Vodl, care ve-
nise In Ardeal pentru cump6raturi, Guile1m Walter,
foarte probabil rudI cu alt Walter pe cared vom In-
Intalni pe vremea lui Mihai Viteazul, tradu.chnd cro-
mica romAneastà a LogdfAtnlui Tudose despre cei
ani de Dom.nie ai acestuia i dandu-i o
formA mai potrivitä gustului oetitorilor din Apus.
La Brasov, Inainte de a pArAsi orasul, el porneneste
de balciul de Vineri i SâmbAtA, care se tinea in ()-
raw" acesta.
Ni se spune el la aceI bAlciu se Intllniau negustori
din orasele noastre; i vin" ni spune el, si oa-
meni din Muntenia si Moldova". Probabil cei din
Imprejurimi, i, pe lângl acestia, oaspeti Intamplà-
tori cari se glseau In oras : atatea Tamilii boieresti
refugiate, ambasadori, curieri.
Cum era balciul acesta din Brasov putem sä tim,
de altfel, printr'o icoanä care s'a plstrat si de pe care
43 copie se glseste la Academia Românl, represintând
pe aodla din Brasov In veacul al XVIII-lea, cu

Terminul de Mau" vine din ungureste, bucsii", care in-

_searnna pelerinagiu ; iar terminul corespunzAtor in Moldova, iarma-
roc% din Jahrrparkt" al Sasilor; noi mai avem i alt termin InsA
pentru asemenea adunAri, i anume nedeie", care vine de la ,,ne-
,delia", ce Insearana slavoneste Duminice. Se mal intrebuinta
..cuvAntul tare in acelsi sens,

www.dacoromanica.ro
 205

teni de ai nostri, Imbracati In costumele lor pito-

resti, cu calugari, preoti, boieri In acest cas pur-
land costumele epocei fanariote, Cu negustori sasi;
tot Telul de lucruri sant expuse, de la icoanele i cru-
cile pe care le vindeau monahii pana la produsele sa-
tenilor si la obiectele fabricate de Sasi, ca toatele
expuse In corturi sau, cum se mai zicea, satrel.
Fiindca Bongars trebuia sa paseasca Inteo tara cu.
totul necunoscuta, cu privire la care umblau tot felul
de legende uratedie wilde Walacher a dusmanilor
nostri din vremuri mai nouaera In mintea mullor
Mori, cu mai multa dreptate, si pe vremea aceia,
Bongars luase scrisori de la Sfatul Brasovului
i catre Marele-Vornic al Terii-Roma- catreMihnea-Voda.

nesti, Dimitrie. In acelasi timp, fibula se cere o

carte de drum si de trecere" la Bran, el se Ingrijeste
sa aibd aceasta
Face drumul pe la Rasnov, una din cele mai ve-
chi asezari din pal-tile acestea, Rosenau, al Sasilor
Indoiald n'a dat Rasnov, i trandafiri a.sa
de multi In partile acelea de munte nu se Intalnesc
ca la Cazalacul Bulgarilor; de altfel poate cä gradi-
aria persana nu adusese Inca trandafirii, al caror
nume nu e romanesc, ci greoesc (treizeci de foi").
Calatorul af15. la Bran castelul, care oferia si un a-
da'post drumetilor. Se arata cum era pazit hotarul:
o parte din garnisona iesia dimineata, alta parte
seara pentru a strajui eran doua schimburi. La
o leghe dincolo de (Bran e hotarul, Insemnat cu
cruce. $i, deci, pe langd crucile care se ridicau ca
sa se Insemne local unde se savarsise o crima
sau se petrecuse un eveniment istoric, era si crucea
de hotar. In Moldova, adaugim, pentru hotarul mo-
7 SatrA", la Inceput, n'avea niciun sens tigSnesc ; acela dintre-
dreg6toril Doamniei care ingrijia de corturi se Lhema Satrar.

www.dacoromanica.ro
 206

huer futre sine, ca i pentru. hotarul terii, se in;

trebuinta nu crucea, ci asa-numitii boari, niste stane
ie piatrg, pe care, xnai bine sau mai rgu, era schitat
un bour, care se Tdcea une ori si din lemn; când era
vorba de o noug hotArnicie, se spunea c. s'au mutat
bourii".
Dupg oe s'a trecut granita, se face coborasul pe la
Piatra-lui-Craiu. Nu existau, fireste, soselole, pe care
Apusul Insusi le-a Intrebuintat abia in secolul al
XVIII-lea. Drumul era foarte greu. Trgsurile, care
pe vremea aceia se ziceau sau reidvane, cu un ter-
rain slavon, sau cocii, termin unguresc-nemtesc (Ku-
tschen"), sau hintae, cuvânt tot unguresc,trIsurile a-
cestea se coborau cu funiile, ca la mAngstirile
pe stin.cg din Tesalia, de la Meteore, sau la Muntele
Sinai.
Cu cargle se trece apoi Dâmbovita, la vad. Dru-
mul se Meca foarte incet din causa greutgtilor extra-
ordinare pe care le °feria. O noapte o dormise cd-
lgtorul la Bran, o alta o va petrece intr'un sat pe Ia-
lomita. Pe drum, Bongars vede cetatea lui Negru-
Vodg, care se pomeneste si cu ocasia retragerii lui
Mihai Viteazul dupg lupta de la Ckluggreni.

Ne oprim pentru a spune, In ce priveste pe Negru-

Vocig, cg vechea pgrere cum cg principatul muntean
ar fi fost Intemeiat de Radu-Negru-Vodg, este cu
totul gresitg ii foarte târzie. Radu se bucurg de la-
ceastg favoare de a fi fost considerat ca Intemeietorul
principatului pentru cl a fost acel Inaintas al lui
Mircea care a contribuit esential la facerea mgnAstirli
Tismana i cginggrii cari ei au dat intgiele anale
muntene, cum cei din Putna au dat pe cele d'intgiu
ale Moldovei, au pomenit pe eel mai vechiu Domn pe
care-I stiau ei, flcandu-se o confusie futre Radu, clover

www.dacoromanica.ro
 207

dit documentar Inainte de Mircea, si un Inchipuit

Radu din secolul al XIII-lea. In ce priveste pe Ne-
gru", e Neagu, Neagoe Basarab Insusi, care, tot
fiindca a fa.cut o mare manastire, cea de la Argmy
unde iaräi s'au scris, Tara. Indoiald, Annie, a trecut
In cantece ca i In legenda populara i In nomencla-
tura determinata de acestea. Cum In Moldova toate
lucrarile mai vechi, mai .frumoase, mal impuna-
toare erau puse In sama lui Stefan-cel-Mare, tot asa
aici ele se puneau In sama lui Negru sau Neagu-
Neagoe. La Inceput, pe la sfarsitul veacului al
XVI-lea, se zicea numai Negru-Voda: ideia unui Ra-
du Negru e mult mai recentd.
Noaptea urmatoare, Bongars e gazduit la Targo-
viste. Cum era orasul atunci, se va vedea Indata din
calatoria Italianului Botero. Aici, la Targoviste, ti-
neau ospatarie pentru strainii catolici, hind Inda-
toriti la aceasta prin datinile lor, asa cum se obisnuia
si la manastirile noastre, Franciscanii, de multa vre-
me asezati In ora i carora lumea li zicea barati",
de la euvantul unguresc care Inseamna frate" (slay.:
brat. Cf. Baratia, biserica catolica din Bucuresti). Aici
nu era, ca la Campulung, un stravechiu Cloaster"
ca al vechilor Cavaleri Teutoni, din care se pastreaza
Incä piatra de mormant a lui Laurentiu, conte de
Campulung" pe la 1300, ci Franciscanii unguri din
A.rdeal Intemeiasera o biserica mai modesta, deser-
vita apoi de Italieni: am pomenit de Inralnirea cala-
torului italian dela Valle, la Inceputul acestui veac,
cu calugarii de aici.
Pe timpul lui Radu de la Afumati, marele luptatcrr
contra Turcilor, Argesul era un vechiu Scaun de
Domnie, Incunjurat de prestigiul trecutului, dar I)om-
nii stateau mai mult la Targoviste. Daca n'ar fi
fast asa, nu s'ar fi fault, pe vremea lui Neagoe si a

www.dacoromanica.ro
 208

lui Rad, vechea Mitropolie de aid, clddire de toatl

frumuseta, pe care Leconte du Noily a gasit cu cale
s'o strice. RidicatA In veacul al XVI-lea, reparatA de
Br'aucoveanu, era Impodobit6. cu o multime de mor-
minte; o ineununau mai multe turle deck once alt5.
bisericd din tot cuprinsul pg.mAntului romanesc; a-
vea si un pridvor 'frumos, i Infatisarea ei de total
era cu adevArat grandioasa.
Celelalte biserici din TArgoviste, uncle frumoase
aci nu s'a resimtit i aici cutremurul eel mare de
la 1802, ddriimând turnurile, i n'a fast nevoie
se inlocuiasc6 prin odioasele cutii de lemn Imbrkate in
tiniehea i spoite cu chinoros,care dateazA din secolul
al XVIII-lea si al XVIII-lea. Biserica domneascà este
singura mai veche, fiind anterioara chiar lui Petru
Cercel, care o refacu: a fost restauratà de Matei Ba-
sarab si pe urmA mAritg. de BrAncoveanu, iar o ul-
timA reparatie i-a dat, pe la 1790, uncle din picturile
Care se vAd azi.
Aceasta era Targovistea de atunci, Dup5. aeeia Bon-
gars merge la Bucuresti.
Continuandu-si drumul, din nou pe cursul
Franoesul ahinge acolo, uncle, spune el, este
Curtea.
Mutarea Capitalei aici, cu toate cä in acest orAs re-
sidase Radu-cel-Frumos ì, child si când, i alti Domni
de la sffirsitul veacului al XV-lea, a trebuit sA se
facà din nou in veacul al XVI-lea, fiindca p5n5. la
Radu Paisie, pdnA la Mircea Ciobanul, cum am spus,
Domnii aveau legAturi stranse cu Ardealul si de a-
ceia tindeau cAtre munte. Bucurestii, pe vremea lui
Bongars, erau deci hied o Capita15. nou. In deal, la
Radu-Vodl, se vedea bisericuta lui Alexandru-Vodg.,
care a fost prefAcutà pe urnià de Radu, fiul "lui
nea, despre care a fost vorba mai sus. Iar biserica

www.dacoromanica.ro
 209

lui Bucur" e numai bolnita de 1ngropare a caluga-

rilor de la Radu-Voda.
Partea cealalta a Bucurestilor era, cum am vazut,
cu totul noua. Curtea Veche fusese fäcutä abia de
urmasul lui Mircea, Petru-Voda, i fratil lui. Ea In-
semna un punct lixat pe malul oelalt al raului.
Orasul era, de altTel, i dincolo foarte restrans. Pe la
1630 biseriea Slobozia se aTla In camp, si acolo s'a
dat o lupta 1ntre boierii pribegi i Leon-Voda, cru-
cea din curte amintind tocmai de aceasta lupta i arl-
tand locul unde au fost ingropati boierii i soldatii
elzuti In jurul lor.
A doua zi dupa sosirea la Bucuresti, Bongars se
presinta la Divan, si Domnul, care era Toarte iubi-
tor de traini, daca n'ax Ti fost de altceva macar din
causa exemplului pe care-1 daduse Petru Cercel,
pune, prin talmaciul sat; 1ntrebarea, naiva, daca
nu consimte sa Intre In serviciul lui. Ni Inchipuim
ea Bongars n'avea niel pe departe asemenea inten-
tii. In aoelasi timp Insa Tack sa-1 Intrebe un lucru pe
care bietul Invatat Trances 11 uitase cu desavarsire,
anume: ce peches aduce? Bongars nu era ambasa-
dorul nimanui, el venia numai pentru stiinta sa pri-
vitoare la antichitate, si a trebuit sa declare ca nu a-
duce niciun eadou. N'a fost minio suparare: era o
intrebare obisnuita, o simpld datorie de buna-cuviinta.
In schhnb Domnul, cu toate ed nu primise nimic,
aeorda tainul, cad orine oaspete venia la Curtea Dom-
nului primia acest tain. Pentru. vremea aceasta, Ia-
cob Paleologul, o ruda a Doamnei Ecaterina, mama
lui Mihnea, ni spune din ce se compunea tainul sau:
din pane, carne, ggini, vin, etc. Cuvantul tain"
este turcesc, dar Bizantinii aveau obiceiul sa pri-
measea astlel pe calatori, dueandu-i In asa-zisele
xenodochli, oteluri wide strainii aveau toata Intre-
www.dacoromanica.ro
 210

tinerea, de si Apusenii se plangeau de putina hrand

ce cdpItau dupd obiceiul greoesc, oriental.
La 1-iu Iulie Postelnicul se InfAtiseazg. In casa unde
stglea Bongars si-i cerceteazd hdrtiile, care vor fi
traduse de Franciscanii din Bucuresti, prin ur-
mare erau Franciscani si la Bucuresti si de Ragu-
sani, atdt de influenti atunci, Inc:At, pe langl cei cari
tineau vama moldoveneascd In arena, unul din fratii
de' Marini Poli, loan, care era agent politic si supt
Mihai Viteazul, tinea pe Prepia, o nepoará a Doamnei
Ecaterina. i un Marsilies, Barthélemy Bertrandy, era
asezat In tara. Hai-tale acestea se restituie,
o nouà audientd la Domn, ca unul ce nu era amba-
sador, Bongars pleacà a doua zi, cu un pasaport re-
dactat In slavoneste.
I se oferà si facilitAti de cdldtorie: va fi dus cu ca-
rdle domnesti, care plecau la Constantinopol cu tri-
butul i ddrile les carres dominesques pentru
Turci, card acoperite cu stofe tari i pecetluite cu pe-
cetea Vistieriei. Cdci banii nu se numdrau, ci se can-
tdriau dupd un vechiu o.biceiu rdsdritean, Tatarii,
de exemplu, socotiau cu asa-numitele sommi, greu-
tdti din anume metal. Ni s'a pdstrat si o chitantä tur-
ceased pentru plata tributului pe vreme.a lui Pe-
tru-Vodd.
La cardle acestea domnesti 11 duce pe drumet un
Portar, del el avea grija cäläuzirii strginilor. Se
trece podul peste Arges, pe locul unde erau Mug-
renii cäci lupta lui Mihai s'a dat pe podul drumu-
lui mare, peste mlastinile Neajlovului, ca a lui
fan la podul drumului mare, pe Racovdt, dire Vas-
luiu. Se ajunge astfel la Giurgiu.
Aid-era Incà cetatea turoeascd pe care Mihai Vitea-
zul i Sigismund Báthory i inginerii toscani In-
trebuintati cu acest prilej au Mat o descriere asupra

www.dacoromanica.ro
 211

eAreia vom. reveni pe urmA., au cucerit-o la 1595.

La Rusciuc se trece pláltind trei talen i la vamä pen-
tru a se continua cilldtoria, care nu ne mai intere-
seazd.

Acum, dupd calatoria aceasta a lui Bongars, cateva

-cuvinte despre cälätorii englesi cari au fost tot pe
-vremea aceia la noi, caldtori ale clror descrieri ni
s'au p6strat Intr'o culegere de acte privitoare la dru-
murile f acule de Englesi In deosebite regiuni ale lu-
mii, a lui Hakluyt.
John Newberie, Inteá la noi, In 1582, pe gurile
Dunaxii, plätind doua la trei coroane dregAtarului
turc. De la Isacce el trece la Reni, uncle aflI copii
cu cercei de aur, femei ca monede dc argint in co-
site si cutite In brau,Tigani i Tiganoe. DupI ce
pomeneste de ieftinatatea pestclui, el InfatiseazI mai
departe calea lui pe Prut, prin Falciiu la Tutora,
apoi la Iasi, ande vamesul Nicolae Nevridi lua 24
de aspri pe vite i 5 lei, 10 aspri pe butea de vin.
aici se Inseanin Curtea ca Imprejmuirea
gard, helesteul i spanzuratoarea. In fatd, pe deal,
m6ndstirea Socolei1.
Avem apoi doug. Insemnäri privitoare la drumul
pi-in Moldova al lui John, Austell si Iacob Manucchio.
Iatä ordinul pe care-1 primeste Domnul din partea
Turcilor ca s dea ospitalitate calálorilor englesi In
1586f
tu, care esti Domn al Moldovei (al Mun-

V. 1orga, Histoire des relations anglo-roumaines, Iasi 1917,

pp. 8-9; cf. Beza, Papers on the roumanian people and lite-
rature, Londra, Macbride, 1920, pp. 22-3. John Smith, supt
Movilesti, dá numal stirl de luptà ca ale lui Joppecourt; cf. lorga,
v. c., pp. 23-4; Beza, o. c., p. 23. V. sl Lithgow, in Iorga o. c.,
pp. 33-4; Studii fi documente, XXIII, pp. 459-63.

www.dacoromanica.ro
 212

teniei), ci alti °Merl ai nostri cari stdpanitii i lo-

cuiti pe calea pe care se treoe de obiceiu In Mol-
dova (Muntenia), cd. ambasadorul pe
vremea aceia Incepused Inthile kgdturi urmate In-
tre Anglia i Poartd i, dupd primul ambasador,
care a apdrut mai scurtd vreme, Harebone, de care-
vom verbi Indatd, a venit altul, Eduard Barton., care
a avut legdturi Toarte strânse cu Moldova, Intodrd-
sit fiind In afaceri cu anumiti Evrei prefdcuti In su-
pusi englesi, el Insusi finant'and la Poartd. pe Aron-
Vodd, contemporanul lui Mihai Viteazul, i negociind
cu acesta pentru pacea Cu Sultanul, trimetând doi
nobili englesi cari voiesc sd piece In Anglia, pe
Henry Austel si Giacomo de Manucchio, a c,erut de
la Indltimea Noastrd scrisori de liberd treoere pria
stdpanirile noastre, cu o slugd pe ldngd. ei. De a-
ceia và cldm cu strdnsoare voud i tuturor dregAtorilor
nostri celorlalti pe la cari vor trece ca, primind a-
ceastd porand a noastrd, sà aveti deosebità griji
sd Inapt sama sd Tie Ingrijiti acesti cAldtori ca os-
pitalitate In aoest drum al lor, pe bani dându-li pro-
visii pentru ei ci caii lor, asa Incdt sà n'aibd de ce-
se plfinge pe urind de voi. Dad., din Intâmplare,.
ar veni In vre-un loe uncle ar trebui sd se teamd pen-
tru persoana sau averea lor, sd. te IngrijesLi ca ei
sd fie pdziti de oamenii vostri, çi sd meargd cu ei
prin toate locurile de blnuialdiavand tovards'i destuil
Ci sd bagati bine de samd ca ei sl nu dud din
tara noastrd vre unul din caii ce pot In de folos" _

caii erau opriti la export si de Domnii oei ve-chi

si de Turci, ca o contrabandd de rdzboiu. A.soul-
tati porunca noastrd ci dati crezare peoetii noastre."
Cälätoril merg, la 1586, de la Varna la Isaooea.
am Intrat-In Isaocea" orasul se cherna In vechile
izvoare, nu cu numele aoesta, care poate i romd-

www.dacoromanica.ro
 213

nesc si vechiu, In legaturd cu un stapanitor din vea-

cul al XL-lea care se. cherna asa; terminul slav era O-
blucita , si am Intrat In tara Moldovei, unde sant
erestini, supusi Turcilor." Dupà aoeia apuca o cale
cu totul neobisnuita: de-a lungul Prutului, mergand
pe la Falciiu, un targusor cu oarecare impor-
tanta.
Vor Ti trecut 0 pe langa Hui, cu biserica lui Ste-
fan-cel-Mare, pe Draslavat, In fata satului de ca-
tolici Cornil I-.
Calatorii se urca apoi la Prut In sus, ajung la Iasi,
caruia-i zie: -Capitala Moldovei" cdlatorul polon
cu cativa ani inainte zicea numai una din capi-
tale". Si se adauge: unde Petru-Voda, Donmul a-
cestei ten, 10 are resedinta, 0 de la care am primit
mare curtenie, ca si de la boierii Curta sale". Li se
dau pazitori, fara plata., de sigur, si tain, intocmai
ca lui Bongars, dincolo.
Ei se lidicà apoi pe Unja Prutului pana la Ste-
fanesti çi merg la Hotin, apoi la Camenita.
Avem acum çi calatoria, aratata printr'un pasa-
port din 15 Mart 1579, a lui Gulielm Harebone, ara-
basadorul engles chiar, prin aceiasi Moldoira.
Un privilegiu de comert din 25 August 1588 a-
-cordat ambasadoruluil e cunoscut ca tratatul" cu
Petru Sehiopul. Tiparit In Uricariur lui Codrescu,
IV, çi aiurea, el ni-a servit, pe o vreme cand
se discuta dacà tenle noastre au fost provincii tur-
cesti sau ba, daca aveam autonomie sau ba, daca ni
era sau ba Ingaduit dreptul de a Incheia tratate,
In timpul Congresului de la Paris, care botara a-
supra soartei noastre.
StrAmosul e un Husul; nu poate fi vorba de Husiti, cari nu se
dovedesc a se fi chemat asa. Episcopia era sl se intemeleze
curAnd.

www.dacoromanica.ro
 214

Harebone Insusi s,crie asa despre una din cálátoriile

lui: Am ajuns (,cu patruzeci de persoane), la 4
Septembre 1585 In Moldova. Dupá. porunca Sulta-
nului am lost primit foarte curtenitor, de Petru,
Domnul erii, Gre,c de religie"1. Dupd aceia spune
d. a trecut In Polonia, fárà sá dea alte amánunte.
De alminteri si altd datá a trecut Harebone pe la
noi, Tiindcl ambasadorul imperial spune la 22 lu-
lie 1581 cd Gulielm Englesul" a plecat prin Mol-
dova si Polonia la Danzig si apoi In Anglia: lega-
tura Danzig-Constantinopol se Moca pe vremea aceia
pe aici.
La 1587 niste Ardeleni strábAteau Moldova mer-
gand de la Sigismund Báthory, printul lor, In
unde, murind regele Stefan din aceiasi familie,
o moste.nire Oxea cd s'ar putea deschide pentru
ambitios care stápánia In Arde-al 2.
De la Brasov se trec greu muntii spre Oituz: tre-
buie ca toti sá ajute la ridicatul cárutelor, solii sin-
guri, cu cancelariul Wolfgang Kovacsöczy In frunte,
rámaind càläri. Prin noapte adâncá se strábat la lu-
mina faclelor, pádurile de la hotar, foarte dese: un
rá'u iute curge aláturi cu zgomot printre foarte Inalte
stânci. Te-ate nácazurile acestea sAnt Infátisate foarte
pitoresc In latina diacului anonim. Se doarme dup6
putintà, fárd hraná, In mijlocul noroaielor.si In pis-
catul tintarilor. Pe, la straja ungureasa, impotriva
Moldovenilor s't a Tatarilor, se ajunge la Trotus, unde
asteaptá mehmendarii cu obisnuitul tain.
' V Hurmuzaki, 111, p. 122, No, 107; XI, la locurile arAtate in
tablA. Cf. Iorga, in Melanges Bemont, In Relations anglo-rou-
mains i In Istoria Comerfului, L
2 Hodoeporicon itineris transsylvanici, moldavici, etc., Wiften-
berg, 1587; In articolul d-lul Motogna din Revista isioricd, XI,
p. 15 I urm. Cf. si no. 4-5 urmAtor.

www.dacoromanica.ro
 215

Aici autorul, loan Deczy, se crede dator cu notite

arheologice cu privire la sensul cuvantului de Va-
lahie", care nu vine de la Flaccus, ci de la cuvantul
german pentru Italieni: in adevAr aici se vorbeste
o limbä latinA, de si foarte stricatA. Tara bogatA,
bunA de cultura vitei, dar sArAcitA de tirania Dom-
nilor, pe cari storcandu-i Turcii, i ei store pe supusi.
Cale mai bunA 00. la Bacau, unde se trece gren
Bistrita, unul din foarte frumoasele rauri ale terii.
Romanul e pe foarte limpedea" MoldovA., ai cArii
afluenti sant presintati in desordine (e si Oltul, Arge-
sul! ; aici sant i negustori turci. Se ajunge la sa-
tul Aracele", unde a fost odatA i popasul regelui
$tefan. La Suceava, foarte frumos" palatul; i cetate
distrusA: se amintesc Domnii de la $tefan-cel-Mare
la Despot, la Ioan-VodA cel nou, cu atat de tragicul
sfarsit", la PotcoavA cel tdiat la Liov.
Prutul e trecut la Forum Amans" (?) i de aici
incepe pustiul Tatarilor i Cazacilor. Cancelariul
Gaspar Kornis, care era sA fie dregAtorul lui Mihai
Viteazul in Ardeal, pun cinci terani sA condueA am-
basada prin locurile acelea prfmejdioase.

O alta povestire, de Gyulaffy Lestár, mentioneaa

la Suceava peirea lui Despot, inseamnI treoerea pe la
Siretiu, langI raid revArsat, oprirea la CernAutul
plin de Rusi, uncle se iea ca vanal peste 100.000 de
florini pe an: la acel targ al Rusaliilor vede ducan-
du-se 30.000 de vitei in pret de 80.000 de florini1.
SA mai addugim incl un lucru: navigatia. Pe Nis-
tru i atunci umblau. luntri. La un moment dat a
lost chiar un plan, pe care-I gAsesc foarte intere-
sant, de a faoe Nistrul navigabil. Planul de a face
Dupa Monumenta Hungariae Historica, clasa 11, XXXI, p.
20, acelasi, In aceiasi revista, XI, pp. 96-7,

www.dacoromanica.ro
 216

navigabil Oltul e de-abia din secolul al XVIII-lea,

administratia imperiaIA. din Ardeal gAndindu-se la a-
c,easta. Dar planul pentru Nistru e !neg. din 1568, fd-
cut de un Florentin, care cerea in schimb numai sA
i se acorde, dupä aceastä lucrare, scutire,a pe opt
ani a mIrfurilor lui. El e pomenit intr'un izvor,
descrierea Poloniei i p'ärtilor vecine de abatele ita-
lian Ruggiero'.

' In Iorga, Aete fragmente, 1, 1.

www.dacoromanica.ro
 XIV.

Vin altitor italian inainte de Mihai Viteazul:

Botero.
Niciunul din edlAtorii pe cari i-am infAtisat Onä
aciun nu era alAtor de profesie; de data aceasta ve-
nim la cel ea aceast5. calitate: Italianul Giovanni Bo-
tero1, abate a/ mgnAstirii San-Michele in Chiusa, Ie-
suit, secretar al lui Borromeo, si In aceasa calitate
trimis la Paris; mort la Turin la 1617. El a intrebuIn-
tat cea mai mare parte din viata lui anume pentru
alAtorii, de pe urma cArora a strans o multime de in-
formatii foarte pretioase, având doar singurul pkat
cä nu se poate fixa data exactA cAnd cutare sau cu-
tare din §tiri au fost strftnse. Opera Amalie mai mult
ceia ce Italienii numiau relazioni", rapoarte ca acelea
pe care le fAceau bailii venetieni de la Constantinopol.
Dar dintr'Insa putem culege si 15muriri de mare im-
portantl cu privire la starea terilor noastre pe la
1580-90.
Botero, care cuno$ea bine tenle noastre fArl sà pu-
tie cg. Moldovenii sânt
tem stabili cAnd a fost pe aici,
numiti de Turci: Carabogdani, Turcii avand obi-
ceiul de a numi fiecare tail dupä ace]. sapdnitor pe
care-1 cunosteau lntgiu.; de exemplu parte din Gre-
cia continentalà se cherna k ddnsii provincia lui
i Mai multe editii.

www.dacoromanica.ro
 218

Carol, Car1-111; Dobrogea, dupd Dabrotici care ia

stdpanit pe aici, Dobrugi-Ill. In. casul aoesta, deci,
Moldova e dupd Bogdan Orbul, presupusul Inchind-
tor al terii, san poate dupd Bogdan Intemeietorul,
iar numele de cara, negru", pe care cdlAtorul se
trudeste sd-1 explice dupd coloarea Intunecatd a gra-
nelor moldovenesti 1, fiind In legdturd cu designatia
turanied, dupd coloare, a punctelor cardinale 2.
Definind Basarabia In sensul cel drept Basara-
bia este de-asupra Mdrii, unde e Cetatea-Albd",
se descrie MoIdova Intreagd astfa: Moldova este o
tara seasd si roditoare, dar rdu tinutd", mal tenuta"
bund tara, rea tocmeald",spune proverbul ;
care lucreazd aici cat vrea, asa e de mare multimea
terenurilor s'i rdrimea locuitorilor, cari, pe langd
aceasta, sant si lenesi si se bucurà. de lenea lor."
i aiurea el spune cd locuitorii sant betivi si lenesi,
trdind In case acoperite cu stuf.
De sigur explicatia acestei critice sociale trebuie edil-
tatd In aliceva decat in Pldcerea pe care o simt
oamenii de a fi lenesi. Acel care simte pldcerea de a
fi lene§ este fdrd Indoiald bolnav, fiindcd actiunea
Insdsi a vietii produce pldcere si munca pentru
omul sdnAtos este un vesnic izvor de mu/tdmire.
Pentru secolul al XVII-lea aceastd lene" are Insd
o explicatie, care nu este cea de acum, a stoarcerii
puterilor, intretinute cu o branä miserabill, prin sfor-
Orne aliase ale scurtei perioade agricole si fdrd
Indemnul pe care-1 dd posibilitatea progresului eco-
nomic. Pe atunci nu era inca principala conditie a
' Perche fa il formento nero.
2 Cf. suburbiile numite dupa colorí la Constantinopol ce si la
Bucuresti si deosebirea Persanilor turcomani dupai oaia alba" oil
,,oaia neagrau .De asemenea Rusia Alba, Rusia Rosie, Rusia Neagra,
nume ramase dela impartirea teritoriilor rusesti de catre Tatari.

www.dacoromanica.ro
 219

une munci ordonate, care este valoarea economief

pAstrate In formA de capital: tara abia incepuse sl_
aibg. legAturi care sA-i cearA bani. Banul nostru prin-
de a fi cerut pe la anul 1570-80, cAnd tributul tre-
buia sd-1 plAtim Turcilor in monedd, si din acest
fapt a resultat serbia teranului, care nu dispunea de
bani, oricAt de bogat ar fi, fost In lucruri. CumpArA-
turile zilnice s'au fAcut abusiv. Acesta a fost un abus
asamAnAtor cu ceia ce s'ar intampla cu o familie
foarte Waal ce ar vinde pe un pret de nimic sin-
gurului cumpdrator posibil cine stie ce juvaier ve-
chiu pentru cä trebuie, a doua zi, sA rdspundA
unei nevoi care nu poate fi zAbovitA. Pe de altA
parte, caracterul pantehnic al teranului nostru, des-
toinicia lui In a face bate cele ce-i sa.nt de nevoie
era mult mai insemnatä pe vremea aceia decdt a-
cum. Mestesugarii strAini erau putini, iar, ifarA de
dânsii, pe Ungä boieri, pe langä mAnAstiri i epis-
eopli, lucrau doar mesterii tigani robi, cari nu ser-
viau deck pe stApAnii lor.
La l'Arg nu se gAsia mai nianic, cAci targurile,
forma caracteristia. Moldovei, dateazA de pe la 1830-
40. SA se mai adauge faptul cA atunci femeia era li-
bel-A de munca la amp: se zioea rumân" in Tara-
Romaneascd si vecin" In Moldova teranului neliber,
dar niciodatA nu se zicea vecinA" in sens die femeie
neliberA, si o s'ingurA datd am gAsit cuvântul ru-
manA", din gresealA. Când se vindeau mosiile, se
insemnau bArbatii indatoriti la muna,niciodatA insA_
femeile: sistemul acesta de a robi femeia la munca
ogorului, care a adus i degenerarea populatiei, e
o croare economicä si un act de barbarie socialA
pe care epocele mai vechi nu le-au cunoscut. ToatA
arta noastrà populard, asa de strAlucitA, n'ar fi e-

www.dacoromanica.ro
 220

mistat dacä femeia ar fi muncit de-avalma cu bgxbatul

la camp.
Iati deci explicatia desfg.tgrii In lene" de care
-vorbeste Botero, care-si Inchipuie cg. terile noastre e-
xau cam ca Lombardia sau alt Tinut fericit al Ita-
liei sale, In care serbia nu era cunascutä si teranii
Jibed aveau ogorul lor, iar orase Infloritoare stAteau
langl sate, asa Meat omul avea si plgeere si avan-
tagiu In a munci, strangftnd capital si putandu-si
procura plgeeri ale vietii pe care ai nostri 'Ad nu
le blnuiau.
Botero, care a cunoscut tara mai bine In pArtile
basarabene, spune a.' lipsiau codrii si focul se fg.-
oea din stuppi, étoupes", de fapt: tilzdc, ca In Do-
brogea si ca In miele pgrti din Basarabia pdnä azi,
supt influenta si a Tatarilor, cari obisnuiesc Incà a-
oest fel de a se Incllzi. Din potrivg In Moldova
dintre Prut si Carpati ca si In Muntenia, erau ne-
numIrate pgdurile 0 codrii, asezlrile sg.testi gl-
-sindu-se de-a lungul rfturilor, In lunci, sau In poieni,
de unde numg.rul mare de localitAti al clror nume e
IntovIrgsit de cuvantul poiang.": Poiana Tapului,
etc.
In ce priveste izvorul de bogAtie al vitelor, se
spume cä ele slut In numIr foarte mare, de se scot
foarte multe si pentru terile vecine, cum s'a vg.zut
-si din expunerea lui Graziani.
Pentru Intgia oarg. Insl la Bongars si la Botero se
pomeneste despre saline, cu drobul ca marmura
.surI", despre minele de la noi, care n'au fost au-
tate cum trebuie din causa Igeomiei Turcilor ; ba
chiar, mult mai tarziu, o propunere de a se ex-
ploata minele noastre venind de la Rusi prin fai-
xnosul Trandifilov, pe la. 1840, din aoeiasi temere
s'a refusat, ca fiind oferta unor strgini primejdiosi.

www.dacoromanica.ro
 221

Totusi cAldtorul adauge cA se gAseste aur In rAuri,

de si min.ele de aur i de argint nu se cautA din
acea pricinA a Turcilor. Pentru culegerea aurului
din rAu se Intrebuintau anumite categorii de Tigani:
aurari, zlAtari, superbori lingurarilor, cari lucrau lem-
nul, i altor categorii tigAnesti: In legAturA cu ml-
nAstirea mai ales, se spAla astfel a urul din rAuri,
din Olt, am- care venia din Ardeal, din minele ex-
ploatate continuu. Se vorbeste si de ceara" mi-
nerall de lAngA TArgsor, un fel de pAcurA", ser-
vid la f aced-ea lumAnA.rilor. SA nu uitAm pomenirea
marii bogAtii de miere si de cearA.
Vislieria lua o dijmA de la toate produsele: de la
oi, gostina, de la porci tot asa; de la vitele albe
mai tArziu s'a luat vIcAritu4 pe vremea lui Branco-
yearn', care IndrAzni, la Munteni, sä se atingUde a-
ceastA boggle a boierilor. De la albine se crulegea
clbináritzil,§i. Botero ne asigurA cA se /uau din acest
venit 100.000 de semi pe an numai de Domnie. Mie-
rea aoeasta din Moldova se expedia prin Italia IncA
de pe vremea lui Alexandru LApusneanu, care a
Intrat In discuii formale cu negustori italieni, Flo-
rentini i Venetieni, pentru exportul de vite ì alte
produse moldovenesti (1560)1. La Venetia se tri-
metea i °earl, asa Incat frumoasele peoeti vene-
tiene i lumAnArile care au ars, fArä sA afume mo-
saicele i picturile nepretuite, In splandidele bise-
rioi din aoest oras erau datorite sporului harnioelor
albine moldovenesti. In general, spune Botero, dijmele-
produc, la un loc, Vistieriei un venit de douA mili-
oane de scuzi, oeia ce era enorm pentru vremea aceia.
In Moldova Ant cincisprezece orase, iar In Mun-
tenia, mai putine: Targovistea, unde lbcuieste Dom-

T lorga, Istoria comerfulai, ed. II, pp. 191-2.

www.dacoromanica.ro
 222

nul, era Incunjuratd, cum este si acuma o curte terd-

neascd, eu gardul de rdchitd bdtut une ori i ca lut,
eu o lmprejmuire de palisade umplutd cu pdindnt;
ziddria, din care se vdd rdmdsite l astdzi, dateazd
am spus-o-- numai de pe vremea lui Matei Ba-
sarab.
Orasul avea, dupd alt izvorl, o mie de case roma-
nesti, i sdsesti abia doudzeci i doua; capela SI.
Francisc era in ruine ; la SI. Martin servia un preot,
luteran.
Se. mai vorbeste acolo si de Câmpulung. cu noud
sute de case (patruz,eci i noud sdsesti), de Ram-
nic, unde se mai allá catolici In doudzeci de case,
de Brdila, de Thrgsor, Tarsor, care a avut oarecare
importantd odinioard, fiintand ca oras Incá din se-
colul al XV-lea, când a fost omordt acolo un Domn,
Vladislav, dacd nu Vlad Dracul i fiul sdu, iar bi-
&erica mal veche In Thrsor e numal din veacul al
XVII-lea.
Ca situatie Ronda., In ea priveste legAturile cu
Turcii, Botero conitatd. cd Domnii Moldovei datoresc
ajutor Turcilor. Aceasta ne face a veni la originea
si caracterul acestor reign.
Ele eran Inca ale unui vasal, fiindcd. Turcii se de-
prin.seserä Cu un anume sistem feudal pe care-I gd-
siserd la Intrarea In Peninsula Balcanicd, formand
un element de cdpetenie In Statul sarbesc si In cel
bulgAresc. Astf el eram datori sd. servim, afará de
tribut, de peschesul care era trimes suzeranului,
de daruri cdtre cei puternici la Poartd, ca un element
de politetd, de omenie, L furnituri de rdzboiu: Lem-
ne, grane, catarge i allele. Asa IncAt datoria pe

1 Hurmuzald, III, pp. 94-5.

www.dacoromanica.ro
 223

care o aveau pe urma tenle noastre de a da anu-

mite provisii la Poarta In mod normal, pe pret fix,
mult inferior valorii lucrurilor vandute, este In le-
gatura cu Indatorirea primitiva a furniturilor de
razboiu. Tot a§a salahorii eari se cereau pentru
cetati erau iara§i o consecinta a obligatiei noastre
de a ajuta In razboiu pe Imparatul" pagan, caci
a fost un timp cand ni se cerea §i un ajutor mi-
numai cat foarte rapede s'au Inlocuit con-
tingentele de osta0 cu aeeasta salahorie care a fost
o desonoare pentru tenle noastre.
Ca un adaus la aeeste Indatoriri am vAzut ca
Turcii Impiedecau exportul cailor, pe cari-i reser-
vau pentru oastea lor, Intru cat nu mai erau Intre-
buintati de Domn pentru nevoile militare. Vorbind
de cal, Botero spune ca aee§tia sant de o pu-
tere §i o rasuflare neobosite. E vorba de caii
runti, rasa de stepa, Intrebuintati qi de Cazaci,
lutii cuminti i rabdurii, pe cari In timpuri mai noi
i-am despretuit a§a de mult, fara sa ne gandim ea
sant singurul fel adaptabil Imprejurdrilor de clima
conditiilor In care traie§te cea mai mare
parte a populatiei noastre. Atatea Incercari facute
Cu animalele de aiurea n'au reu0t. Pe eand In se-
colul al XVIII-lea boierii §tiau sd creasca ace§ti cai
indigeni din cari se facea remonta austriacl, da-
nesa, prusiana §*1cel d'intaiu consul al Pru-
siei pe care 1-am avu.t, pe la 1780, un dasedl nem-
tesc, anume König, fusese instalat In randul In-
taiu pentru aeeasta remonta.

Armata terilor noastre exista Inca. Aoest izvor ni

sp-une ea Moldova dadea 3.000 de archebusieri, a-
deca pu§ca§i (pu§c1", In timpurile vechi Insemna
tun, de §i Intr'o tradueere din ungure§te am gdsit

www.dacoromanica.ro
 224

cuvântul tun", la inceput: tunet, in intelesul

astAzi al lui; sineatä era atunci puKa; pare a. In
Ardeal a inceput intgiu sä se intrebuinteze, deci,
tun").
CAldreti se puteau strAnge 25.000, iar in Muntenia
numai 10.000, pe langä cari, in degenerarea militard
a acestui principat, pedestra0 sânt numai o
De aceia Moldova a fost In stare sä mai dea Mcg. o.
armatd lui Ioan-Vocld-cel-Cumplit, pe and In Tara-
Romaneasa, atunci and a trebuit ca Miliai Vitea-
zul sà se ridiee Impotriva Turcilor, el s'a vg.zut
silit säii faa o armatd, nu cu elemente indigene,
ci ca elemente pldtite, ceia ce era sd-1 duel la ca-
tastrofd, ca pe unul care n'avea bani i tara nu
era capitalistd ea sä aibd.' de tmde-i lua: sistem
militar capitalist, deci, Inteo tara care nu cuno-
tea capitalul.
Inteun alt pasagiu Mudd. Botero revine de
mai multe ori asupra lucrurilor pe care le spune-
se aratd a Moldova putuse da §i Ong. la 50.000
de cal, dar numgrul sazuse din causa prddäciunilor
cumplite pe care le suferise, In a doua jumg.tate
a secolului al XVI-lea, supt loan-Vodd i dupd
sul, din causa ndvAlirii Cazacitor sprijinitori ai pre-
tendentilor la Domnie, ai domniprilor", 0 a Ta-
tarilor cari-i combdtedu.
Tara aoeasta", spune Botero, avea biel§ug de
toate, acum rdzboiul a pustiit-o aproape."
Alte izvoare contemporane vorbesc pentru Moldova
de 15.000 de aldreti: boierii purtau plato§e de zale,
teranii aveau suliti j scuturi. Printr'o descriere din
a doua jumdtate a secolului al XVII-lea 0im cd
sulitile 0 le fdeeau teranii, din pari cu vArful ars
In roc. Supt Toma erau 50.000 de aldri. O soco-
teald a lui Despot, fAcutä de el insu0, cuprinde

www.dacoromanica.ro
 225

40.000 de pedestrasi si 50-60.000 aldri. Iar Ruggiero,

acel care vorbeste de planul Florentinului de a
face Nistrul navigabil, noteazd 50.000 de caldri, Intru
cgtva asImandlori cu ai Tureilor, cu putinc arme,
arce mostenire de la Tatari, ca in vechea luptá
de la Pos-ada a Muntenilor lui Vodd-Basarab contra
Ung,urilor regelui Carol-Robert, luptá care e Ina-
tisatd In Chronicort pictum al regalitdtii maghiarel.
Giovanni de' Marini Poli, Ragusan amestecat
arendarea veniturilor ambelor principate i inru-
dit prin sotia sa cu dinastia Munteniei, socotia
Moldova avea 23.000 de ostasi, dar el e partial pen-
tru principahil unde-si avea rosturi and spune
In Muntenia erau 35.000.

Bolero cunoaste i legdturile Românilor cu Po-

Ionia, chiar cele vechi, cici citeazd tratatele din
1103 si 1432, addugind cil vechile relatii sllibiserd
putin: Polonii n'au sprijinit pe Ioan-Vodg. cel Cumplit,
In ajutorul cdruia au alergat Cazacii, fiindcg. acest
cumplit" Domn inlocuise pe Bogdan cel Tandr,
fiul lui Alexandru Ldpusneanu, care-si muuiitase su-
rorile cu Poloni, inainte de a o face Ieremia Movild
Cu fetele lui, i petrecea In lumea polong, pierzandu-si
chiar tronul pentru cd trecuse peste Nistru la o
nuntd, i prietenii lui poloni au incercat restituie
Domnie prin expeditia, interesantd, pe care o
deserie in deosebi Polonul Lasicki2

In ce priveste, in sfarsit, firea poporului nostru

1 Reproducere i In editii mai 1. echi din a mea Istorie a Ro-
mdnilor pentru scoli. Cf. legenda arcasilor cari Cu sdgeata lor fi-
xeazd locul unde va fi mAndstirea de la Putna.
Paprocki, apoi Gorecki povestesc luptele lui loan si ale Caza-
citar cu Turd.

www.dacoromanica.ro
 226

legaturile cu Domnia, iata ce Inthlnim la contem-

porani: Este un popor supus apdsarii, si din causa
aceasta e de ajuns sa vada cä .vine cineva cu aieve
dusmanoase ca sa se retraga Inaintea lui". Iar un no-
bil ungur, Forgách, care ctmostea foarte bine Mol-
dova, de prin anii 1560-70, si care a descris luptele
Moldovei de pe vremea aceasta, are m-matoarele cu-
vinte de ura: Asa de cruzi skit barbaril acestia,
Incht ucid pe Domni f Ara cel mai mic motiv, si tot
asa fac supusii MO. de Domn. De aceia nimeni n'a
putut stapâni multa vreme. Stralucirea familiilor nu
se poate astepta acolo. Caci une (xi se nimicesc fa-
milii Intregi flra niciun cuvânt, adesea pentru a
li lua banii sau averile."
Intorchndu-ne acum la Botero, iata ce spune el:
Tamil numesc pe Donmul muntean. In Moldova
tara a peistrat mai tdrziu dreptul de a numi Domnul.

Aceasta alegere a Domnilor, de tara, era o reali-

tate. S totwi o alta realitate sant masurile de ma-
zilie pe care Turcii au putut sa le ieie, de la un
timp, fall de Domnii nostri. Jata explicatia. La
Inceput, cum am spus, ei se alegeau de tara, care
se strangea Intr'un anume loe i aclama pe Voda
cel nou. Casuri de acestea le IntAlnim Inca din
vremi foarte departate, de exempla chnd tefan-
cel-Mare a luat tronul Moldovei i lumea statea la
Direptate", adeca la locul de executii, pentru a
declara ca voieste pe Invingatorul de la Orbic
Doljesti. Obiceiul s'a pastrat pana thrziu: astfel la
moartea lui Matei Basarab a fost aclamat In felul a-
cesta urmasul lui, Constantin Carnul. Cand a murit
In sfArsit erban Cantacuzino, la 1688, Brancoveanu
a fost ales, In conditii pe care le stim foarte bine,
de tara.

www.dacoromanica.ro
 227

Turca n'aveau dreptul de interventie prin obioeiu

ori prin tratate, caci asa-zisele tratate cu ei au
frist fabricate de noi, In seoolul al XVIII-lea: de bo-
ierii nostri, ca si arate Tatd de Rusi cil avem
,drepturi pe care ei trebuie sil le confirme. Domnul
li datora insa o bullil aciministratie; i se cerca amune
,,sa erute raiaua Saltanului". Sultanul era ciobanul:
el singur tundea oile. Daca se iscau plangeri, na-
tural ca. ,Imparatur le judeca. Acesta neputand s'A
-vie la Bucuresti sau la Iasi, Domnul era rugat sil se
presinte la Poarta pentru a se indreptati. Asa era
sdatoria. Dar mai era un cas: cand se schimba Sul-
tanul ca i cand Domnul era ales de tara, se cu-
venia ca el sil se Inzatiseze Sultanului i, (lupa
asiatic, oriental, sa-i sarute poala hainei. Cand
Domnul se presinta la Poarta din causa unei pari,
pe dreptate sau ba, Turcii cantariau motivele de o
parte si de alta, inteo cumpana deprinsa a primi
.aur, i, atunci, daca. Domnul era condamnat, i se
lua tronuf pentru ca abusase de situatia lui. Dar tre-
buia, indata, un alt Donan, si, In acest cas, cela ce
s'a facut de obiceiu Inaintea unei ten i se fácea la
Constantinopol inainte represintantilor terii, a agen-
tilor, a capuchehaielelor, lnaintea boierilor pribegi,
In fata acelora cari presintasera para. Candidatul la
tron Isi arata semnul, tainicul semn imprimat, inain-
tea marturilor, la nasterea unui copil nelegitim. Sem-
nul se verifica: pe basa tmei operatiuni de acest fel
era sil avem la 1577 In Muntenia ca Domn pe un
medie lombard din Constantinopol, Rosso, care pre-
tindea ca raposata lui malea fusese In partile mun-
tene pe vremea lui Alexandru-Voda sau poate era
chiar Romana..
De obioeiu, spune Botero mal departe, Domnii nu
tin mult, pentru ca, din pricina paftei de castig a

www.dacoromanica.ro
 228

Turcilor, sAnt adesea ori goniti dupà cererea cui o--

fera o mai mare suma de bani. Si astfel birul a a-
juns sa creasca necontenit.
Nu. e necesar, In felul cum se desfa§urA aceasta
expunere, sa se arte variatiile tributului, crescut
continuu, gratie §i s000telii in aspri vechi §i In aspri
noi. Pe vremea lui Botero Insd, el era de 70.000 de
galbeni pentru Tara-Româneasea, iar Domnia costa
300.000, d'ara de cela ce se mai (ladea PaOlor §i
celorlalte obraze §tiute". Se schimbl Domnii aproa-
pe zilnic, pentru cà terne se d au cui ofera mai mult,
li, pentru ca Domnii sa se poata 'lastra, se prapadesc
locuitorii i se distruge tara."

www.dacoromanica.ro
 XV.

Striiinii la noi dup adeverirea

Venim acum la c,eia ce spun cAlAtorii cu privire
la strinli pe cari-i Intalnesc In a doua jumglate a
secolului al XVI-lea.
S'a vlzut cä orasele noastre, i In Moldova si In
1\iluntenia, au fost lntemeiate exclusiv noi am In-
temeiat numai tá'rguri de strainii din Ardeal sau
din partea anexatI In veacul al XIV-lea a regat-uhd
polon, care este Galitia. In ceia ce priveste Muntenia,
and a fost vorba de Targoviste, s'a vorbit de cola-
nia catolicä ce exista acolo si s'a pomenit si colonia,
mai veche, din "Câmpulung.
In Moldova erau mai multe orase, civilisatia eco-
nomick i politicä fiind aici mult mai Inaintatl, asa
el i numArul oraselor Intemeiate de strlini a tre-
buit sà fie mult mai mare.
Am spus e5, unul din cele mai vechi a fost fundat
de Sasi In legAtu.rà Cu exploatArile de mine care
odinioarl formau, fArg. Indoia16, un Insemnat izvor de
bogN.tie: e vorba de Baia (lAng5. Folticeni), al arii
nume chiar Inseamn5.: minA. In Ardeal se IntAlneste
Rodna, cu acelasi sens (In slavoneste): anumite nume
de localitAti din Imprejurimile Bdii amintesc colo-
nia de Sasi de dineolo de munte, cari erau specialisti

www.dacoromanica.ro
 230

In lucrarea minelor; ba chiar populatia satelor aces-

tora pdstreazd si astAzi un caracter deosebit, cu ochii
albastri si poate chiar si cu anume vechi practice
de gospoddrie mai bung. cleat a sAtenilor celorlalti.
Am pomenit iardsi si de pecetea cu insctiptie la-
Lind a orasului Baia, pdstratä pAnd tarziu, pAnd
In momentul cirnd sdpdtorii, cari In cea mai mare
parte era acum Tigani, habar n'aveau de literele chi-
rilice si mai ales de cele latine, pe care le drfor-
mau, dar ei sculptau Incd pecetea in mijlocul cd-
reia este cerbul Sfdntului Hubert, cu crucea Intre-
coarne. Putem spune cu sigurantd cd orasul exista In
secolul al XIII-lea, cd e deci mai vechiu cu vre-o sutd
de ani chiar cleat. Domnia Moldovei, precum si,
dincolo, Campulungul este de sigur mai vechiu dealt
Domnia Terii-Românesti In forma ei consolidatd. In
regiunea care se Intinde Intre Carpati si Siretiu,
luAnd-o la vale si ldsând la o parte Folticenii, unul
din cele mai noi orase, creat abia la sfarsitul seco-
lului al XVIII-lea sau la Inceputul celui al XIX-lea
(satul lui Folticiu), se Intalnia Piatra-Neamt" de
astAzi, care are si un nume unguresc: se zicea si
forma s'a pdstrat pAnd In secolul al XVII-lea Ka-
racSonk6, ceia ce Inseamnd Piatra lui Crdciun",
adecd Stanca lui CrAciun.
In ce priveste Bacdul, numele este, Mil Indoiald,
de origine ungureascd, In legAturd cu exploatarea
pe sarna coroanei Ungariei a minelor de sare de la
Ocrta, care par sà fi fost Intrebuintate, de pe vre-
mea Romanilor, necontenit, si chiar In timpul std-
pfinirii barbarilor, cari, si ei, aveau nevoie, fireste,
de sare.

1 Pentru amAnunte cu privire la toate oraple se poate consulta

cartea mea Istoria poporului romanesc.

www.dacoromanica.ro
 231

O colonie striini In Baau pe vremea pentru care

avem izvoare nu se Intilneste Ina Dar acolo era re-
sedinta nominali a episcopului catolic, care avea
In atArnarea lui un num'air de sate, de origine, cum
vom vedea, foarte veche. La Ocna, Insäi erau asa-
numitii sau sangii, al ciror nume poate fi
pus In legituri ca Ciangiii. Daci la Baciu nu In-
Minim alAturi de loctiitorul episcopal o populatie
striini, aceasti populalie, Cu caracter rnarcat un-
guresc, i In ceii- ce priveste nume1e locuitorilor, se
Intilneste la Trotus.
In jude¡ul Putna, numit dupA apa Putnei, era o-
chnioari unul din cele mai vechi centre strdine la
noi, care a fost dirimat de Tatari ca ocasia nivilirii
lor, pe la juimitatea secolului al XIII-lea. E cetatea
Milcovului, resedinti episcopali. Si, precum In Ar-
deal, cind Ungurii au Intemeiat episcopia de BM-
grad (Alba-Iulia), ei au asezat si o orânduiald mili-
tari, cu iabagi, cari erau intliu ostasi, terani liberi
si luptitori, acelasi plan 1-au urmirit ei, parunzind
dincoace de Carpati, and au organisat episcopatul
de Milcov, destinat a Ti punctul de plecare peiitru
luarea In stipanire a Intregului Tinut. Prin armare
cm aceia ce ar fi fieut, dacä ar fi rimas, Cavalerii
Teutoni pitrunsi In Tara Barsei si In Câmpulung
o Teutonie" pini la Dunire, au incercat sä faci,
Indati dupi. aceasta, In legituri cu episcopatul de
Milcov, Intemeiat pentru Cumani, i ntunit i al Cu-
manilor, Ungurii regelui. De aceasti a doua tenta-
tivá de a ni distruge cu'desivarsire viitorul, de a Int-
piedeca once desvoltare de Stat nationald. ne-a sa-
pat nivilirea Tatarilor. Din episcopia de Milcov a
rimas, ca si din exploatarea minelor de catre Sasi
la Baja, anumite urine In nomenclatura geografici;
numele de Sascut Inseamni In ungureste nutAna
Sasului. Focsanii, In schimb, sânt extrem de re-
www.dacoromanica.ro
 232

centi., cam de prin anii 1700, pe local satului Stoesti,

mai mult decal pe al urmasilor mosului" Focsea.
Venim la al doilea rand de orase, cele Intemeiale
Intre Siretiu i Prut. Sant mai vechi decat existenta
Domniei. $i se poate adaugi ca, de oare ce unde e-
xista orase este imposibil ca viata rurala sa nu se
resimta de vecinatatea lo'r, in Moldova Domnia a
trebuit sa gaseasca o viatà nr-ti inaintata. si In ce pri-
veste satek, si de aceia regimul patriarhal, cu cnezi
juzi de sate, e, aici, mult mai putin pastrat deck
In Muntenia.
N'am pu tea spune care a fost cel d'intaiu oras.
moldovenesc Interneiat supt influenta Galitienilor: pro-
babil Insa cà acelea din regiunea de Nord a terii, care
s'a chemat pe urma Bucovina: Siretiul i Suceava,
numite dupd apele ce curg In preajma -lor. Evident
cà vor fi existal targuri mai inainte, poate chiar des-
tul de insemnate, dar asezarile mai mari, asa cum le
cunoastem prin documente, sant datorite emigrantilor.
Acestia erau de doua categorii: de oare ce Evreii nu
apar decat, sporadic, in a doua jumatate a veacului
al XVI-lea, i Po/onii nu se amestecau prea mult in
viata oraseneasa, fiind, sau dregatori, sau nobili, sau
terani, cei ce vin la noi, din colonisarea In Galitia
facuta chiar de la jumatatea veacului al XIV-lea de
atre regele Casimir, la Liov i Cracovia, erau Ger-
mani i Armeni.
In ce priveste pe Armeni, iata pe scurt, de unde
provin ei: Dincoto de Armenia cea veche, de supt
Caucas, In vecinatatea lacului Van si a muntelui A-
rarat, a card istorie se desvolta paralel cu vechea
istorie romana si pe urmà cu istoria Bizantului, s'a
format mai tarziu, prin migratiuni In legatura cu
cruciatele, dar chiar i inainte de fenomenul crucia-

www.dacoromanica.ro
 233

telor, in legatura Cu nevoi economice provocate de

navigatia pe Marea Mediterand, o Armenie Mica.
Ea era aproape de muntii Taurus i Antitaurus, a-
colo unde se and Sis, Adana, Mamistra, Pilerga, cen-
tre care au decazut, dar care acum, cu ocupatia fran-
cesa i cu tot ce va resulta din marele rdzboiu, se
poate Intampla sa Invie. Regiunea aceasta s'a occiden-
talisat, clasa dominanta, dinastia s'au francisat, pri-
mind o multime de usante de la cruciati. La urma,
regatul Armeniei Mici a fost desfiintat, la sfarsitul se-
colului al XIV-lea, de Musulmani, atunci and el a-
vea In fruntea sa pe ultimul represintat al dinastiei
francese, din Poitou, de Lusignan, care a carmuit
si In Cipru.
Dupä migratiunea cea d'intaiu, din Armenia Mare
In Armenia Mica, au urmat altele din Armenia Mica.
Insasi peste Marea Mediterana si peste Marea Nea-
gra. Cei mai numerosi colonisti s'au dus prin pe-
ninsula Asiei Mici catre Trapezunt, unde i acum
este o populatie armeneasa. importantd. Apoi de pe
coasta asiaticà au trecut pe coasta europeanii, cum
au facut i Grecii (am vazut cum Comnenii din Tra-
pezunt au avut o colonie la Mangup, In Crimeia, de
unde era Doamna Maria, si cu sAnge de-al Paleolo-
gilor a caror monograma e pe perdeaua ei de mor-
mant, a lui $tefan-eel-Mare). Tot asa au trecut
Armenii acolo, In Crimeia, i au format supt stapa-
nirea, la Caffa i aiurea, a Genovesilor, cu cari erau
deprinsi Ina. din Asia, colonii Infloritoare.
Drumul de comert Insà mergea de la Gaff a spre
care Liov. Astfel Armenii au venit
Nord-Vest,
MOM cu carale de comert ce legau c u Polonia
marele port genoves din Orient aici la Liov pentru
a se coboa tot cu cardle de comert, prin Moldova,
atre Cetatea-Alba, daa nu totdeauna i catre Caffa.

www.dacoromanica.ro
 234

In acest chip, ei s'au InrAddcinat in orasele incepd-

toare ale Moldovei, unde Nemtii aduceau dreptul lor
d6 Magdeburg, pe care 1-au pdstrat multd vreme;
Armenii, din pricina religisi lor deosebite si a obiceiu-
lui de a trdi mai mutt intre ei, s'au pdstrat mai bine
In aceste colonii.
S'a pretins cd biserica lor din Iai ar fi fost zi-
ditd la sfdrsitul veacului al XIV-lea; de fapt, acesti
oaspeti, imbo,gdtiti prin negot, au cumpdrat biserici
frumoase de la ai nostri: astfel una dintre cele din
Bolosani ori Zamca de laugh Suceava. Se pdstreazd
anume din cdrtile lor de slujbd: la Roman este
o eirafighelie scrisd In Crimeia, in veacul al XIV-lea.
Pietrele de mormânt care se vdd azi langd o bise-
ried armeneasca din Botosani apartin insd altui cu-
rent armenesc, venit din Turcia, In secolul al XVIII-
lea, care nu trebuie confundat cu cestailalt curent
de colonisare armeneascd, foarte vechiu. Cei veniti cu
ambele curente s'au romanisat, i romanisarea, pen-
tru cei d'intdiu, a f ost asa de deplind, incat si nu-
mele de familie s'au schimbat cu desdvdrsire, luftn-
du-se allele, românesti, dintre cele mai vechi i mai
interesante, ca: eptilici, probabil la inceput Armeni,
Pruncul, Bolfosul, Teranul, Ciomag, LebAdd, Manea l.
Armenil cari au trecut in Ardeal pe la 1670, din
causa rdzboaielor dintre Turci i Poloni, cu un
Axentie (Oxendie) Virzirescul, la Gherla, la Ibasfaldu,
au pdstrat vechi nume moldovenesti, ca Vdrzarul,
Cap-de-bou (Kapdebo), etc.
Cand existau acum Siretiul i Suceava, aceasta
urmd avAnd si ea o loar te insemnatd colonie arme-
colonisti din acest neam au trecut mai de-
parte. La Dorohoiu nu pare sd fi existat vre-odata o

Goilav inseamnA Goliat.

www.dacoromanica.ro
 235

asezare, cela ce dovedeste a, dacI popasul era ve-

chiu, orasul e mai nou: am vAzut InsA o bisericA
a lui .5 teTan-cel-Mare. Botosanii au avut colonisti ar-
meni mai vechi, din veacul al XV-lea poate, In tot
casul din al XVI-lea si mai ales al XVII-lea, cAnd ei
sAnt adesea constatati documentar. Alt grup a mers
la Rom.an chiar, cAnd a fost nevoie ca orasul sA se co-
loniseze, primind o populatie specific oraseneascA.
In general aceasta a fo;t un avantagiu pentru. noi,
cAci, dacI n'ar fi fost Armenii, veniau Germanii In
numAr mai mare, si presenta Armenilor, deprinsi
cu viata orIseneascA italianA, mai ImaintatA In foarte
multe privinte decAt cea germanA, italianisati in
practicele comerciale, a constituit un Tolos pentru des-
voltarea nationalitAW noastre, In primejdie sä fie
invadatA de elementele germanice si subgermanice,
cum erau Ungurii.
$i la BArlad au fost Armeni; la Galati mai putin,
cAci portul s'a ridicat mai tArziu: pe vremea lid
Despot abia se pomeneste, Renii, Tomarova, .de
uncle: Tomoroveanu ca nume de famine, avAnd o mai
mare importan/A dec.& Galatii. Bine Inteles cä si la
Beni si In Galati erau si alti Armeni, veniti probabil
pe corAbii, asa cum veniau, apArAnd si dispArAnd,
la BrAila si Cetatea-AlbA, care-si aveau legAturile cu.
Constantinopolul si Trapezuntul.

Intre Prut si Nistru acuma si, cAnd spun aceasta,

cuprind si o parte din Bucovina, chiar dacA e vorba,
de o localitate asezatA dincoace de Prut, cum e ca-
sul pentru CernAuti, la margenea raului, impresia,
mea este cä am mostenit orase Intemeiate, Tie de re-
galitatea polonA, Tie de regatul ruso-lituan, care era
pe o treaptA de desvoltare economicA superioarä te-
rilor noastre, absolut rurak pe vremea aceasta, E

www.dacoromanica.ro
 236

sigur ca nu noi am Intemeiat Tetina i Hmilovul,

mart In manile noastre, nici Hotinul, niel Tighinea
(Tehin, Tehynia la Slavi; cf. Sniatynul, Rohatynul,
Delatynul, In Galitia). La Sud, In aceiasi Basarabie
erau centre orAsenestt pe care nu le-am Intemeiat
nici noi, dar flint Ruso-Lituanii, ci Genovesti: Cetatea-
Alba-Moncastro i Chilia-Lico,tomo. Prin urmare in
toat6 aceasa Basarabie noi avem a face, nu cu ras-
pandirea unui element strIin venit de la sine din
causa necesitAtilor drumului economic, ci cu niste
parti asupra carora se Intinsesera oarecare influente
politice ale Statului care sapania dincolo de Nistru.
Nu mai e nevoie s5. se spuie ca. e parasita, azi,
vechea legendl, a republicei Barladului" intemetata
de Rust cart ar fi avut drepturi asupra Dundrii-de-
jos si cart si-ar fi Intins influenta pand la Mesembria,
de unde anume avantagii ar fi fost acordate lui Ivanco
Rotislavovici, print de Barlad". Barladnicii rusi, cart
s'ar i Intins pg.n1 la Duare, cantata. in Canteen'
lui Igor", apartin produselor Intel falsificatii asu-
pra dreia nu e locul sa ne intindem mai mult aici.
Venind acuma la sate, e incontestabil cä din timpu-
rile cele mai vechi a existat la noi, In tot cuprinsul
pamantului romanesc, s't o populatie slava. Am a-
ftrmat chiar ca., de oare ce Ardealul, Tinut aa de
romanesc, are cel mai mare numar de numiri slave,
anume de acelea care niciodata n'au avut un sens
In romaneste sau cel putin nimic In monumen-
tele noastre de limbN. nu arata cà am avut aoeste cu-
-vinte, Slavii trebuie O. fie mult mai vechi la noi
-deck secolul al VII-lea, cand se zice ca. au navalit
prin pIrti/e acestea, In lega.tura. cu Avarii i supt sta-
panirea Avarilor 1. Cred cg. vechii Sarmati, un ames-
Ardealul nici nu era In calea emigrapor slave c5tre Balcani,
la inceputul evulul mediu.

www.dacoromanica.ro
 237

tec de tot felul de natii, cuprindeau un puternic ele-

ment slay. La aceastd pArere au ajuns i deosebiti in-
vdtati strdini, pe o calo cu tolul alta decdt aceia prin
care ajunsesem la aceasld pirere. Este singura ex-
plicatie pentru nomenclatura slavd a Ardealului. A-
cum, nume slave se Intdlnesc si In alte cloud Tinu-
turi: In Oltenia, unde sdnt i cele in ova": Orsova,
VArciorova (une ori se schimbd accentul, dar aceasta
n'are atdta importantd), 'Panciova, si in ati": Roma-
nati (In partea corespunzAtoare a Serbiei: Crusevat,
Craguievat), etc.
Pe de Old parte, In Moldova si In mare parte din
Bat arabia, Wand la unja care despIrtia oclinioard ra-
iaua turceascd din Sud de partea rdmasd Domnului
"Moldovei, cam pdnd la unja RAutului, gdsim un nu-
mdr mare de sate, Colincauti, Popduti, BAdduti, Pdr-
hduti, etc., care corespund In origine si sens sate-
lo: al cdror numo se termind In esti" sau eni".
Rdddcina, tot asa, indicd numele ce/ui care a Inte-
melat satul : Popauti vine de la Popa, Climduti
de la. Clim, etc. Sufixul Anti" corespunde ruses-
cului ovce".
to1deauna sufixul este important Insd pentru
solutii -istorice. Si rAdd.cina nu are, adesea, caracterul
rusesc. Clim e mai mult rusesc, dar Popa nu e
rusesc, iar RädAulii vin de la Radu, care nu e ru-
sesc., BAddutii de la Bade.
Am avut aici intdiu sate rusesti pe care le-am des-
nationalisat, dir sufixul 1-am adoptat pentru a-1 aplica
unor nume romdnOi de persoand In creatiunea de
sate noi.
Prin urmare avem a face, In toate acecte trei re-
Am consacrat acestei nomenclaturl un studiu special In revibta
din Be'grad Delo", studiu tipArit si In Bulletin de l'Institut rour
l'étude de l'Elrope sud-orientale", anul 1915.

www.dacoromanica.ro
 238

thud, cu strdini cari au lost total desnationalisati; cei

-din Ardeal lute° vreme foarte veche, cei din Oltenia
si Moldova TArd Indoiald Inainte de veacui al XIII-lea.
CAnd s'a Intemeiat Moldova, nu erau de loe strdini pe
aici. Rusii, Rutenii, biserica Rufenilor" din Iasi
Inseamnd: a Rutenilor, Rusnecii, cari-si zic azi U-
crainieni, acei cari nu s'au asimilat Inca, au venit, In
timpurile mai vechi, prin colonisarea de care Dom-
nii nostri cari Tdceau expqditii In Polonia §i pe urma
lor aduceau un mundr de oameni pe cari-i asezau
In slobozli. Altii fugiau de la sine de veniau aici,
pentru cd la noi teranul era liber, iar acolo, In, Po-
lonja, §erb: In casul cel mai rgu ei erau vecini",.
dar ,,vecinii", la Inceput, nu erau serbi, ei oameni cu
contract, asezati pe pgmântul boierilor. Tarziu de
tot au venit apoi alti Rusi, acei cari au fost chemati
de pe urma desvoltgrii agriculturii In tenle noastre,
and pacea din Adrianopol, la 1829, ni-a permis sd
exportgm graul pe care Inainte U. tineau Turcii numai
pentru ei, tot atunci, and s'au adus de peste Dunkre,
de proprietarii din Romanati, Vlasca, Ilfov, Bulgari.
Vechii Slavi se chemau la noi Se/lei (numele fe-
meiesc e Scheia sau Schiauca): $cheii din Brasov,
$cheia din Roman §i de Pang Suceava, Scheii de pe
valea Buzdului
In Ardeal, In schimh, se ggsesc localitAti ca Rus-
don, Reussmark-Miercurea, care ar Insemna o in-
filtratie de elemente slave, nu cu caracter general,
-ci ou cel special rusesel. Mai tarziu s'au introdus si
unii Bulgari, prin colonisatie, ea In Vinga din Banat,
1 V. si Rusciucul, pentru RomAni : Rusl, Rusii-de-Vede. $1 in
Ungaria de Nord si Est sAnt localit5ti formate cu urmele Rusilor,
dar de sigur mai noul Se pretinde cA locuitorilor din Rusciori II
se zicea Sarni, adecA Slavi in general.

www.dacoromanica.ro
 239

lar de acolo i In cate un punct din Ardeal, dar a-

oeasta numai In secolul al XVIII-lea.

Venim acum la coloniile unguresti de la noi.

Noi ne-am obisnuit sä vedem unja Carpatilor ca
un hotar ; a fost Insa un Ur-up cand, iari, linia Car_
patilor nu lnsemna hotar. Hotarul noi II concepem
mai mult sau mai putin pe clam pe care-I fixeazd
hotarnicii; dar pe la 1760 Moldova avea In Ardeal
un Tinut atat de Intins pe care ni 1-au luat pe
tacute Austriecii, Incat a fost echivalat ca. doua
comitate, oferindu-ni-1 In schimb pentru Bucovina.
Pe de alta parte, cum am vazut, cand a .fost, vorba
de Intemeierea Moldovei, ea a fost conceputa de re-
gele Ungariei ca o provincie a lui. Prin urrnare
margenia, fara Indoiala, In vremea aceia Ungaria,
pe alocuri, cam pana unde e Siretiul, amintindu-si
de acel episcopat rnilcovean, pe care Ungaria nu 1-au
sacrificat niciodata ca pretentie politica. De si pe
la 1460 nu mai resida un episcop In Milcov, dispa-
rut, unui simplu preot catolic de sat din Ardeal
i se zicea episcop de Milcov, pentru ca sa. se poata
sprijini pe aceasta calitate revendicarile asupra Mol-
dovei ale lui Matias Corvinul, care poate, cand a
venit In Moldova sa distruga pe/SteTan si a fost In-
vins la Baia, se garalia la acest plan.
Populatia ung,ureasca e deci veche. 0 parte sta. In
leg,atura cu SeCuimea, f Ara Indoiall, care, de altfel,
nu este asa de straveche ea Insasi cum se pretinde de
obiceiu, ci avem a lace cu colonisti -asezati de Cava-
lerii Teutoni la Incep-atul veacului al o-
data cu orasenii din Campulung si de aiurea. Dovada

V. volumul II al Buletinului Comisiei Istorice a RomAniei",

unde am studiat originea Secuilor i legAturile cu noi.

www.dacoromanica.ro
 240

cd toti au ramas catoliei, tinand straits la catolicis-

mul lor, pe cand Ungurii, afard de o parte dintre
coi din Ungaria propriu-zisd, sant calvini. $i satele lor
sant foarte adose ori numite dupd sfinti, ceia ce se
intalneste si In Prusia teutond si iii. regiunile cele-
lalte, colonisate tot de Cavalerii Teutoni.
Aceasta este originea populatiei unguresti din ju-
detul Bacdn. Satele lor sant flcute dupA norme ro-
mInesti, i numite, nu dupd sfinti, ci dupd Intemeie-
tori: Tdmdseni, de la 'Minas, numele unguresc al lui
Toma, ori, In Romanul vecin, Sndoani de la Sa-
bdu (Szab6), care Inseamnd croitor. A fost cu atata
mai usoard trecerea la datinele nolstre, cu cat Secuii
Insii au in cea mai mare parte sartge romdnesc, si
aceasta se dovedeste i prin felul lor de viatd, prin
felul cum Isi cultivä campul, cum ingrijesc de grd-
dint, cum clddesc casele mai ales: nu cum sant cele
unguresti, din pustd, ci Intoemai cum e casa ro-
mdneascd. Chiar si In imbrdcdmintea lor este o foarte
micd deosebire NA de portul rorn5.'nesc. $i sant con-
vins cd i In folklorul lor, In cantece, danturi, po-
vesti, superstitii, ei au foarte multe elemente rem&
nesti 1
Multe dintre salde judetului Roman Insd nu sant
asa de vechi. E sigur cà Stefan-cel-Mare, care a prá-
dat prin Seeuime, a adus de acolo, dupd abiceiul
pe care 1-am mai pomenit, colonisti strdini. Pe cand
cei din judetul Bacdu, In legAturd necontenità cu Se-
cuimea, une ari nu cunosc limba noastrd, la Un-
gurii din judetul. Roman nu e sat In care sa nu se
vorbeascd romaneste.
Studii serioase f Acute de aiunea decat de la So-
cietatea Sf. Ladislas din Pesta In sens sovinist

; V.i mal sus.

www.dacoromanica.ro
 241

ghiar, ar fi trebuit sil inceapd de mutt, de si nu e

prea tarziu nici astdzi.

Venim la insesi mdrturiile izvoarelor despre popu-

latia strdind la noi. Ele sant mult mai numeroase pen-
tru Moldova deck pentru Muntenia, cdci Muntenia,
fiind cuprinsd Intre Ardeal i Turcia, avea mai pu-
tine rosturi de comert, In veacul a/ XVI-lea, i ofe-
ria mai putind facilitate de strdbatere In Orient, pe
and Moldova pdstra drumul cel mare Danzig-Con-
stantinopol, acuma prin Reni si Galati.
Dar elementele acestea, cunoscute IntamplAtor prin
once strAini cad cAntoriau pe aici, pot fi si mai
bine cunoscute printeo categorie noud de cdldtori,
cari se ocupd In deosebi de ei i In special printeo
categorie dintre acesti strdini, catolicii. De catolicifi
din Muntenia se vor ocupa anume misionad italieni,
ori Slavi italianisati, cari vin din Balcani, de la Bul-
gari; pentru Moldova, In a doua jumdtate a veacului
al XVI-lea, Intalnim cAldtori catolici, misionad cari
vin anume pentru a face inspectia localitdtilor locuite
de oei cari au aceiasi religie ca dansii.
Este caracteristic pentru acest sfarsit al veacului
al XVI-lea cl, In acelasi timp cand Iesuitii poloni
sfAtuiesc pe Iemmia Movild, cam merge la biserica
catolicd din aceastd mai veche Capitald a Moldovei, se
Incearcd regacerea episcopiei de Bacdu si a acelei de
Arges cdci, cdutandu-se In vechea arhivd
gdsiau numele vechilor episcopate spre a ti In-
pontificalse
viate. Si pentru aceasta se trimite Intdiu un Arsengo,
din Creta, care apartinea, prin lndoita deprindere a
graiului, ì populatiei grecesti supuse i populatiei
italiene stApanitoare, apoi un Querini, dintr'o fami-
lie venetiand, dar probabil din ramura cretand.
cu atilt mai usor putea veni pe la noi unul din a-

www.dacoromanica.ro
 242

cesti levantini, ca at era mai mare numArul ne-

gustorilor cari, de la o bucatg de- vreme,, veniau, fie
din Pera, fie din insulele Mgrii Mecliterane, pentru a
face comert aici i cari aveau aseari foarte impor-
tante la Liov, algturi de aezg.rile Moldovenilor
cu cari se amestecau i fgceau casg impreung, a-
dgugdndu-se i leggturi de familie.
Cgei dupl Corniact, despre care a fost vorba, a-
vem un sir Intreg de Levantini cari fgoeau concu-
rentg. Ragusanilor In ce priveste luarea in arendä a
vg.milor sau afacerilor de cornert. Ei aveau o situatie
privilegiatg. pe Iiingg. Domn, cgci doi dintre stApânii
Moldovei din a doua jumatate a veacului al XVI-lea
au fost Insurati cu femei apartinând acestei lumi le-
vantine: Iancu Sasul, a cdrui aotie, Maria, o Pa-
leologg, avea un fiu, Filip, din altä cgsgtorie, cu
un Grec sau Levantin, care fAcea comert cu
lar, cu Domnul, trei fete, dintre care una poartg
numele caracteristic grecesc de Chrysaphina. Tot asa
Petru Schiopul a tinut pe Maria Anairali din Ro-
dos, care a murit In vremea and bdrbatul ei era
Domn, fiind Ingropatg la Galata, lângg. Ia§i.
Relatii cu total neasteptate pentru cine nu ur-
mgreste curentul, care creste necontenit, dar rela-
de cea mai mare importantg i pentru econo-
tnia noasträ nationalg, ca i pentru cultura noastrg.
orientarea noasträ in viata politica i In alte rosturi.
Mai tarziu, la inceputul veacului al XVII-lea, se
va ggsi, lute° situatie cu totul predominantg pe
iângg Domnul Moldovei, Radu Mihnea, care a fost
§i. al Terii-Romg.nesti si e Ingropat In Bucuresti, la Ra-
du-Vocll, supt o piatrl de marmurA de toata frumu-
seta, un rGec, Vevelli, care se cherna Constantin, pen-
tru ai sdi, iar ai nostri Ii ziceau Batiste (de unde bi-
serica numitI astfel In Bucuresti): Battista, nurne

www.dacoromanica.ro
 243

levantin. El a mutt un rol deosebit de important la

noi, provocand, la urind, chiar o manifestatie popur
lara Imp°triva celor cari-1 sprijiniau, manifestatie In
sens national, indigen, autohton.
In Muntenia, sotia lui Alexandru Mircea era o
Levantina, Ecaterina, care avea o sora careia i se zi-
bea Marioara, ceia ce arata o legatura Indelungata
cu tenle noAstre. Marioara era catolica dupd tat&
s'a maritat cu un Genoves din familia Adorno
Vallarga, de care ramânand vaduva, s'a facut apoi
calugarita, Pang Venetia, la Murano, In San-Maffio,
uncle s'a §i gasit corespondenta ei, In. grece§te §i. ita-
lieue§te, cu Ecaterina §i fiul ei, Mihnea. Mai era o
sora, wzata. In Tara-Romaneasca, lânga Ecaterina,
Lucretia, ale carii fiice (una numill, grece§te, Prepia,
.adeca.: Euprepia, Frumoasa) au fost date dupä cu-
tare boieri de tara, ori dupa Ragusanul catolic
Giovanni de' Marini Poli.
Poporul Ii privia ca Greci" pe ace§ti straini,
dar elementele levantine aveau o inteligenta mai etas-
tica decal a Grecilor, o prestanta occidentall care la
reci sclavi de atdta vreme, lipsia, i, Intretinand
mulle relatii cu Apusul, ei dispuneau i de capita-
luri mai importante decat capitalurile ce puteau
avea Grecii.
Resumdnd, informatorii catolici gasesc o lume noud
In tenle noastre din a doua jumatate a veacului al
XVI-lea: pe de o parte catolicii cercetati de misionan;
pe de alta. parte negustorii straini, afluxul de Le-
vantini fac apzarile In. tenle noastre, mai a-
les In Moldova, sau In acele puncte din strainatate
eu care prin.cipatele au legaturi foarte stranse, ca
Llovul, de ex., capitali§tii cari vin pentru vami,
pentru Imprumuturi §i cari Amin

www.dacoromanica.ro
 244

Ajungena acum la insesi informatiile pe care ni le

dau izvoarele despre acesti strdini. Intr'o insemnare
a lui Belsius, care scrie in epoca lui Despot, se spune
foarte multi Sasi se gdsesc In Iasi si aiurea. A-
cestia erau dintre vechii negustori ardeleni cari de
la o bucatd de vreme se fixaserA la noi. In situatia
lor de supusi ai Domniei, ei se bucurau de o situa-
tie pe care n'ar fi avut-o ca stráini.
Un alt izvor care vorbote desprc strrtinii la noi
In acest thnp este Francisc Forgách, acel nobil un-
gur amestecaT In roiturile noastre din secolul al XVI-
lea. El spune: Romdnii tin cu totii foarte mult la le-
gea greceascd. Nu s'a gdsit niciunul care, de frica pe-
depsei, sd fi Indrdznit a mdrturisi altd dogmd. Cunose
Insá abia slovele sarbesti, pe care si acum le 'in-
trebuinteazd. Ei nu socot cd poate fi nelegiuire
mai mare decdt sd mdnance carne In zilele oprite;
de aceia... peste o jumdtate de an se chinuiesc."
De Tapt, cela ce inseamnd el, sentimentul acesta
-de scarbd fatd de mAncarea de frupt in post,
mai ales In postul cel mare, se adevereste i prat
cronica lui Miron Costin, cdnd vorbcste de Donnaul
strdin care ajunsese a stdpAni Moldova in 1619, Gas-
par Gratiani, Morlacul din Croatia, despre care aratd
cd manca si carne In post, coja cc ar fi con tribuit la.
tdderea i catakrofa lui.
De la Forgách venim la Botero.
In orasele Moldovei", spune el, locuiesc Sasì
Unguri." Populatia ungureascd se intalnia, cum
am vdzut, mai mult la tara.
Negotul 11 fac insd, mat ales In Moldova, vechit
Armeni sau mai. noii Sasi i Evrei, aici este con-
statarea formald a Evreilor, la sfArsitul veacului al
XVI-lea, dar skit Evrei turci, cari nu formau colonii
asezate. Apoi Unguri i Ragusani. Negotul constd.

www.dacoromanica.ro
 245

din grane i vinuri." Vinul valahic" se vindea

si In Galitia; era destul de bun, mai ales pentru
ardusi çi lumea mai sáracá, dar Levantinii aduceau
vin scump din Rásárit, de Malvasia, care, venit din
Moreia, dar, acum, si din Candia, se ducea in Rusia
vi. Polonia, ca i vin moscatello, muscat". Pe urmä
se f dcea negot ea piei de vacá, asa-numitele schia-
vine", cu cearg., miere, cu butelii de rádácini de
teiu, pretuite pentru frumuseta vinelor lor". Mai
tarziu vindeam, cum Motii Vánd doniti i ciubere,
In Crim-eia Tatarilor produsele indu.striei teránesti
din Moldova. Cu cáráusia localnicii îi fAceau Insem-
nate izvoare de bogátie.
Cárdusii moldoveni sant Insemnati In socotelile Lio-
vului Incá de la Inceputul veacului al XVI-lea; ei
cunosteau admirabil drumurile, i erau i pAzitorii
márfurilor ce li se Incredintau, un fel de chervana-
gil, cum sant cei, tot de sange rom6nesc, din Penin-
sula Intá.lnim pe unii dintre dansii cu
nume caracteristice, ca Ursul, In Iasi, In Roman, In
Bá.'rlad si In alte pIrti ale Moldovei 1.
$i In a doua serie a insemnXrilor lui Botero se
spune cä negotul e fkut In Iasi, intre alii, i de
Sasi i Unguri, Ei dau In acelasi timp i meqterii.
afart de mestesugul pe care-1 fIceau In casa
boierului Tiganii, afará de mestesugul pe care-1 fá-
cea fiecare teran pentru casa si gospodária lui, ori
3nesterul din sat, pentru cä era cftte unul mai di-
baciu care era rotarul ori fierarul satului, lncepea
s6 fie o categorie de mesteri liberi, la dispositia ori-
cui. ,,Meter", mestesug" Ant cuvinte Imprumutate

1 Cf. loro, Relatiile cu Lembergul (din Economia NationalV)

Studii fi Documente, XXIII.

www.dacoromanica.ro
 246

de la Unguri, si aceasta aratk nationalitatea celor cari

Intkiu au exercitat aceastk meserie la noi 1.
Mancinelli, Iesuitul despre care a fost vorba si all&
datk, spune ck In Moldova, In special in Iasi, sant
Ragusani si Chioti, adeck locuitori din Chios, insula
care turceste se chiamk Sacaz (sacazul e mastica
de Chios).
Tot aici se cuprinde informatia, pe care am adus-a
si Inainte, cà unele familii mai bogate dintre Sasit
din Iasi aveau In biserica lor catolick morminte cu
blasoane de comert.
In ce priveste pe Anneni, se spune ck ei fac, ina-
inte de toate, negot cu aromate": smirnd si tà-
male pentru biserick si, pe langd acestea, mirodenii
de pus In manckri, ckci noi aveam bucktdria cons-
tantinopolitank, care Intrebuinteazk multe mirodenii.
Se Inseamnk si personalitatea lui Cristofor Brutir
al ckrui mare rol 1-am arltat si OM datà. Se mentio-
neazk si toatk silinta pe care si-o dAdea propaganda
catolick represintata printr'insul si printr'un agent
papal venit la noi pe vremea lui Mihai Viteazul, un
Croat, Alexandru Comuleo (Kom.ulovie). S'a Impiede-
cat asefel protestantismul, care Incepuse sk strgbatk
mai ales supt Despot si Iancu Sasul, de si acesta era
ortodox, In mijlocul acestei populatii strkine. Se aratk
ck acel care trecea de la catolicism la protestantism
era supus acum la o amendk strasnick: o sutd de
M.
In ce priveste negotul cu Polonii, el nu era fAcut
de Poloni, ad negustorii de aoeastà natie nu se In-
tampinau, iar Evreii poloni veniau numai la iarma-
roacele de hotar.
Se aducea bere din Camenita, de si existau si la

' V. lorga, Istoria indusirtilor, 1927.

www.dacoromanica.ro
 247

noi fabrici de bere, ca aceia a Sasjlor de la Baia,

pomenitg. In acte din veacul al XVI-lea. De al-
minteri chiar terminul de pivnit4", care a biruit
numele de beciu, de zemnic, unul unguresc, altul
slavon, vine de la pivo", care In slavoneste in-
seamng. bere".

Acura, de la informatorii acestia cari vorbesc nu-

mai In treacg.t de strgini, venim la ceia ce ni spune
Insusi Querini, episcopul numit la sfärsilul veacultd
al XVI-leal.
El aratä cä a ggsit In Moldova, pe la 1590, cinspre-
wce orase i eisprezeoe sate care aveau catolici, po-
pulatia catolia. fiind In numAr de 1.691 familii cu
10.700 de membri. In Baegu i Imprejurimi, a-
proape era un sat foarte important catolic, Trebe-
sul , se aflau 4.000 de case, si din populatia a-
ceasta 216 familii, cu 1.692 oameni, apartineau re-
ligiei romane. In oras chiar era biserica Sfintei Ma-
si a Sfäntului Nicolae, de lemn. Domnia, In
general, era foarte tolerantg fatà de toate confesiu-
nile, l, eänd era vorba sä se ridice o bisericg strging,
ea dIdea din Vistierie: astfel s'a dat i pentru aco-
perirea bisericii SI. Marii Odin Bacgn 500 de scuzi de
sur, sumà foarte importantg.. De altfel Vistierul Mol-
dovei pe vremea aoeasta nu Vistierul cel Mare,
care era Roman, ci al doilea , Giambattista Amo-
rosi, pe care-1 Intalnim pomenit i In alte documente,
era catolic, Italian, avänd un nepot care Invg.ta la
Roma, In Collegio dei Greci. In Trotusul vecin erau
68 de familii i 3.994 locuitori, cu bisericä de plan-A.
In ceia ce priveste predica la sate, ni se spune cl
se fileea In limba ungureascg. Mai tärziu, In seco-

T Cf. 0 Prefata mea la &add Documente, l-11.

www.dacoromanica.ro
 248

lid al XVII-lea, aceasta limba a fost Inlocuita In parte

prin cea romancesca, pe cand calugarii eran In
cea mai mare parte Italieni 1
Catolici, ni spune calugarul, se gasesc, fireste,
la Baia, care Infatisa pana datmazi inscriptii de mor-
minte In limba germana sau latina'. Aici erau 3.000
de <'etre, din care 63 de familii, cu 316 oameni,
tolici. Se aflau i cativa Unguri, dar cei mai multi
Sasi. Se noteaza 'douá. biserici Intregi si una pe ju-
matate ruinata, probabil a lui Alexandru-cel-Bun.
Preotii se daduserä dupa obiceiul pamantului: erau
cásatoriti.
La Targul-Neamtului, pe vremea aceia erau 250
de case; 74 ale catolicilor, pentru douä biserici de
lemn, preotul Iiind Sas.
In grupul de la Prut, Husii sant aratati ca 1.300
de case. Tocmai atunci se lntemeia i episcopia de
Hui, dupd. ce Mihai Viteazul i aliaii lui moldoveni,
Aron-Voda i tefan Razvan, desrobisera raiaua tur-
ceasca ce asculta pana atunci de episcopul, supus
Turcilor, de la Braila. Se--inseamna 72 de case cato-
cuprinzand 435 locuitori, la o biserica de lemn.
La Coinari, din 3.500 de familii, sant 198 catolice
cu 1.083 membri. Aici erau trei biserici: dourt de
piatra s't una de lemn. Se mai pastra si un profesor
de gramatiel. Dascalul preda In limba ungureasea,
si latina. Preotul fusese luteran i vellise din Ardeal.
Aici s'au gasit i carti eretice" unguresti.
La Suceava, cu 6.000 de case, din care 30 catolice,
f ncÇonh si un capelan, adus pentru soldatii po-
loni i unguri, In numar de 2.000. Erau douá. bise-

' O 1ncercare de a se introduce din nou timba ungureasca s'a

facut de Primatul Ungariei dupg 1840. V. tot lorga, Studii fi Do-
cumente, I-II.
Azi la Museul Arheologic din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
 249

rici de pialrL predica se fdcea In limba polonA pen-

tru soldati, pentru ceilalti In greceste", cu
maciu moldovean.
La Vasluiu, un preot, dar nu se spune numArul
credinciosilor lui.
La Roman, In oras, erau 400 de Iamilii, dintre care
25 latine; mernbrii, 138, eran Ungttri cu douä biserici
de lemn. Preotul tinea ImpArtAsania la dansul acasà,
b5gatA supt pat. La Sdbdoani, Berindesti (?),
RIchiteni, Giudeni, LAcAseni, 300 de fa-
milii si 1.480 de oameni. Biserica din S6-
Moani e de piatrà i acoperità de Domn.

Acestea sint cele d'inniu informatii asupra popu-

latid catolice In Moldova si, pe aldturi, asupra po-
pulafiei ora' qenesti a (erii, In genere.

www.dacoromanica.ro
 XVI.

Epoca lui Mihai Viteazul In miirturiile

alittorilor.
_
Ne ggsim Intr'o epocg. In care cglitoriile sant rela-
tiv dese, pentru sfarsitul veacului al XVI-lea, si am
fi dorit sä avem alte amdnunte cu privire la aced
cativa ani cari formeazà cariera lui Mihai Viteazul.
Poseddm cu privire la aceastg. Domnie o expunere In
limba latind a isprgvilor lui Mihai, fdculd pe basa
unui izvod", mai probabil slavonesc, datorit Logo-
fdtului Tudose, care a Intovgrdsit pe Domn In
Ardeal, un boier de modd veche, cu oarecare
cunotinti si oarecare pricepere la scris, ori, mai
bine, Cu simtul cg. In asemenea vremi Logolltul ar
putea sä fie putintel si istoriograf. Acel care a fdcut
traducerea este un Silesian, Baltazar Walter cel
tandr", rudd probabil cu acel Walter pe care 1-am
Intalnit cu prilejul aldtoriei lui Bongars. Omul a
stat o bucatä de vreme la Targoviste, In ce cali-
tate este greu de spus, si a cunoscut acolo pe An-
drei Taranowski, intimul Voevodului, iar, pe cand
prietenii" sal plecau spre casd prin Moldova, cu so-
lul polon Golski, el se ducea la Poartg.. Mihai Vitea-
zul a cenit la un moment dat, si a si cdpItat, dar
nu exact atunci and li trebuiau si In proportiile de

www.dacoromanica.ro
 251

care avea nevoie, aldreti silesieni, acei schlesis-

che Reiter" cari joacl. In istoria militarà de la sfar-
situl veacului al XVI-lea un rol important; o cavale-
rie grea, cu platoui, mult mai mult Poloni deck
Germani: este posibil ca Intre acestl cavaleri silesieni
sd fi fost si Walter. Spune Insusi ceva, In prefata
cu privire la legturile cu Tara-liomâneascA, dar
e prea putin ca. sä Intelegem ce a putut fi si ce mi-
siune a Indeplinit la noi.
A.r Ti fost de dorit, iaräi, ca, pe lângä ce a cre-
zut cä trebuie sd adauge, ca explicatii generale, des-
pre rosturile terii însei, s5. Ti adaus amnunte geo-
graTice, lämuriri cu privire la moravuri, la impo-
sAe, la organisarea armatei, etc., dar, de si genul a-
cestei lucrAri ar fi admis, ha chiar cerut sI se
dea aceste amAnunte, nu le earn In ea ; In-
Minim, In schimb, lAmuriri, care nu prea au In-
semnAtate, cu privire la Alexandru-cel-RAu, un La-
pusneanu rItAcit din Moldova si strAmutat la Mun-
teni, acel care era s6 taie pe Mihai Yiteazul In mo-
mentul cá'nd i-a bAnuit intentiile Impotriva stdpd-
nirii lui; se vorbeste si de spanzurarea la Con-
stantinopol a acestui Alexandru, cu alte lucruri aflate
la Curtea lui MihaL Astfel fiind, nu-1 putem pune
Intre 6.16tori pentru cA, de si a cAlAtorit la noi, de
s'a legat prin activitatea lui de istoriografia noas-
trA, cu toate acestea nu ni-a dat material' de c5.15.-
torie, ca acela din Sommer, din Graziani, etc.
pentru cä a Yost vorba de cronici privitoare la
Mihai Viteazul, este si o altA cronia, netradusg. In
limbi strAine, ci pristratg. numai In romaneste, cro-
nia In legturi Cu foarte puternica familie a Bu-
zestilor,cari aveau o multime de mosii, dis-
pundnd de Tinuturi Intregi, si au luat o parte de
cea mai mare Insemnglate In campaniile Domnului

www.dacoromanica.ro
 252

lor. Ava'nd de multe ori In aceste campanii oarecare

precum au avut i In ce priveste politica
lui Mihai, ei au vrut sa se serie istoria campaniilor
acestuia In asa chip hied sa se reliefeze inainte
-de toate partea lor i chiar sa se atribuie, cuin
si face, inceputul miscarii, nu lui Vodd, ci acelora
cari-1 Incunjurau, Sfatului terii, In fruntea caruia
ar fi stat Insasi ambitioasa influenta a lui Rada
luzescu, Preda Buzescu i Stroe Buzescu, cei trei
membri ai acestei puternice dinatii. Cronica Bums-
tilor", foarte importanta din punctul de vedere al
limbii, fiind scrisa Insa de un cronicar de tara pentru
-oameni cari cunosteau tara lor, evident cd nu da
stiri despre mediul romanesc al luptelor eroului
Mai avem apoi doar ici si colo eke o informatie
subsidiara In rapoarte militare privitoare la lup-
tele lui Mihai, cateva note privitoare la orase, la
locurile pe unde au trecut ostile crestine la 1595,
and, dupà batalia de la Calugareni, Mihai a fost
silit sil, se retraga In munti i sil. astepte ajutorul
lui Sigismund Báthory si al lui $tefan Razvan, care
_parasise Moldova ca alerge In sprijin.
Aceasta campanie, care a dus pe noii cruciati de
la Targoviste la Bucuresti si de aici la Giurgiu, a
facut zgomot; la dansa participasera, nu numai Ro-
mani din Tara-Romaneasca si din Moldova si Ar-
deleni de-ai lui Sigismund, intre cari Sasi, dar, WO-
cà era o expeditie de cruciata, Tacand parte din por-
nirea generala a crestindatii contra Turcilor, me-
nità sà ridice i entusiasmul religios pe o vreme
cand Papa lupta Impotriva protestantismului i tre-
buia sa-si legitimeze autoritatea prin succese asu-
pra paganului, au venit i specialisti din Italia, si a-

' V. Hurmuzaki, XII, p. 79 0 urmAtoarele.

www.dacoromanica.ro
 253

nurne din Toscana. Ei au luat parte la asediul

cucerirea Giurgiului, operatie de valoare supt ra-
portul militar, si rapoartele acestor Tosc,ani ar me--
rita din acest punct de vedere special o cercetare
mdnuntitd.
Poate cd e cel d'intdiu raport cu importantd tebnicä.
pentru luptele care s'au desfSsurat la noi. Se mai
poate culege înisä numai une ori cate o 15.murire pri-
vitoare la orase, dar pentru organisarea armatei,
pentru 'felul cum se fdcea tabdra, cum se punea straja,.
pentru toatd situatia militard acest izvor are o
deosebiili irnportanìt2.
In dard de aceste ldmuriri pe care le dd redacto-
rul italian sant, de altfel, atatea scrisori de strdini
cari 'au fo-A. amestecati In luptele lui Mihai Viteazul
pentru unele puncte de anadnunt, ele pot sd
ne llmureascd. Astfel rapoartele nunciului Visconti, e-
piscop de Cervia.
Pentru tonul naiv in care shut redactate i pentru
sinceritatea, n'am zice stifleteascd, dar mdcar de stil,
pentru transparenta populard a scrisului se pot reco-
manda i scrisorile unuia dintre fratii de' Marini
Poli, despre cari s'a vorbit si mai Inainte, Giovanni.
Agentul acesta a ldsat o multime de scrisori, lute()
italieneascä de ultima treaptd, asa cum se vorbia
pe coasta dalmatind, cu o sintaxä care une ori aduce
si a romaneste3.
Venirea Toscanilor se explid prin aceia cà Marele-Duce de-
Toscana, Ferdinand de Medicis, avea un plan de cruciatA fa-
cuse o militie specialA In acest scop, un Ordin de mated al
Sfantului Stefan, cate concura pe cavalerii de Malta In ce prive§te-
lupta, nu numai impotriva piratilor turci, ci §i a corAbilor impArA-
te§ti ale Sultanului.
2 Alte tiri In memoriul din 1926 al d-lui Andrei Veress la A-
cademia Roma.n5..
° Ele se al tot In volumul XII, publicat de mine, din colectia
Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
 254

unele stiri francese privitoare la ae,est rdz-

bo:u, dar toate mai mult dupd gazetele de atunci,
gazete manuscrise, care cuprindeau, dupd localitdti,
lucrurile de mai mare importanA pe-trecuté In toatd
lumea Cutare din ele, reprodusd In facsimile la
1913, dupd originalul tipdrit la Lyon, in 1595, dd,
aldturi de lucruri secundare, si cutare informatie din
Brasov in care se spune ca ce pret se vindeau a-
-co eN ele care fdceau parte din prada româneascd.2.
Izvoare grecesti priv.loare la Mihai Viteazul &bit
doud, dar nici unul, nici allul nu dau ldmuriri asupra
terii. Intdiu avem o povestire in versuri, scrisd, cu
-earacter mai mull popular, de Vistierul nu Marele-
Visticr, ci vre-un Vistier al treilea, care Ikea func-
tiune de cdpilan Stavrinos, prins de adversarii
lui Mihai Viteazul j inchis bite° temnitd din Bis-
trita, unde a scris, In noptile luminoase, la lumina
stelelor", povestea Viteazului. Apoi un alt Grec, pro-
fesor la scoala din Ostrog, In pdrtile rusesti ale re-
gatului Poloniei, unde era o scoald Cu caracter clasic,
a scris o epopeie a lui Mihai, imitând, Cu asa de mo-
deste pulen, Gerusalemme Liberata" a lui Torquato
l'asso. Opera lui Gheorghe Palamed e mai putin im-
portantd tocmai pentru led e artificiald, pompoas,d,
solemnd, deck naiva povestire, plind de orgoliu na-
tional grecesc, cdci se scot necontenit la iveall
aptele palicarilor greci c,ari au luptat si la Ulu-
gdreni, a lui Stavrinos3.
In colectia Hurmuzaki, ill , se dau o multime de extrase din
aSemenea gazete, unele inteadevar foarte folositoare.
2 Povestire despre ceia ce .s'a petrecut in Transilvania, etc.,
tradusa de Ion Catina, la Lion (sic), editor Gh. B Niculescu, 1913.
Preturile sant acestea: 48 de bol, 42 de vaci, 45 de vitei de un an
100 de talen i ; 8-11 cal, pana la 2) ughl (bani ungurep), dont
les six vingts font le ducat".
Am dat din acesta o traducere romaneascA In versuri.

www.dacoromanica.ro
 255

Lucrurile acestea le spunem mai mult ca sd nu se

creadd cd, dacd lipsesc stiri de cdldtori pe vremea
lui Mihai Viteazul, lipseste si informatia In izvoa-
rele strline privitor la epoca lui. Isi lnchipuie ori-
clue cd, pe o vreme de necontenite turburdri, cand
Voevodul se rdzboia In toate directiile; la Sud fatd
de Turci, la ITord Tap. de Ardelenii unguri ai lui An-
drei Báthory, la Rdsdrit Tata de Ieremia Movild si
de sprijinitorii lui poloni, pe o vreme cAnd rdzboiul
fierbea deci la toate hotarele, nu era rAgaz sd vie
cAldtori pe la noi.

Acum, din activitatea lui Mihai au resultat lucruri

loarte marl, care au trecut, si lucruri mai putin mari
In aparentd, care au rdmas. and ajunge cineva sd
realiseze planuri ca ale lui In ordinea militar i
politiel, nu totdeauna resultatele pot Ti mentinute,
dar din faptul cd au fost cdpdtate la un anume mo-
ment urmeazd o stare de spirit de Incredere, de e-
nergie, de optimism, de Indrdzneald. Chiar dacd, deci,
resultatele cApdtate la un anume moment nu se vor
mentinea, ele fac posibild cdpdtarea din nou ale a-
celorasi resultate Intr'o epocd de viitor mai apropiatd
sau mai depdrtatd.
Acest lucru s'a Intamplat si pe vremea lui Mihai
Viteazul, El a ajuns la lucruri pe care nu le avea
mdcar In planurile lui sau, admitând cd le-ar fi avut
cu vremea, el a mers dintr'unul Intealtul, ca odini-
oard Iustinian In refacerea Imperiului roman de
Apus.
S'a creat Insd o stare de spirit de pe urma Intre,
prinderilor lui care, ea, a cdlduzit pe urmà istoria
noastrd aproape un veac. Asa Meat, cftnd se vorbeste
de Mihai Viteazul, nu trebuie sd ne oprim la urml-
rile imediate, ci sA tinem saml de toatA ae,eastA Ina

www.dacoromanica.ro
 256

tare si Imputernicire a sufletului romdnesc. In locul

celar cart primiau once, incapabili sd vadd anä po-
litia cleat cea turceascd, In locul eelor cari rdb-
dau oriat de la Ienicerii capitalisti, de la Turcii,
Armenii si Grecii din Constantinopol, in locul Dom-
niilor cari la cel d'intdiu semn se duceau la Poartd, si
in locul unei ten i care, and primia vestea a Dom-
nul a lost exilat inteo insula din Asia ori a lost
spanzurat, n'avea niciun sentiment de revoltd, in-
tdInim dupd Mihai oameni mdndri, oameni tari,
oameni hotdrati si oameni cari au constiinta a pot
race ceva.
Se vdzuse odatd cd un Roman poate sd meargl
pe drumul lui Alexandru Machedon, rdvnit de Mi-
hai 1; au incercat s'i altil si atdtea s'au cdpdtat ast-
fel; un popor care inainte nu se rdscula, pe la intdia
jumdtate a veacului al XVII-lea, indatA ce nu-i pld-
ce ceva, se rdscoald; un popor care primia °rice-
strdin indatd ce el juca un rol mai mare, dintre
Greci 0 Levantini, se 'idled impotriva acestor strdini;
un popor care Inainte Singdsluia In toate pe Turci a_
stint sd. lacd In Intdia jumdtate a veacului al XVII-lea
asa Inca ei sd.nu-si mai afle rost in tard deat ca
functionari având rosturi spe,ciale pe lângà Divan;
un popor care ni,ci nu s'ar fi gdndit sd poatd alege-
un Damn impotriva Domnului trimis de Poartd si
sà se bald cu oastea in mijlocul areia se gdseste stea-
gul trimes din Constantinopol, poporul acesta a cu-
lezat a face altfel and a asezat In margenea Bucu-
restilor pe Matei Basarab contra lui Radu-Yodd, fiul
lui Alexandru din Moldova, numit de Impdrat". Asa_
oeva ar fi fost posibil oare Mil dovada de energie-

T V. memodul men .CArti representative", In Analele Acade-

mia Romane, XXXVII.

www.dacoromanica.ro
 257

nationalg. incununatä de succes i aureolaig de glo-

rie care e insIsi Domnia lui Mihai Viteazul? In a-
ceasta stä importanta lui cea mai mare pentru des-
voltarea vietii noaslre n4ionale1.
Dupà ce am explicat astrel- lipsa de stiri din c5.-
lgtorii pe vremea lui Mihai Viteazul, sg. venim la cg.-
Igtoriile care s'au fg.cut Indatg.' dupg. ansul. Si In-
cepem cu acei putini cari au fost pe la noi In vre-
mea chiar a lui Mihai. Intgiu, dupg cronicarul Matei
Strykowski, care, la 1574-6, In alaiul lui Andrei Ta-
ranowki, vgzuse Hotinul, Bdrladul, Buzgul, lntre zi-
duri, Bucurestii, cu capul, proaspgt Mat, al lui
loan-Vodg. cel Cumplit, bglut In cuie, tureeste, pe
poarta Curtii, un Polon, un dusman.
Cgci Impotriva politicei de desbinare a crestini-
lor Indreptatg. atre Imperiul roman din Apus, de
natie germanicà politicg, pe care o represinta Mi-
hai, era In pg.rtile rgsgritene altä politicg, avand,
In fond, aceia§i ideie de cruciatg, dar îi Inchipuia
cä ea trebuie atinsg, nu InfrAngând pe Turci de
la Inceput, ci castigand deocamdatä tot
ce se putea pe cale pasnicg, sau i pe calea ar-
melor, dar f ärä declaratie de rg.zboiu, pentru ca, a-
tunci cfind s'ar Infg.tisa inomentul potrivit, sà se
tragä conclusiLle din aceastg. Inaintare pe acoperitele.
Politiea aeeasta de sigur n'avea ulnae cavaleresc, dar
putea fi foarte diplomaticg. Ea era preconisatl de
unul dintre cei mai importanti oameni pe cari i-a
dat Europa oricntalg. In aeeastg. vreme, Hatmanul
Cancelariul polon loan Zamoyski, care el este Invin-
ggtorul lui Mihai Viteazul, cg.ci prin el au fost zdro-
bite planurile lui.

V. N. lorga, Fajina hit Mihai Viteazal, 1920.

www.dacoromanica.ro
 258

Originar din Zamosc, nu departe de granita noas-

tra., avAnd i legaturi cu partile de Nord ale Moldo-
vei, el Isi facuse studiile in Italia, la Padova. Un om
de InaHa cultura, capabil Insusi sA insemne, la cea
mai buna latineascA, isprAvile pe care le-a Indepli-
nit. Paä de noi s'a folosit de turburarile provocale
In 'Moldova prin cruciata Impotriva Turcilor si a
Inlocuit pe Stefan RAzvan, care si el lnlocuise pe
Aron-Vodd, prins de Ardelenii lui Sigismund Báthory,
printr'un boier foarLe bogat, dinteo famine foarte cu-
noscuta,un frate era Mitropolit i ei toti aveau lega-
turi In Polonia i mosie acolo, dispunánd de un
capital pe care 1-au pus apoi in deosebite Intre-
prinderi locale, prin Ieremia Movila.
Acum, cu prilejul instalArii lui Ieremia-Vodd, o su-
ma de Poloni au vazut pentru Intaia oarA pamânt41
Moldovei; alii, cari cunosteau acest pamânt, au a-
vut prilejul sl-1 revadA, i In povestirile privitoare
la campania din 1595, a lui Zamoyski, IntAlnim atAtea
stiri privitoare i la pamantul moldovenesc. In spe-
cial la un scriitor foarte distins, cu forma foarte in-
grijita, Heidenstein, Silesian, care intre altele vor-
beste si de aspectul Iasilor pe vremea aceasta, de
palatul domnesc, de cele trei biserici ortodoxe, de
cea armeneasca, de baia turceasca ce era in Iai i
care s'a pastrat panA daunAzi 1.
De altfel s'ar putea pomeni pentru epoca imediat
precedenta si an izvor oriental, un cAlAtor grec,
care si el dä stiri despre Iasi, despre Domnul care
stAtea In Scaun, mai ales despre el, Petru Schiopul.
Pe atunci, In a doua jumatate a veacului al XVI-
lea, veniau o multime de prelati greci In pArtile noa-
stre. Veniau pentru cg. Biserica din Constantinopol,
1 Cf. 0 lorga, Istoria Armatei, I, p. 397, notele 2-3.

www.dacoromanica.ro
 259

tot asa Bisericile celelalte, din Alexandria, Ieru-

salim, Antiochia, ai aror -sefi s'au Imbulzit la noi
In decursul acestui veac, ajunsese foarte sAracA. Pri-
vilegiile mari care fusesera acordate de Turci la cu-
cerire, au fost, multdmitd. presentei In fruntea afa-
cel Hai a unor Viziri abusivi si a unor Sullani cari-i
ingiiduiau pe acestia, necontenit Ingustate. Asa i
s'a luat Patriarhiei ba o clddire, ha alta, si ea a
ajuns, ca sa se mai poatà mentinea, sd se adApos-
leascA, la sfarsitul veacului al XVI-lea, In paracli-
sul bisericii adause pe langd. , ambasada", capuche-
haielhul Munteniei la Constantinopol, In casa lui
Vlad", ruda Doinnului de atunci (1586). Pe MAO
neeasta Patriarhii erau schimbati foarte des, dupA
pofta oricdrui- intrigant care Pldtia bani ca sd fie a-
-sezat In ace,st loc de mai Inaltd pdstorie. Toate lu-
erurile acestea aduceau Patriarhia In aceiasi stare
ca i stdpfiniiea Domnilor nostri. Precum catastrofa
financiard de pe vremea lui Mihai Viteazul a fost
adusA, nu de datoriile lui Mihai Insusi, de si cum-
prirase si el Scaunul cu bani, ci de faptul cà plata
datoriilor Domnilor anteriori trecea In sama Domnu-
lui celui nou, asa Inctit -el se trezia: de la Inceput
zdrobit de asemenea sarcini, tot asa Patriarhul avea
rdspunderea datoriilor acumulate. Si atunci Patriar-
hul îi lua une ori td1pdsita si venia -In Muntenia ori
In Moldova, ha chiar In Polonia, In Rusia, In Mos-
cova, vanzand ce putea: moaste, tilluri si privilegii,
pe bani.
Astfel un Nichifor DascAlul, un Teofan., Patriarh
de Ierusalirn, un Chiril Lukaris, fost Intdiu Pa-
triarh de Alexandria, pe urin'd si administrator al
Bisericii din Coiastantinopol, au fost oaspetii nostri.
Impreund cu dânsii veniau i clerici greci mai
mArunti, ca acel Ieroteiu de Monembasia, care a si

www.dacoromanica.ro
 260

Amas La noi pAnd a pexit inteo rdscoald, ca Ma-

tei al Mirelor, din orasul Sfântului Nicolae, care
s'a asezat ca egumen la Dealu, langd mormán-
tul lui Mihai Viteazul, ca Mitropolitul muniean
Luca, din Cipru, vestit pentru scoala de cali-
grafie pe care a intemoiat-o si care, de si depas, a
stat aLci pAnd. la moarte, fiind ingropat, se spune,
la sehitul Lzvoranu din Mural. Dintre dânii, Matei
a continuat pe Stavrinos, scriind cronica lui Radu
Serban, biruitorul Impotriva Ungurilor i luptAtorul
impotriva Turcilor, zugrdvind apoi Domnia lui Ale-
xandru I1ia, a lui Radu Mihnea si asa mai departe.
lar un Doroteiu de Monembasia, care se crecle acum
a deosebit de Ieroteiu, a fAcut si un Croruvraf, a-
deed o Istorie universald, Incepand de la Facerea
Lumii, pentru a trece la Evrei, la Romani, la Bizan-
tini, pAnd se ajungea si, in timpurile mai noud,
ai nostri.
Figura lui Petru Schiopul o cunoastem si din po-
vestirea acestui oaspete, care, trecand pe la Mihnea,
a vexiit la Iasi, fiind bine primit de Domn, ddruit
cu tain, si a stat de vorbä cu acesta, care i-a spus cd
se intereseazd de geometrie, am zie,e: de agrimen-
surd si, de fapt, cdnd Petru a fti.git in Apus, el
a Idsat o insemnare a distantelor fdeute, a itinera-
riului unnat.
Pe urma se dd o Intreagd povestire despre familia
lui Petru-Vodd, ardtiindu-se de ce origine este, ce
rude are, care afost cariera Domnuluil, este, si a-
riitarea unui minunat al maicei lui.
Dupd un Grec, un Rus, Tribu Corobeinicov, tare
mergea la Constantinopol pentru nevoile cneazului
din Moscova, la 1593.
Am reprodus s;si. tradus aceste pasagii in Hurmuzaki, XV, p.83
urtnAtoarele.

www.dacoromanica.ro
 261

El vede Hotinul, cu cetate micd de piatr i lo-

cuitori putini, cunoaste, In treacdt, Botosanii, ca sat,
ca i tefdnestii, In care &lilt trei biserici si 450
de case, fIcandu-se i targ. Iasubvechea Capitald,
Suceava, ar Ti fost pArdsitd dupd un ordin formal de
la Turd, färä cetate, e intdrit numai In jurul
Curtii domnesti, care e de piatrd, ca i miele din cele
Indear zece biserici,altele fiind de lemn. Prin Co-
robeinicov avem descrierea bisericii Sfantului Nicolae
langd Curte, cu Insemnarea zugrdvelii. care, la alta,
e 0 pe fata din afard a pdretelui; ea are la mijloc
si un turn de piatrd. Coperisul e larg Intins In stra-
§ind; partea undo std Domnul, in jet Imbrdcat cu
e inalzitd. Se pomeneste numele Mitropoli-
tului, Nicanor, MO care slujesc un protopop", Ioa-
chim, patru preoti i doi diaconi. In oras se noteazd
,,multe dugheni" pline de marfd.
Primit la Aron-Vodd, drumetul vine cu ai lui, cd-
lare, pdnd la scdri. Vodd stä pe un loe Inalt acope-
rit cu scumpe covoare, turcesti, dupd cat se pare;
In fata lui, fiind noapte, ard lumandri In sfesnice.
Grecul Calogera, un Cretan, Vistier al Moldovei, stä
langä stdpanul terii; alti curteni, cu capetele goale,
se and aldturi de el.
Aron Intreabd, In picioare, de sAndtatea Tarului
,,si de Intreaga lui Impdrdtie". Urmeazd obisnuita
intrebare dacd aduce sau ba daruri, care, InfAtisate,
sant Intinse, dupd ordin, inaintea lui. Apoi se dd tai-
nul i cdrtile de trecere cu scutire de vanad. Dru-
mid urmeazd prin Campul lui Dobrici" (Dobrogea),
si se pomenesc Tatarii cari atunci se asezaserä acolo,
langd Babadag i Caraus", cari sant deci mai vechi
decat asezarea definitiva a nafiei In Bugeac1.

I. Bpgdan, In Arhiva societdfii stiintifice ti lit erare din Iasi,

pp. 762-4.

www.dacoromanica.ro
 262

Venind acum la Apuseni, avern pentru aceasta vre-

me un calator (laudes, de alminteri singurul care a
fost In pArtile noastre. El se chiatnä." Dousa si a scris
latineste cartea lui, din 1599, care descrie cAlAtoria ce
a facut-o pe aici la 1597-8'. E mai mult o Insemnare
a localitAtilor prin care a trecut, dar ici si colo sant
explicatii. Dousa a Va'zut Hotinul, mergand
acolo la Iasi. ObservA doar, In ce priveste
este un oras bine populat. A trecut pe la Tutora, uncle
fusese tocmai Intalnirea armatrt a Polonilor cu Ta-
tarii, care a Inglduit lui leremia Movild ocuparea_
tronului Moldovei.
Pomeneste apoi de Ismail, care nu a asa de non
cum s'ar crede dupai numele tureesc de astazi; nu-
mele vechiu moldovenesc al orasului este Srailsi
Bolgradul, centrul asezdrilor bulgresti, recente, din
Sudul Basarabiei, pare cu totul nou, dar aproape de
dansul a fost cetatea veche a Tobacului, ale aril
urme se vdd
IntovdrAsit la Intoarcere de acel sol polon, Stanis-
las Golski, de care vorbeste Waller, Dousa pome-
neste de Babadag, care pe turoeste Inseanmil Mun-
tele Mosneagului", dupà un santon Ingropat acolo,
un dervis, al cArui mormânt se vede Fang o f an-
tanA. Vorbeste cu west prilej si de lacul Ramzin, po-
menit si de Reichersdorfer, care-i zice însä Roso-
ve". De la Isaccea, apoi, Dousa trece pe la Hui, uncle
era A. fie In curand o episcopie, In leaturä en
pN.rtile dungrene: spune eh' aid era vadul spre Bu-
geac, unde Tatarii se vor aseza, cum am spus, toe-
mai pe vremea aceasta, In colonic, ca s6 facá im-
posibill de acum Inain.te o rIscoall a Moldovei sau a

I De itinere epistola.
2 St. Ciobanu, In Revista istoricii pe 1919, p. 80 0 urm.

www.dacoromanica.ro
 263

Munteniei. Ii e cunoscutg. si populatia catolia ungu-

reascä din inargenea orasului. Se mentioneaz5. apoi
Iasul, Hotinul, Camenita, andu-se si unele inscrip-
tii, pentru cg. Dousa era un umanist ca si Bongars,
In cdurtare de urme clasice 1.

t Amintirile lui John Smith, apoi presedinte al Statului nord-

american Virginia (The true travels, adventures and observa-
tions... from A. D. 1593, ed. Edward Arber, Edinburg 1910),
Mot un curios faisificat (totusi edifia 1 e din 1630 s'i el trAia a-
tunci). V. Rev. 1st., XIII, p. 186.

www.dacoromanica.ro
 XVII.

Epoca Movile*tilor n paginile de c611itori.

Câtiva ani dup1 Dousa, un anonim, care era in le-
&t'A. Cu Biserica catolicA, un misionar, foarte pro-
babil, a fost la 1606, In Moldoval, iart ce simule
despre (Musa:
La Suceava este biserica Sfântului loan, cu o urnl
de argint. Ieremia-Vodä refkuse lkasuri1e de acolo,
filtre altele unul care dupd picturi pare a fi fost o
bisericl dominicanA; este si o biseria polond, deo-
sebi de cea Aseascd. La Siretiu se mai observN.
mg.sitele lg.casului Dominicanilor din veacul al XIV-
lea. Vorbind de Iasi, se Inseamn4 cg. eran vre-o
sprezece biserici pe vremea aceasta. Cotnarii ardtau
pe atunci patru biserici romanesti, trei catolice de zid
dou5. de lemn. La Baia se noteazA cA populatia ro-
mftneascä ortodoxI era restransk si, In legAturä cu
biserica latina de acolo, se mai spune cA sopa unui
Domn, care era catolicä si care e IngropatA acolo
legenda Margaretei de Losoncz, a ridicat clàdirea
sTantk. Aceastà biseric fusese mai bogatä decál ce-
lelalte, dar Mihai (Viteazul) a despoiat-o de odkj-
diile scumpe si de mult argint ce avea". Cki se pare

Hurmuzaki, VIII, p. 307 l urm.

www.dacoromanica.ro
 265

In adevdr, si dupd alte stiri, cd, In nevola extraordi-

nard de bani ce siintia Mihai pentru plata solati-
mii rnercenare, care altfel n'ar fi luptat, el a luat de
oriunde i, deci, si din oddjdiile unei biserici ca
aoeast a.
In ce priveste Ole localitdti, de la Cotnari
tirite, de natura statisticd, au fost date, dup. ace-
lai In capitolul precedent.

Treeem la iniormatiik unui Ragusan care strAhtte

Moldova la 1611: Grigore al lui Nicolae Ragusanul.
Am vdzul rolul pe care l-au jucat acesti Ragusani:
am spus eä vdmile, i inteo tard si in alta, erau in
manile lor, cd aveau case de barbed la Adrianopol la
Silistra si o colonie importantd la Timisoara. Acest
negustor vine cdtre starsitul Domniei lui Constaulin
fiul, menit sä isprAveased foarte nenorocit,
al lui leremia 1
El trece prin Camenita, i aici intalneste pe unul
dintre candidatii la tronul Ardealului, Stefan Kendi,
Roman de origine, care strângea oaste in vederea
schimbdrilor ce se petreceau In aceste pdrti ardelene
unguresti. De la Camenita merge la Iasi. Este
primit de Domn si de Doamnd: mi de sotia lui Con-
-stantin Movill,ci de mama lui, de Doamna Elisavela,
care, de fapt, conducea toate lucrurik. Constantin a-
vea si un epitrop, pe care-1 vom vedea imediat,

izgonit de Turd, s'a tutors cu ajutor polon s't i-a biruit, dar,
Aupà infrangerea aceasta, Turcii s'au 1ntors din nou, si Constantin
a trebuit sá fuga. Prins de Tatar', ei voiau sa-1 duca in tara lor
spre a obtinea un pret mare de rascumparare, dar, cum treceau
Nistrul, tAnarul Dotnn a cazut in valuri, de unde n'a mal rasarit,
nenorocita Doamna. Elisaveta, al carii fiu era, 1-a asteptat
multa vreme, pana sa ajunga a capata siguranta mortii lui.Des-
.crierea calatoriei In Hurmuzaki, VI, pp. 455-7.

www.dacoromanica.ro
 266

si care este boierul Nistor Ureche, tatAl cronicaru-

lui, care Insusi a Mal Insemndri de cronied.
In Moldova, pc vremea aceasta, Tatarii roiau, prd-
dând Tara-de-jos, care se afla In cea mai misera-
bill stare, din causa necontenitelor jafuri. Calea
era asa de greu de flieut, Inca a trebuit ca dru-
metul sä stea o sdptdmlnd asteptând posibilitatea de
a continua edldtoria. Ceruse sá i se dea soldati pentru.
pazd.
Rag,usanul face cunostintä la Iai cu Nistor Ure-
che i cere de la dlnsul sd-i IngAduie a merge la
aier cure, la o mlndstire. Mdndstirea pe care doria
sà o visiteze era sigur, aceia pe care a fAcut-o In-
sui Ureche, cu sotia lui, Mitrofana, dupä datina din
Alos, i purtând numele unei mdnastiri de acolo,
mlnAstirea Xeropotamului, a rdului uscat", sec",
In codrii Neamtului, dar In tot casul numele a fost
dat dupä acela al mAndstirii din Sfântul Munte, pre-
cum, cand Petru Schiopul ia fAcut mAndstirea de
Ifingl. Iasi, el a numit-o Galata dupà suburbia eon-
stantinopolitand care pAnd In momentul acesta poartI
acest nume.
Peste cl.tva timp cAldtorul pleacA,Wind pretu-
tindeni urmele presentei Tatarilor. La Intors merge
cu Insotitori poloni i cu o caravand de cinzeci de
cai, Cu toate ed Ureche-i dase sfatul sà nu pleoe.
A Yost rechemat InteadevAr de tutorul lui Con-
stantin si a pornit definitiv dupd alte eateva zile
(1611).

Cam pe vremea aceasta, un German, loan Wilden,

face o edldtorie prin Moldova, la 1613, de si la 1623
numai apare cartea care zugrdveste aceastd cad-
torie: Neue Reysbeschreibung". El pleael. din Con-
stantinopol ea un Italian, Bernardo, edruia Moldove-

www.dacoromanica.ro
 267

xiii i-au zis Drgnat", Bernardo Borisi, Levantin care

a jucat un rol important pe urinà. Venind la Iasi,
\\Tilden gdseste trupe adunate impotriva Tatarilor.
Palatul domnesc, ca o urmare a atator nenorociri cA-
zute asupra terii, era Intr'o stare foarte rea, iar
casele ce-1 Incunjurau aveau aspectul umil. Lumea
slAtea gata de fugil din causa groazei cA Tatarii pot
apArea la fiecare moment.
Si prAddcitinile lor au Iinut pAnA la 1630, ba chiar
supt Vas ile Lupu tara a fost pradatd cumplit, la
1650, de Gazaci i Tatari, reuniti.

Acum, dupri cAldtorii acestia de micd importantA,

ve.nim la Tommaso Alberti, negustor italian care de
multe ori f Acuse drumul prin RAsArit1.
El trece prin Dobrogea, vorbeste de Mdcin, satul
unde era vaina Turcitor. Venise pAnd acolo, cu earl
turoesti cu cArAusi turci. Obiceiul era sA se des-
caree aici, sA se plAteascl vaina i O. se deje drumul
acelor cArAusi turci; pe urmA In bArci se trec,ea Du-
nArea.
Gea d'intAiu descriere a Galatilor o avem de la a-
c,est cAlaor. Aici el a asistat la ,slujba bisericeascA,
messa alla valacha". TArgul nu era mai important
ca schell pentru oordbii d,ecAt ca non centru pentru
pescan 2 CAci pescarii pe cari i-am vAzut la Chilia
aveau si aici asezIrile lor. Se vindea morunul proas-
01, de cloud categorii, sturioni e luzzi, aproape pe
nimic. Din causa prAddciunilor Tatarilor In timpul
din urmA, aprovisionarea era mult mai grea; iepu-
rele oostA cinci solizi unul, gAinile si puii InsA mi
se mai vindeau.
Buletinul societtiiii geografice pe 1898 (tiraj aparte supt
titlul Càlätori, ambasadori ci misionan i etc.).
I V. lorga, Studil i documente, XVI, p. 223 §i urm.

www.dacoromanica.ro
 268

Drumul se facea In Novembre, popasurile fiind

moaptea: satele, din causa acelor prAddeiuni de pe
vremea lui Constantin, Movild, erau foarte rari, sl
cuprinsul s'a pdrut pustiu pana la Barlad. Ace,sta era
-un oras complect ruinat. Alberti apucd sleaul ve-
chiu, pe unde au Intrat si Turcii contra lui tefan-
cel-Mare, si merge cdtre Vasluiu. Aici vede multe
case", o bisericd si palatul domnesc, ale cdrui ruine
se desebesc Incd. In curtea caselor proprietdtii. Dupa
aceasta se Intrd In codrul imens din care a rdmas
pddurea Dobrovdtului, Intre Vasluiu si Iasi.
Drumurile erau foarte rele: ,,ase perechi de bol
nu pot sa tragä un car". Noaptea se petrecea In
pAdure, fara brand, si era fried mare de lupi, cari
urlau grozav."
Alberti ajunge la Iasi. Constata ca orasul, emu se
stie, n'avea ziduri Incunjurdtoare. Populatia o so-
coate la vre-o 8.000 de case, prin urmare sanl 40.000
de locuitori. Casele acestea erau de lemn. Bisericile
apar ruinate. Palatul e de piatrd, Insd imprejmuit
cu gard de lemn.
Vede pe Domn, care nu mai era Constantin Mo-
vila, ci stefan Toma, un Willi, venit din Con-
stantinopol, care servise In armata lui Henric al IV-
lea, regele Franciei, luptand In Pirinei, la cucerirea
cetatii Jaca". Foarte crud, el stAtea cu caldul ti-
gan langa dansul, razand de boieri pe cari cu o nota
de ironie-i arata gadei, spuindu-i cd. s'au Ingrdsat
berbecii, si-ar fi de Mat. i Intr'adevd.r el a tdiat cea
mai mare parte din nobilimea tandra, care toatä era
cu Movilestii, pentru politica lor rdzboinicd. El vede
deci pe Toma Imbrdcat in rosu, cu buzduganul In
mand, 500 de archebusieri dupd dansul, strAbdtand
strdzile Iaplui.
Orasul era foarte murdar, cu mult noroiu"; nu

www.dacoromanica.ro
 269

incepuse Incà podirea strdzilor cu barnele de lemn-

supt care se ingramddia apa noroioasd, tasnind la
fiecatre scuturdturd a poclului". Orawl, se mai spune,
e proprietatea Domnului.
Dacd vine un cdldtor, Vodd are dreptul sg.4 tri-
meatd. In gazdd In once ca.* i oamenii primesc pe
strgin foarte bucuros, fiind foarte ospitalieri. Femeile
sant foarte gospodine, Jac toatä gospoddria casei";
ele vorbesc liber §i. prietenos cu blrbatii, de fatd.
cu lumea i singure, act nu e nicio pazd: and adue
de bdut, ori de mancare, gustg. ele Intdiu1". Cand
Ii moare cuiva solia, ca sä se stie cá e vdduv, merge
cateva zile prin oras Cu capul gol."
Libertatea femeilor la noi mira, fireste, pe cei cad
veniau din Turcia, unde §i Grecii tineau femeile Cu
totul departe de once relatii cu bdrbatii.
Se aratä apoi cum sant alcdtuite casele fn6.untru,
cu sobe cum nu mai vg.zuse Venetianul, deprins cu
cdminurile din tenle calde.
Face socoleala cg. sant 24.000 (!) de sate in Moldo-
va §i tot ata-tea (1) In Muntenia. In ce priveste,
tributul, Moldova plAtia 60.000 de talen, lar Mun-
tenia 100.000.
Continuindu-si drumul, neg,ustorul trece Jijia cu
cardle pe ghiatd, ajunge la StefInesti, targusorul de
pe Prut, care avea oarecare importan[A, cuprinzand
2.000 de case; era si o bisericd de piatrd. Aici, de
frica Peonilor, cari tineau cu Constantin Movild,
stAteau 1.000 de soldati, de fdeeau strajd.
Dupä aceasta se trece Prutul. Calea e foarte grea
pe timp rece: lipsia apa i lemnele. Pretutindeni ld-
custe moarte de frig: eran pline puturile i helesteiele
de dansele. Ajunul de Crg.'ciun se petrece supt lu-
mina stelelor, la Prut. Raul era foarte mare, §i un
SOnn le prime a far la credenza.

www.dacoromanica.ro
 270

Ant strasnic tia la NI Alberti n'a gàsit nici mfin-

care, nici vin. 0.11.1oria se fleea adesea ori i noap-
tea, ca sä scape mai rdpede de regiuni/e acestea.
Tot noaptea se ajunge la Hotin, prAdat de Poloni,
Cetatea pare frumoasN.: Polonii aveau garnison5. InA.-
untru pentru o veche datorie a Moldovei, de 100.000
de florini. Se trece Nistrul la vadul Braila, si se a-
lunge la Camenita. Aceasta la 1612.
Pe urml, la intoarcere, in 1613, primdvara, ne-
gustorul e Cu seizeci de care mari de ate sase cai
si tot felul de màrfuri inteinsele: bldnuri de sobol,
altele mai i,efLene, piei de iepure de casà, pe urnä
poAav, cutite de Tabricatie germanA, care se vin-
deau rnai ales in ImplrAtia turceascA. i omul se
ruga s6.-i dea Dumnezeu drum bu.n, fArg. ucigasi".
Ajunge la Hotin, trece prin. Stefdnesti, Iai, MI--
lad, Galati, Mdcin, refAcând drumul descris inai sus.
In sfdrsit el va intreprinde o nouä cAlAtorie, por-
nind in Iunie pentru ca la 27 Iulie sà ajung5. la
L iov.

Aceastä cAlKtorie este una din cele mai importante,

si ea ne lImureste direct asupra rosturilor comerciale
care se fAceau prin Moldova pe vremea aceia.

www.dacoromanica.ro
 XVIII.

Alti clilgtori din IntAia jurngtate a secolului al

XVII-lea 'Anil la Vasile Lupu.
Caleva cuvinte despre o noud solie polond care a
trecut prin Moldova, una din acelea care au flcut
foarte mult zgomot prin luxul extraordinar pe care
l-au desfdsurat, Inspdimantand pe Turci i prin pot-
coavele de argint puse cailor i prime foarte negligent
asa Incat ele adeau, ca säii facà pdganii plrerea
cd. In Polonia este atala argint de se pune i la pi-
cioarele cailor. Solia aceasta vestitd a fost descrisd
Inteo carte particulard de cineva care Intovda-
sia pe ambasador, ducele de Zbaraz, care a alcdtuit
si un proiect de cruciatd cu atdva vreme Inainte.
Pe langd ambasador s'a adaus si un scrlitor Insdrcinat
anume sd povesteasa isprávile ambasadei, Kusze-
wiez. Cdrticica a apdrut In ./atineste la 1622, aid-
toria fiind Melia cu putind vreme Inainte.
Acum, and Polonii au venit In Moldova, ei au gd-
sit-o Intr'un moment de relativd liniste. Se isprd-
viserd luptele !Titre Movilesti i adversarul lor, acel
Stefan Toma care luptase In Pirinei, bdtanul soldat
cu vastd. experientd In ce priveste luptele din Oc-
cident: neamul lui Ieremia ca si al lui Simion fusese
Inlaturat, cel cu Constantin, care a domnit

www.dacoromanica.ro
 272

cd:dva vreme In Moldova, cu Alexandru, cu Bogdan,

earl, dusi la Gonstantinopol, s'au turcit, lar celalt
(land pe Gavril care a stdpanit In Tara-Romdneascd
si a fugit In Ardeal, uncle s'a Insurat, pe Moise,
care a domnit in Moldova, putin Inainte de Vasile
I.upu, addpostindu-se In Polonia, unde avea ruder
relatii, mosii i tot ce trebuia pentru Incheia bd-
trânetele acolo, si pe Petru sau Petrascu, care, tre-
cänd si el In Polonia, ajunse vestitul Petru Movild,
.Mitropolit de Chiev, din tot neamul Movilestilor
ramaind In pdinantul romlnesc numai copllasul In-
gropat la Dobrovdt, In bisericuta cea micä, supt un
mormdnt frumos. Se dusese i Toma cu cortegiul
lui cel strasnic In haine rosii, cu halebardierii dupd
dansul pe strdzile Iasitor, mai teribil In alaiuri de-
ail In lupte, care, Incunjurat de ura cumplitd a bo-
ierilor, a fost chemat de Turci la Constantinopol, de
unde n'a mai iesit niciodatd.
In Moldova si In Muntenia rolul cel mare it joacd
acum acel strillucitor Dotnn al cdrui mormânt se
poate vedea In Bucuresti, la biserica Radu-Vodd, a-
coperit Cu o piatrd de marmurd purtAnd o inscrip-
tie romdneascd, cel mai vechiu epitaf domnesc,
dupil al lui Mihai Viteazul, scris In romdneste, nu
In slavoneste. Domnul acesta este Radu Mihnea,
mort ca stApdnitor al Moldovei la ildrldu i adus apoi
In Bucuresti In mdrastirea fAcutd mai mare si mai
frumoasd de ansul.
Era fiul lui Mihnea Turcitul. Când tatAl situ s'a M.--
cut Turc, fireste cit mama, rdmânând crestind, a
trebuit sd.-1 pdrdseascd, Mihnea-Mehemed ludndu-si
In schimb mai multe femei, cu care a avut §i_
dar cari n'aveau drept asupra tronului. Din leg-
tura cu Doamna Vi§a, s'a nascut Radu de care vor-
bim acum. Mihnea a avut totdeguna o iubire deose-

www.dacoromanica.ro
 273

bítä pentru dânsul, dar, neputandu-I .tinea langà

sine, l-a 41sat pe sama marl-lei, trimetand, Md. In
tOt necesarul pentru eresterea lui: inteun
rfind Ii fg.g6cluieste§i un cal frumos ea s41 se deprindA
la.dzbolu. Pe urml Radu a fost dat la invAtAtw-5. la
Venetia, si piinä mai ditintitzi, cand a fost dttrainatà
biserica San-Maffio din Murano, a Mtirioarei, de care
am mai vorbit, se vedea pe altarul ei o inscriptie In
marmura, ditruità de Radu Mihnea. Crici omul era
foairte familiar acolo, unde avea rude, cum a fost
Maria, fiica lui Petru Schiopul, mIritatá intAitt cu
Zotu Tigarà SpAtarul, originar din Ianinq, care a
fost Ingropat in biserica Grecilor din Venetia, lar
apoi dupa Polo Minio, dintr'o familie destul de cu-
no-icutl 'de patricieni, dad nu chiar dintre cei mai
marl 1.
Cronica spune cä Radu a invittat si la mAnAstirea
Ivirului, din Muntele Atos, unde eran multime de
danii ale 'Domnilor nostri; in m6ngstirea Zografulni,
de pildA, care, inainte de a apartinea strAinilor de
azi, fusese a Domnilor Moldovei2.
InvAtând la Muntele Atos carte greceascit si la Ve
netia carte latineasd. i italieneasd, Radu Milmea a
cunoscut o lume mult superioard celei de la noi.
Atunci cand, dupa ce s'a trudit sit fie Doinn pe vre-
mea lui Mihai Viteazul si a Tost invins, dupit ce a
luptat o bucatI de vreme contra lui Radu Serban
n'a izbutit, el a ajuns sa se instaleze ca Domn la Bu-

Fiul el, numit Stefan, a dus sAngele moldovenesc intr'o fami-

lie patriciad. a Venetiei.
2 Steagul lui Steian-cel-Mare adus la Bucuresti de Francesimai
este acolo unul destul de frumos, cu SfAntul Gheorghe a§ezat
in jet i cu insemnare greceascl de jur imorejur, vine de la Zo-
graf. V. memoriul mleu Mun tele Ato; In Analele Academiei Ro-
mani, XXXVI, i studiul lui L Bogdan, in acelea0 Anale", (XIV.

www.dacoromanica.ro
 274

curesti, cAnd a trecut, mai ales, In Moldova, pdtrunsg.

de o civilisatie aristocraticd superioard, cum era
cea polond, el a desfdsurat un fel de a stApAni asd-
mAndtor cu acela al Iuitru Ceroel, cu mai mula
cumpdtare, deci i cu resultate mai bune decAt ale'

oelui inecat In I3osfor, cdci a murit, incunjurat de

boieri moldoveni i munteni, cum am spus, la HAr:
unde-i erau Curtile domnesti, astdzi acoperite
cu Omani, Radii Mihnea e Idudat si de cro-
nicarul Miron Co3tin pentru Intelepctunea lui. Tur-
cii l-au intrebuintat ade,ea ori ca princiar ambasador
In legAturile ion cu crestinii. E sldvit apoi Domnul
pentru deosebita rAnduiald i luxul de bun gust
de care s'a Incunjurat lotdeauna. In NIiron Costin se
pomenesc inovatiile In Imbrdcdmintea acelora cari-1
serviau vi-1 pdziau: uniforme strAlucitoare introduse
de dAnsul, care s'au pdstrat i mai tArziu, cdci, dacd
se IntAmpind aceiasi strdlucire supt Gaspar Gra-
tiani, nu trebuie sil se creadd cd aoeasta venia de
la dAnsul, ci aventurierul gdsise o mare traditie mo-
narhicd, pe care. dupd obiceiul Apusului i supt in-
iluenta spiritului Renasterii, o introdusese Radu Mih-
nea. Chiar dacg. Vasile Lupu are o faimd de Impdrat
si Grecii IL cântau astfel in poemele lor, astep-
andu-1 sil Intre In Constantinopol la un moment
dat, spre a Inorvechea Impdrdtie cresting. ortodoxA
aceasta nu se datoreste traditiei de familie a lui
Vasile, care era de neam balcanic, probabil aroma-
nesc, din oameni parveniti, strdmutati de ieri alal-
tdieri In Moldova, ci se datoreste influentei lui Radu-
Vodd, ocrotitor al Agiii Nicolae, taw lui Vasile.
Dacg s'a zis de Constantin BrAncoveanu cä a fost
un Tel de Ludovic al XIV-lea, apoi si Radu NIihnea
a dat In Moldova un capitol de istorie care, supt
raportul strAlucirii Curtii, era vrednic sil preceadd

www.dacoromanica.ro
 275

Domnia munteank asa de mkreatk a Brancoveanului.

CnlAtorul polon spune cl a trecut pe la Hotin, care,
cum am vazut, fusese amanetat Polonilor. A mai
fost amanetat si pe vremea lui Despot, care apktase
In felul acesta bani i sprIjin militar; a fost din
nou amanetat pe vremea Movilestilor, dar, cand a
trecut Kuszewicz, stApftnirea polonk dupA pac,ea Cu
Turcii, In urma expeditiei personale, la NistrU, a
Sultanului Osman, nu mai exista la Hotin. Drumul
se fAcea atunci tot In diagonalk prin Basarabia de
Nord_ drept la tefInesti.
Ambasadorul a Intrat la Iasi, i aici 1-a primit
fan Toma, care era Inc:1 In Scaun. In Muntenia
Insà a fost primit de Radu i de fiul lui: Ra,du
Insusi era bolnav de ochi, din care causg a trebuit
sä pArkseasc,.1 la un moment dat tara pentru a se
Ingriji. Fiului, ca unul care a fost asezat ca Domn
de foarte tândr, i s'a zis Copilul, Coconul. Drumetul
a fost deci primit si de acest Alexandru Coconul, pe
care-1 va supraveghia, In momentul cand se va In-
tAmpla ca tatAl sA lipseasck mama lui, Doamna AT-
ghira. I au iesit lnainte curtenii, i In fruntea lor
acela c,are, je vremea aceia, juca un rol foart,e im-
portant pe langl Radu Mihnea i familia lui, acca
personalitate greceasck despre care a Tost vorba
mai lnainte, cel d'intAiu diplomat al Moldovei pe a-
tunci, Constantin Batiste Vevelli. Cu dansul era si
Polonul Kulkowski, plecat pe urmg la Constantino-
pol.
Venim. astfel la cAlltorul loren Charles de Joppe-
court.
In luptele care se purtau Impotriva Movilestilor sau
pe care Movilestii le purtau, dupg. aderea lor, pen-
tru a cApata din nou puterea, au intervenit i strAini.

www.dacoromanica.ro
 276

Si n' era extraordinar cán' .d Stefan venia din luptele

Apusului, dupä epoca lui Despot in care tot f3e141
de Apuseni, i Francesi chiar, ca un Roussel,
erau lngä dansul, dupà epoca lui Mihai Vitea-
zal, cand cavaleri toscani lucrau pentru a slim*
Giurgiul din stgpanirea turceascA. Prin urmare
Intarnplà sA awn pentru miele din aceste
in 1615-6, povestirea unui cavaler al Ordinului
Sepulcrului Ierusalimului", Alexandru, de origine din
Elvetia , cel d'intAiu Elvetian cunoscut a fi venit in
pgrtile noastre. Asa fiind, nu e mirare ca un gentilorn
lotaringian, cum a fost Joppecourt, sg fi Iuat parte
la tulburgrile moldovenesti, Inteo vreme când, de
alttel, multi ca dansul §e oferiau a sustinea un par-
tid sau allul. Cg.ci au fost, pe langg. Joppecourt,
Franoesi cari au luat parte activg la aceste lupte, ca
Montespin, care conducea cavaleri de aventurg.1.
In ocia ce prive§te redactaren memoriilor sale, Jop-
pecourt se gkseste In aceiasi categoric ca i predece-
sorul sdu din veacul al XV-lea. Wavrin, Sant amintiri
dictate, dupà un obiceiu curent, mai mult: amintiri
prelucrate, redactate de altul. Cand s'a intors acasti,

In Franta insái, luptele religioase din a doua jumAtate a

veacului al XVI-lea au fost sprijinite 0 de strAini : Spanioli pentru
sustinerea causei catolicismului, Germani pentru sustjnerea causei
protestantismului, ap-numitii Reiter, de la carl a rAmas In limba fran-
cesA cuvantul mitre". Dupà exemplul acestor straini veniti sa sus-
tina un partid sau altul, dupa cum faceau parte dintr'o confesiune
sau alta, 0 Francesi s'au deprins sd iasA din cuprinsul regaulut
ca sl lea parte §I la expeditil foarte deplrtate, cutreierand tot atata
plmant ca i cruciatil cari au luptat la Nicopol odinioara. Cand
venIt Henric al IV-lea 0 Richelieu, cu guvernarea lor strIcta, cu
interzicerea oricaror turburAri in provincie, cu oprirea oricArui duel,
atitia din acei car1-0 simtiau fierband singele in vine 0-au Orbit
patria. Pentru Alexandru, v. lorga, Acte fragmente, I, pp. 52-5.

www.dacoromanica.ro
 277

luptAtorul a gasa, pe un oarecare Baret, dare a

luat aceastA sarciral.
Joppecourt, incepe pove,stirea luptelor petrecute la
Moldova din anul 1606, de ei n'a fost chiar atunci
acolo. Luptele acestea sant descrise In amAnunte,
oerecare IncurcAturA cronologicA, cum e natural, con-
tundand de multe ori stilul riou cu cel vechiu; pe
langl aceasta, cand dineva n'a luat note zi cu zi, e
tiresc ca unele lucruri se cam Incurce, ha e chiat
de mirare cat de mitin le Incurcil autorul. Aceasta .se
datoreete faptului, pe care 1-am relevat i altd datd,
e4 noi am pierdut admirabila memorie pe care o
aveau oamenii de odinioarit; ne lAsArn prea mfllt iti
sama scrisului i, apot, ne ocupAm prea mult de
ce fac altii ca sä tinem mai bine tninte cela ce am
tAcut noi.
Povestirea lui Joppecourt este astfel de cel mai
mare interes: nu se poate serie isforia Motileetilor
t'AM acest izvor2.
Baret s'a crezut InsA dator sa adauge de la dan-
sal o sumli de lucruri pentru plAcerea publicului:
asUel partea a doua, care. formeezA jumAtatee cArtil,
euprinde un fel de nuvelA romanticA In care se
Vede cum fata lui Ieremia M-ovilA el a Doamnei Eli-
saveta, clistitoritit cu printul Korecki, a lost prinsli
Inchisd In Cetatea-Albff, ce scrisori a schimbat cu
printul, cum a cAutat sä fuga, un adevArat roman
de eventuri. Evident cA scrisorile acestea sant alcA-
Wat de Batet, cAdi el n'a avut niciun fel de cores-
pondentA In manile lui. Totul In stilul acela
' Lucrarea a ieglt, bite° brourA foarte rarA, la Paris, in I620
a fost reprodusA In Intreglme, Cu traducere, In Tesaurut de Me-
aumente istorice" al luí Papiu liarían.
In Istoria Atitiatel Rotrulae, vol. 11, se dl analisa, aproape
paginA cu paginA, a povestirlí lui Joppecoutt.

www.dacoromanica.ro
 278

vre", lesinat, obisnuit In vremea aceasta la Francesi_

Pe noi, de sigur nu ne intereseaza nici partea de
istorie militara cuprinsa In cllAtorie, ci partea des-
criptivA, sctu-ta, prea scurtA.
Joppecourt spune. ca Moldova este Impartita in
doua: Tara-de-sus si Tara-de-jos. Impartirea era mai
veche, dar iese la lumina pe aoeastà vreme. Odinioarit.
veniturile Moldovei, supt fiii lui Alexandru-cel Burl,
Tuseserit ImpArtite bike lije, care avea veniturile
partii de sus, si lntre fratele sAu stefan, care avea
veniturile regiunilor de la DunAre si Mare, de la
Barlad In jos, pinA la Chilia si Cetatea-AlbA. De
la 1600 Inainte rostul acestei dedublAri a Moldovei e
mult mai precis, si din aceastA descentralisare pro-
fitA foarte mult Tara-de-jos. Din a doua jumAtate a
veacului ace,stuia, neamurile care hotardsc mai mutt
sant Josenii, de unde a venit cd familia liacoviti,
din pIrtile acestea, a ajuns sh dele pe Mihai-VodA pe
urmit pe fiii lui ca Domni ai Moldovei i, apoi, I ai
terii celeilalte. Joppecourt constatd cA Vornici erau
doi: cel de Tara-de-jos judeca la Barlad. Despre
/asi, care, pe vremea aceasta, duph. prAdarea Suce-
vei, ajunsese Capitala unic6 i definitiva a Moldo-
vei, el spune cd era flrI ziduri, chiar fArA Imprek-
muirea, cu totul neindestuMtoare pentru mijloacele
unei lupte mai serioase, pe care am vAzut-o la Targo-
viste.
In ce priveste productia Moldovei, iat6 cum se
exprimI Joppecourt: carapiile Moldovei Sant foarte-
Imbielsugate, udate de izvoare frumoase si de .rauri
care le fac foarte roditoare In grail, orz, ovas, 'mitt
Tan, asa bleat locuitorii orasului hritnesc o mare
cantitate de vite de tot felui i chiar bivoli, cari ser-
vesc In locul boilor si cailor la cultura pAmantu-
lui", si, adauge el: de aceia figureaza In marca Mot-

www.dacoromanica.ro
 279

dovei. un cap de bivol (In loe de boar). Se vkl..in

aceast5. tarn. i o multime de povarnisuri foarte
cute si asa de bogate In vin, hick, nu numai cA
Moldova. are In de ajuns, dar se exporil. in Podolia
si In alte teri vecine." Ba incä spune pit langd Vas-
luiu se face un vin asa de bogat in alcool, Inca n'ai
deck s. apropii o flad.rä si se aprinde.
releva cg. Joppecourt nu enumera printre ce-
reale porumbul. Porumbul se numeste In italianA
gratr turco, prin urmare a fost adus din Peninsula
Balcania, de la Turci In Italia. Pdrerea generaltl,
Indreptkità, este cà a fost adus d,in America, precum
a fost adus de acolo si tutunul, care ajunge s6. fiè
Indrggit tocmai la sfarsitul veacului al XVI-lea. In
oe priveste Intrebuintarea_ porumbului in terile ro-
manesti, ea e fAr5. Indoiala mai tarzie dock jamItatea
veacului al XVII-lea. Pe la 1650 nu se cultiva porum-
bul la noi. Sc vorbeste de Serban Cantacuzino ca de
Introducalorul porumbului. N'am putea precisa
data cand cultura aceasta pAtrunde in Principate,
dar cä e nouà, o aratä i numele, dat prin comparare
Cu lucruri cunoscute aici. In Muntenia s'a pilrut
samkä Cu porumbelul i i s'a zis porumb; In Mol-
dova i s'a zis pApusoiu, de la p6pusd; In Ardeal e
cucuruz poate i Lindcä bobul samAnA Cu insecta nu-
mitä Un lucru este sigur cd, oricat ar fi
pittruns si mai Inainte porumbul, amestecandu-se
cu alte sNinAnAturi, el n'a eilpatat o culturl. mai in-
tinsil deck In momentul cand Turcii au oerut mai
statornic de la noi tot grata care trebuia pentru all-
mentarea Gonstantimopolului. Turcii n'au mancat Insà
iniciodatI mknAligN, i, atunci, natural, am sfarsit
prin a cultiva mai mult oeia ce nu li pldcea lor.
Cum, de alminteri, am flcut cu cresterea oilor:
pentru cà Turcii cereau numai carnea de oaie, noi am

www.dacoromanica.ro
 280

Ingriji1 mai mutt de cresterea vitelor albe ori a par-

cilor, a aror carne nu se mAnincA de Tani
si care, deci, nit se lua la Constantinopol cu preturi
sckzute. In lipsa porumbului, pentru milneare.a obis-
nuitA a onntlui sArae se Intrebainta altA mAmAliga
decAt coa pc care o cunoastem noi.astAzi: mAmIligA
de meiu; chiar euvintul mAmAligA vine de la meift,
mAlaiu. Cand Mihai Viteazul s'a asezat In Ardeal,
cari n'au miincat niciodatl mAmAligd, au po-
redit pe Mihai-VodA: Meilaiu-Vodl, din causa má-
laiului care se cerca necontenit de trupele lui.
Incheind parentesa, se mai pomenesc in Soppecourt
si coloniile de stAini care eran la noi. Se spune astfel
cl pe langh Franciscani era un episcop catolic la
Cotnari. Mentiunea nu se Intalneste nicAiri aiurea.
Am relevat-o pentru cg este particular de intcre-

A.cum venim la cAlAtoria,. mull mai interesantA,

de si mai putin IntinsA, care e mai mult cAlAtarl0
decal descriere de rAzboiu, a lui Paul Strassburgh.
Pe vremea lui, prin anii 1630, Rdzboiul de treibeci
de ani era In toiu. Purtat pentru rânduirea situa-
tici a Germaniei, el a trebuit, ca i cel des-
fAsurat supt ochii nostri, sl cuprindd i regiuni
mai IndepArtate; ditpA o asteptare mai IndelungatA,
tenle noastre au trebuit sA fie amestecate In 1.upfA.
Ardealul lui Bethlen Gabor i lui litik6czx I-iu, doi
printi de o foarte mare importan, amilndoi cu si-
tuatii regale; ambitiona.nd sA se Intindl pAnA la Ca-
sovia §i la stApAnirea unei pArti din marea Ungarle
sfasiatit, a luptat, dupd Indemnul Francesilor si al
Suedesilor, In lagArul calvin, de oare ce clasa do-
minantA a Ungurilor din Ardeal era calvinA, pen-
tru scopuri nationale, dar supt steagul c,alvinismului.

www.dacoromanica.ro
 281

Pe atualeir Ins, de pe urma presentei de catevet /lira

a lui Mihai Viteazul In Ardeal, de pé urma cuno$,
tknii reciproco care se cdpdtase prin aceasta,
pe urma frecventdrii mutt mai dese a unei prOvin-
cii de cdtre locuitorii oeleilalte, ca si de pe tirma
intereselor solidare create prin cucerirea de la 1599,
Ardealul rAmdseselfoarte straw legat de terile noas-
tre. Inainte de 1600 nu se mai intAlniau de rntlt
tratate incheiate intre o parte mdtar de Ardeleni
tre tenle noastre, ç cdtrd pe vremea lui Radu Mih-
hea si tratatele pe care le incheie Ar-
dralului cu Domnii nostri i tratate separate, ca
ale Brasovenilor, cu Domnia munteand. Gaspar &rap
amintindu-si de Mihai Viteazul, a cdrui me-
rnorie era foarte vie, urindrind pe oricine avea putind
ambitie i simia Intr'Insul pulin vitejie, a visat
el do Ardeal, crezdnd cä i _se va putea impune. De
altninteri, cand Simion Movild merge In Ardeal cu
trupe auxiliare, se inielege cd nu i-ar Ti displAcut
nici lui sd rdmdie, i and i alti Domni, cdnd Radu
cand Stefan Toma îi fiiceat Infra-
rea In aceste pat* ardelene si luau lot la slujbd In
strana biseried din Scheiul Brasovuhti, era o pro-
pagandä indirecta pentrd unitatea nationald romd-
neascd. In once cas Domnii acestia de dupd Mihai
Viteazul au Intrat In Ardeal altfel deed" cei de'nain-
tea lui Mihai, un Alexandru Ldpusneanu, un Pe-
trascu-cel-Bun, a cdrui pecete a si fost glsitd acolo
In ptimant, ei cari veniau ca oameni ai Sultanulat,
pe cand, dupd Mihai Viteazul, Domnii nostri cari
pdtrund dincolo de munti o fac, oricare li-ar fi fost
-vrAsta l prioeperea rzboinicl, valoarea personalli,
putintel i ea represintanti ai poporului rorrul-
nesc. Dad. un Neagoe, un Petru Cercel, din cei
au ajutat sd. se ridice si au fdcut sd se Impodobeascit

www.dacoromanica.ro
 282

biserica SfAntului Nicolae din Scheiu, Domnii ces.-

tialalti au necontenite relatii culturale, economice
politice cu Ardealul, si granita Inseamna malt mai
putin ca inainte.
Prin urmare, in vremea aceasta Moldova si Tara-
RomAneasea faceau putin politica Arde-alului,,
Ardealul simtia nevoia de a se sprijini pc politica_
Moldovei si a Terii-Romftnesti.
S'a IntAmplat chiar intre concurentii pentru mos.-
tenirea lui Mihai lucruri particular de interesante. S'a
intAmplat ca un Ardelean a vrut sa inoiasca ceia ce-
Incercase la 1595 Sigismund Báthory, cdruia i
zicea Craiu si care se intitula print al Ardealului, al
Terii-RomAnesti si al Moldovei, socotind pe Mihai
pe Domnul moldovean ca pe niste cdpitani ai lui,
cari n'aveau voie sa judece pe boieri ca sa li tale-
capul.
O ruda a lui Sigismund, Gabriel, care voià sa fie si
rege in Polonia, un tá.nar extraordinar de ambitios
de pompos, care; apoi, In cutare lupta de la
1611,, and a lost batut de Radu Serban, lAnga Bra-
sov, se infatisa cu aripi de vultur la coif, ca un e-
rou de legenda, s'a Wanda sd cucereasca Principatele-
si si-a prefacut gândul In fapta: a surprins pe Radu
Serban cAnd nu se astepta, asupra Craciunului, a
impuscat cAni pe la Arges i in alte parti, a des-
poiat bisericile de acoperemAntul lor de plumb st
apoi s'a awzat la TArgoviste, de unde a scris Sultanu-
lui ca Domnii nostri stint ticalosi i mincinasi, pe-
and el este cel mai credincios si mai in stare a
servi hnparatului", i deci ()ere sit i se trimeatit
tuiurile, cozile de cai care insemnau infeudarea hti,
noul Gavril-Voda. Turcii n'au consimtit Insa, si au_
trimis pe Radu Mihnea.
Astfel si din partea Ardealului s'a inoercat stabi-

www.dacoromanica.ro
 283

urea unei unitAti dacice. Dacia Intrase In constiinta

politicA a timpului, dupg. ce .umbLase prin cArtile
de istorie i arheolog,ie si se pref Acuse In faptA de
Mihai Viteazul. Gheorghe Rfikóczy I-iu apoi a tinut
el sg. aibI Moldova si Muntenia totdeauna prietene:
ambasadorii treceau necontenit de la o provincie la
alta. Terile noastre au dat i un fel de tribut Ardea-
lului pentru a fi ocrotite, dar In forme foarte deli-
cate: se cherna cg. e In legAturA cu pAsunarea aid
.a oilor mocne.sti; o parte din ce se lua.de la Mocani
se dAdea printului Ardealului, stdpinul lor.
Tocmai In vremea and vine Strassburgh la Bum-
resti, printul Ardealului cAuta sg. Inlocuiascg pe Leon-
VodA, fiul lui Toma de pe vrernuri, antreprenor de
furnituri de stridii pentru Constantinopol, cu aoel
Matei din BrAncoveni, care, dupA. ce a trecut prin
primejdia de a i se. Ulia nasal de cAlre adversar,
ajuns aproape de bktrAnete a fi Matei-VodA Basarab.
Paul Strassburgh vine In Ardeal ca sA negocieze in
vederea RAzbolului de treizeci de ani pentru Suedia.
De aici a trecut la noi, sJ iatA ce a vAzut In Tara-
RomitneascA.

De la Brasov pleacA spre Targoviste, care nu mal

era Capitala terii, de si Matei se va intoaroe aici,
uncle va ridica, *el i boierii lui, biseriei nouA, si va
tinea mult la acest oras, care va deveni iarAsi co fu-
se In in fatAia jumAtate a veacului al XVI-lea. CAci Ma-
tei-VodA nu voiA sA fie numai omul Turcilor,
avea toate legAturile lui cu Ardealul.
IndatA ce intrA cAlAtorul in tarA, Domnul Ii tri-
mete un mehmendar, care sA-1 IntovArAseasa pe
Voevodul i se pare a Ti un Grec". Leon-VodA
nu era Insg. Grec, de si sotia lui - tefan Toma a pu-
tut Ti GreacA; dar el crescuse la Constantinopol

www.dacoromanica.ro
 284

-vorbia greceste. Do_anma lui era Levantind, Victoria,

akeia tare a dat mnstirii ViforAta de lAngli Ter-
goviste o Marte fruznoasd icoand a Sf. Gheotghe, Itn-
brficata cu argint.
Mehrnendarul trebuia sh.-1 ducd pe SuedeS la Bu-
euresti, care, spune citidtorul, este acum locoktta,
sliastil Domnilor. Ajungánd liingd oras, Voclit tinuntit
vrea su-1 primea.scd insusi, de atAta respect se
bucura ambasadorul, si anume era sil iasd Intru_ In-
támpinarea lui Cu ostasii i cu steagra Strassburgh
refusd aceastd onoare ì intrit singur in oras, tare i
s'a pdrut si este intdia constatare de acest fel des-
pre Bucaresti loarte mare si intins".
Daed se evitase prirnirea, care era prea grea pontru
modestia solului, din partea Domnului, i-Eftb iesit
Inainte o sutà de boieri, cari,- indatd ce-1 vdd, se do-
board de, pe cai infatiseazd omagiul lui Leon-
S'oda. Apoi e dus la locuinta liti. Seara, Vornicul,
prefectul Curtii, inare,salul Palatal-1g, am iice, 11
,chiarnd pentru a doua zi la prAnz.
Merge intoVdritsit de doud sute de Dahnatini, cari
s'au pdrut mai, frumosi decAt garda din Ardeal. E-
rau probabil oei adusi, din Ragusa si de aiurea, de
Capar Gratiani.
Mai departe se apune cd toate strdzile i. pietile
trau pline de mdrfuri sctimpe pe care Italieni, Greci,
Turci i Armeni le scoseserk spre vAnzare;
erau atAtia oartieni, de ai fi crezut cd toatd Roma.-
nimea s'a ingrAmAdit acolo". Dupd aceia alaiul intrii.
in Curte. Domnul intimpind pe oasspete cu capta
gol la usa odditi de prirnire a jálbilor, a Divanului
linde judeca. Este oarec,are deosebire de la bdtrAnul
Petru chiopul, care stiitea supt un Copec din Curtea
palatului unde distribuia dreptate,a, i Domnul de
.acam, care avea o Sall anume pentru audiente.

www.dacoromanica.ro
 285

Intrand solul 1n aeea sala, loath. lumea, In seam

de cinste, ca la Constantinopol, §i ca pe vremea
zantului, pune minile la piept k pleacit frUntea. De
jur Imprejurul paretilor erau divanuri, dupa moda
turceasca, Lar scaune numai doul: unul pentru Domn
si altul pentru musafirul sau. Langa vodri, ca
cumva sl se iveasel o banuiala cu privire la cele
rostite, stateau cativa Turci de Trunte, cari se in-
trodusesera la nòi pentru judecarea prieinilar Intre
Locuitorii indigeni i Turcirne, Intaia forma supt
care demnitari civili turci au patruns la noi. La
dreapta Domnului boierii, Imbrilcati in blanuri de
zibelinA.
Strassburgh tine un discturs in limba latina; predi-
catorul Curtii, un Grdc, tOlmaceste. Se spune ca
era om foarte Invatat, care statuse sapte ani la
Wittembergu/ lui Luther, stiind turceste, greceste,
latineste, nemte,ste. Erau traditiile lui Radu Mihnea,
eel d'intaiu care a dorit sa fie Incunjurat de carta-
rari veniti din Apus. Donmul agaduieste ambasa-
dorului sa-1 conduca oamenii lui parta. la Dunare.
Apoi se aseaza la masa. Canta instrumente must,
cale, care sant trambite, dar se poate Intampla. sa fi
fost i fluierele pomenite la intrarea lui Mihai Vitea-
zul la Alba-Julia. Sc Incepe pranzul. Strainul e ase-
zat la dreapta Domnului, care bilnanca Inteun blid
de argint; ceilalti, Banul, Vornicul, mananca In blide
de lut, iar boierii mai mici In blide de lemn, fie-
care dupa rangul lui. Mancarile se aduc rapede una
dupa alta si se aseaza la masa gramada. Si obiceiul
era, In Rasarit, obiceiu pastrat pana foarte tarziu,
sa se Inceapa cu budinca i O. se termine cu friptura.
In toate manearile se punea miere dupà obiceiul tur-
oese, si din aceasta causa mierea noastra era foarte
ceruta la Constantinopol. Vinurile erau alese iToarte

www.dacoromanica.ro
 286

generoase, atat de generoase bleat nu odatii bluto-

rii se cufundau, cu VodA cu tot, supt masg, i lucrul
nu era de loc afark din etichetg.
Sant si toasting. Cel d'intliu e ridicat de Domn pen-
tru regele Suediei. In momentul cand VodA ridicA pA-
harul, bubuie tunurile de se clatinA toatA casa»bli-
dele ca i pgretli clAdirii. Pe urml boierii Inching
pentru Domn, stand In genunchi.
DupA aceia, iindcà solul trebuia sA plece, Dom-
nul 11 conduce Impreung cu toatA Curtea. Erau 1000
de egigreti, 600 de pedestri, escorta care Insotia pe
Leon de ate ori tinca sA facg. alaiu mare. Inainte
trece steagul rosu dat de Sultan si tuiurile. Pentru
ea musica s sune mai plAcut, musicantii erau as-
cunsi In cring, de unde se auziau trambitele si to-
bele. De amandoug. pArtile Domnului erau boieri,
cAlgri pe cai, albi. Langg VodA cantau lAutarii antece
de tarà, precum s'au cantat am spus-o-- tot de
i cand a Intrat Mihai Viteazul In Alba-Iulia.
lAutari,
CA1Arind impreung, Strassburgh Intreabg pe toomn
ati ostasi mai poate strange In tara lui. Iar Dom-
hul rAspund-e: 10.000 de cAlgri si 2.000 de pedestri si
suspinand a adaus el pe vremea lui Mihal Viteazul
erau 50.000 de oameni supt arme". Atat de mull se
pAstra amintirea erouluil Dupg aceia Suedesul se
informeazg In ce priveste bogAtiile terii, i i se
spune cA se i,e.a dijmä de la p<ste, sare, cearg,
iniere, eirezi de vite albe, turme. Venitul este de
300.000 de galbeni, darg de bir, care se obisnuia a se
da In bani gata. Cu toate prgdgeiunile, asa de bo-
gatI era Tara-RomAneaseg! i i se aratà cIt ar fi
mai bogatI daeI de frica Turcilor nu s'ar neglija
autarea minelor de aun i argint.
Domnul se plange apoi de perversitatea supu§ilor
de sunetul lor gata de rAscoalA. El poveste4te

www.dacoromanica.ro
 287

cum au fost Infrânti boierii lui Matei i aratd chiar,

trecand pe la SLobozia, afarä de raza orasului, mor-
mintele i crucea ridicatd pe locul uncle se (Muse
lupta. lifikelczy n'a vrut sd-i de,a pe fugan, i el,
Leo; ar fi dorit mult sd taie nara dreaptä a lui
Motel, pentra a-1 scoate, prin aceastd Slutire, din
.concurentd.
Sc °fell, In sfarsit, si o petrecere militar, dupd
moda Rdsäritului, Domnul Insusi aleargd In irunte
dd exemplul, tintind cu pusca, altii trag cu. Sage-
tide, si la urnid Leon Imparte galbeni celor cari se
distinseserd mai mult. Un nobil din suita lui Strass-
burgh capdtd, In loe de decoratii, zece cop de ma-
tas, adusd din Bucuresti.
Apoi cardle domnesti due pe sol la Dundre, care
se trece la Giurgiu, cetate slab Intdritä de Turci.

Pe Cand Strassburgh dAdea. Infdtisarea Terii-Romd-

nesti prin anul 1630, ceva se, poate spicui din cloud
izvoare accidentale privitoare la Moldova din acest
limp.
Ele sant amandoul din vremea lui Gaspar-Vodä.
Am putea face un capitol deosehit pentru acest Gra-
tiani, care, cum am observat, meritd sd Tie pus aid-
turi de Petru Ceroel si de Despot. Laid trei perso-
nalitdti care vin din lumea apuseand i nici n'au
timpul sd se deprindd cu obiceiurile de tard sau, ca
In casul lui Petru Cercel, sd se Intoarcà la obiceiu-
rile terii, i cari ispravesc cu totii prin catastrofa
omului neadaptabil la mediu.
Ar fi Incd un capitol de anormalitate, un inter-
mezzo bizar L rar In istoria Romanilor din aceastà
stdpanire de doi ani de zile a lui Gaspar-Vodd In
Moldova.
A foist o vreme cand se credea cd el era German

www.dacoromanica.ro
 288

dip Graz. Gratiani nu vine insA din G-raz, ci dintr'o

localitate Gradaac, care se intillneste Ong as-
14zil In Croatia, In Wirt& vecine cu Peninsula Balca-
nicA. Astfel el trece pentru cei mai multi din con-
temporanii sAi ca un Croat. Vorbia li-mba sarbeaseA.
curent. Chiar In cronica lui Miron Costin se citeazit
cAteva cuvinte ale lui in aceastA limbA: deprins cu
norme de guvernare mai stran.se, ea acelea din Eu-
ropa centralA i apuseanA, el se indreaptA, intr'un
rAnd,cittre boieri i li spune: sA respectati pe Dom-
nul vostru". Chiar Montalbani, de care o sti fie vorba
zice cA, intr'un moment de mare primejdie;
cAnd nu stia cum sa scape, in mijlocul bAtAliei pier-
dute, s'a adresat sarbeste cAtre un intim al lui. Din
aceastd causg, de indatA ce s'a asezat in Scaun, a a-
dus negustori din Ragusa pe cari-i trimetea i In mi-
siuni, de exemplu Giorgio de' Gradi, care a mers
peutru rilscumplirarea unor prisonleri tu.rci crezand
sk-i facii astfel manA bunA a Corkstantinopol. El a
adus de asemenea Cu dansul pe asa-numitii Uscoci:
Uscocchi, in italianA, sant un Tel de haiduci slavi.
din pArtile MArii Adriatice mai ales din Tegiunea
Segna in italieneste, nemteste Zengg ori in. sarbeste
Senj, nu departe de Fiume, si cari continuau pe pi-
ratii ilirieni de pe Marea AdriaticA; Uscocii erau
obioeiu apArAtorli causei crestine fiind In servicial
republicei Venetiei Impotriva Turcilor. Li se zice
Morlahi, adecA Maurovlahi, Valahi Negri". (Co-
loarea InseamnA o anumitA orientare geograTicA.)
Pe de altà parte, prin laturea italianA a originii
sale, prin vecinAtatea locului sAu de obarsie Cu po-
sesiunile venetiene, prin ocupatia sa indelungatA ca
diplomat la Constantinopol si In serviciul Franciei
bate° vreme cand limba diplomaticA era oca ita-
lianA, Gaspar a avut legAturi foarte strAn.se Cu Italia,

www.dacoromanica.ro
 289

asa Inca% pc libigg negustori ragusani, pe langl

Uscoci i Dalmatini a adus i Italieni. In armata
lui se Intillniau, afarg de nobilul ragman Marino
de' Resti, din cea mai bung aristocratic, i cei doi
Amati, tatgl si fiul, dintre cari unul, Annibale, a
fost pgralab de Hain.
Dar Gaspar avea foarte probabil sftnge romlnesc,
Morlacii, din c.ari se trggea el, cu coloniile lor
pe pgmantul imperial, se desnationalisarg foarte
rApede. Pe la 1570-80, cfind ei jucau un rol militar
foarte important, In luptg necurmatg Impotriva mar-
tologilor, ca elemenle de pazg a granitei, se mai In-
tdlniau Insg organisatii romlnesti, supt Voevozi
juzi, In Arhivele din Graz am gásit nume cu ter-
minatii romgnesti, de pila Frencul, Catolkul",
pentru cg cea mai mare parte din ei nu erau
ci ortodocsi. Pornit de acasä copil sgrac, Gas-
par, care n'avea alt nume deck al satului sgu de
nastere, a avut o bucatg de vreme rosturi
iar (WO aceia a trecut, cu ocasia negocierilor diplo-
matioe ale Turcilor, In serviciul acestora. A stat cgtiva
ani la Constantinopol, a imitat pe Despot, de care
va avut poate stiintd, fgand sä fie numit duce
de Naxos si de Paros, insule care aveau un regim
autonorn In fruntea lor 1.
Folosindu-se de leggturile lui si de rolul ce a jucat
In negocierile diplomatice, el a izbutit, in sfArsit,
sg 'fie numit Doran al Moldovei, In care calitate,
cum am spus, el a vrut sg continue marea traditie
a Voevodului muntean, s5. aibg Ardealul, In care
fierbeau felurite intrigi, i, pe de alig parte, a cAutat
In schimbul unui tribut, guvernau aid creOini de obicciv, dar la
un anume moment s'a gAsit §.1 un Evreu portughes, care, eland
bani mai multi, a ajuns duce de Naxos, don Jose, singurul Evreu
cu functiuni politice i militare cal-6 a fost in ImpAratia otomanA.

www.dacoromanica.ro
 290

EA rupd, tot In traditia lui Mihai Viteazul, robia

rurcilor, pentru a trece la politica fIcutà de cres-
tini, care pe vremea lui nu mat putea fi politica Im-
rtiratului, c5ci acesta Incheiase pacea cu SuHanoi, ci
numai p-olitica polon5..
Zamoyski izbutise O. InMule pe aliatul Imperiali-
lor, Mihai, si (Muse impresia cd Pste asa de pu-
temic, Welt, dad. ar interveni in luptele din aceste
regiuni, ar castiga In chip statornic biruinta si stk'-
panirea care trebuia sä vie din aceastd biruinta.
Marcie Cancelariu -Meuse, acas5 la el, o scoa15., o
scoalà militar5 admirabilà prin exemplul att. Cei
mai Insemnati dinire acei cari mosteniserl scoala
de strategic pe care el o Invdtase In Italia, la Pa-
dova, au fo3t Zolkiewski si locotenentul sAu Koniec-
polski.. Stanislas Zolkiewski era, prin anii 1619-20,
in fruntea fortelor polone In calitate de Hatman. Cu
el a amtat O. Intre In Intelegere Gratiani.
Ca s5. se Inteleagà isprava lui, trebuie s5 se a-
dauge cá rAzboiul, fArd sd fi fost declarat, Intre
Poart5. si Polonia exista necurmat cam din a doua
jumAtate a secolului al XVI-lea, din momentul In
care regatul polon consimtise sA adopte pe Cazaci.
Odatà o asociatie- de luptAtori operand numai pe sa-
ma lor, ei au trebuit sä se schimbe dup5 Imprejurdri:
de la o bucatI de vreme ro.gatul i-a organisat si li-a
pus In frunte un Hatman, care se recunostea depen-
dent de Polonia. Cand Polonii voiau sa loveascl In
Tatari, Intrebuintau pe Cazaci. In a doua jumAtate a
secolului al XVI-lea, i-am vAzut amestecandu-se foarte
adese ori In ImprejurArile din Moldova, impunandu-i
Domni cart erau pe voia lor. Dup5. Zamoyski, la
Inceputul veacului a/ XVII-lea, Cazacii s'au pref5cut
In cei mai temuti pirati pe Marea NeagrA, prKdand
pAn5 si satele din apropierea Capitalei imperiului o-

www.dacoromanica.ro
 291

toman, i Su1tanul nu odatd a vlzut ridicdndu-se !Id-

cdrile In incunjurimea imediatd a resedintei sale. A-
sezandu-se la cataractele Niprului, ei cdpdtard numele
de Zaporojeni (za porn' la cataracte).
La un anume moment beglerbegul Rumeliei, co-
mandantul tuturor fortelor europene ale Imperiului
otoman, Meuse, la 1589, o adevdratd campanie contra
Poloniei ca sä ardte cd, oricdt ar acopen i amestecul
'tor, el se stie la Constantinopol i cd Poarta este In
stare sh se rdzbune. Pe urmd, pe la 1617, s'a orga-
nisat i o flotd speciald pentru a combate pe Ca-
zaci, i Capudan-Pasa, amiralul Turciei, veni In Or-
tile de sus ale Mdrii Negre si pe gurile DunArii-anu-
me pentru. a Impiedeca präddciunile Cazacilor. De
-oare ce Tatarii fuseserd asezati In Bugeac i Polonilor
nu li convenia de loc presenta lor acolo, cu atdt mai
putin, cu eat de la o bucatd de vreme se alcdtuise
In pdrtile dundrene si ale Dobrogii i Niprului un
fel de guvern militar turoesc gata totdeauna sd inter-
vie Impotriva Polonilor, legand impreund Silistra,
Babadagul, Bugeacul i Oceacovul, vechea urd In-
tre Poloni i Tunco-Tatari se Intetise si mai milli.
Domnul a fost deci ascultat fdrd a sta la ganduri.
Evident cd Turcii, de Indatd ce au aflat de legAturile
lui Gaspar Gratiani cu Polonii, s'au grdbit sà puje
In miscare pe acel care comanda la hotar, pe Pasa
Schender (Alexandra, nume In Iegdturd cu. Alexan-
dru-cel-Mare: Ischender). Gaspar s'a cobordt pdnd
la Tutora, numai cu trupa lui de elità, compusa din
Uscoci supt comanda unui Italian. El aducea roman-
tismul sdu, nu lipsit de vitejie, credinta In victoria
crestinilor, un idealism fantastic, dar nu si o fortd
capabild de a lupta contra Turcilor i nici mdcar de-
-votamentul desdvdrsit al boierilor, nici aderenta
limasd a claselor populare, si nido cunostintd prac-

www.dacoromanica.ro
 292

tica a toril peste care domnia. In aoeste

causa lui era pierduta.
A fost un moment foarte solemn aoela cand el s'a
Infatisat In tabara polona, cand s'a unit cu fortele
crestine care veniau s libereze Moldova. A doua zi
Insa dupa venirea lui Schender, Polonii au fost si-
liti sa se retraga, si a fost un desastru, eel mai
mare poate pe care 1-a suferit arrnata polonrt In re-
giunile basarabene: eomandantul insusi, batran
obosit, dus In radvan, scoPnd capul pe. geam ca sa
van. situatia luptei, un Tatar, cu o agerime ex-
traordinara, i I-a ras. Si multa vreme au pomcnit
Polonii de nenorocirea aceasta din Campii Tutorei".
Voda. cel strain fugise In mijlocul luptei, dar isi
lasase iapa acolo, asa Inca Tared, vazand-o, au
crezut ca el a murif. Doi boieri, dintre cari unul,
Bucioc, a jucat un rOl destul de insemnat In istoria
Moldovei si a ispravit tras in teal-A de Turd, i ce-
lalt, Goe, 1-au intovarasit In regiunea de munte.
Langa Trotus, Gaspar s'a culcat, si, In somn, bole-
rii aoestia, pe Mat de lasi, pe cat de putin credin-
ciosi fall de Domn, 1-au omora. Asa s'a mantuit
tragedia lui.
Gaspar Gratiani este cunoscut, de alminteri,
ce priveste figura lui. Pe Stefan Tornsa nu-1 puteani
cun'oaste cle-cat numai In forma, mai greu de recu-
noscut, a unui portret mural pe zidurile bisericii
din Solea, datorit unui zug,rav de tard: de la Gaspar
Gratiani avem un portret artistic, In care-1 vedem re-
presintat cu mustata rasucita, ca barba rotunzita,
cum se purta pe vremea aceia, avand In cap gugiu-
mana Domnilor si pe trup oostumul curent i In
tenle noastre si In Arde al.

Sant atatea izvoare despre campania Polanilor In

www.dacoromanica.ro
 293

Moldova si atatea stiri precise in ce priveste inter-

ventia lui Gaspar Gratiani si a soldatilor lui: ele ar
putea formA un material foarte bogat pentru o lu-
crare de specialitate 1.
Ajungem acum la izvoare. IntAiu la Polo Minio.
A venit In Moldova inainte de toate ca sl Ingrijeas-
cA de averea rdmasä de la socrul su Petru Schiopul,
Familia se stinsese mai toatà, alarA de Radu Mihnea,
cal e era fiul nepotului lui Petru-VodA, Bunurile 1A-
sate de Petru-Vodl erau In bung parte Mil sh1.-
pan, i atunci Minio, tinand pe fata acestuia, a venit
sä se ocupe de zestrea nevestei sale.
In acelasi timp s'a ivit la Venetia si ideia dac6
nu s'ar putea lua trupe din Principate si din Ardeal.
Fahna lui Mihai Viteazul Meuse sä se stie pretutin-
deni cä aici sAnt oameni de ispravA, oameni buni
de luptà Impotriva Turcilor, i, cum nu se mai
purtau rAzboaie la noi, s'au gandit Venetienii, IncA
de la 1617, dacä nu s'ar putea Inrola astfel de de-
mente pentru Bosnia, Dalmatia si posesiunile italiene
ale Republicei. Lucrul nu s'a putut faoe din causa
ImprejurArilor turburi din Moldova pe vremea a-
ceasta, si In special din causa presentei prAdalnioe a
Cazacilor, cari impuneau Domnilor nostri sä ieie
suri de apn.are pentru sine In Principate.
Polo Minio a stat mai mult de un an In Moldova si
In Ardeal. In vremea ac,eia probabil cä Doamn.a Ma-
ria, socia lui, trlia Inc4, si el a putut sl se initieze
printr'Insa In rosturile romanesti sau, In °rice cas,
de la bo:erii ce fuseserA In legAturd cu Petru chio-
pul a apItat stiri In cea mai mare parte disparute
.odatd Cu dAnsul, dar alte stiri, In special despm
Ardeal, se glsesc In raportul lui.
1 lzvoarele acestea sant tiparlte toate In acelas1 loc, Cu tradu-
cerea francesa In fata: In vol. II, Supl, II din colectia Hurmuzald,

www.dacoromanica.ro
 294

Iatii ce spune Minio despre terne romanesti, si

mai ales despre Moldova : Sant mai sdrace decal
Ardealul, dar, fiind In buza tunului, expuse cele
d'intdiu la loviturile Turcilor, li se ocre mai mult
din sArdcia lor de plugari sdrAciti i robiti deck se
cere Ardealului Insusi, care avea industrie si co
mert de foarte mare importantd. Sant niste ten i In
camp deschis", prin urmare nu se pot apdra. Tur-
cii, de alminteri, au stdruit totdeauna ca la noi sa
nu se Intemeieze cetAti si au impus mdsura, pomenitd
mai inainte, prin ordinul dat lui Alexandru LA-
pusneanu, de a se umplea cu lemne cetAtile si a se
distruge. Intdririle care se Intalnesc mai tar7iu au
fost Mute de altii pe pdmantul romanesc, si Inainte
de toate de Poloni, cari au Inoit vechile noastre cetAti
In veacul al XVII-lea.
Cu toate cd Moldova i Muntenia erau socotite mai
sitrace deck Ardealul, ca toate acestea cea d'intdiu
avea un venit pentru Vistierie de 350.000 de galbeni
de aur, pe an, ceia ce pe atunci avea o mare in-
semndtate. Gaspar Gratiani, la 1619, luase chiar maf
mult deck atata, ca unul care pentru politica lui
aventuroasd avea nevoie de organisarea mijloacelor
militare si financiare ; de aceia a cerui 400.000 de
galbeni de la tail. In ceia ce priveste armata mol-
doveneascd, se spune cd ea cuprindea incd In mo-
mentul acela 10.000 de aldreti, cari toti erau boieri
sau curteni. Curtenii ajunseserd a fi o categorie de
terani, asezati mai mult in anumite sate si cari_
In schimbul unor scutiri de bir (pldtiau birnl curie-
nesc, deosebit dc birul muncitorilor de pdmant,
orau dátori sit vie, cu calul lor, la chemarea Dom-
nului. PAnd pe la 1683, and trupele noastre au
mars la Viena, urmand pe Duca-Vodd si pe Serban-
Cantacuzino, pAnd atunci intalnim In,ch in izvoa-
www.dacoromanica.ro
 295

role noastre pomeniti curteni, foarte bucurosi de a

plIti mai putin si de a lndeplini, In schimb, rare
ori, functiuni militare. Aceastd scutire de bir mergea
din generatie In generatie.
In afard de acesti 10.000 cAldreti, de sigur a Dom-
nul avea voie sit cheme pe toti locuitarii terii In ar-
me. Potrivit obiceiului pe care 1-am Intdlnit si la
Petra Schiopul si la Aron-Vodd si era de sigur
la Stefan Rdzvan, pe 1 git armata aceasta, care
se strAngea numai la nevoie, era garda personald a
Domnului, alcdtuitit intdiu din Unguri, pe uring,
supt Ieremia Movild, din Polonii lui Ioan Potocki,
apoi din Dalmatini i Uscoci, pe vremea lui Gaspar
Gratiani. Pe la 1650; pe vremea lui Vasile Lupu
Matei Basarab, vor fi asa-numitii Sarbi, Intre cari
erau i Bulgari, unii amestecati ca sAnge romft-
nesc: seimenii. lar dupit desfiintarea lor s'au adus la
noi pentru a pdzi pe Domn Nemti deprinsi In Rdz-
baiul de treizeci de ani: cutare cAlgtor pe care-1 vom
Iasi pe vreinea lui Gheorghe Stefan, Welling, tot
un Suedes, cAnd s'a Infdtisat la Curlea Moldovei, a
fost IntAmpinat, spre marea lui mirare, cu striggiul
de Wer da?".
Garda lui Gaspar-Vodd e socotitg. de Minio la 500 de
oameni, infanterie i cavalerie.
In ce priveste datoriile fatl. de Poartd, vom ob-
serva cd i acest Domn a fost silit, ca i Mihai-Vodg.
Aron-Vodd, sit se rdscoale Impotriva Turcilor din
causa situatiei financiare, cdei i lui i se cerca sit
pldteascä i datoriile inaintasilor, i, dacd pe l'Angd
dAnsul nu mai erau Ieniceri, erau totusi creditori,
negustorii eari chinuiau zilnic pe datornicul lor,
Gaspar i-a omorAt ciun Ii omorAse i Mihai Viteazul.
Si tot a.sa va face mai tarziu Mihnea, fiul lui Radu
Mihnea, care, pe la jumglatea veacului al XVII-lea,

www.dacoromanica.ro
 296

a imitat pe Mihai Viteazul In felul cum s'a raseulat,

cum a dat lupta, i pana si In local luptei, ales la
Calugareni; ha chiar i numele i 1-a schimbat,
luand pe cel de Mihail.
Tributul pe care Gaspar era dator sa 1 plateascii
era de 58 de pungi de aspri a cate 500 lei fiecare,
cela ce lama, In banii cari erau atunci 58.000 de
scuzi. Ca id. fie numit Domn, el Insusi addugise sase
pungi pe langa birul eel vechiu. Cu peschesurik,
tributul se ridica la 150 de pungi pentru 'Moldova.
In afarà de aceasta erau chelluieli foarte marl cu
Intretinerea Turcilor, cari veniau acum In locul a
celor Greci din posesiunile venotiene i Levantini
al caror rol 1-am vazut in a .doua jumatate a vea
cului al XVI-lea. Acum negotul se facea de Tm.ci,
lata ce ni spune Vin nesfarsit de multi
Turci, earl toti rod aceastd nenerocita tara".
Alti Turci Ii fdceau de rost pe la noi pentru ceta-
tile turcesti de la Dunare i pentru cea de la Nistru,
pentru Oceacov. Sosiau necentenit sa le visiteze,
niciunul nu Intelegea sa plece cu mana goala. Pasa
de la Cetatea-Alba, Intaritd contra Cazacilor, lua el
singur In fiecare an une ori i pana la 100.000 de gal-
beni upt cuvant ca-i sant necesari pentru repara-
tii, si, cum cetatea se strica In fiecare an, el trebuia sa
puje la loe ce s'a naruit.
Muntenia plalia 250.000 de galbeni Domniei. Dar
Moldova avea un venit mai mare, de 350-400.000 de
galbeni, caci pe vremea aceasta ea era mai bogatd,
avand si Bucovina si o bund parte din Basarabia. 'rri
butul Moldovei, am vazut, era de 58 de pungi; al Munte-
niei de 33. Dar pe langa aceasta In ambele ten i ve
niau Turcii ca fel de fel de cereri pe care izvorul le
numeste In italieneste mangiarie",. adecà ce se mfm-

www.dacoromanica.ro
 297

ea pe langd ceia ce, mai mult sau mai putin, se cu-

venia.
In Muntenia, serie Minio, nu sAnt atAtea primejdii
ea In Moldova, si principele i poporul trdiesc mult
mai linistiti, dar Moldova e mai bogatd: negustorii
boierii cdstigd mult mai mult". Am vdzut cd re-
latiile de comert cu Polonii (1=u-a la Danzig
da acolo pind In Ang,lia.
In Muntenia numdrul ostasilor era numai de 8.000:
scAzuse, prin urmare, pentru a se ridica din nou pe
vremea lui Leon-Vodd, Si i se plrea lui Minio cd
soldatii acestia ai Domnilor munteni erau de o va-
loare mai micd decAt cei din Moldova: dar nu sdnt
&At de valorosi, i aici populatia este mai credin-
eioasd j mai stabild."1.

In ce priveste pe Giambattista Montalbano, Intr'o

lucrare italiand gdsita In vremi mai mud 2, el e un
izvor de cea mai mare importan. pentru istoria lup-
telor lui Gratiani. Nu cade prin urmare In rdndul
ceia ce spune despre conditiile gene-
rale ale Moldovei nu cuprinde decdt vre-o cloud pa-
gini. Si adaug cd este de !dent o deosebire !litre a-
ceastd operd i opusculul lui latba despre Impreju-
rdrile din Turcia (Rerum Turcarum commentarins),
In care despre nai este cel mull o pagins Montalbano
a fast secretarul lui Gaspar Gratiani si a insemnat
calitatea aceasta ca sl dea mai mult pond informa-
Vilor sale.
In i3artea italiand, se aratd i personalitatea lui
Gaspar Gratiani i ajutdtorii de origine strlind de

Hurmuzaki, 1V, p. 596 §1 urm.

2 Si prelucratá de mine In Analele Academiei Románe", XXI, p.
40 §i urm.

www.dacoromanica.ro
 298

eari a fost Incunjurat, ca si conditiile In care s'a

Tlcut rIscoala lui si felul cum ea s'a desflsurat pind.
la Infrangerea totalI si fuga In acel adlpost de munte
care trebuia sii-i fie fatal.

www.dacoromanica.ro
 XIX.

Misionarul Bandini in Moldova lui Vasile Lupu.

lu ceia ce priveste izvorul Toarte important care
este Bandini, acest izvor cuprinde o imensitate de
material de cea mai pretioasd calitate.
Vom ardta Intdiu cine este misionarul, care e ros-
tu/ càlätoriei lui, iar dupd aceia, pe basa izvorului
InTAti§area oraselor Moldovei i chiar a satelor,
pentru cd el le-a cutreierat, se pare, pe multe din
ele. Se va vedea apoi In altà parte a artii ce vor-
beste despre moravurile de la noi, el cel d'intdiu
chip ap de larg.
Dupg. ce Iesuitii cuceriserd terenul, i, In epoca lui
Mihai Viteazul, incercaserd a se restabili vechiul epis-
copal de Argq In Muntenia si cel de Bacdu In Mol-
dova, ea secolul al XVII-lea s'a cdutat a se reintro-
duce catolicismul In locurile uncle dispdruse si a se
Intdri acolo unde se pdstrase, dar nu In formele
stricte ale vechilor episcopate, ci In acelea ale unui
provisorat care s'a mentinut pdnd In epoca noastrd.
De la Ieremia Movild Incolo, episcopatul a fost In
sama prelatilor poloni, cari i residaa In Polonia.
Prin urmare, precum odinioard episcopii pentru Mol-
dova erau i simpli preoti de sat In Ardeal, aa In
veacul al XVII-lea episcopii de Bacdu erau prelati

www.dacoromanica.ro
 300

loni, cori numai une ori veniau sI visiteze tara, de

obiceiu rg.manand In patria lor. lar, In ce priveste
Muntenia, de care n'avem a ne ocupa, pentru
Bandini a cercetat mai ales Moldova, episcopatele
fost Ilsate pe sama Franciscanilor 0.bservanti din
Bulgaria, al clror centru era Nicopol.
Dar, revenind la Moldova, In lipsa episcopului po-
lon,care cate odatd n'avea rAgaz sau putintà de a veni
In Moldova, alte ori n'avea aplecarea sit vie pe aici,
se trimeteau din cand In cand visitaiori apostolici,
alaturi de episcop si de multe ori contra lipsei de
interes a episcopului.
Avem a face cu mai multi asemenea visitatori, cari,
de Tapt, sant mult mai importanti decat episcopii 1.
Intre acesti visitatori doi sant- mai importanti: Mar-
cu Bandini, un Italian, iar, mai tarziu, Petru Par-
cevich, Slav italianisat, Dalmatin, ori poate chiar
Bulgar, care Parcevich, ca i Bandini, purta titlul
-de episcop de Marcianopolis, In apropierea Varnei.

Dar Bandini vine ca visitator Indatit dupg. alt Ita-

lian, dui:4 Benedetto Emmanuele Remondi, Milanes
care, In calitate de misionar farit delegatie specialA,
a Tost In Moldova pe la 1635-6.
all In cateva cuvinte ce a vAzut el:
A fost la Galati, la Barlad, la Bacdu, la SINnic, ca
la Cotnari, la Neamt, la Baia, la Suceava. La Ga-
lati a gNsit o bisericd de lemn i numai douNsprezeoe
familii unguresti, dar se adauge cd une ori vin i ne-
gustori catolici ragusani, ultima mentitme despre
Lista episcopilor poloni pentru Moldova, In veacul al XVII-lea,
In prefata vol. I si ll din Iorga, Studii ci Documente. Dupl a-
ceasta au apArut l alte studii privitoare la catolicismul In tenle
noastre. Cel din urmA e tesa din Viena a profesorului CAndea.
din CernAuti, publicatA acum doi an!, i nemteste i romAneste
Wer Katholizismus in den Donaufarstenthamern, Lipsca 1917).

www.dacoromanica.ro
 301

Ragusani, cAci In a doua jumAtate a veacului al

XVII-lea, de decadentA iute, Ingustandu-se raza ope--
ratiik lui, orasul nu mai trimetea negustori In
Moldova. Barladul e un targ mare", dar catolicii
n'au decal douazeci de case. La Hui care fusese-
prIdat de curand de cAtre Tatari, sant o sutA de case
unguresti; la Corni, cum am mai spus.
La Iasi se numArA seizeci i cinci de case de ca-
tolici, cari sant Unguri, dar, observA misionarul,
Francesi, Venetieni i a1;i negustori din Constan-
tinopol". Cum am pomenit i aiurea, ceasornicarul
lui Vas:le Lupu era Francesul Gaspar Cail16, de
la care avem un act de cumpArare, scris, natural,
romaneste, dar purtand pe dos o Insemnare de mana_
lui In frantuzeste.
La Co:nari se pAstreazI doul biserici de piatrA.
Cimittrul pare a Ti un castel, cu turnul mare ce-
serveste de clopotnit.A." Este usor de recunoscut In
accastA descriere biserica lui Despot, mult mai rui-
natI astAzi. Sant seizeci de case de catolici sasi",.
de fapt Germani din pArtile de langA Tisa, vechi
vieri germani de la Tokaj.
Trecand spre Roman, la SAbdoani sant optzeci de
familii de Unguri. La Baia, era Inca un targ mare,
citta grande". Aici se vede o mare bisericA de piatrA
cu turn, a lui Alexandru-cel-Bun, Toarte bine pAs-
deci, IncA la Inceputul Domniei lui Vasile
tratA,
Lupu. Eran treizeci si opt de case de Sasi, la Su-
ceava InsA doar opt, cAci Polonii lui Ieremia
se cluseser6 de multA vreme, i Impreund cu dan-
elementul catolic cel mai important.

SA vedem ce spune Bandini Insusi

V. eclif a V. A. Ureche le Analele Academiei Romdne, XVI.

www.dacoromanica.ro
 302

El vine din Sud, din. partile Bulgariei, i trece

Dunarea pe la vadul Giurgiului. Nestiind cum va
fi primit de Matei Basarab, el nu se Infatiseazd, Im-
preuna cu Insotitorii sai ca misionan i catolici, ci ca
negustori cari due marra turceasca la Targoviste.
Sant Intrebati cui apartine marfa, i ei nu vreau sa
dea lämuriri, oprind si pe vames de a cauta In ba-
gaje; dar gasesc totusi mijlocul de a se intelege cu
acesta, platindu-i o compensatie de zece lei, Intaia
notiune precisa a bacsisului la noi. In tovarasie cu
misionarü erau negustori adevarati, ca Francesul Jo-
seph, care, stiind ea sAnt calugari catolici,
bani de drum.
Ajungand la Targoviste, i se fixeaza lui Bandini
iainul, care consista In pane, vin, carne, lumanari,
fan si ovas. Pe arma e primit In audienta de Domn,
Matei-Voda, care atunci, la 1644, era cam asa cum
11 cunoastem din portretul ramas, ca foarte batran,
,botit la fata, Cu. ochii vioi, cu umflrituri supt ei,
un mosneag potrivit tipului celui mai curat al ra-
-sei noastre. Langa Domn era sicretarul lui, care se
Intamplase sa fie catolic, continuand traditia lui
Bartolomeiu Bruti, lui Branat (Bernard) Borisi, lui
Vevelli si a secretarului, care Invatase In Germania,
al lni Leon-Voda.
Secretarul catolic al lui Matei stia limba polona
si cea latina. Domnul, informat de el, a fost bucuros
de oaspeti. Misionarul i-a tinut o scurta cuvantare
Domnul asculta cu luare aminte i, neintelegandy
pane Intrebarea, pe care Bandini o reproduce chiar
In liniba romaneasca: Ce zice?" Dupa ce se spune
ce zice" Bandini, Matei multameste i Incepe a
pune alte Intrebari, poTtindu-si oaspetele pe scaun
neasezandu-se decal odata cu dansul. Vrea sa
Itie ce fac,e Papa si cardinaiii, gardinarii", cum se

www.dacoromanica.ro
 303

seria In cancelaria liii Mihai Viteazul. Apoi Bandini

asista la venirea preotului Cu zrntaia, un obiceiu
caracteristic. pentru Muntenia, care In Moldova nu
se afil. Mitropolitul Insusi stropeste cu busuioc
presinta crucea Domnului. Matei cere ca Intaiu
se presinte crucea oaspetilor i sa fie stropiti cu
aghiasma. Bandini spune ca Mitropolitul a hide-
plinit ritul ca Isaia Patriarhul".
Se aud pe urma clopotele, i Domnul pleaca la
biserica impreuna cu acelasi Mitropolit 1 cu boierii,
iar calatorii se due la biserica lor, a Franciscanilor
Conventuali. Dupa catava vreme se acorda lui Ban-
dini o muä audientd, i secretarul aduce cdtane.
pe Iânga aceasta Bandini capta zece galbeni i scri-
sari de cale cu mehmendari cari aveau Insarcinarea
sa-1 tina cu tain 'Ana la hotarul principatului, pana
la Focsanii munteni.

Despre Moldova, Bandini lncepe spuind ca In Iasi

biserica catolica e foarte rau tinuta, samanand a
carciuma, Tara Ingraditura macar; In ce priveste
casa parohiall, Polonii de langa Domn o Intrebaintau
pentru petrecerile lor, i Bandini risca si cuvan-
tul de lupanar", lar odAile celelalte Tusesera pre-
Tacute In grajduri: putul era plin de hoituri i mur-
darii, acoperisul de sindrila spart, paretii erapati.
Acel care ar trebui sa ocroteasca pe catolici, secre-
tarul domnesc, era un mincinos, un siret si chiar
un dusman al Bisericii".
Cu toate acestea Bandini a trebuit sa i se adreseze
lui pentru a Ti primit in audienta. Audienta cea noul
a i fost acordata. Bandini gaseste jar toata Curtea In
jurul Domnului, care avea langa. dAusul un medie
permanent, Evreu din Rasarit. La dreapta lui stateau
detnici, i Vasile Lupu, care avea o educatie poli-

www.dacoromanica.ro
 304

tied mult mai serioasd decal Matei Basarab Matel

era un boier de tara, pe cand Lupu, 'fin de curteaa
al lui Radu Mihnea, stia ceva din Invdtdtura adu-
natd In tnintea bogatd a lui Radu-Vodd, Vasile, zic,
Intreabd pe Bandini. despre Papá', cle,spre aceiasit
gdrdinari" i, In acelasi timp, se plange de decd.-
derea cea mare la care ajunsese Biserica catolicd In_
Moldova.
Domnul vrea sd stie dacd. prelatul are scrisori,
dupd aceia )3andini Insusi se intereseazd oe episcop
latin se gdseste In tard.. I se spune cd episcop pe
vremea aceasta era Polonul Zamoyski, dintr'o Tami-
lie foarte mare, dar care nu trdia de loe ca episcop
si nu visitase Moldova niciodatd. Domnul grdbeste
pe misionar si. plece cat mai rdpede, dar i-a admis,
la urmd, sd steie o bucatd de vreme la Bacdu.
Adaug el, In ce priveste situatia Bisericii, In
lipsa lui Zamoyski, supravegherea fusese exercitatd
de Franciscanul bulgdresc loan Lillo.
Cand Bandini pleacd. din Iasi ca si. se clued la Ba-
edu, i se trimit bagajele inainte pd.nd la Cotnari A-
juns aici, e bine primit i Tace slujbd, In calitate de-
episcop cdllitor, In conditiuni speciale. La 5 Novem-
bre soseste la Bacdu chiar. Aiei gdseste casa paro-
b.iald pustie, din bisericd numai un turn ddramat,
oddjdiile putrede, altarul proTanat, munt:i de gu-
noaie In grajd. In casa unde prelatul a Tost poftit,
bdtea vantul de toate pIrtile; de jur Imprejur, nici-
un gard; o biatä moard era singurul venit pe care-I.
mai avea episcopia. In ce priveste pe ordseni, Ban-
dini constatd aceiasi aplecare ospitalierd pe care
toti cAlltorii o observd. la RomAni In general; locui-
torii iese Inaintea episcopului strdin cu miere, oud,
pane, ovas pentru cai.
Profitand de sfaturile secretarului Kutnarski,

www.dacoromanica.ro
 305

hotArAste apoi episeopul sA cumpere altA casA

iea doul clAdiri vecine, locuite de persoane in-
fame". Banii au fost cApAtati cu Imprumutt de la un
negustor- italian orientalist cu totul, Iacob Celebi-
eT. Gilibl Moise, va sA zicá la noi: oin elegant.
dar la Turci este un titlu de mare onoare,, Inscinnand
am distins, Invdtat. Iacob Gelebi locuia In Iasi, dupá
oe casele au Tost cumplirate si ddruite bisericii. Za-
moyski recunoaste dupA ac,easta pe Bandini ca vi-
cariu In locul vacant cu venituri de mosic de la
Trebes, aproape de BacAu.
Misionarul îi ineepe deci cAlltoria prin orase si
sate, in Octombre 1616, trecAnd i prin centre mai
insemnate de populatie, ca i prin sate, asa incát,
in felul acesta, ceia ce constatI el, ni, dA icoana foarte
bogatl, nu numai a Moldovei catolice, dar a Mol-
dovei In genere.
$i in aceastA cAlAtorie adaug cä el a Tost ajutat de
loarte putinA lume cAtiva catolici pe cari-i eiteazd:
parohul din Cotnari Gheorghe Grosul (un German
Gross", romanisat cu desAvArsire). un Ragusan,
loan Zlatonius".
SA vedem deci cum se presintA orasele Moldovei
in descrierea lui Bandini.

La Suceava Vasile-VodA va Ti mers din cánd in

cand, de si n'avem dovezi despre aoeasta, dar el a
stat de obiceiu la Iasi: dincolo era sd s petreacA
InsI ultimul act al tragediei lui, cAnd Doonna Eca-
terina, cu copilul ei SteTan, pdziti de Timus Hmi-
nitchi Tiul Hatmanului Cazacilor i ginerele lui Va-
sile a- Tost asediatii In Suceava, mai multe luni de
zile, un eveniment din cele mai interesante In ca-
riera lui Vasile Lupu si din istoria noastrA mili-
tará In veacul al XVII-lea. In afarA de aceasta Su-

www.dacoromanica.ro
 306

ceava e un oras parásit, care se va mai invrednici

de oarecare importan numai dupä trecere de douá-
trei decenii, pe vrenlea lui loan Sobieski, cand Po-
lonii au ocupat orasulo au Intárit vechea cetate çd e-
rau gata s'o si apere Impotriva Turcitor.
Ckapitala adeváratá In vremea lui Vasile este astfel
Iasii, pe tare cálátorul nostru Ii cunoaste supt nu-
ine1e vechiu unguresc de Idszvasár (vas ir 1nseamná
Inseamná tárg, *vdr, cetate).
Orasul se InfAtisa acum mult mai bine de cum
11 cunoastem la sTarsitul veacului al XVI-lea prin
eálátorul care vorbeste despre Petru Schiopul, des-
pro Curtea lui i despre InfAtisarea Capitalei In
aceasta vreme.
Nu mai sant vechii negustori veniti din
Pera sau din coloniile venetiene; curentul ace,ta s'a
oprit. In schimb Insä sant mai multi negustori ase-
zati, cu práválii statornice. Si din causa originhi boie-
rilor terii chiar0 acuma Iaii capátá. o Infátisare mai
rásáriteanl. Vechii lumi románesti, pastoralit pe ju-
mátate, iar In cládirile principale goticá dupa .mode-
lul ardelean, i se substituie din ce In ce mai mutt
atta, orientalá. Aceasta se vede Oita si din arhitec-
tura cládirilor bisericesti 'mai recente; Inert de la zi-
dirile Mitropolitului Anastasie Crimea i ale lui Ste-
fan-Vodd Toma, cum e Solca din Bucovina, atilt de
ráu atinsá In timpul din urmd de nenorocirile raz-
boiului, se vdd ornamente, In jurul usilor i fereti-
lor, care amintesc pe acelea ce se vád la fiecare pas
In Rásáritul persan sau turcesc.
Dupg aceste norme Vasile Lupu Insusi a ridicat
In Iasi biserica Trei Ierarhilor ori Treisfetilelor,
dupá numele slavonesc, si, pe de altá parte, Golia,
care exista Insá In forma primitivá. chiar din epoca
lui Ioan-Vodá cel Cumplit, zidità fiind de Ioan Go-

www.dacoromanica.ro
 307

lea Logolltul. In ambele biserici, dintre care, a-

clAughn, oea din urmA a fast foarte mult transfor-
niatA In veacul al XVIII-lea, pe urma cutremurului
de.pe la 1730, care a dArimat-o In parte, iar Trei Ie-
rarhii au fast reparati fundamental, In sensul par-
ticular pe care-I atribuia acestui cuvint rAposatul
Leconte du Nofiy, cu InlAturarea zidului Incunju-
rAtor si a clopotnitei fArA de care bisericile noastre
apar mici, hind scoase din mediul lor--, s'a imitat
In liniile esentiale biserica Galatei, a lui Petru *chio-
pul, oca d'intAlu cu douA. turnuri In loe de unul,
grAmAdindu-i msA ornamente care aproape o cople-
sesc. Auriturile de odinioarA, pe care restauratia" s'a
Ingrijit sl le multiplice, apartin, prin frumuseta a-
celor arabesce Impleticite, fArA. IndoialA artei orien-
tale. De ahninterea i arhitectul care a lucrat la
"Trei lerarhi si la Golia era originar din pArtile 0-
rientului.
Prin urmare Iasul Acosta este mult mai Trumos,
mult mai bogat i strAlucitor ca odinioaril. Domnul
care conducea Moldova in aceastA vreme era, cuii
am spus i Inainte, -unul a elrui faimA se intindea
!carte departe In RAsArit, i Gredi vedeau In el
pe mântuitorul lor, pe restauratorul Imperitului bi-
zantin. La Curtea lui Vasile se Inttdniau o multime
de Gre,ci, si VodA Insusi vorbia romAneste stricat,
cum se vede In scrisorile lni din exil, de si nu se poate
zice cA el a fost aducAtorul, ocrotitorul i sustind-
torul Inainte de toate al elementului grecesc. Grecii,
fArà sA-i cheme cineva, se Imbuiziau -In tara
rApezi. Pe HMO aceasta represintantii de frunte
ai Bisericii orientale veniau sA ceroeteze terile noas-
tre, rkmAind, o bucatA de vreme, In deosebite ros-
turi pe langA Domn: astfel un Atanasie Patelarie,
lost Patriarh de Alexandria, un Meletie Sirigul, dintre

www.dacoromanica.ro
 308

cei mai mari predicatori ai grecitAtii contemporane,

care s'a asezat si el, pe 'urmd, In Rusia. Influenta
Patriarhatului constantinopolitan, p3 care am obser-
vato si In Intdia jumátate a veacului al XVII-lea, a-
cum cand Vasile -a devenit patronul aoestei
este covarsitoare.
Dar e foarte interesant, si a fost foarte fo/ositor pen-
tru desvoltarea noastrA, cd, aldturi de ierarhii acestia
greci, asa de Invdtati, cu o Taimd atat de mare., rds-
bat pe vremea aceasta la Mitropolie, la episcopli,
Romani de bastind, precum din pdrtile Putnei idsare
oaboratorul dintr'un neam de rdzesi, Varlaarn Mitro-
politul Moldovei, care, prin ,,Cartea" lui de Invd-
tAturd", prin Cazania ha, rd.spandita in tot cuprint-
sul pAmantului romanese, a flout Intr'adevdr o mare
Taptd culturall pentru Intreg poporul nostru.
In acela.si timp Vasile Lupu se infdtiseazd imitand
pe acel Impdrat bizantin al cdrui nume Il luase
pentru cd pe dansul l-a chemat Lupu dintru inoe-
put. si numai dupd ce a ajuns Domn si-a schhnbat
numele In Vasile,, ea dAtAtor de legi, de canoane",
de Pravili, imitand i pe Cons. tantin-cel-Mare in do-
rinta-i sä aibd un sinod, sA presideze unul la Iasi,
unde Taco sd se aprobe, dintr'o asemenea adunare
de prelati romani i rusi, Catehisnful lui Petru Mo-
vild. Am zice cd se lntoarce astfel sufletul romanese-
de la Chiev In Moldova, ca sd Tie admis, prin aceastay
pentru ortodoxia Intreagdi $i tot odatA se Intemeiazd
si o scoald care a avut In Truntea ei pe Sofronie
Pooeatchi si pe altii din cei mai buni ucenici pe
cari-i formase Chievul, Intre Rutenii lui Petru Movild
Iar pictori din Mosoova, unde era o foarte bund
de zugrdvie, tipografi tot din acel oras, unde tiparul
luase un mare avant, se a.seazA In Moldova, contri-

www.dacoromanica.ro
 309

buind i ei la splendoarea acestei Domnii lungi

bogate.

CAldtorul nostru crede cä °raw/ e numit asa dupd

vdcarul care-si pdstea boli pe locul unde s'a ridi-
cat apoi Curtea domneascd; exact legenda Bucuresti-
Jar, cu pdstorul Bucur". De f apt, nu un cioban
a fost la inceputul Iasului, numele nu se Intal-
neste numai aici, ci si In Arges si In alte pdrti,
ci, de obiceiu, un mos" plugar, deschizdtor de ta-
rind si IncepAtor de sat.
In present, Bandini noleazd, de la Inceput, impor-
tanta comerciald a unui centru care avea 15.000 case,
deci 75.000 de locuitori. Atläm aiurea; si cifra de
28.000 de birnici si 30.000 de bojen i ostasi cari
nu pldtiau. Erau seizeci de biserici i unsprezece
mlndstiri. Fireste, In rAndul Intdiu se releveazd Trei
lerarhii, ziditd cu sase ani Inainte i Impodobità cu
pietre sculptate artistic si, pe 11110 aceasta, cu un
brau de inarmurii neagrd supt streasind; zidul de
cetate cuprindea si un turn pdtrat Cu ceasornic. Se
mai mentioneazd i coala de lângd mAndstire, care
arsese la 1647, cu alte opt clddiri, In postul mare,
bolile singure scapand de pojar. De toate, sânt,doud-
zeci de scoli In tot orasul, socotind si pe cele arme-
nesti, dar numdrul scolarilor nu intre,ce doud sute.
coala era poate dupd orientdri de la Radu Mih-
ea de slavoneste i greceste In acelasi limp, si
cei d'intliu cArturari de elineste s'au ridicat de aici,
ca Nicolae Spdtarul Milescu, traducator al Bibliei,
iar, thai tarziu, Invdtdtorul lui Petru-e,el-Mare si am-
basador In China, In tara Chitaitilor".
Se mai vorbeste de mAndstirea de la Nord in vii:
este STAntul Atanqsie de la Copou, care existd
acum, purtand o piatrd de prin 1600, care atninteste

www.dacoromanica.ro
 310

Dotnnia lui stefan, fiul lui Vasile. Lupu, si de

cele dou5. de Ia Sud Galata si Socola. In locul unde
este astdzi Frumoasa, era mánOstirea lui Baje-a Hat-
manul, conteanporan al Movile4ti1or, ruda de aproa-
pe eu dansii i sustinator al lor pana la moarte..
Tot acolo, mai departe, se vedea i atunci manasti-
rea lui Aron-Voclii sau Aroneanu, datand de la sTar-
situl veacului al XVI-lea, lar, in cealalt.5. parte, Illin-
cea, care, cum se presinta acuma,, dateazä de pe
vremea lui Vasile Lupu si a fiului sau, dar, in
terma de la Inceput, era in legaturA, cuna se vede
din documente, cu Zotu Spittarul, ginerele lui Pe-
tra c..b.iopul.
Orasul, spune Bandini, e Toarte comercial. Pe aici
trece marTa din nimia,. Tataria i Moseovia. Nego-
tul cu Moscovia, eu Rusia, se Tg.cea si in seeolui al
XVI-lea: pe vremea lui Petru Rares am v6zut
erau negustori plgtiti de Sultan ea sá cumpere anume
blAnuri si os -de peste" din Rusia, dar In al
XVII-lea legaturile comerciale sant mult mai intime
Vinurile din Odobesti se vor vinde in curand, 1141
numai in ,Polonia, ea odinioarl, ci aici, In Rusia:
vor fi ciliar negustori anume cari vor face druntul in
tara Cazacilor cu vinurile noastre. Va ajuta la aceasta
Incikserirea Timus, fitil,llatmanului betiv al li-
nar terani riisculati cari.Intemeiaserli, un Stat cu ade-
vArat bolsevic". Fata lui. Vasile, frurnoasa Ruxan-
da, a fost mAritatI duprt acest salbatee,. urat la
fatl, Insemnat de vIrsat, care-si manea unghiile in
ziva nuntii, Imbittanclu-se impreunit cu prietenii
puind pe lgutarii uerainieni sä zicI" algturi de
musica tureeascI" a. Jui Voda, socrul. De aiei, intre
altele) a iesit i existenta negustorilor cazaclii, cari
mergeau acolo; si acuma este la Odobesti o biserica,

www.dacoromanica.ro
 311

parilsita, a Cazacliilorl. Ba negustorii ace.Aia treceau

pana la Sarhorod, localitate importantA pe vremea a-
ceasta, ai crii locuitori apar une ori In actele noas-
tre. Calatorli care raportau loarte mult. Blanurile
de vulpe alba, neagra, de exemplu, erau cunoscute
In tenle noastre din a doua jumatate a veacului al
XVII-lea, si cu ele se cumparau demnitarii de la
Poarea, cand stapanirea Voevodului era amenintatA2.
Fund Iasii un oras asa de Insemhat in ce priveste
negotul, ca i Bucurestii lui Matei-Voda, de alt-
!el, locuitorii erau foarte amestecati. Bandini insem-
neaza: Romani, Unguri nu pentru fumar, ci
Dentru religie Armeni, Greci, Bulgari e foarte
greu Intr'o epoca mai veche sa se faca deosebirea.
Intre Bulgari i Sarbi). Vin apoi Albanesi, Ttirci,
Tatari, Poloni, Rusi, Sasi, MUscali, cativa Italieni.
lata ce ziee Bandini despre Curte: e Incunjuratade
un zid suptire la Rásárit, fara turnuri i fdra sant:
oetatea nu mal joaca deci un rol militar. In celelalte
parti e un simplu zaplaz de lemn. Casa n'are niciun
fel de aparenta, dar Inauntru este begata.
In ce priveste aspectul general al orasului, calor
ce-1 vad de departe li se pare o noua. Romit", oea
d'intaiu Insenmare a pitorescului Iasului. cat pri-
vete boierilor, cateva dintrInsele sant, d'upa
gustul aoestui Italian, splendide". In momentul ca.nd
serie dánsul, unii dintre ei se gándiau sa-si faca gos-
podarii numai din piatra, din causa focurilor, caci
In 1646 TuLsesera patruzeci de incendii, iar, In cel
urrnator, cand se serie cartea, In patru luni, cinspre-
Numele de Cazacliu se Intalneste ici §i colo parl astAal; un
fost deputat basarabean care se chiarnA
' V. §1 condica lul BrAncoveanu, tipAritA de Aricescu (,,Revista
istoricA a Arhiveloru, 10, pp 164, 276.

www.dacoromanica.ro
 312

zece, arzand i biserici. Casele saracimii sant Inca tot

a§a de nenorocite ca §i odinioara.
Trecand In special la credinciosii lui, misionarul
observa ca erau 1.000 de Unguri odinioara, dar acum
au ramas numai 300: eei mai multi dintre dan§ii
locuiau In jurul orasului. Pe langa acestia, de un an
de zile, Domnul Intrebuinta si 130 de ostasi cal-
vini, unguri. Biserica catolica era de lentil §i piatra.
Pe lânga dansa subsista si o biserica parohiald: era
bud foarte putin cercetata; laicii abia veniau. Vasile
cautase f55. faca si o scoala catolica, dorind ca §i
ai hid sà Invete latineste, la Iesuiti. Fata de preo-
tul italian erau nemultumiri din partea credincio-
silor de alta natie. Acesti misionan i franciscani fu-
seserd introdusi supt Alexandru Ilia§ de Bati§te,
care nu este allul decal Vevelli. Boierimea se arata
!carte nemultamitii de aceasta ocrotire din parten
Domnului: el poate da ce este al lui, dar, daca
da un lucru strain, atata timp are putere cat sta-
pfineste el; ispravind el, isprave§te §i dania". In
ultimul timp se adusese §i un preot ungur, un a-
nume Gaspar, care recomanda izgonirea Iesuitilor,
aducand ca exemplu ce s'a Tacut la Venetia, dar
influentat de Italieni, 11 Impiecleca de a pre-
dick, -§i, cum el se Indaratniceste sä Tunctioneze, e
atacat Cu batul, ba era_sa fie si omorat In biserica,
de nu intervenia Kutnarski.
Se aduce casul la Divan, §i aceasta judecata este
§i ea expusa de Bandini, care ni arata astfel cum se
desvolta pe atunci judetul Inaintea Sfatului domnesc
Clericul se plansese a a fost batut, cà i s'au smuls
fire din barba. Vodd intreaba In numele cui a fost
gonit, de ce s'a gasit In altar o secure §i un bat.
ce a spus Domnul lui Petru", c,are purta sabie?Cine

www.dacoromanica.ro
 313

ridicd sabia de sabie va peri.". DacA ar fi fost lovit

un Moldovean, era sd Tie condamnat la inoarte.
hadreptându-se cdtre oameni: cui vi se pare mai
Tolositor In legea voastrd pentru slujba durnneze-
jasa., dati-i cheile, biserica si casa In mani. lar voi,
citlugdrilor, Incetati de a apta multimea si de a
ridica turburdri, de a mica poporul, cdci altfel
vd voiu goni cu rusine din aceastä. tard a mea. Ple-
cati de aici, mincinosilor, oameni Tdrd obraz si con-
qtddntii.
In ce prive§te legaturile dintre ortodocsi §1 cato-
lid, e interesant ce ni se spune despre o discutie in-
tre Postelnicul Ienachi, un fel de ctitor si el al bi-
sericii catolice, i doi Iesuiti poloni Invatati, cu pri-
vire la Papa si la Patriarh. In general pe atunci ches-
tille de colifesie cdpdtaserd o foarte mare
importantd: fostul Patriarh de Constantinopol Chiril
Lukaris trecuse, se zice, la calvinism In ascuns
primise catehismul lor, Inclinând In partea aceasta
calvind ca sd se Impotriveascd ingerint-ilor Iesuitilor
franc,esi, mai ales de acolo, din Constantinopol.
Solomon Barlddeanu, boier foarte cucernic, care dd-
dea Trumoase icoane bisericii iesene a Sfantului Teo-
dor, luase un loe de la biserica latiní. Mitropolitul
Varlaam nu a urmat Domnia In tolerantd, ci s'a opus
la ridicarea co1ii catolice la Vasile-Vodd Lupu.
cesta, din partea lai, era de pdrere cd este rusine
sa se vadd cd se ceartd." filtre Catolici chiar
cela cari dupd chemarea lor trebuie sd aducd paoea,
so ajute i sd o Inainteze". El stia i miele moravuri
ce pdtrunseserd in clerul catolic din tara sa; pentrii
un vas cu vin, o fatd e mdritatd pe râncl cu doi
bdrbati In opt zile.
kfard de aceasta descriere a Iasilor, avem la Ban-

www.dacoromanica.ro
 314

-dini note privitoare la Suceava. Aici misionarul

aqte inca o populatie destul de numeroasa, destul de-
bogata, ocupAndu-se de comert L avAnd oeva din
rosturile de odinioarl. Pop.ulatia acieasta se compu-
nea din doua elemente : unul romAnesc, altul arme-
nesc, Armenii din Suceava sAnt o populatie oarte ve-
ehe, foarte importantli, asa incAt acesla e singurul
oras In care exista un soltuz, un sef al municipa-
litAtii (§oltuz vine de la schultheiss g,erman, tre.-
cut prin Poloni) armean i unul romAn. In momen.-
tul acela irisa numarul Armenilor nu era coplesitor
Tatä de al RomAnilor; erau 20.000 de RomAni si nu-
mai 3.000 de Armeni.
Despre oetate nu se vorbe,ste nimic. In ce prive,ste
Mitropolia, ea era instalata, nu, ca la .inceput, in
biserica Mirautilor, pe care Austriecii au reparat o
timpul din urma in chip Toarte protocolar, dar
destul de urit, cu tiglele ei colorate i cu zugraireala
de -caracter strain. Fusese stramutata la biserica InAl-
tarii: Se vorbeste si die moastele Sflintului Ioan cel
Nou din Suceava, Grec din Trapezunt, venit ca ne-
gustor la Cetatea-A1b i martirisat de Talan i acolo,
pe, la jumlitatea veacului al XIV-lea. Madi de Mitro-
polie mai sAnt seisprezeoe biseriei roto Ine§ti, trei
manastini; se vorbeste si de manAstirea cAluigArite-
lor", care era cea de la Itcani, Toarte interesanta bise-
ricuta din vale, cuprinzAnd i morminte de la, sTir-
situl secolului al XVI-lea. VlAdica armene.sc Ii avea
reksedinta Intr'o cladire care dupA forma pare sA fi
tost intaiu a noastra, Zamea, in apropierea ciliar
a orasului. Pe lAnga aceasta mai erau patru biseriei
apartinAnd Armenilor.
Alte lucruri privitoare la Suceava sAnt numai in-
semnarile relative la legaturile cu Domnia. Caci pri-
mavara Domnii stau inca acolo.

www.dacoromanica.ro
 315

Se mai, noteazA. c6, orasul avea importantl comer,-

avem i acte din Bistrita Ardealului privitoare
la,oamenii de acolo, cari veniau i petreceau In Su-
ceava, Intamplandu-se a face si scandal, pgnA-1 o-
priau strAjerit Drumul- cAtre Ardeal tinea numai
trei zile.
In ce privaste pe calolicif ei sant foarte putini; au
uitat limba, fiind inttu toate asemenea Romanilor.
tele fiind in ruble; una se afla chiar In grAdina Dom-
Bise.rki de-ale lor erau numai douá de piatrg., al-
stricatd i profanatl, o a doua, la Nord de
Curie, fusese inoitg. la 1638. Mai e vorba de vechi
manuscripte bisericesti, de ajutorul dat de leremia
Movjlä acestei biserici; apoi.sant note ca In Miron
Costin, pe care 1-a cunoscut Bandini, despre Wee-
puturile Sucevei.
Langl. Suoeava, mai la Sud, era vechea cetate a
Siretiului, unde pe vremea aceia se mai pitstra
amintirea trecutului. Pe deal, la IINsArit, se arAta
foasta manAstire a Dominicanilor1. In care Margareta,
mama lui Petru si a lui Roman-Von., bunica lui
Alexandru-cea-Bun, îi tinca caluggrii favoriti.
Mtstirea era aproape distrus4., dar se pAstra traditia
a se Indeplinesc minuni la izvorul de acolo,
Mudd., la 1641, un boier umblase la izvor.
stt tina samil de caracterul sacru, el a fost pe-
depsit cu moartea, imediat. Acel care adusese mai
multä scAdere orasului ar fi fost un Domn mai ve-
chiu, pe care scriitorul Il calific5. de tiran infam",
aditu.nd cit pe urmil. a Tost °morn de sable turceas-
city cela ce nu poate Insemna &cat Ioan-VodA. eel
Cumplit, care, cine stie de ce, avea In popor po-
reela de Belicdne.
Romitnii piistrau trei biserici, dintre care una de
lemn; Armenii, donà, ceia ce aratA cä fusese o colo-

www.dacoromanica.ro
 316

nie importantl. armeneasel. i aici. Averea bisericii ca-

tolice se- Impr6stiase; din bibliotecd o parte se gl.-
sia chiar la Miron Costin.
Ca o veche Capital l trebuie sl se recunoasel Baia.
Pe vremea aceia era Inteo situatie mult mai bung.
ea actual. Avea 6.000 de locuitori, In 1.000 de case.
Pe lAngä ceia ce face Incl. InsemnKtatea regiunii, 11-
vezile de fructe, foarte bogate In special la Rddlseni,
se mai pescuiau acolo pAserAvi pentru masa Voe-
odului.
Bandini a glsit o bisericl In bune aceia din
curtea propriet4ii de astlzi era atunci IntreagA, i ni
se spune cà putea fi socotitA drept cea mai mare
din Moldova, cu turnul Inalt de piatrA, cu cele cinci
altare, cu baptisteriul ei. Inscriptia de fundatie a vd-
zut-o Incl. Erau acolo i cAteva steag-uri de razboiu
ale Moldovei, poate lnate de Stefan-eel-Mare Insu.si,
In amintirea luptei de la Baia: unul cu Schimbarea la
fath, altul cu Invierea Maicii Domnului.
In ce priveste organisatia coloniei catolice, ea era
foarte slabA. Odin:oarl fusese preot un spiter al lui
Petru Schiopul, Iacob Otth, care nu fusese nalcar uns
preot i fugise cu o nevastl, furfind vase de argint. Pe
urmá a venit un Ungar; un al treilea a fost gonit
pentru scandal; lar dupl aceia s'au asezat Francis-
cani slavi.
Biserici românesti, ca i acuun, erau doul, de piatrI:
una a lui $tefan-cel-Mare, cu un foarte delicat bour
s6pat de-asupra IntrIrii, si alta a lui Petru Rares,
foarte bine plstratI si care, din fericire, 'fare neyoie
tIe reparatii.
Se anal' i arhive municipale la Baia, care Insä
au displrut, cIci se spwae cI de mult se (Muse un
locuitorilor, In care se cuprindea ca
mai Inseminate sl fie hotIrlte de dAnsii In o-

www.dacoromanica.ro
 317

ras, si nu de Domn, prevAzandu-se ì dreptul

2511 pentru osinditul la moarte, de cAtre Donm
judecAtorul Domnului, care rem-fa sA pdtrundd In
Intocmai ca In catedralele din Apusul me-
dieval,
SA ne IndreptAm acuma, ImpreunA cu aoest cAIA-
tor, cAlre HArlAu.
Acolo, fuses°, cum am mai spus, o bucatA -de vi-e--
me Capitala Mo1dovei, pe vremea lui Radu Mihnea.
Bandini vede o bisericS, ce se pAstreazA i acum,
foarte bine, cu o usoarA reparatie: a lui Stefan-eel-
Mare, si alta a lui Petru Rares, afarl de cele doul
de lemn. Dar stAtea IncA atunci i palatul lui
Mihnea, 1ln stil italian", In care Domnia venia sA
petreacA une ori. Local unde a fost se cunoaste
acuma prin modAlca mare de pArnant care-i ascunde
rAmAsitile.
Misiortarul stie cA aici au fost odinioarA Unguri.pen-
tru vii, avand 500 de case, dar biserica lor de piatrl
era pustie i descoperitA: Românii luaserA clopotuL
De la HArlAu, coborand putin mai la Sud, e Cot-
narul. Bandini aflA cä vierii cei mai vechi venisCrl
alci din Unigaria. i pe aceastA vreme aveau vii
Domnul i boierii, ha IncA i Mitropolitul, dacä nu
episcopii catolici, dupä cari un deal se zicea: la bis-
cup". Episcopal polon Ii dAduse osteneala sA pe-
treacA la Co(marl catva timp, dar la plecare luase
2.000 de scuzi i toatI averea biserioii, ca sA nu se
mai IntoarcA, i Plharnicul trimesese dupl dan-
sul oameni cAlAri, cari 1-au prins, 1-au legat i I-au
adus Inapoi. Comunitatea, catolicilor, cu trei lAca_suri,
avea din viile sale pe an o su.td de vase cu vin pe
care-1 vindea cu 15 scuzi. Locuitorii mai erau Sa0
si Unguri, cei din urmd fiind mai multi, dar eel
d'intAiu mai bogati. Dlinuia si o sooalA, cu un das-

www.dacoromanica.ro
 318

cal sas pentru cetit i scris. Romani erau mai putini.

Fusesern °data trei Trntii" bisericesti la eatolici:
una. a Ungurilor, cloud ale Sasilor, care se uniserd
Intre dansele, si se ad.auge o breaslii a mAcelarilor.
La Piatra, se spune c fusese si ea odinioarn un
cull) ungaresc: Piatra lui CrIciun sau Karacsonkii,-
dar eran acum numai trei case de Unguri, dintre care
doar Intr'una se mai vorbeste ungureste. Si
erau putini: 300 de case, abia 1.000 de locui-
tori, avand cloud biseriei, una de piatrl, zugrAvitd,
care este i acum In fiintd, ca unul din cele mai
!rumoase monumente ale epocei lui Slefan-cel-Mare.
gf. loan, care a sonpat netencuità, InAntru si In
af ard.
Nu se uità mrinnstirea vecind a Bistritei, ande erau
schivnici, earl se dedau cresterii albinelor, dating.
.eare s'a pAstrat pAnd In ziaele noastre. A.ici -continua
un traiu foarte strict al enlugnrimii. CAlatorul In
trebuinteazn trei randuri latinesti ea sii deserie
iinnliga, care pe vremea aceia nu se Ikea poate
din meiu, ci din porumb: Ei socot ea lucrul eel mai
pineut ca din tnind de meiu s fad o pineinlii pe
care o coc In cenusd fdra sare Si o 'unnamed, la ser-
bdtorile cele marl. Alffel nu mAnaneii cleat fructe
legume, buruieni. Se Imbracn Ii haine de lanA sau
pdr, ilicitdatà de in," grin urmare vechea ed-
masn era exclusiv de in. Casele lor sant goale; schiv-
jiicii decdt o icoand; dorm pe paturi de lemn.
Dar sant gospodari foarte buni, au albinele i grà-
dinile lor si se ocupd i eu o industrie speciald, fh-
eind matAnii i cosulete.
De sigur foarte interesantd caracterisare a vietii ma-
ndstirilor 1a noi pe la 1650, de un calugYar catolic.
La Neamtul vecin trei biserici de lemn, pentru
100 de oame.ui, se pomeneso vechii Sasi" bogati

www.dacoromanica.ro
 319

rainasitele bisericii de zid; se mai pastra un li-

turghieriu husit. Cetatea vecina, cu zid dablu, pod 0
poarta, ale carii dimensiuni se dau, cu stalpi de pia-
tra, Inalti de optzeci de piciaare, are 0 laiserica ST.
Nicolae, cu frumoase picturi. -La Hangu, sus, stmt
doua laca§uri de pustnici.
La Roman, odinioara Capitala Moldovei-de-jos, se
admira situatia Trumoasd, bogatia larntrilor de ovas
§i meiu". Aici nu se mai gasesc credinciasi latini,
bisetrica ungureasca Tiind cu totul ruinata: un Ar-
mean li cuinptirase locul. Cad In Roman nu mai
sant decat Ramani i Armerti, acestia mai bogati
dec4t Romanii, avand cisele i pietele cele
Mine; ei ar Ti §i mai' afabili. Toti sant negustori
carau0. Eran 7,ece biserici romanesti, dintre care
patru de piatra, cu Episcopia In Trunte, care dateazà
.de pe vremea lui Rainan-Voda, Intemeietorul ora§ului,
sic.u.prindea mormantul mameilui Alexandru-cel-Bun.
La Bateau, ne gastirn lute° regiune unde catolicismul
avuse odinioara o Toarte mare importanta, dar din va
ramasese mai mult traditia despre Doamna Marga-
reta , de care se vorbia 0 la Baia 0 la Campu-
lungul muntean, care ar Ti fast marea ocrotitoare
odinioara a legii apusene. Se mai pastra o casa e-
piscopala lan.gä o manastire In ruina, unde Tusesera
Franciscani; episcopi poloni, ca Adam Goski, V011i-
ser4 In ultimul timp pe acolo, dar pentru moment
catolicii eran Intr'o parKsire desavar0ta. Ultimul e-
piscop care fusese, Gavril Fredro, plecase i cu
scandal, iar preotul lasat In urma nu ingrijia de ni-
mic, linând Impartawnia intr'o odaie 'uncle umblau
canii; averea se Imprá§tiase.
Erau, In schimb, trei biserici romane0i, dintre care
daug de piatra, una dintre dansele a lui Alexandru,
Tiul lui Stefan-cel-Mare, ae,el Sandrin" care a mu.-

www.dacoromanica.ro
 320

ri tea alatec la Constantinopol. Aici s'au glsit, acunt

cAtva timp, si morminte vechi Cu tesAturi foarte
teresante In fir de aur. Bandini adauge cd lAngA o-
ras era si o mlinAstire run& stAteau Domnii.
Si ca organisatie a orasului este o notA interesantA..
citei se spune cA, locuitorii 'fiind In parte catolici,
In parte ortodocsi, Unguri i Romani, se alegeau
soltuzii pe rAnd dintr'un nea.m si din ()elan.
Si despre Oena stirile sAnt deosebit de impor-
tante. Fieeare casA e datoare sA lucreze, ea insail
sau printr'un delegat,. pe care-I plAtia, la &costa
sArii, i anume era datoum sit deje patruzeci de
pi,etre de sare" pe sAptAmAnd pentru Domnie. DacA.
nu se tinea vre una de Indatorirea aceasta, i se cerea
de douA ori mai inuit. 5i douA sate vecino erau su-
puse la aceiasi dare. Pentru Tiecare piatrA se dau
bani de argint, aspri moldovenesti, cpri valorau cAt
doi solizi
Domnul era represintatde un cämAras, care plecAnd
lAsa cAte un car pAnA la trei de fiecare familie in
dar, si fieeare, iarAsi, iesind din oenA, avea dreptut
sA ieie atAta sare cAtA IncApea Intr'u.n car.
clescrierea salinei e interesantA, fiind cea d'in-
tAiui pe care o avem: Oena este asa de IntinsA,
bleat s'ar putea ifac,e un oras InAuntru; oamenii cari
Increaz5. In 'fund apar ca niste furnici." Sarea se ex-
porta si In Tinuturile rusesti, In Podolia, In Ucraina,
In Turcia si In Tinuturile tAtAresti,
Se vorbeste foarte pe smut de Focsani, lânga
parAul Foe.sani", care .era, pe vreme,a aocia, Im-
pArtit Intre cele douA ten, Moldova si Muntenia, a-
vAnd o important6 din cale afarA de micA.
In ce priveste orasele din Moldova de dincolo
de Siretiu, se mentioneazA Vasluiul, Barladul, Te-
cuciul, Galatii i Hu.sii.

www.dacoromanica.ro
 321

Vasluiul ar fi avut odatd trei sufe de case unguresti,

dar biserica lor era dAramatA. Orasul suferise foarte
mull din causa Tatarilor si a ciumei. RdnAseser5. a-
cum Romani In 300 de case si Armeni In 100:
1.000 de oame,ni la un loc. Ai nostri aveau biserica
de piaträ a lui tefan-oel-Mare si. una de lemn.
Palatal Insg. era acum complect ruinat, si iezerul.
helesteul, aproape uscat.
La Barlad se Inseamnd importanta comercialà a
orasului din causa drumului celui mare care tre-
cea pe acolo regiuni foarte fertile. La Dealu-
Mare se vedeau vii. Locuitorii sant Romani, Ar-
meni si, Unguri. Pe vremea aceia erau opt bise-
rici romAnesti; dintre care doul de piatil, pentru
5.000 de locuitori; unii vieri, ca si la Hasi, dar cei
mai multi negustori.
Husi.i aveau interes atunci mai mult prin resedinta
episcopului ortodox, dar si pentru vinurile usoare
de acolo. In Tiecare Joi se fácea un balciu mare,
pentru regiunea Incunjurdtoare. Afarg. de Episco-
pie Romanii mai aveau douà biserici de kmn. Un-
gurii erau malt mai multi decat Romanii, 682 de
capete oameni darjr, In stare a-si bate preotul si
arl aduce cu sila din carcium6, si-i Intreceau pe
ai nostri si In ce priveste gospodária. oltuzir, ia-
rAsr, erau, pe rand, Inteun an Romani, In celalt
Ungar'.
La Tecuciu fuseserà 200 de case unguresti, si
populatia se ridica la 4.000 de oameni, In total.
Galatii, In sfarsit, ajtuiseserg. InteadevAr, cu 15.000
de locuitori, un foarte imporiant port, al tuturor
mArtarilor", In care se Intalniau Romani, Armeni,
Greci, oameni veniti de pretutindeni, cari castigau
ioarte mult. Era aici si un episcop armenesc. Ro-
manii, din partea lor, aveau o puternia. mlnIstire

www.dacoromanica.ro
 322

(Mavromolu), pe langd cloud biserici de piatrd

doudsprzece de lemn1.

Dupd ce cunoastem aspectul terii, venim la

ei si la .6biceiuri, asa cum le Infdtiseazd a-
cest cdrátor.
Intdiu, si lui li place peste milsurd extraordinara
bogdtie a ogorulut, i o pomeneste In mai multe
randuri. Odatd se ail, chiar i In telind cu bu-
ruieni. Numai sd tai pdmantul cu plugul,
grau sau once altd silmantd din bielsug la sece-
ris." Pomeneste si de legumele bogate pe care lera
tot Intalnit. Se laudd i viile, cdrora li trebuie numai
o sapà pe an si o legAturà ca sa producd, iar, dacd
sant legate de part, ajunge o sapd i Ja trei-patru
ani. Pe langd vinul de Cotnari este cdutat cel de Husi
chiar vinul de la Faraoani, langd Roman, i de
la Trebes, In inutul
Supt raportul animalclor, nurndrul oilor arldloare
In Moldova este asa de mare, Incat un sing,ur boier
avea 24.000 de capete. Si sant asa de mari, Meat
strlinul, vdzandu-le de departe, crede cä sant boj
vaci (!). Numai coada un.ei oi moldovenesti trage
cal o jumdtate de aaie neinteascd. Atatea se duc a-
nual pentru masa Sultanului si a Vizirului la Con-
sta.ntinopol; de aici nume turcesti, ca chivergic, pe
care le Intainim In socotelile din veacul al XVIII-lea.
Asa de mull se. mdnancd. acolo, 'Meat nul mir eä a
rdmas o singurd oaie In Moldova."
Cresterea boiloe se Tdcea. iardsi In proportii foarte
mari, filnd pdsuni asa de Intinse. Se vorbeste si de
vestitele priski moldovenesti: dinteun singur stup,
iese, vara, sapte i chiar mai multe roiuri". Am \TA-
I ctiri mai precise, despre aceste clAdiri, In Studii i docu-
mente, XVI.

www.dacoromanica.ro
 323

2ut. §i mai sus importanta mierii qi a cerii care se

exportau, nu numai la Constantinopol, dar §I la
Venetia.
Pe FARO aceasta se ca.§tigd. cif pdsdrile. Pddurile
erau pline de vanat, dar locuitorii nu exploatau
dupd cuviintd aceste bogatii pe care li le-a fost dat
Dumnezeu. Pc§tele iarä§i se gdse§te foarte mult, mii
de card trecand In Rusia, In Ucraina, In Ardeal. De
alminteri cardle ca pe§te sant pomenite la fiecare
pas In socotelile sdse§ti din sccolul al XV-lea §i
mai ales al XVI-lea.

De la aceastd productie trecem la viata insd§i a po-

porului.
Poporul rnoldovenee pare loarte ospitalier Inainte
de loate. Numai la hotar se poate aplica, am zice,
zicdtoarea frate ca frate, dar branza cu bani"; all-
Tel poate cd1dLori cineva Third sd aibd un singur ban.
Voiu addugi cd banii pe vremea aceia erau relativ
rari. In Moldova nu se bdteau, iar din strdináltate se
Intrebaintau ughii sau banii ungure§ti, talerii nern-
te§ti, solizii poloni; dar poporul tinea mai mult la
lei, la banii cu chip de leu, de unde vine cd s'a impus
acest name. Neguslorii aduceau, vanzand vitae lor
la Danzig, §i orti poloni, de unde zicdtoarea: a
dat ortul popii", ca §i gro§i nemte§ti, de unde a da
mo§i pe gro§i".
Aceluia care batra In casa lor teranii Ii dddeau
pane, ca§, ceapd, lapte, Insd §i omul trebuie sd fie
omenos; altf el dacd se poartd prost, Il ieau la bdtaie.
Sant seri4 de naturd, dar vioi, isteti, prddalnici, burti
suferitori de frig i cdldurd, rdbatori de
osta§i,
foame i sete cate doud-trei zile. Si aceasta nu nu-
mai In ce prive§te pe terani, ci §i boierimea.
Dar, In ultimul timp, cum constatd §I cdldtorul,

www.dacoromanica.ro
 324

se introdusese oarecare lux, luat de la Turci, i md-

tasa era foarte Intrebuintatd, unii boieri cercand a
pldti mai mult cu aparenta i, deci, umbland in
vesininte strdlucite ca ale Polonilor, intrebuintand,.
moduli", un ?el de nasturi mari de argint i aur, pe
piept i la maned; i neg,ustorii purtau bldnuri
scumpe de sobol. Imbrlamintea femeilor e Mil
maned, lun.gi ca ale bdrbatilor, dar cu inele si lan-
turi din bielsug.
Aceasta nu Impiedecd insd ca foarte multi boieri
sd pdstreze vechile traditii patriarhale. Iatd un pa-
sagiu Inteadevdr frumos: nu odatd am vdzut boieri
muind o bucdticd de pane uscatd In apd rece si man-
cand cu pond". Soldatii erau de o temperantd extra-
ordinard, luand cu dansii de-acasa branza, carne de
cal, mancarea obisnuità, cu sos de Mind i otet,
fiind pentru praznice, pentru zile mari.
In rdzboiu °stash romani nu stint inferiori Tata-
rilor, i In rdpeziciu.ne si in resistentd; caii lor bi-
ruiesc mai bate neamurile. Turcilor li dan deci
tribut numai pentru cit sant mai multi acestia de-
cat Romanii, dar nu fiindcd li sant superiori. Ca
arme au sdgeata, arcul, sabia curbd, rare ori oca
cloud tdisuri, i scutul sau zalea. Pusti poarid numai
garda Domnului.
$i Bandini adauge cd Incd. de copii atilt ai tera-
nului, cat si ai boierului, sant deprinsi a juca un
rol In rdzboiu. Ii vezi cu picioarele goal; cu dimasa
numai pe ei, juCandu-se In asprimea geralui,
dacd de copil le rabdd cineva acestea, e nddejdé
va Ti un adevdrat ostas. Note interesante, care re-
conforteazd fatd de ce s'a Intamplat mai l'arziu cu
c.lasa dominantd.
Se descriu i paparudele. Noaptea pe intunerec
fete mature, cate zece, tree goale, sdltand i jucând.

www.dacoromanica.ro
 325

cu bete parlite in inda.. Li iese 'n cale zece

-goi, cu suliti. Se salutd i se bat. Sau se pun la
plug si ard In jurul satului i atdtea fete mari 11
due; rdd i cAntd."

De la datini, venim la felul de guvernare si la

aparenta cdrmuitorilor.
Tara e tributard Turcilor, i tronul se ctunpdrd
cu bani. Tributul este de 100.000 de lei pe an, dar
darurile se ridicd la de dota ori pe Mata. Mol-
dova e totusi atftt de bogatd, incdt Curtea ei este o
adevdratd umbrd a Curtii turcesti. Boieriile s'au in-
doit ori Intreit: Ami trei Stolnici, trei Logofeti, trei
Vistieri, trei Pdharnici, trei Spdtari, trei Postelnici,
doi Jigniceri. Domnul are si elite un secretar pentru
toate limbile: romdneste, greceste, turceste,
polonete i ungureste. La Curtea lui sdnt In per-
manentd 200 de invitati. De alminterea, o parte din-
tre boieri locuiau chiar acolo, Intocmai ca, In Franta
lui Ludovic al XIV-lea, o bund parte din nobilime.
Zece -cdpitani de serviciu dormiau totdeauna ldngd.
Domn. Curtea avea o Imprejmuire de lemn,
de cincizeci de puseasi. Ce si la Constantinopol, e-
rau mai multe ogrdzi si mai multe porti: dupd
poarta d'intdiu venia a doua, unde erau o sutd de pe-
destri; de acolo se trecea In ograda din lduntru, unde
stdteau alti doud sute si cinzeci de purtdtori
scuturi. CAnd se ajungea apoi la usa Domnului, se
aflau Incl alti paznici, si, pe langd acestia, ba-
ronii" sau boierii i curtenii, asa Incât Vodd era
al:ara si din nduntru si din afard.
Oddile erau Impodobite, ca i la Constantinopol, cu
covoare tesute In fir de aur. In apropiere era bi-
serica, In legAturd directa cu elmdrile Domnului
ale Doamnei. Und Vodd treeea dintr'o odaie Intealta,

www.dacoromanica.ro
 326

boierii i ostasii fAceau gard de o parte si de cea-

laltd. Troj paznici mergeau inainte cu bete de ar-
gint i aur. Un Spdtar purta sceptrul, altul sabia,
al treilea, sulita. In cale toti se plecau, cu mânile
la piept. Dacd Vasile vedea un stain, se supdra
Toc, cdci strdinul n'avea dreptul sd Intro acolo, ci
numai, dintr'un colt, dacä avea un dregdtor prie-
ten, putea sd vadd aceastd splendoare.
Chid Domnul mergea la bisericd, tot astfel era in-
tovArdsit, i impreund cu el se aflau cinzeci de-
ostasi alesi i boieri. Clcrul 11 IntovArdsia in acest
drum aire llicasul de inchinare. Iar, and stapanul
iesia in oras, suita era si mai mare.
hid acum ceremonide din Moldova la ziva Bo-
botezei. Intdiu veniau preotii Cu episcopii In frunter
si eel atone impreund cu doisprezece copii de
scoald çi preotii. Cu prilejul acesta apdreau Irozii,
cei trei Crai de la Rdsdrit, de origine catolia, pre-
cum o spun si numele ion: Melchior, Gaspar si
Baltazar. Doi copii intAtisau soarele i luna,
doi scuturi cu marca terii, i sterna Domnului. O i-
coand a Maicii Domnului o punta unul dintre (Mu-
sh i steaua umbla pe sus.
Domnul, eand intrd preotii celor cloud confesiuni
Cu copiii de scoald i cu Irozii, se ridia i asculta
urdrile; el sdrutd. crucea. Pe urmd. acel care infilti-
seazd pe Gaspar laudd. pe Vodd, care este noul So-
lomon". Si un copil de sapte ani de la Iesuiti, pur-
thud coroand pe cap, zice: Slavá.' intru cei de sus._
Un Iesuit aspunde latineste, felicitand pe Donm
de Anul Nou; un colar de sapte ani i altul de doi-
sprezece urmeazd, vorbind romaneste: Vodd
beste la ansii. Mitropolitul i episcopii zic: amin-
Dupd aceasta urmeazd felicadrile, la care Domnul.
dà mdcar din cap. Dupà aceia se toarnd vin in pd.-

www.dacoromanica.ro
 327

hare de aur, i preotilor li se Impart daruri In bani.

A doua zi vin toti boierii. Domnul std pe tron In
bisericd, cii copiii lui, unul In vrastd de sapte ani,
altul de cinci ani, Mug dânsul, Doarnna rdmaind
In urrnd la-cloudzeci de pasi.
Clerul iea loc lfingd Domn; la dreapta lui std. Vorni-
cul-cel-Mare i ceilalti doi Vornici, al doilea si al
treilea. LAngà prag stau trei armasi cu seeptrul, su-
lita si sabia, pe ldngd zece soldati alesi si 100 de
puscasi. La cinci pasi de prag, se due la dreapta Lo-
gofdtul, Hatmanul i ceilali, cu capetele goale, In-
cunjurati de ostasi.. Intre pragul" Domnului i. al
Doamnei stau 100 de Ieniceri. Langd Doamnd se
afld sotiile boierilor ImbrIcate In mdtaA cu brdtdri
lanturi scumpe, apoi alti 200 de puscasi, de
jur Imprejur nu mai putin de 10.000 ostasi ca caii
lor, Insd. descalecati. Publicul se ridicä, din parte-i,
la 20.000 de oameni.
Toate steagurile sant aduse; musicantii ctsurtd. seara.
Dornnul priveste de jur imprejur t salutd multi-
mea. E Imbrdcat extraordinar de bogat: numai nas-
turii lui costd 100.000 de galbeni. Imbrded.'mintea
Doainnei s'ar ridica la 400.000. Cu prilejul acesta este
Infdtisat Vasile foarte bine, ca In portretul cunos-
cut: nu prea Walt, de staturd potrivitd, roscovan,
sprincene neg,re, nas coroiat, frunte destul de Inaltd,
buze cam rotunjite, mustata i barba neagrd, fata
severà cu multd asprime In privire, cu o mdretie
ca de Cesar. Doamna e cu fata trandafirie era o
Circasiand; totul respird Indurare i bundvointd.
Dupà aceasta vine masa. Domnul are talere su-
flate cu aur; sase candelabre de argint stau pe masd,
al saptelea 11 tine un paj. Cdrti sdnt asezate pe
scdunase de purpurd. Mitropolitul se Infdtiseazd cu
omitrd Impodobitd cu safire i alte pietre scumpe, cu

www.dacoromanica.ro
 328

o cruce mare de salir pe piept; urmeazd cei trei

episcopi, iar, dupà aceia, vine episcopul catolic, pe
urml cei ortodocsi de aiurea.
Slujba de Boboteazd se face sarbeste i greceste.
Evanghelia se oeteste numai In greceste. Mid se eantd
sfintirea apei, pornesc tunurile, pustile, musica. Mi-
tropolitul sfinteste, çi ficeare vine de sdrutd c'rucea.
Apoi doudzeci i patru de cai frumosi din grajdurile
Domnului sant dusi prin multime i stropiti cu a-
ghiasrnd. In sfarsit, se Intinde o masd mare la Pa-
lát, Intoemai ca la Impdratii bizantini in timpurile
cele bune ale lor.
Cand Domnul pleacà sd cerceteze tara, alaiul este
Inteadevdr extraordinar. Cu doud-irei sdpidmani Ina-
inte se fixeazd data. Vodd e Incunjurat de 3.000 de
clad si 2.000 de pedestri. Lang dansul sant 50 de
ostasi alesi si 100 de Ieniceri. Boierii vin dupd Ie-
niceri. Oastea care-1 IntovArdseste In aceasid cdldtorie
se poate ridica pdnd la 12.000 de oameni. Pajii cari
Incunjurd pe Voevod sant imbrdeati In purpurd,
cu cdciuli lungi, Impodobite cu aur i argint. Ca la
o 11* de negustori se in dupá alaiu, caci atatia
Ant de nevoie ca sd-i hiiin.eascd pe toti. Totul se face
pe chelluiala fiecdruia dintre parlicipanti.
Domnul are nu mai putin de sase trdsuri cdptu-
site cu mdtasd. auritd. Se face o tabdrá ca la Hanul
Tatarilor pe viemea Hordei ¿le atu-. Sant stra'zi intre
deosebitele corturi, dintre care boierii singuri au
400. Cu prilejul acesta se Inspdimantd i Tatarii de
la holar, vdzand mijloacele de aplrare ale Domniei.

Acuma, iald si pe Vodd la Divan.

In Moldova e o lege strictd; pedeapsa cu moarte
se dà cu o dIrnicie extrordinard, i Vasile Lupu,
care a introdus Pravilele lui Vasile celalt, Bizanti-

www.dacoromanica.ro
 329

nul, tin,e ca ele sd fie foarte bine observate. Dar ori-

cine este egal la judecatd.
Cand incepe Divanul, boierii stau langd Domn;
PC masd se pune sceptrul. Soldatii stau de o parte
si de alta. Zece boieri sant de fatA, dougzeci, treizeci
de ostasi ai Curtii, In hainelti, eu scuturi
aurite, pdzesc in odaie, iar afard sant pdnd la
i
2.000 de ostasi i curteni; cei 200 de puscasi stau la
poartd.
Procesele se pot pleda de-a dreptul la Domn, care
e si instantd de apel i aceia pe care o alege direct
eel ce-si cautd dreptatea. Se aduc inaintea lui Voda
hoti, ucigasi, cu martori, si el chiamd intiiiu pe eel
mai necdjit. In ceia ce priveste pe curteni, In loe
sd stdruie pentru cei mai mari un pasagiu de toatd
frumuseta, ei descopdr pe acela care s'ar 'Area mai
sdlbatec si mai timid, aduc cel ZicAtoa-
rea cd. obraznicul manancl praznicul" nu a fost
deci iscodita la Curtea lui Vasile Lupu. Putea vorbi
eineva i .contra fratelui lui Vodd, i dovadd e cä
doi frati ai lui dupd mama au stat In temnitd trei
zile pentru vinovdtia lor". De alminteri Duca-Voda,
la plangerile fratelui sau a nu 1 salutd In Iasi ne-
gustorii, sfItuit sä inceapd el, scotandu-si sli-
eul.
Vasile spunea fäti cd: nu-i pasd de frate, de
fii, e fiice, ci este una si singurd dreptate pentru
toti. Singur voià sä judece once pricind gravd,
rare ori dIdea delegatie cand era vorba de o pe-
deapsd capitald. Divanul se tine zilnic, afard de
Dumineci i serbdtori", i Bandini adaugd: nu o-
datd s'au plans boierii el pdnd acum a isprdvit cu
peste 20.000 de vinovati i s'au rugat de Domn
se poarte mai bland, ca sd nu, fie lipsita tara de a-
tittia oameni". Ajungea sd rdpeascd cineva un lucru

www.dacoromanica.ro
 330

de nimic de la up, teran ca sà fie ucis. Domnul a as-

puns: , eu nu socot amid, ci ckeptatea; nu lucrul, ci
legea. nacd toti ati lace lucruri vrednice de moarte,
trebuie sd periti toti. Dacd ar fi ca jumdtate din
Moldova A. fie rea, sà piard; numai sà rdnaie cea
band. Cu cei buni voiu trdi singur, cu cei rdi md
primejduiesc", i caldtorul adaugd: puteai sd fii In-
cdrcat cu, aur i pietre scumpe, i in cea mai mare
sigurantd mergeai prin
In ce priveste bolerimea, ea nu formit incä o castd
Inchisd. Ca pe vremea lui $tefan-cel-Mare, boier pu-
tea ,s6 fie si ostasul de tard, iar fiul boierului putea
sd ajungd simplu teran. Orice teran putea fi ri-
dicat la once dregdtoriel."

Pe basele acestea da largd democratic onestd, Mol-

dova s'a putut mentinea impotriva dusmanilor ei,
asa de numerosi si de lacomi, in ve.acul al XVII-lea,
cfind teri mai mari decal dansa, cum a fost Polonia,
erau In primej die de moarte, pentru el acolo std.--
pânià o sleahtd.

V. sl Veress, in An. Ac. Rom. pe 1926.

www.dacoromanica.ro
 XX.

Un clilAtor sirian in Principate la juntAtatea

veacului al XVII-lea,

Un nou calator in acelasi moment istoric e Pavel de

Alep, diaeonul care a intovarasit pe Patriarhul Maca-
rie de Antiohia, unul dintre prelatii cersitori, cum
era obiceiul atunci, cari, fiinded eparhiotii lui erau
musulmani, se intretineau din ce culegeau prin terile
crestine strabatute de d'ansii. Caci stim ea' veniau
pe atunci multi cleriei pe la noi din tenle Orientu-
lui ca said reacà budgetul: un Patriarh de Constan-
tinopol statuse in aceste parti Inca de la sfarsitul vea-
cului al XVI-lea, apoi un Patriarh de Ierusalim tre-
cuse prin Moldova in Rusia. Nu numai nevoia de a
strange bani Ii aducea pe la noi, ci i faptul cà li era
mult mai placut sä locuiasca o tara bogata, ineunju-
rati de foarte mare cinste, gazduiti de printi, decât
sä vegeteze in resedintile lor asiatice, expusi la- o mi-
serie aproape cotidiand, ca si la toate insultele din
partea unei populatii de alta lege
In circumstantele acestea a veuit i Macarie si a
petrecut la noi, cu exceptia u.nei excursii in Rusia Ca-
zacilor de la Nipru, ai lui Bogdan Hmilnitchi, i In
Rusia Tarului Alexie, vre-o patru ani de zik. A so-
sit la 1653, când Domnia lui Vasile Lupu se prabu-

www.dacoromanica.ro
 332

-sia, Mud Inlocuitd, nu fdrd frdmantdri care au adus,

and pe unul, cand pe altul pe tron, de a lui Gheor-
ghe tefan, iar, pe de alta parte, el a fost martor, la
1654, al Imprejurdrilor care au Insemnat sfarsitul lui
Matei Basarab i suirea pe tron a lui Constantin
Basarab zis i Cárnul. A vdzut, apoi, sooaterea lui
Constantin si asezarea acelui Mihnea, fiul lui Radu
Mihnea, deci nepotul de fiu al lui Mihnea
care s'a grdbit sd iea numele lui Mihai Viteazul, zi-
cftndu-si Io Mihai Voevod" i iscälind c6t putea mai
asdmAndtor cu marele sau model, si a repetat, dupd
pulinta lui, foarte redusd, evenimentele din cariera
marelui Voevod, ridicandu-se contra Turcilor, 'And
la o luptd de la Cdlugdreni, unde 1110 a fost bdtut
si s'a retras la munte, de unde nu s'a Intors
-odatd, ci a trecut In Ardeal pentru ca acolo sd-i rd-
maie oasele. A vorbit cu bizarul personagiu ambitios,
-care-si lua titlul de arhiduce, adecd herteg de FA-
gdras si Amlas" i pAnd pe steagul care se atlit
acuma la Museul din Belgrad, titlu care a
Incurcat mai mult decât un istoric, ciezându-se cd
Mihnea void sd fie privit ca un arhiduce de Austria,
pe and vulturul cu cloud capote al stemei iui era
acela al Impiiratilor bizantini. A fost martur al md-
celului boierilor cari nu voiau sä primeascd a servi
politica aventurierului1.
Dupd aceste explicatii sd venim la informatiile pe

' Povestirea, In limba arabd, de o foarte mare Intindere, a diaco-

nului Pavel a fost tradusg englezeste intaiu si pe urmä ruseste,
lar in limba noastrd ea are o traducere dupd cea englesd, de Has-
deu, in Arhiva Istorica i, mai tdrziu, dupd aceiasi versiune, de
d-ra Emilia Cioran, WA a mai vorbi de traducerea, ex4ctd ca
formd, dar nu corespunzdtoare ca fond istoric, Incepiltd de d. Po-
pescu Ciocdnel, dupd textul arab. PM-. Radu, profesor la Faculta-
-tea de Teologie din Chisindu, pregAteste o editle a textulul arab.

www.dacoromanica.ro
 333

care ni le da Pavel de Alep cu privire la terile

noastre.
De la Inceput se poate spune ea aceasta calatorie-
este de sigur de oea mai mare importanta pentru
cunoasterea Imprejurarilor In care Vasile Lupu a
pierdut tronul Moklovei: e o expunere paralela cu
aoeia, asa de bogata, a cronicei moldovenesti din a-
ceasta vreme, care este a lui Miron Costin, pe care de
sigur l-a vazut si Patriarhul sirian la Iasi, In leg-
turile lui stAnse cu boierii de cdpetenie ai Moldo-
vei. In ce priveste Irma obiceiurile, datinile de gu-
vernare, ea si aspectul oraselor i satelor, descrip-
tia Curtii, a caselor boieresti i toate amanuntele
privitoare la cultura, In general., tirile lui Pavel
de Alep Ant mult mai numeroase si mai importante
pentru Tara-Româneasea decal pentru Moldova. Si
aici el are o valoare de cronicar: cele spuse de clan-
sul despre suirea pe tron a lui Constantin Serban
luptele acestuia si ale lui Mihnea Radu Ant de
oel mai mare folos, chiar pentru istoria militara
(retragerea lui Constantin In munte, incunjttrarea
Campulungului cu transee, -fixarea lagarului la Ru-
car, unde creclea sà poata resista, inrolarea soldati-
lat. la Targoviste, de Tap'. fiind Milropolitul, care cere
juramant oAasilor, scaderea birului pentru ca, In
schimb, tara A fie datoare a sustinea militareste pe
Donm). Dar ceia ce intereseazd mai mult In
aceasta parte e insasi icoana terii, mai bogata decal
a Moldo ei, cä i Pavel a cutrei2rat principatul muntean
de la un capat la allul, de la satele ialomitene la
Baia-de-Arama si de la Cornatelul din fata Silistrei
pang. In reg'unea Brancovenilor, iar, dincolo de Olt,
pana In reg,iunea Cernetului. Pe langa aceasta,
tirile sant Cu atat mai interesante, cu cat n'avem,
ca pentru Moldova, o expunere paraleld n Bandini.

www.dacoromanica.ro
 334

Este, de altfel, si o deosebire In ce priveste

de expunere al misionarului italian si al diaco-
nului sirian. Gel d'intdiu Tace si o descriere de all.
torie i dd, In acelasi timp, si note desflicute din a-
ceastd expunere: o o carte aldturi de zugrá.'virea u-
nui drum, pe când Pavel de Alep, om mai simplu,
mai patriarhal, are mai putin In minte notiunea cdrtii
ce s'ar putea i publica', ci el se mdrgeneste s. spuie
pe unde a fost, ce a vdzut, ce oameni a Intalnit, ce
lueruri i-au produs impresie, insistand ma,i mult a-
supra oelor bisericesti. E o cdrátorie In sensul me-
dieval al cuvantului, Orientul, pe vremea aceasta,
Tiind, supt toate raporturile, In urma Occidentului,
care avuse o desvoltare mai rdpede.
Sd Incepem cu ceia ce din cIldtoria lui Pavel de
Alep, poate fi considerat ca paralel cu lucrurile pe
care le spune Bandini. Dupd ce am vdzut Boboteaza
la Iasi, asa cum e descrisd de acesta, sd venim la
descrierea aceleiasi serbdtori asa cum o Infdtiseazd,
cu cAtiva ani mai tArziu, cdllitorul asiatic.
El asistd la 1653, la slujba aceasta a Bobotezei, fiind
de Tatd nnul din oaspetii Dornniei, Mitropolitul de
Tarnova , Scaun care avea de multd vreme legdturi
Cu tenle noastre, prin Grecul Dionisie Rail, intimul
lui Mihai Viteazul, pe care-1 ajutase Cu Xfaturile lui,
fdgdduind a-i pune la indemând fortele de rdscoald
ale Bulgariei i, ca rudd dui:A mama., probabil, al
lui Mihai, fiind Insdrcinat, In 1600, Cu conducerea Bi-
&erica moldovenesti. Patriarhul de Antiohia stropeste
casa domneascd cu sTistocul, i i se aruncd, asa
cum a rdmas obiceiul pdnd azi In pdrtile noastre,
un dar In cdlddrusd. Domnul trimete apoi, dupd
un obiceiu pe care-1 gdsim la Constantinopol; musica
lui pe la boieri,musica orientald, la care mai tarziu
numai se va addugi i cea neinteased". In ce pri-

www.dacoromanica.ro
 335

vete Infatisarea generala a serbalorii se spune: mul-

timea i bucuria gloatelor In Tara-Romaneasca la
Boboteaza Intreee tot ce se petrece In Curtile celor
mai mari principi crestini, judecand dupd ce am
vazut si am auzit''.
Acum, tot In ce priveste serbatoarea aceasta, pe
care o Infaiseaza deocamdata In linii generale, iata
ce spune mai pe larg acelasi scriitor. Cu privire la
Moldova.
Se scot toate trupele de care dispune Donmul si se
formeaza un gard de la manastirea Trei Ierarhilor-
pe care o si descrie Indatd, ca i alte cladiri, pand
la Curte, pe care noi o eunoastem bine prin Ban-
dini. Soldatii poorta steaguri, care sant in acelasi
timp prapuri de biserica; se descarca pusti" (adecd
tunuri). La slujba bisericeasca iea parte Patriarhul
de Antiochia i, evident, Mitropolitul terii, cu toti
episcopii i unii pribegi balcanici cautau ros-
tul la noi, ca acel nominal sef al Bisericii sarbesti
care e Vladiea de Pee', si el cu titlul patriarhal, Ga-
vriil. Se Impart lumanari poporului, i, data aceasta
grin exceptie, se intinde masa pentru slujba In bi-
&erica: pe masa se aseaza un lighian de argint cu
moaste. Domnul, c,are luase loe pe tron, se sco-
boara de pe scaunul sau; Spaarul insusi tine lu-
manari pentru danisul. Se fac rugaciunile de sfintdre,a
apei. Lar, dupa ce slujha s'a ispravit, acolo, In
biserica, toata lumea iese ca s'A asiste la scufun-
darea crucii In Bahluiu.
Alaiul se desfasoara frumos, doi cate doi, supt
sleaguri si In fluturarea lumanarilor. Se sparge
ghiata, se aruncä o cruce i, adauge povestitorul, se
lndeplineste o datina care a servit une ori spre
a ne Infatisa ca popor sabatec, prigonind pe cei de
alta credinta, de a se da branci cuiva in apa. De

www.dacoromanica.ro
 336

data aceasta au Tost zvârliti asa cativa copii, cari au

stiut s iasl din baia TortatA. Pe urmA Mitropolitul
Patriarhul stropesc cu aghiasmA pe ce i de Tata,
cand Domnul primeste picdturile de apl sTintitA,
boierii In blAnuri de ceremonie, sLint stropiti si ed.
Se aseazI pe urmX un scaun Inaintea uii, pentro
Domn si se petrece ceia ce am vAzut si la Bandini,
adecK purificarea" canon ArmIsarii sAnt adusi aco-
periti cu valtrapuri de brocard Impodobite cu m6r-
glritare i pietre scumpe, i, pentru multAmirea
publicului, dupà un vechiu obiceiu bizantin, care la
erice pompI amesteca si un element de ridicul, co-
miii mici apar cAlAri pe catftri i magari, ca sd
rftdA lumea. Totul se ispráveste cu banchetul, la
care cântà musica i toate tunurile se descarcI.
Seara se Impart, In locul decoratiilor noastre, caftane.
Patriarhul e condus acasd cu cântAreti. A doua zi,
musica Telicità pe Voevod.
In ce priveste contactul Domnului cu supusii
ca judecAtor de primä si ultina instantà, iatd ce se
spune despre Divanul lui: el se tine In fiecare zi,
une ori i dimineata i dupd-amiaza (pe. vremea
lui Istratie-Vodà Dabija, care domneste pe la 1660,
si care era din pdrtile Odobestilor, obisnuind a bea
vin din oala de lut, cäci zicea cA numai asa are
gust, nu venia nimeni la Divanul domnesc deck di-..
inineata). Sarni.)AtA era judecata criminalà, si Pavel
de Alep Inseamnd, ca i altii, marele numrtr de o-
s'anditil; In douzeci i trei de ani ai Domnied lui Va-
sile Tuseserd pierduti peste 40.000 de ucigasi i tdl-
hari. Ca pedepse, IntAia card era bdtaia, tortura si
legarea la stalp, pe urrnà se tdia o ureche, apoi
urechea cealaltd, iar moartea venia numai In rAn-

V. i lorga, Studii i documente, IV, p. 231.

www.dacoromanica.ro
 337

dul al treilea. i preoti au sacra aceste pedepse.

Pentru Temei lntaia oara era bataia, fireste, a doua
oara taierea nasului, un desastru, eel putin pana
la oarecare vrAsta, iar dupa aceia legarea la stalp
si in sTarsit inecarea, care, dupa cat se vede, se la-
ma ma', mult pentru vinovatii mai speciale femeiil.
In ce priveste judecarea delictelor, ca tulburarea
linistii, nu judeca Domnul, ci, am zice, prefectul
de politic, Aga, tare °data fusese Mire dregaterii
acum nu mai are caracterul militar, ci
indeplineste numai functiuni politienesti. Aga avea
un bat, i, intamplator, si o bardii pentru trei ca-
tegorii de persoane: acei .cari bateau, cari faceau
scandal pe strada si acei cari vindeau stramb.
La ospete Voda e servit In argint si aur (se intro-
buinteaza i furculite). El sta In jet de catifea.
Talerele se aduc la masa aeoperite, si ce nu-i place
stapanului e pus supt masa. Spatarul tine cuca,
sabia, iceptral ; Páharnicul serveste, (land vinul
berea, in cupe de stitla, de portelan i argint; el
gusta intaiu felurile. Userii cu toiege de argint pa-
zesc. Un paliar de bere vine dupa doua-trei de
vin; masa tine prima seara. Cantaretii zic arii bi-
sericesti supt iooanele aprinse. Iar Wdä vorbeste
din autorii bizantini si din poesia turceasca.
Venim acum si la alte stiri privitoare la Moldova.

La Iasi, pe care nu-1 descrie in intregime, Pavel

de Alep atrage atentia asupra bisericii oelei mai fru-
moase pe care a cladit-o Vasile Lupu: Trei Ierarhii.
Era noua, Incunjurata de un zid cu turn care purta
un oeasornic. Toata de piatra cioplita, cu dotia braie
si doul turnan, ea cuprinde mormantul Doamnei
l Ma se Men la Constantinopol, a cArui infIcenta se vede a-
cum In toate.

www.dacoromanica.ro
 338

Tudoica, Intdia nevasta a lui Vasile, si a fiilor Dom-

nului, Intre cari cel slabanog, care, trimis pentru brti
la Brusa, In Asia Mica, a murit acolo si trupul s'a
adus In tail. Morrnintele erau acoperite Cu un co-
lor de matasd, si candele de argint. atiirnau de-asu-
pra lor1. In biserica se vede chipul Doamnei si al
celor trei copii morti, cdci se pare cd Tudosca
avuse si alti copii iiai mici. Se lauda mult bo-
grdia materialelor, slâlpii de piatra verde cu vine
de aur, scar-Lie de marmurti alba, sicriul Sfintei
Paraschive, ale carii mote fusesera aduje de boga-
tul Domn cu bani scumpi din Peninsula Balca-
nica, sicriu impodobit cu cuie de argint si incun-
jural cu candole din acelasi metal, jeturile de a-
bano; de Constantjnopol, policandrtil cel mare, foarte
frumos lucral, sfesnicele celelalle de alamd. Bise-
rica, asa cum se Infatiseaza, este mai frumoasti de-
cal celelalLe romrmesti si chiar cazace.sii", destul
simple aceitea pentru ca a noastrd sa po ita sustinea
concurenta. In apropiere era scoala i lângä (Musa
baia cea mare, baia turceasca a lui Vasile Ltipii, care
a foit pastrald pand In timpul nostru, cdnd Primaria
a gdsit cu cale sti spargd cu dinamiLa zidurile cele
vechi pentru a face baile pe care le apreciaza cine
a rost pe acolo.
Se mai vorbeste (lc Golia, care e biserica Doam-
nei, i unde o ico.ma facaioare (1,2 minuni a scapat
viala lui Stefan, fiul Doinnului; de I3drnova, cu he-
lesteul ei, uncle Macarie e dus in rddvan domnesc cu
sase cai, In tovarasia Stugerului Ioan, un cunoscut
.de la Ierusalim; de St. Gheorglie, care se inct de
Muntele Sinai; de Sr. Saya, cu cloud cupole turcesti
Refacerea tut Leconte de Notiy a facut ca inelele domne§ti ale
mortilor, aduse apoi la Academia Romana, sa se gaseasca in gu-
noaiele aruncate pe rapa Bahluiului.

www.dacoromanica.ro
 339

noud feresti, filculd de arhiteetul Ienachi, In-

gropaL acolo.. Despre aspectul caselor particulare,
modestele. case ale mahalagiilor i eranilor, se no-
teazd acoperisul, care, cu un termin de comparatie
Illísitrit, e asdmiinat ca spatele cdmilei", lavi-
tele, scoartele cládite, care impodobesc incaperea,
cuptorul, care face ca, iarna, sit fie cald ca jaleo baie.
Imbrdcdmintea veche, frumoasá, care acum nu se
pdstreazd la femei (loca In regiunile de munte, era
pe atunci de intrebuintare generald, i .siltencile nu
se invesmántau dincolo de Siretiu cu odioasele tul-
pane, polcute si fuste de astdzi. Párul se Moca co-
lac, de-asupra se punea marama, care la cele mai
bogate putea fi de catifea colorald. Juplinesele Intre-
buintau saluri albastre de Alep (lot ce-i aminte.ste
Alepul e pomenit de calator, i, lucru curios, el §lia,
la 1653, cd Petru-Vocld Munteanul, in exilul lui, fu-
sese, pe la 1560, la Alep, tradilie local . Copiii
se imbracd foarle sumar si sibil. dati chiar cuut
spune si Bandini prin zripada ca sa se intareascd.
Cal priveste ale orase, se pomeneste Galatul, unde
Pairiarhul ski la mdnastirea Sf. Dumitru, refileutd
de Vasile-Vodd, pentru. °aspado sau, Patriarhul ma-
za Atanasie Palelarie, i inchinata la Atos; alte opt
biseriGi, cele mai multe de piatra doua ale Maicii
Domntilui, una a Sf. Mihail. cdle una a SI. Paras-
ehive si a SI. Ghoorghe) sánt alci; la Precista, cu zi-
-chut, se vad trei cupole si o clopotnita mare, fa-
-cilla de un Grec din Brdila, probabill Dia. Apoi Vas-
luiul, unde, In legaturai ca vechea biseried, se des-
teaptá icoana lui $tefan-cel-Mare, ,sestit In razboaie
temut de toti, care se bate de patruzecii i patru de
ori Cu Turcit i Tatarii i adesea cu Polonii i Ungu-
rii, biruindu-i pe toti i ajungAnd faimos". In apro-
piere de podul vechit lupte a lui $teIan, Scrinteia,

www.dacoromanica.ro
 340

cu biserica lu tefan, a Si. Paraschive. La Barlad,

biserica Precistei, ce,a DomneascA, apoi Si. Dumitru
ctitoria lui Chiriac. Se vorbeste si de Tecuciu, cu
trei biseriei, de Focsani.
In treacAt numai se atinge Romanul. Regiunea su-
diled. a Moldovei e rAu prOdatd, din causa luptelor
Intre cei doi Domni; i chiar fOrA aceste lupte ea fu-
sese stra.snic Olida de TOtari i Cazaci, cu cativa
ani Inainte, cand Vasile Lupu, care mi voia
dele fata dupO Timus, a itrebuit sä steie ascuns o
lunl de zile In codrii Vasluiului, ridicanci si o bi-
serlcutA de stejar pentru slujba diunnezeiaseA. In zi-
lele acestea de restritste.

Trecand In Tara-RomaneascA, se observd la Bu-

zdu o mAnästire de piatrà biserica, mai mare, a
SI. Ecaterine, unde cdlOtorii asistA la slujbl,
dandu-se cantOrile. Se face o comparatie Intre evla-
via din Muntenia si cea din Moldova. Aceasta din
urinI tarà e mult mai ixanpoasd, i Vasile e indl-
tat In comparatie cu Cazacii i Rusii din Moscovia.
dar i se pare lui Pavel c5. Moldova s'a cam de-
pArtat de vechea datinA religioasl, i, pinte, de
nAcaz cä primise daruri mai putine, el zice :
Tatarii sant mai evlaviosi decat Moldovenii".
De la BuzAu se trece la Targoviste. Aici ii iese
inainte Patriarhului Mitropolitul, care avea sA. pd-
rdseascI In curand Scaunui sAu: Ignatie,
adeed Bulgar, care stia si greceste, pe langä slavo-
liaste si romaneste, apoi chiar turce.ste i limba per-
sanA. Orasul e Incunjurat cu un zid de lemn. Atrage
atentia frumoasa biseried pe care o fOcuse ca ed.ti-
va ani Inainte Vasile Lupu, biserica Stelei, numità
astfel dupll negustorul care cladise pe acel loc
lAcas mult mai modest. E In stilul Trei Ierarbilor,

www.dacoromanica.ro
 341

cu ornamente de smalf verde bombat, care-i dau un

caracter particular. O Ineunjurd un zid de piatrd. Pa-
vel de Alep porieneste de o poleiald pe din afard,
asAmlindtoare eu cea din mAnitstirea de la Iasi, si
care ar fi ca,tat 700 de galbeni venetieni. Se mai In-
sird b:sericile SI. Andrei i Sf. Nicolae, care o spu-
nem In treacat a fost distrusd, ea care purta Ined
pe ziduri fumul de la arderea Targovistii de catre
Sinan-Pasa, pentru a fi InlocuitA cu un pretentios
hall modern.
De altfel Targovkstea e plind i azi de biserici ve-
chi. Vom semnala SI. Constantin, acoperitd de curand
peste ruinele ei, ale cdrii frumoase picturi se men-
On, cu toate ploile.
Prelatii sirieni merg aici la Curte cu Patriarhul,
pentra intrtia oard ei \Id pe Matei Basarab. Dupd
clescrierea ce i se face si aici, nu mai este bolera' vi-
teaz si genero din oei d'intdiu ani ai Domniei lui, ci
un bdtran impoviirat de vrastd, ajuns zgarcit
care poate fi acusat cd e necripitalier: mai bine sant
primiti cdldtorii de Turci si de Tatari, spune Pavel,
care adauge cd, In general, cdlugdritinea i preoti-
mea n'aveau trecere la dansul. Pe langd aceasta,
el era fireste bdnuitor fatd de aldtorii cari veniau de
la Vasile Lupu, cu care se gdsise In termini rdi. Era
pdzit de strdjeri in rosu din randul seimenilor, cari
vor face In curand o iesire revolutionard i impo-
triva Domnului lor, i vor ajunge a prdpddi Cu ei
vechea oaste a terii.

Visita se Meca in ajunul Cráciunului, si se ob-

serva pregdtirile pentru aceastd mare serbdtoare.
In acea zi se sund tobele si se adund oastea. Dom-
nul apare In rddvan, cdci rana capdtatd la Finta Mi-
piedeed pe mosneag de a aldri. Musica porne§te,

www.dacoromanica.ro
 342

se aduce In pompd viinatul pentru masa solemita

Alaiul dortmesc, la acest prilej, este de 10.000 de
oameni. Se impart caftane. Pe talud vine slujba bi-
sericeascd: preotii infAiseazd icoana lui Vodit. Musica
apare, cu acelasi drept de a felicita; alaiul e ltuni-
nat Cu felinare si torte. Multi dintre musicanti erau
Tupci. In acest timp toate ciirciumele erau deschise.
pentru seimenii lui Vodil, dar ci ar fi respectat des-
tul de bine disciplina ca srt nu se Imbete niciunul.
Curtea, care se &serie cu ocasia aceslei solemni-
ido, e de pilará, incunjuratil cu zid, chiar Muga
LtIngit diinsa e biserica, impartitrt in trei, a-
viind si un compartiment pentru morminte, lucra
care se intAlneste in Moldova la Pobrata lui Petra
liares i la S'atina lui Alexandru Liipusnektnu. Una
din cele mai vaste ale principatului, e interesantd
azi, duprt reparatia din veacul al XVIII-lea, `prin a-
ceia cit Domina i fetele" ei, ca sa asiste la s'upa,
Intrau de-a dreptul de la Curte In bisericd printeun
gang, asezfuldu-se In balconul de la care o scara
foarte frtuncoasd de pialrd duce in naos. Si aici este
turnia." cu ceasornic, mide s'Atea strdjerttl ca toba.
In timpul ea se Meca slujbe de CrAcittn, un feli-
nar se ridica pentru ca sd se ante cd circulatia tre-
buje sil inceteze; oriente iesia pe slradd era oprit de
strajd, care avea dreptul chiar sit ucidd.
Matei Basarab insusi apare cu Postelnicul i Spa-
tarul sAu, Incins eu sabia, purlAnd buzduganul i ca-
pacul. Dar nu std pdnd la sffu-situl slujbei, fiind
foarte slab i nilcajil de moartea Doanmei lui, Elina,
din neamul Nasturel, sora marelui cArturar Udriste,
care-si zicea i °reste. Se aruncd bani
Pe urmrt vine masa, dupd datind, cu musicd si des-
ciircdturi de tunuri; se inchind dese ori din pdhare
mari de chte o oä de vin: de trei ori pentru serbd-

www.dacoromanica.ro
 343

Ware, de trei ori pentru Patriarhie, de trei ori pentru

Voda; se bea pAnd ce lumandrile, lopite ca desil.-
varsire, dau semnul de plecare. Atunci se impart
callane egumenilor, iar clerul cel sarac primeste
bani legati In nrtframe. In toi timpul me,sei canta
aici preotii i copiii de casii.
La Anul Nou se va da un nott ()sprit, si se va pre-
sinta un pesches Domnului.
laid acum i descrierea Bobolezei: serbarea se face
Inteun singur loe, de si Targovistea avea optzeci
de biserici, cal. Alepul i Ditmascul limpreuna". Mi-
tropolia, pe care a stricat-o cu desilvarsire Leconte
du NoQy, samand cu a Cazacilor i cit Sfanta
Sofia, avand donasprezece turnuri, Langd dansa era
casa Mitropolitului, impodobita Cu picturi represin-
land Facerea Lumii, Ierusalimul, Aluntele Sinai, A-
tosul. E aici o soba de ()lane colorate, fereslile stint
golice, chipuri de sfinti se vdd pe pdreti; in unghere
scanteie arme, fraie scumpe. Masa se iea Intr'o foarte
frumoasd. sald cu ferestile dand In griidini i livezi.
Serviciul Ii fac comisi" ai Mitropolitului, imbrdcati
in bliinuri de samur.
Acum se Intrd In carnaval: nuntile skit. dese. PilVC1
de Alep le descrie. Mirele merge calare pe strata cu:
musica dupd dansul; mireasa-I asteaptd, Incunju-
ratd de pr:etenele ei. Se face un joc In jurul easel, im-
pdrtindu-se flori artificiale, lucrate la Venetia si in
Germania. Slujba minutia se face in bisericd, nicio-
data acasd, mireasa, care umbld cu prtrul descope-
rit, prime.ste o ndfranirt din care nu se vor mai des-
face cositele ei. ,$i crildlorul judecd: femeile, facie
stint fd.rd paid, cttrate, cuviincioase in purtarile tor".
Pavel are prilejttl s vada si o Ingropare de om
hogat. In Targoviste un se inirelminteaza obieeittl po-
pular al bocitoarelor. Chelluiala de ingropare Sc

www.dacoromanica.ro
 344

ridia .pAnit la 200 de galbeni., sutnä extrordinar de

importantd pentru vremea aceia §i care aratà a so-
cietatea era foarte luxoasA. Bdrbatul care 0-a pierdut
nevasta se poartl cinzeci de zile Cu capul gol, Te-
ineia vaduvA, cu pArul despletil in tot acela0 timp.
Ajungem la serbAtoarea Invierii. Domnul stA In
bisericä pe iron, era Ina Matei, care se apro-
pia de s1Ar0tul vietii lui, cki va muri In April,
in Curte, la aier liber. Pe urmd, dup.I ce se mân-
tuic slujba, se scot scaune afard din bisericd, pentru
el, pentru Patriarh §i Milropolit. Se cfint`á Hristos
a invial" de cor, in grece0e §i slavone0e. Domnul
ingenunche §i saruta Evanghelia; Patriarhul 11 sd-
rittä pe frunte de trei ori; pu0ik pornesc.' Urmeazri
dantul, luminatiile, in zgomotul tutulor tunurilor,
si ospetele cu glume. Toatà siiptdmAna, spune el,
prAvAliile sânt inchise, afarA de macelArii 0 de
cei cari vand produse alimentare.
Putin dupà accasta, la moartea lui Matei, putem,
pi-inacast caldlor, sA asistam la o ingropare de
Domn i la alegerea urma§ului. Alegcrea se face
inainte, poate chiar pdná" a nuli fi dat sufletul
Matei. Mitropolitul Ignatie boiirii aleg in piatá pe
Constantin, care se ingrijise sN. Tie de fará pentru a
inlocui pe Diicul, rivalul Au, i avea toti seimenii
la Indemdnd. Mitropolitul ie,se inaintea bisericii
zice: , Domnul vostru este mort; pe cine voiti sà ri-
dicati In locul Multimea ilspunde: ,,Pe nimeni
altul nu-1 voim cleat pe Coastantin fiul lui Serban-
Voa.". Atunci noul Domn e dus In bisericà i a§ezat
pe scaun. A doua zi crainicii chiamà lumea la Curte.
Constantin, de 0 proalamat, se ascunde, cum Theca
Papa la Roma 0 ImpArgil la Constantinopol; e
dus in biseria §i aici se amid: Vrednic este"; i
se pune dulama, calpacul, surguciul; boierii vin de-i

www.dacoromanica.ro
 345

-siirutd mana. Aceasta s'a Taeut la 9 April 1654.

Domnul ()el riou (M'use garantia c oastea nu va
prada. Caci abiceiul la Constantinopol, cand muria
un Sultan, era ca, trei zile, Ienicerii i Spahiii sä
faca once pentru ca a treta zi sg se presinte
linistiti, la. serviciu.
Dupa ce se indeplinesc toate lucrurile acestea, vine
juramantul bolerilor. Boierii AJA In biserica, oastea
in Curte. Se pun doud mese: la una este Mitropo-
atta, la cealalta Patriarhul (de obiceiu era numai
una). Stau acolo oamenii cari noteazä juramantul,
se spune: ,.Jurati pe aceasta. sTanta Evanghelie
pe aceasta sfantil cruce cä veti fi cu Constantin-
N'oda, fiul lui Serban-Voda, un suflet si un sfat,
ascultandu-1 i ajutandu-i fha. viclenie, ata In fata,
cat si in dos, neascunzand de el nimic ce trebuie sg-i
fie stiut, In tot cursul vietii lui si a voastre. Nu
yeti Ti vânzatori catre el, niel yeti lucra impotriva
lui. Iarg, daca va yeti argta vanza.tori sau uneltitori,
sau cu suflet neadevarat, sau neprieteni, blastam
asupra voastra."
Acuma boierii vin de sarutg. mana Domnului si
poala hainei, apoi vine oastea, In frunte cu Spatarul-
cel-Mare, cu Aga Seimenilor, cu Marele-Cdpitan, cu
capitana, cu iuzbasii sau ofiterii inferiori. Sant asa de
multi, Incat abia o parte a izbutit sa sarute mana
Domnului, ramanand ca in zilele urmatoare ur-
meze ceremonia. Indatä pleaca un numar de cala-
reti Cu vestea In tara. Clerul, timp de patruzeci de
zile, este admis pentru a felicita pe noul Voevod. A-
celasi timp e acordat os-tasilor de prin sate, asa-nu-
mitii rosi de tara".
Numai ¡lupa aceasta se ajunge la Ingroparea lui Ma-
teii, care e Toarte simpla. Se pregateste un pavilion cu
trei scaune; o mie de persoane se aduna acolo. Con-

www.dacoromanica.ro
 346

slanlin, noul Domn, se InfAtiseaza inaintea rudef

sale foarte IndepArtate si se lucilina. Mortal e lutins-
Intftm sicriu Impodobik, in hable Toarte luxoase
Incheiate Cu nasturt de aur i argint; are pe Trunte
calpacul. E acoperit cu un giulgiu alb purland
cruce de aur. De-asupra sicriului se intinde o 'talud
zugritvitd. Multi 11 regrela; femeile plang. Sc impart
lumandri, si se incepe slujha In limba slavona si
In cea greceased; la Evanghelie remede se pun in
genunchi. Dupd ce se mantuie slujba, ge lac po-
meni, dandu-se i preotilor. Boierii urmeaza sicriul
dei cale doi. Matei e Ingropat In pronaosul bisericii
donmesti, de unde va Ti strrunutat la ATnoia. In par-
tile
Indatd dupli aceasta Constantin face o excursie
In abril de oras, si pentru ruglíciuni de ploaie. Oas-
tea cu sleagul. merge cu dansul. El imparte bani
de argint slujitorilor iar populatia aduce un fel
de 'trinos ca la regiL patriarhali din aulichitate: grd-
unte de orz si ovas, miere, flori de Illmaie si porto-
cal si ciliar lucruri trebuiloare pentru masa Domnu-
lui: berbeci, rate, gaste, oi peste.
Dupd aceasta N'oda se Inioarce la Targoviste.
gandul lui cel mare este, acum, sí primeasca inta-
rirea de la Poarld, pentru care i se eer 175.000 de
galbeni.
Si aici, cu prilejul asleplárii steagului, se vor-
beste de unul dintr cci mai insemnati boieri ai
Terii-Romanesti: Po3tAnicu1 Constantin Cant tcuzino,
tatàl lui Serban-Voda si al lui Constantin Stolnicul,
lui Brancoveanu, om îiivüat, foarle bland,
ambitios ntunai pentru copiii lui i care avea sä is-
praveascd zugrumat In irapezdria de la Snagov, pentru
-bdnuiala cà fiii lui umbla dupd Domnie. El e po-
vatuilorul tuturor boierilor, i nimic mi se lace-

www.dacoromanica.ro
 347

fArä sfalul i indreptarea lui. Cdci familia Cantacuzi.

nestilor era din cele mai mari si mai stralucitoare:-
la Mdgureni, la MArgineni la Filipesti, la Coenir
unde avea mosii, se Indltau adevdrate palate, lucrate
cu cel mai bun gust, impodobile induntru ca tablouri
murale. Se observd cd niciodatd boierimea nu se in-
trecuse atilta. la facerea de locuinti trainice i fru-
rhoase ca in acest moment, si aceasta va tinca pond
la sffu-situl Domniei Brfmcoveanului: palruzeci de
ani de mare prosperitate a boierimii indigene.
Pentru ca sa se yacht cum se infOitisa cel míli bo-
gat boier al terii, lath' ce spune Pavel de Alep des-
pre Brancoveanul eel bdtrart, Preda, bunicul ace-
luia care va fi Domn. El avea asezarea luí de ca-
petenie in Oltenia, chiar in satul Brâneoveni de-
mide plecase Matei. Aici tine 12.000 de capele
vite, 30.000 de ol, 400 de boj, 1.000 de bivoll, 4.000,
de porci si are 800 de stupi pe posesiunile lui din
200 de sale. Anual trimitea Turcilor 1.000 de boj
10.000 de oi. Ca servitori avea 1.500 de Tigani:* fie-
care familie, de Sf. Gheorghe, da 6 dinari Doinnului.
Erau i laulari i artisti adevdrati.
Altfel, omul ace.sta, asa de bogat, era de o simplici-
tate de moravuri adrnirabild. La masa boa numai
apd. Foarte milos, a fAcut biserici pand i in Ar-
deal, unde Craiul terii, cu situatie regald, Ii zicea:
WO.. La moartea lui Matei a luat asoprd-si intreti-
nerea tuluror mtindstirilor acestuia, care erau Vre-0
patruzeci. La miezul noptii se lrezia ca sa cAeascd
Psalmii, si la bisericd indeplinia i. functia de das-
cal, cilntand in strand. and pofteste lume la masa.
o serveste insusi. Se bea vin i aici, .dar tot pentru
scopuri sacre: pentru Dumnezeu, pentru llristos, pen-
tru Sf. Treime, pentru Maica Doinnultd, pentru hra-
mul zilei,, pentru biserica de acolo. Pe urind numai se

www.dacoromanica.ro
 348

trece la politiel si se bea: pentru Sultan, pentru

Domn, pentru Patriarh, pentru copiii Domnului,pen-
tru neamurile ha, pentru servitorii Patriarhului, pen-
tru preoti, pentru diaconi, pentru nobili, pentru te-
rani. In felul acesta ni se spune cd se pot bea
treizeci de páhare de vin.

Ilántan acum Insemnárile despre localiatile pe care

le-au visitat Sirienii. Nu vom urmári descrierea In
amánunte, ci vom indica numai itinerariul si ce se
AA mai important In cale.
Pavel de Alep a fost si la Curtea-de-Arges. Aici
spune cà sânt nota biserici, dar cea mai Truinoasá,
fireste, este mánástirea, al cárii egumen ¡ese Inaintea
Patriarhului. Aici se fácuserá de curfind lucrári de
Matei Basarab; si clopotnita era cláditá de dAn,sul, de
zid, dar se dárátnaSe. Mitropolia de la Bucuresti, care
se 'l'Ama tocmai pe vremea aceia, de Constantin Ba-
sarab pentru a fi apoi schimbatá cu totul de Fa-
narioti, era dupd modelul de la Arges, dupti cum
tot dupà acest model e fácutá i biserica de la
Cotroceni. Se descrie biserica argeseaná In amrmunte,
arlitAndu-se cum erau sculpturile, pásruile de araind
care se Invártiau la bátaia vántului, turnurile care
uimesc prin asezarea lor Asucitit. Este, dacá nu
cea presintare a mántistirii, pentru cá Sasii
dau una simai veche, dar foarte scurtà., despre Ar-
ges, la Inceputul veacului, cea d'intrtiu mai Intinsá
pliná de admiratie din partea unui om care cunos-
tea indestul Orientul ca sàui poatá da sama de fru-
museta unei asemenea cládiri.
Tot asa e Infátisatá zidirea, mai veche decilt Arge-
-¢ul, pe care Neagoe-Vodá a Incercat s'o intunece,
Sfantul Nicolae din Viile Targovistei, S1111 mánástirea
Dealului, care a fost refácutd supt Vodá-Bibescu, stri-

www.dacoromanica.ro
 349

cOndu-se total interiorul. Alai se releveazd mosaicu-

rile" care er,au odinioarà pe turnprobabil e vorba,
de sculpturisi ferestile mai ing,uste, c,are aveau o,
garniturI de marmur6 alba. In loe sl fie in
unei eurti oareeare, zidirea era IncunjuratO atunci de
o frumoasa grOdinA.
COlugOrii asiatici au mai Tost la Ocnele Mari, la
MAnhstirea dintr'un lemn, la Bistrita, unde au v6-
zut moastele SfOntului Grigore, care, cum. se slier
au fost furate de Ung-uri In timpul rOzboiului. pre-
textand cA ar fi ale Sffintului Ioan de Capistrano.
Nu lipseste din deseriere Arnota; unde nu era ingro-
pat Inca Matei Basarab.
La Targul-Jiiului se semn.akazit mine de fier, la
Tismana se pomenese toate legendele In legaturg
Cu Sf. Nicodim, la mOnOstirile Gura-Motrului i Bu-
covdt, se dau note sumare. Despre Craiova nicio
stire, dar de Caracll este vorba, ca si de Segarcea-si
de mAnOstirile de pe cursul Oltului. In regiunea
curestilor, pe lâng6. Väräti i Coeni, pe lângl GrA-
diste i Comana, cu palatele lor, avem Dobrenii lui
Constantin Basarab, care era fiul nevestei preotului
de acolo cu Radu erban. Biserica se pgstreazI
acum, cu mormiintul aeestei vinovate Elina.
Despre BuzAu, si mai ales despre Ramnic, des-
pre Ploiesti, nu sAnt ldmuriri, dar se vorbeste
pe larg de Baia-de-AramA. Se arata si cum Sc ex-
ploatau minele, unde arama fusese gAsità tocmai
supt Matei Basarab. Piatra e crOpatä cu un foc te-
ribil, pe urmà se face topirea in cincilase cuptoare,
cu bale miscate dc ap6. Se luereazä i zi i noapte.
Pe urma se pun straturi amestecate de lenme
mineraiu, si se arde cuptorul din non. Arama ce se
scoate de aici e mai bunI decât, cea din Asia Mick
si e dusa panA in Brusa i Trapezunt. Intr'up an.

www.dacoromanica.ro
 350

s'au seas 600.000 de oed. Exploatarea este asa de

intensa, Inca paduri de plopi si de salcii din regiunea
aèeasta sant aproape desfiintate.

In sfarsit vom Incheia aceste note asupra stdrii Te-

rii-Romanesti la jumdtatea veacului al XVII-lea cu
cloud feluri de stiri pe care nu le gh'sim aiurea. Falsul
Mihnca, fiul lui Radu, petrecuse foarte
multi ani In Seraiu, asa Inca putea fi socotit ca
Tune i, chiar In ce priveste moralitatea lui, bo-
ierii spuneau multe povesti. Era 'Msä un om foarte
inteligent, stand ungureste, poloneste, turceste, lituba
persand. Ca Domn, a cdutat sa In'Mum pa'rerile rele
dospre dansul, adunand un sinod, pe care La pre-
sida!, fixandu-se norme In ce privesle disciplina;
aval corespondent'," cu Palriarhul corkstantinopo-
Elan In aceasla privinta. Apoi a sfintit biscrici,
tinand frâul calului Patriarhttlui de Antialtia, cum
era obiceiul, In Apusul medieval, lap. de Papri. Ce-
remoniile acestea ale lui Mihnea Radu sant zugravite
'carte pe larg de Pavel de Mep: avem la dansul o
descriere de sfintire de biserica, Licata de Doinnul
Insusi, care Indeplineste aceasla functiune ca vechii
Impdrati din Constantinopol, Tot asa descrierea In-
coronarii lui Mihnea Radu, datillorul de canoane
notta, ca Imparatii Bizantului , cu o strdlueire care
n'a fait intrecuitil.
In srarsit, ca obiceiuri populare, cu prilejul cala-
toriei In Oltenia, calugarul descrie si o nuntd la
tara. Nimeni nu ploca de acolo rara s capete trei
colaci si troj paliare de vin pline. Inainle de nunta
se pun brazi la usa' si pe drum. Mirele vine calare,
se Impart saluri, care erau un object de foarte mare
pret. Socrul dddea ginerclui un cal si un surguciu.
Pe urmà apare mireasa, In radvan, Intovardsita de

www.dacoromanica.ro
 351

ei, urmänd dupil ea cardle cu zestrea. Tatrd

-si mama miresei primesc pe diac ca sil. Infäliseze iz-
vodul. Se 1ncepe apoi bdutura. Banii cari se strän-
geau se pecetluiau inleun servet. Socrul Infdtiscazd
ginerelui srtu o sabie cu teacrt dc brocard i catifea,
lar tatill da fiului o hainrt cu samur. Inainte de a
se 1ncepe ciocnirea pdharelor, care dureazd loarte
multd vreme, este un moment frumos apela edil(' mi-
resei i se dif un lant de argint si cheile fricand-o
-cloamna gospoddrici celei noi.
Luxul era mare. Se intrebuintau vase de argint la
casele bogate. Se Inlindeau covoare spociale supt pi-
cioarele mirelui, ddruite obisnuil de acela care cu-
nund. Mireasa purta un val de matasa -trandaTirie. A-
supra mulVinii se aruncau stergare, cofeluri, migdale
cu zandr. Ospdtul putea cuprindo i cinci, sase sute
tacámuri.
Ginerele apdrea Cu calpacul pe cap, ciliar daca
Domnul era de faä, cilci el e Itnprtrat cu cunund in
ziva aceia. El serveste insrt, pe de o parle, pe mi-
reasd, pe de alta, pe Domn. Pe urmrt se infáliseaza
In numele sotilor lava pentru ca sd dea cine vrea
daruri. Darurile erau une ori i citte o mosie In-
ireaga; unii fdgiidutau cai, bol, porci, robi.

www.dacoromanica.ro
Alti calAtori supt Matei Basarab si Vasile Lupu
IatA Ine.A. doi cllatori cari au fost in Moldova luí
Vasile Lupu, cAlAtori foarte putin cunoscuti si a-
proape neintrebuintati, iar un al treilea, abia dsco-
perit, tratand despre Infdtisarea principatului mun-
Lean in Domnia urmasului lui Matei Basarab, Con-
stantin; si el Basarab, pentru pretentiile la deseen-
denta lui din vechea dinastie, dar zis si Constantin
Cal-uta, pentru a, Tiind pretendent la tron, i se
tAiase nasul".

Avem Intgiu cele spuse de un general unguresc

din Ardeal care a juLat un rol Toarte important pe
vremea lui s'i care, la ispriivitul carierei, a ajuns si
print al Ardealului, unde, om Toarte viteaz, a stApii-
nit putinI vreme, murind pe campul de luptrt, dupà
o mare Infrangere, Intr'o searä de iarnA, cand trupul
lui a fost gdsit allturi de cele, numeroase, ale
tovardsilor sAi cAzuti. E loan Kemény, care ni-a la-
sat si InsemnAri de cele vlzute la noi, precum si a-
mintiri privitoare la captivitatea lui la Tatari dupà
o expeditie la care Domnii nostri, Gheorghe stefan.
urmasul lui Vasile Lupu, si acel Constantin Basa-
rab, au participat si ei. Dupa aceastà expeditie din
1657 a lui Gheorghe Ilakòczy al II-lea., Kemény, prins
de Tatari, a descris cele pA.tite In robie Cu amilnunte

www.dacoromanica.ro
 353

destul de interesante pentru ea povestirea lui sd fie

tradusd i In romdneste, de un contemporan1.
Kernény Janos stia eeva romdneste. El avea
turi), pe care nu le Went toate Exit, in Moldova
chiar In Tara-Româneascd, asa Meat, &Ind era
vorba sd se trimeatA o solie secreta printr'un om de
importan, care sd aibd infdtisare i, pe Mug a-
ceasta, un om având prietehi In terile noastre, printul
Ardealului se adresà de preferintd lui Kernény. Ast-
fel el a fost trimes i ca general la 1637, ea sd. apere
pe Mated Basarab de cea d'intdiu ndvdlire pe care a
fdcut-o In .111untenia Vasile Lupu. Plecat din FAgdra*,
a trecut pasul Buzdului cu o oaste alcdtuitd in cea
mai mare parte din Secui. Vasile-Vodd, din causa
imprejurdrilor defavorabile in care se desvolta intre-
prinderea lui, s'a retras, si n'a fost nevoie de luptd.
Aceasta se poate considera ca Intdi,a dildtorie a
lui Kemény In pdrtile noastre, mdrgenild la un
scull drum fdrd resu:tat. Dupl. trecere de cativa ani
insd, la 1641, Vasile Lupu a avut fatd. dc Rakelczy,
un om foarte de treabd, care a Intretinut legdturi: cin-
stite cu terile noastre, observate si de o parte si de
Rita fArà at:tudini de suzeran i vasal, o purtare care
nu i-a pldcut printului ardelean, i acesta a trimes
atunci pe Kemény sd facd anumite mustrdri, spri-
jin:te pe acte, pe scrisorile, in.sesi de legilturd intre
Moldova i Ardeal, redactate, spune memoriul, si la-
tinet i romdneste. Cäci, addugim, era o vreme când
documentele diplomatice romdnesti apar destul de
des, aldturi de inscripti:le din bisericci, care se fAceau
odinioard slavoneste numai. Asa fiind, atunci, la 1644,
Kemény pdtrunde In Moldova cu aceastd misiune,

Am tio.Arit text *1 traducere in vol. XV din colectia Hurmu-

zaki, p. 1266 §1 urm.

www.dacoromanica.ro
 354

Intovgrgsit de Acatin Barcsai, care a ajuns pe urmA

principe al Ardealului, un nobil, de origine roml-
neascg. (JánosAkos, dar si Iacor i se zicea de-ai
nostri).
Dupg aceia Kemény, trimes de noul print al Ar-
dealului, Gheorghe Rákóczy al II-lea, trufa i ne-
statornic domn, a tinut sg. iea parte la cgsgtoria fetei
celei mai mari a lui Vasile Lupu, Maria, cu mnd din-
tre cei mai puternici seniori lituanieni, Ianus Radzi-
will. Cgci In Lituania nobilimea era ruseascà si de
religie ortodoxg: unii Lituanieni trecuserà la catoli-
cism, dar familiile cele mari igmgseserg ortodoxe,
cu toate cg vorbiau poloneste si au fAcut parte din
aristocratia polong pAng la sfarsit.
Invitatia de cgsgtorie ni s'a pgstrat, anume cea tri-
measil principelui de la Berlin sau, cum se zicea
atunci, de la Colonia-pe-Sprea. E datatd 1-iu Novem-
bre 1644, iar nunta a avut loe la 5 Februar 16451.
Solul Intrà pe la Trotus. Il intamping un boier,
viitorul mehmendar, care cautà pe oaspetii de sa-
mg la granitg chiar. Ii aduce caii, i pornesc. Aproa-
pe de intrarea In capitala, iese Inainte Marele-Vistier
cu earna domneascg, duce la un conac poni-
pos. Iargsi se dd un ospdt, la care se vdd vasele a-
celea de argint. Kemény are prilej sà vorbeascà ro-
mâneste ca Voevodul.
In aceastg. noug .cgllitorie Kemény a fost Intovgra-
sit nu numai de Barcsai, care probabil stia loarte bine
romgneste din causa orig,inii sale, si de un Mariassy
István, Impreund cu alti nobili unguri. Din partea lui,
mirele venise cu suitg foarte numeroasà de oameni
foarte bogati, ca unul care juca un rol important In
regatul polon.

' Am publicat invitatia in Acte i fragmente, I.

www.dacoromanica.ro
 355

Avea o suita de 2.000 de Poloni, o mica armata

care in1ovara0a pe petitor. Trimesul ardelean face
o comparatie intre felul cum erau imbracati ai lui
felul cum erau imbracati Polonii i boierii mol-
doveni. i de aici se vede ca Vasile Lupu avea o Curte
de o stralucire extraordinara. Om foarte bogat, sta-
panind multa vreme, avand ceia De se chiama geniul
financiar i, pe langa aceasta, o mare mandrie, care-1
facea sa se considere ca un pretendent posibil la co-
roana Bizantului, odata Polonii voiau sä faca o
expeditie cruciata In contra Constantinopolului,
el se visa in situatia pe care din scrierile pe care
Grecii i le adresau lui Vasile se vede ca. In dorintile
lor i-o atribuiau, datittor de legi, dupa Basilicalele
altui Vasile, Bizantinul, Domnul Moldovei nu se
Jäsa biruit de nimeni In ce prive0e luxul.
Inteadevar", spume Kemény, pe curtenii lui Vo-
da nu-1 Intreceau Polonii In frumuseta §i bogália im-
bracamintii." Erau Inve0nantati in haine de ma-
tasa, purtand blanuri scumpe de ras (linx).
Invitatii erau de doua feluri: Poloni, cari repre-
sintau In ce privete cultura sociald ceva mai mult
Alecat Ungurii din Ardeal i poate, supt anume ra-
porturi ale politetei occidentale, deosebild de cea
orientald, ceva mai mult decal notiunea vietii so-
dale de la noi. Prin urmare a fost o parte din
masa aceasta i pentru Poloni. Dupa ce au plecat
-ei, pe urnià a venit partea cealalta, pentru Voda
pentru invitaii lui unguri. Au inceput sa bea
din nou cei ce ramasesera, 0 au 1)1114 spune Kemény,
pand li s'a lira". Apoi Voda, politicos falä de re-
presintantul Craiului ardelenesc, un vechiu 0 bun
prieten, s'a grabit sa conduca pana la scarà pe oas-
pete. Acesta, care §tia ce se datore0e unui print sta-
panitor, s'a Impotrivit spuind: mal bine O. ma

www.dacoromanica.ro
 356

culc aici", iar Vasile Lupu, care urmä politeta Bi-

zantului, a ripostat: mä culc i eu aici dacà te
culei dumneata".
Se descrle, apoi si masa de nuntä. Maud:rile erau
foal te b ne OA te, dupä datina polonä, nu cea turceasck
Domnul gändindu se la stomahul ginerelui i al,
invitatilor lui; erau si multe pläcinte, care, aces,
tea, nu sänt polone. MAncdrile, se, serviau in vase
de argint, despre care ni putem faca o ideie prin ce
s'a pästrat in anume biserici ale noastre la SI.
Gheorghe Nou d:n Bucuresti, la Sf. Saya din Iasi, de
unde s'a luat model pentru blidele de argmt ale
Curtii noastre), ca anafornite lu-rate in seoolul al
XVII-lea in Ardeal, care se atlä. depuse la Museul
din Bueure,ti.
La masä se dädeau i reprosintari de acrobati, de
pehlivani"1, de origine si de modil orientalá, pe

' Pentru astfel de represintatii v. si cronica munteand a lui Con-

statin Capitanul, ed lorga, pp. 15i-:
La care logodna lui Stefan-Voda Radu) au fost aicea in tara
cu mare veselie, au facut multe ospete i jocuri, care se potrivea
cu o nunta domneasca, lar nu logodnd... Adus-au pehlivani de ce.
ce joacd pre funii, si de alte lucruri ; adusese 0 un parlivan h n-
din, arap, carele facea I 'crud minunate i nevAzute pre lo urile noa-
stre ; iute om era si vartos. Langd altele, de nu le putem lungi, facea
acea,ta mai cludat: puna pe rand opt bivoli si se repezea lute,
sarInd peste ei, se da in vazduh peste cap, si cddea In pi-
cioare de cela parte; alta, un cal domnesc, gras, mare, Ii lega
chica de coadd-i, si-1 batea comiselul cat putea, si nu p tea sA-t
misce de loc ; alta, un copac mare den padure adusease, neated,
Infipt, s'au suit spre dansul ca o maimLta ; deci, dupd multe
jocurl ce au facut sus In varfu-i, s'au slobozit de acolo cu caput
In jos, si au dat In picioare ; alta, un tulpan lung de multi coti, IL
'tinea oamenl in main', cat era, 0 se rApez6a lute, s'r mergea cal-
cand pre tulpan, si nu se afunda; alta, se prindea multi oameni
cate doi In main', i facea chip ca de o bute ca mainile, l mal
lung, st se rApezia Lute, i lntra cu capul pen gaura aceia, l nu-1

www.dacoromanica.ro
 357

cari-i intalnim dese ori, ca aoeleasi piese de re-

sisten l".
Deosebi se porneste jocul: femeile nu ieau parte
la petrecere la un loc cu barbatii. Astfel i dantul,
hora de nuntl, se facea earl, In pi*, ceia ce se
constata de alminteri si din alte descileri, de pilda
la cronicarul Neculce din a doua jumatate a se-
colului al XVII-lea. Inainte de masä cinzeci-seized de
fete danteaza pentru placerea oaspetilor, cari n'aveau
voie Irma a se amesteca In joc, ci se uitau numai de
la fereasta. Inaintea acestor fete 0 poate jupinese
,)saria cat putea un stolnic batritn, ca I1ic In cap
toiag In m'And", marele maestru. de ceremonii de
atunci.
Mâncarea femeilor se facea de altfel In odaile
Doamnei, care avea o Intreagd organisare a ei, In le-
gaLura cu practicile bizantine I cu viata turceasca
pe care o imitam.

Judecând In total aceasta nunta; Kemény spune:

a fost pompa mare 0 bogatie In toate, nu ea la
niste barbari români, ci Intocmai ea la un rege cres-
Lin".
Indata dupl aceasta se Infatiseaza alaiul de In-
tâmpinare al nuntasilor cari vor pleca. La juma-
tate de mill dis tanta Domnul, calare pe un
cal frtnnos cu seaua, frlul, scara, haturile toate
de aur, ceva din splendoarea Domniilor noastre
de odinioarl se poate vedea, o spunem In treacat,
In aceia ca mormintele de la Arge.s, desooperite de
d. Virgil Draghiceanu, s'au gasit nebanuite bogatii de
simtla oamenii, §1 de cela parte cAdea in picloare. Ca aceasta
multe fAcea, cgre nu le tinem mInte."
Alte pasagii in SAineanu, Influenia orientalc1 asupra limbii
culturii romane, II, Bucure§ti 1900, p. 288.

www.dacoromanica.ro
 358

margaritare, de inele ca pietre scumpe, de paftale

sculptate, care rata ca era o strAlucire regala Inca
din cele mai depArtate timpuri, and principatul
muntean era redus la o mica bucata de munte cu te-
ritoriul lncunjurator. In Moldova din veacul al XVII-
lea ni putem Inchipui a erau mijloacele de a In-
tretinea acest lux, nefiind lucrari de utilitate pu-
blicA care greveazA un budget modern.
Cusma cu care e Infatisat de obiceiu In portrete
Vasile Lupu, avea la surguciu o turcoasa si cinci dia-
mante. Toata Imbracamintea se evalueaza la 40.000
de talen.
In ce priveste parteas religioasd a ceremoniei, ni
se spune cl slujba nuntii a fost oficiata de unul din-
tre ce! mai Insemnati repre.sintanti religiosi ai Ro-
manilor din toate timpurile, Peru Movild, fiul lui
Simion-Vocla, si fratele acelui tanAr Domn Inmorman-
tat la .Dobrovat laugh' Iasi, care Petra Movila s'a a-
sezat In Polonia, uncle 'a ajuns Mitropolit de Chiev,
interesandu-se tolusi de Moldova, In care avea mosii,
si Intretinand legating cu rudele lui, ha IncA influen-
land asupra organisatiel si spiritului Bisericii mol-
dovenesti, asupra stiintei si arte!, asupra tipografiei
din Moldova. de atunci. De si el represinta pretentiile
posibile ale unei dinastii care nu mai domnia asupra
terii, Mitropolitul a trecut peste amintirile de familie
pentru a veni si a lila parte la aceasta ceremonie;
poate cA aceasta n'a facut-o InsA atata pentru Vasile
Lupu, cat pentru Radziwill, unul dintre principalii
seniori al. Polonieli, de care atarna atunci si Chievul
Nu credeam", spune Kemény, sa fie Intre (Musa
oameni atat de ,nvatati." i se gandia probabil si la
Mitropolitul Moldova, Varlaam, om foarte distins,
ori si la cate an prelat grec'din acei cari gAsiau o-
plosire In Moldova.

www.dacoromanica.ro
 359

La plecare, i s'a dat de Domn, CUM era obiceiul sä

nu piece nimeni cu mana goall, o manta ca guler
de bland, cai, turcesti probabil, i giuvaiere de tur-
coase 1.
Dupa Historia Moderna Europae a lui Eberhard
Happelius (Ulm 1692), Maria lui Vasile Lupu apare
ca o jupdnitd de staturd rnijlocie, dar frumoasd, de
Ingle i Intinse legdturi si Cu pldeute moravuri".
Proiectul casittoriei cu Janus Radziwill e apro-
bat de mama cneazului si de regele Poloniei. In-
deamnd i episcopul de Przemysl, Trwbinski, care
fusese ajutat de Domn in robia la Poartd. Fiind ne-
voie de un mijlocitor princiar strdin, se recurge la
printul ardelean, prieten al familiei Radziwill, la
care se trimet un Sienicki si un Ottenhausen. Dar ne-
/ntelegerile dintre Moldova si Ardeal pun piedeci.
cand vine propurierea direct din Polonia, se fac
greutati, rdspandindu-se zvonul ed. i Marele-Cneaz
musellesc ar fi cerut pe Maria. 0 solie, compusd din
Mirski i Mierzinski, un ofiter si un consilier, due
fetei, ca inelul de logodnd, casete de agatd si opal,
o oglindl, ca daruri, lar lui Vodd o sabie auritä, pusti
de lux, ceasorniee. Ei adue In schimb portretul prin-
cesei. Urmeazd solii moldoveni Catarg,iu Vistierul
Ianovici, cunoscutul boier stiutor de latineste. Rad-
ziwill pleacd, aducand o snitd de saizeci de per-
soane cate cu zec,e slugi, cloud sute de calareti, cloud
sute de Cazaci i doud sute de dragoni, plus musche-
tari. La 29 Ianuar 1645, el e in Moldova. La Hotin
11 asteaptd Toma Cantacuzino i Iordachi Satrarul Cu
patru .00mpanii pedestre si sese cdldri". La o -mill
de Iasi apare Domnul cu solii ardeleni i oastea de
lisleagoe Popea, Memortile lui loan Kemeny, Bucureqti, 1899
(tesa de licenj6). Cealaltà descuere a fost reprodusg In revista
loan Neculce, din la0, anul 1926, de d-na Marcela Karadja.

www.dacoromanica.ro
 360

12.000, de deosebite natii". I se dd. lui RadziwW

calul de ginere". In cale Turcii fac exercitii pe cal
joacd geridal; se face i pehlivdnia" de a prin-
de ság.eti cu mana, de a le culege de jos, de a sdri
pe cal in picioare. Se daa i privelisti de luptd
futre Ieniceri i strájerii lui \roa.. Si comedia tur-
ceascà se represintà ea musica. La intrarea in Curte
se dd drumul tunurilor, un peic iiind ucis de o
schijd. La 5 Februar nunta la bisericd; dupd obi-
ceiu" tatál lipseste. Petru Movila slujeste lângd Mi-
tropolit. Sdnt de fatd soli poloni, brandeburgensi,
curlandesi, ardeleni, munteni, delegatul Patriarhului
din Constantinopol. In prima zi se oferd darurile re-
gelui si altor printi strdini, ale delegatilor Senatu-
lui polon, a doua zi ale Moldovenilor, a treia zi ale
ordsenilor din Ardeal si Moldova. Masa e mai mult
decat regald": niel cel mai mare monarh nu s'ar fi
rusinat a o da". Se dd de mdncare i in case private.
O sAptdmand se hrdnesc slugile in bani. Serbarea ur-
rneazd doulsprezece zile, cu musica turceascd, ve-
nità anume din Stambul, cu pehlivani i circasieni,
cu dant, si de fernei. Se icau cetdti mestesugite.
Se vdd monstri si animale curioase, in luptd Cu
uriasii; se sfarind pietre ca ciocanele pe trup
om, se at&rnd pietre de. moard de pdrul tuns al ac-
torilor, se joacd pe funie. Artistii Ingenunche inain-
tea lui Vodd si-i sdrutà poala; dupd care Vistiera].
Ii plAteste, ImpArtind i caltane de cAllirie. Femeile
stau la masd. deosebit.
La 16 Februar noii cdsátoriti pleacd. la Varsovia.
Fata a doua a bogatului i luxosului Vasile-Vodd
al Moldovei, Ruxanda, rasatà din cdsdloria cu Tu-
dosca Bucioc, era de máritai, si se ivise ideia cdsd-
toriei cu Sigismund, fiel lui Gheorghe Rdic6czy, fiu
care n'a domnit. Dar, intâmplà'ndu-se ca tocmai a-

www.dacoromanica.ro
 361

tunci sA moarA RAk6czy bAtrilnul, Vasile Lupu a

times Instiintare lui Sigismund cl InceteazI intele-
legerea de cAsAtorie. Nu stia VodA a peste patru
ani numai o sa fie silit sa-si dea odrasla, nu dupl un
ferches print ardelean, ci dupa urAtul i sAlbatecul la
InfAtisare, fiu de Cazac care a fost Timus, la cAsA-
toria cAruia venim acum.
Nunta Ruxandei cu Timus e InTAtisatA Intr'o des-
criere cari ni dit mai larg decat oriunde aiurea
Infdtisarea unei nunti romAnesti de atune,ea. Ea se
gAseste In limba po1on ca i Intr'o versiune ger-
maul contemporanA.
Thnus,Aiu, prAdase Moldova: astfel petise el pe
Tata lui Vasile Lupu. Pentru cá n'avea Incredere In
Domnul cAruia-ii Meuse atata rAu, el ceru garantii
speciale: viitorul socru sA-i trimeatA Inainte pe unul
din oeil mai Insemnati boieri al terii, pe Toma Can-
tacuzino. Acesta se duce pAnA la Iampol aduce
o carAtA cu sase cal i tain pentru tot timpul cAt
va cAlAtori In Moldova. Timus ()ere InsI sA i se mai
trimeald IncA pe cineva, pe fratele lui Vasile Lu-
pu, Hatmanul Gheorghe. Si numai cAnd Cazacii au
avut pe acesti doi ostateci, s'a hotArAt Timus
centinue drumul, IntovArAsit de rudele lui, niste .Ru-
soaim foarte necrescut.,, lenese, grase i betive, avAnd
o totaiA necunoastere a tuturor obiceiurilor Carpi,
06 se va vedea ce s'a IntAmplat, In timpul nuntii,
eu aceste drmte.
La 26 Aug,ust 1652 s'a fIcut plecarea. S'a strAbA-
tut Basarabia prin BAT; Prutul s'a trecut la Sculeni.
La Iasi IntAmpinA VodA. Imprema cu boierii. Pentru
a arAta de ce mijloace militare dispunea, ajunge sA.
stim cà Vasile era Insotit de 8.000 de oameni pe
Hurmuzaki, Suplement 118, p. 34 0 urm.; lorga, Acte ci frag-
.mente, 1, p. 208 1 urm.

www.dacoromanica.ro
 362

cari-I avea numai la Curtea lui. In fruntea alaiului

stau opt cai Impodobiti foarte frumos turce§te, §i,
spune aceasta scrisoare, Vasile s'a Infati§at ca un
vrednie monarh i potentat, a carui vitejie n'o poate
descrie In destud". Tinaus, din partea lui, avea 3.000
de Cazaci, cu. cal detestabili, dar cu Imbrde-aminte
destul de convenabill, pentru ca. era din prada: Ca-
zacii jaluisera pe Poloni. Avea §i musica lui spe-
ciala, cobzari ucrainieni, cari ziceau cantece speciale
rusesti.
Indata ce s'a Iniati§at aceasta trupd, oastea Moldo-
vet a cuprins-o de o parte §i de alta, pentru a tinea
alinierea",. dar poate §i pentru a Impiedeca pe Ca-
zaci faca mestesugul obisnuit. Mai taridu insa,
cand au scapat de supraveghere, acestia au dat
navalä prin pravaliile Evreilor din Iasi una din
cele d'intaiu pomeniri ale acestei populatii in Mol-
Tdova, au prins dintrIn§ii §i nu li-au dat drumul
decit dupä rascumparare, pretinzand ca-§i rasbuna
pentru asupriri sociale ucrainiene.
Intampinarea Intre viitorul socru §i ginere amin-
teste una din secolul al XIV-lea Intre Imparatul Ioan
al V-lea Paleologul, silit sa-si marite fata dupä un
emir turc din Asia Mica, §i acesta. Se scaboara de
pe cai; Vasile saruta pe Timus, care facuse cum
putuse pentru a merita aceastd dovada de iubire.
Voda, om care cunostea mai multe limbi, tine un dis-
curs; Timu§, foarte simplu, habar n'avea cum sa
raspanda, dar éra In.sotit de pisarul sau, un Polon,
Wychovski, care facea toate cuvantárile.
Pe lima alaiul Intra In oras. Timis purta o haina
ro§ie-carmuzie §i o mantie de miitasa cu soboli. In
cela ce prive§te infatisarea fisica, era un individ
tankr, stricat de varsat, nu, toemai mic de stat, destul
de voinic, dar grosolan". Dupä dansul veniau earl-

www.dacoromanica.ro
 363

tele lui, o cgrutd cu bagaje si patru sute de alte cd-

ruti simple, cu care Tama negot de sare, Intrebuin-
land prilejul nuntii. Ofiterii lui aveau cai buril, im-
podobiti cu argint, cu aur i mgrgdritare la sea
hlturi; ei Inii erau imbrkati poloneste.
In momentul cand intrau in oras, incepu sd cante
musica turceascd, i in acelasi timp, vechea noastrg.
musicä turceased, acoja care a intovdrdsit si pe Mi-
hai Viteazul cand facut intrarea in Alba-Iulia:
viers romanesc din strung. tigdneascd. Tunurile tu-
nau.
Dupd aceia oaspeteie e dus la apartamentele spe-
ciale ale Domnului, unde-i e infAtisat acel care era
bucuria i mandria lui Vodd, mostenitorul tronului,
tandrul tefan, care mai tarziu a ajuns si el Domn
al Moldovei, 1E11 Doran alintat, furtunatec i nenorocit.
Vasile sine un discurs; rdspunde iardsi secretariut
lui Timus.
Este, de sigur, in descrierea polond si o notg. sati-
ricd Talk' de Cazaci, si de -aceia poate c. ar trebui
ca din ridiculul infatisdrii sä se mai elimine Cate
ceva. Pe urraä a inceput, in sarba" ldutarilor, jo-
cul fetelor, iar Thnu, Cu Wychol.vski i Fetera, set
al ostii lui, a fost incredintat unor paji, u.nor copii
de easd, pentru a-1 curdti i servi; i anumiti boleti
Ii staleau la indemand. lar el s'a asezat si a inceput
a-si curgti unghiile, ceia ce nu prea era in obiceiu-
rile domnesti, pe cand Cazacii, bdgandu-se prin vii,
incep sä prade in Jidovime.
Ca alt act 1 cdsg.toriei vine masa. Timms se face
asteptat. Apare, in farsit, imbrdcat in costum po-
lon convenabil. Se aseazg. Lang Domn. Gaud se ri-
died pdharele, tunurile bubuie afard i ldutarii c'antd,
cei turcesti i cei romanesti pe rand. Pehlivanii
turci apar, i fac tumbele lor.
Sainbdtd, Timus se gdteste de nuntd. Iardsi jupg.-

www.dacoromanica.ro
 364

nitele si fetele intind dantul lor in spatiul libex d'ina-

intea Curtii. Timis se aseaza la o ferea.sta si, cum
era mare iubitor de tutun, fumeazd ceia ce, iarasi,
nu era In obiceiu, privind la fete.
Dumineca se face apoi al treilea dan, tot numai de
femei; barbatii. na joaca. De alminteri dantul femeilor
In Moldova era ceva peste abiceiul Rasaritului, pen-
tra acolo jocul se facea numai de profesioniste
eu purtari rele, ca baiaderele Indiei. La noi eran
vechi datini tracice, trecate la poporul nostru.
Dupa acest al treilea dant se merge la biserica.
Timms e calare pe un cal turcesc Impodobit cu pie-
tre sclunpe. Hainele ce le poarta si surguciul de la
§licul din cap sant date de Vodd. Asa era obi-
socrul dadea ginerului haina cu care se in-
fat* la bise.rica 1. De o parte si de alta a mirelui
,calareste cate-un copil de casa si cate-un boier. In
_genunchi, si el si mireasa fac declaratiile cexute de
rit si, cand se Intorc la Curte, Timu§ Isi saruta ne-
vasta. Atunci Ii era Ingaduit. In momentul acela
lncepe din non musica, tunurile bubuie. Ruxanda,
care nu putea fi Incantata ca are un astfel de sot,
incepe a plange, de si Timu§ pusese cante arii
cazacesti ca sl.-i treaca. Incepe masa cea mare.
Se trimet carute la carvasara, la Sfantul Lazar
4.in Iasi, unde o modalca lutoasa de o parte qi o
bisericuta de cealalla parte, ca si pivnitile enorme
;uncle se aduceau toate marfurile, amintesc ce a
-lost °data.
Merg acum radvanele ca sa aduca rudele femeiesti
ale hid Timus, drnstile cdzacesti. Erau niste biete
femei urate, Imbracate In haine jidovesti" negre,

V. lorga, Istoria Romdnilor in chipuri 1 icoane, I, p. 176

urm.

www.dacoromanica.ro
 365

gulere de sobol dupa moda moldoveneasca. Doam-

na le prime0e frumos, le trateaza. Dupa aceia in-- -

cep iarài cuvantarile, i pentru batAla oard se des-

leaga limba lud Timu§, care tine urmatorul discurs:
Multamesc foarte Domniei Sale lui Vodd. Tot e bunk
ce-mi trabaje mai mult? Dumnezeu a lasat sa aud o-
vorba bina. Sà cante musica turceasea. Sa traiasca
Hmilnitchi i legatura caselor noastrel Sa-dea tunu.-
rile de bucuriel".
Acum Timus aduce musica lui, compusa din trei
vioristi, un organist", un basist 0 un trambitas,,
cari cantä arii polone. El se Invioreaza i pune pe
Cazacid lui sà joace, i s'a."riau ni spune mar-
torul ca bivolii In Mtg.". Pe urma. Incepe pe-
trecerea eu baulura, care tine panà la un ceas de
noapte. Drustele, 1ncalz.te, pornesc, ca Hasca Carpita,
sa spuna Moldovencelor: a.n ve.nit pentru batjoeura
voastra? Chiar daca santeti mai bine crescute ca
noi, lob* iatà v'ati dat voi Doamna voasträ dupa.
un Cazac?". Si, entusiasmata, a 0 cazut jos pe
scari, 0, cum de betie abia se mai puteau mica
singure, au fost suite In carutä i trimese acasa.
Timus si sotia sa se re,raseserd, si cloud zile n'au
mai aparat in public. Aliereuri au Meat o plimbare
pe camp. Joi urma sa." aiba loe plecarea domnitei
a mixelwi. Boieri, jupanese ieau un ultim °spat de
plecare: 'fetele de casa servesc pe soti, pe Donmul
0 pe Doamna la aceasta mash'. Apoi urmeaza dan-
tulile.Dala aceasta, }ouch' dupa dadaa liii cdleeasca,
nuanai Timus cu neva,;11.-ia. Wychowski, secretarul,
Fetera represinta partea caremonioasa a luerului
si din partea Cazacilor.
La plecare, Timas face boierilor un (Jar pe care
ei 1-au privit cu despret, cad li daduse doar o suth.
de lei de fiecare. Domnului i-a daruit un soroc de

www.dacoromanica.ro
 366

soboli, nevestei o rochie de adamascA, cu soboli,

toate probabil de furat. Din parte-i, Vasile ddrui
patru cai: doi turcesti, doi moldovenesti; solului
lui Matei-Vodd un cal turce,sc, iar Ruxandei un co-
vor $i un vig de brocard. Cazacii, din panca lor,
venal sd ii se dea daruri, cela ce nu prea era In
etichetk; Wychowski cdpItO deci zece coti de cati-
fea, douAzeci de satin, o bland de ras i trei sute de
lei. Cand a fost sà piece, domnita s'a prins ca ma.-
nile de gatul Doamnei, care nu era deck mama ei
vitregA, iar Vasile a rAmas cu capul gol multd
vreme, vdzand cu.rn se duce In tara barbarA, cu oa-
meni a ckror fire o vAzuse acum, cea mai iubitA din-
Dtrece cele (loud fete ale lull.

Trecem la expunerea unei noud cOldtorii In Mol-

dova. Ea este cunoscutà printr'un studiu publicat
In foarte rara foaie germana Baltische Studien",
a SocietAtii pentru istoria Pomeraniei i tradus de
rdposatul Papadopol Calimah, In cartea sa despre
Gheorghe Stefan.
La 1656, de trei ani acuma, donmeste In Moldova
acest Gheorghe Stefan, dintr'o familie de boieri de
la mull. te. Tatd1 säu, Dumitrascu Stefan, jucase un
rol important la Inceputul veacului al XVII-lea. El
Insusi era un om bogat, frumos, indrOznet; Inteo
samA de cuvinte" Neculce ni spune cum s'a Insu-
rat: Intalnind un rOdvan cu o jupdneasl tanAr6
pldcutl, el 1-a oprit, poruncind sä Intoarcà acasO,
la dansul, fdrA altd formI; astfel a luat el pe ac,ea
jupdneasI Salta, din neamul Boiestilor, foarte im-
portant In cele d'intOiu decenii ale acelui veac,
Doamna Salta a trlit mult timp pArAsitA de sotul
ei, care nu voise s'o ieie In pribegie, mide merse,se
lorga, Acte fi fragmente, 1; Hurmuzaki, Supl. 112.

www.dacoromanica.ro
 367

Cu o Viloare rusoaica, te1ani Mihaiiovna, ori nu

voise ea.
Gheorghe SteTan, Logofat al lui Vasile-Voda, se in-
telesese cu Matei Basarab §i cu Gheorgh.e Ralc6czy
al II-lea §i, proTitand de nemultamirea unora dintre
boieri fall de Domn, pe care-I faceau Grec, ei
represintftnd boierimea de tara, surprinde pe sta.-
pinul sail., care, de §i s'a intors §i a biruit, trebui a-
poi sä paraseasca o tara care nu-1 mai voia; ajutorul
lui Timu§ nu.-i folosise, dar li aduse acestuia peirea,
iar Ruxanda, vaduva, adapostita la Ra§cov, era sa
piara, multi ani dupa aceasta, de sabia unor hoti
poloni.
Astfel Gheorghe-Voda. Stefan s'a instalat Dom;
ca om trecut cu vrasta, cu mustald stufoasa, grasut,
având toata inTati§area pe care ni-o putem inchipui
dupa felul lui de viala; iubitor de vin ca §i Istratie
Dabija, pe urma, §i de Temei, si de petreceri.
La dânsul venia acum, 111.1656, un ambasador sue-
des, Welling, intovara§it de secretarul Hildebrandt,
care, acesta, a lasat o descriere a calatoriei Tacute.
Uzi Suedia avea legaturi foarte stranse cu Ardea-
lul din causa aliantei protestante, in Truntea careia
ea se gasia.
La 28 Decembre 1656 apare mica trupd suedesa
langa Ia§i Ambasadorul cata sa vorbeasca Domnului
crestin §i bland". Bland era intr'un fel, §i era i un
suflet deschis: avem de la dansul scrisori foarte
irumoasel, In care-§i aratä. naduhul ca nu-§i poate
plati datoriile §i, vorbind de primejdiile ameninta.-
toare, spune ca, once ar fi, nu pleacà din tara cu
niciun ,pret §i mai bine sa-1 manance canii pa.-
mantului acestuia".
La oarecare distanta de ora § oaspetele este intarn-
I N. lorga, Studii fi documente, IV, p. 50 §i urm., i Bute-
tinul Comisiei istorice a Romaniei, 11, Documente secuie§ti..

www.dacoromanica.ro
 368

pinal de un boier, care-i spune sd. nu intre ziva,

pentru cd se gIseste acolo un ceau§ turc si nu e bine
sd vadd pe. ambasadorul cre§tin, ale cdrui rosturi
poate cà ar fi fost bdnuite. A fábovit deci ambasa-
dorul pdnd seara prin vii. Un cdpitan polon, care
stia limba latind, e deta.sat pe langd dansul ca
tie de urat. Noaptea, intrd in Iasi, care i se pare
mare si intins, dar fIrd. zid incunjurdlor. Strdzile le
descrie secretarul, cum fac, de allfel, si alti scriitori,
ca fiind acoperite ca barne de stejar. Inseamnd
sant multe biserici si, pentru cd era zitta de 28
Decembre, in serbdtorile CrAciunului, erau ridicate
in toate pdrtile scranciobe, cum se zice In Moldova,
dulapuri, league. Pe piete se afla mult vanat, mai
ales prepelite, care se cumparau ca monead strilinä
cu silingi, cari erau Toarte rdspanditi in Moldova
cdpdtaserd o numire romdneascd, devenind
.Erau o multime de soldati, si invartiau hore. Ba
se noteazd si obiceiurile populare, ca, de pildd,.
capra", al cilrii rost it andm da aici. In joc, cum ni-I
descrie Suedesul, 'figura o caprd, In care era yarn
un om, si pe care o juca un bdiat. Sfarsind jocul,
bdiatul trAgea cu o sdgeatä in caprd i astfel hora se
sfarsia, iar biatul cdpdta un bacsis. Se infAtisa
deci primitiv o we'l'á de vandtoare.
Audienta se acordd solului tot noaptea, ca sd nin
bage de samd ceausul. El merge cu o escortd de
patruzeci de oameni. La poarta palatului, spre ma-
rea lui mirare, sentinela strigd: Wer da?". Domnul
tinea ca gardA a palatului o companie intreagd
zioe tit; regiment" de Soldati nemti,
mercenari, de teama cine stie cdror imprejurdri in-
terne care ar Ti putut rdstaarne si pe dansul,
' Istratie Dabija, care de alminteri a falsificat i alte monede ca
plAteascA soldatii strAini, fAcea si salAr.

www.dacoromanica.ro
 369

Trimesul suie apoi pe o scard mare si largd de lenni

descrierea este a Curtii lui Lupu, trece pin
mai multe offal ajunge in sala tronultd, untie era
un jet mare, lar, de-asupra., un ceasornic, did n
vremea aceia era stabilit chiar In Iasi un ceasorni-
car Trances, care-si avea acolo casa si legbiturile de
Tandlie, Gaspar Caillé, de la care s'a pdstral un
document romilnesc, cuprinzilnd iscitlitura personald
a lui Caillé In limba francesd.
Oamenii ambasadarului stint asezati pe lavite de
Iemn, iar ambasadorui însui, cu secretarul, merg
In odaia unde se gdsia Domnut. Boierii i copiii
casä sânt toti In papuci, nu in cizme, dupd obiceiul
turcesc. A dhua zi, ceausul probabil pleciind i se
dau solului serisori Iatine cutre rego i i so Tac daruri:
cai, un caftan de aclaz rosu, opt coti de postav slip-
tire.
Intr'un adaus se pomeneste de retragerea lui Gheor-
glie Stefan la Stettin, uncle a trdit ani de zile in mi-
serie, cerând ajutor In toate pdrtile si uncle pe hIngd
disinsul avea numai pe Rusoaica lui, care Invdtase
romfineste, i vre-un boier doi, nuingftindu-si in-
strdinarea i sdrAcia prin aceia cd, ajutat do egume-
nul Antonie de Moldovita, traducea Insusi psalmii In
romfineste. Manuscriptul se gdsia In stdpanirea cano-
nicului Mokloveanu, din Blaj, i astdzi e Intre
ale Bibliotecii cipariene de acolo. La silt-sit, An-
lonie a Insemnat ceasurile din urmd ale Dormiu
In testamentul, foarte duios, al Doinnului, pe care-1
aminteste autorul articolului din Baftische Studien",
el corea sd fie Inmormantat Fang pdrintii sdi, In
tara, cu ceremonie domneascd, dupd legea sa. Si
bietele lui rAmdsite au strabdtut o blind parte din
Europa, cu tiitoarea care-si zicea Doamnd, i ca a-.
pdnd ail Test aduse la mAndstirea Casinului.

www.dacoromanica.ro
 370

Iatk acum i cea de-a treia d.esc.riere, cea mai noudi.

Este In cartea unui alt cillAtor suedes, tipdritd la
1679 In care se vorbeste de cIldtora de care a
flcut-o la Constantinopol Clas Raiamb, In 1656.
La 23 April 1657, Ralamb pleacd din Brasov. Domn
In momen.tul acela In Muntenia era Constantin
ban, care prcifitase de legdturile lui la Curte,
chiar Inainte de moartea lui Matei Basarab, provo-
case rdscoala seimenilor pentru pregdti succe-
siunea, Inliiturand altd rudd a lui Matei, Diicul.
Un om u.suratec acest flu al lui Badu erban, urmasul
lui Mihai Viteazul, cu o preoteasa. din Ilfov, Elena,
al aril mormant, In satul unde sotul ei era preot,
Dobrenii, se vede si astdzi, Prin Intetirea insd a sei-
menilor lmpotriva lui Matei, Constantin s'a fdcut ro-
bul lor, g ei au ridicat tot felul de pretenVi, pana."
s'a ajuns la o noia g strasnied rascoalá, la nevoia
de represiune prin interventia lui Ilakòczy din Ar-
deal, g atunci s'a distxus de fapt singura oaste de
care mai dispunea Tara-Romaneascd, rdmAnand de
acum lipsità de mijloace proprii de apdrare Tem-
perament de aventurier, Donmul acesta, scos de
Turci pentru participarea la luptele vecinului si pro-
tectorului ardelean, va colinda lumea, trecand, o
si In Domnia Moldovei cu ajutorul Cazacilor.
A lost i prin Maramurds, unde s'a gdsit un potir
ruit de dansul, pIng. s'a prApddit pe acolo, prin
striiindtate.
Rilamb, cu soli de-ai lui Rákòczy, ajunge la Targo-
viste dupd acea miscare a seimenilor. Dd ldmnriri
asupra iirumurilor, care erau foarte rele, mai ales
cä veniserd apele marl. Ajuns In margenea Capitalei,
Domnul Ii trimete Inainte o caleascd cu sase cai
Un articol despre ea, de d. C. Karadja, in Revista Istoricl"
pe 1920.

www.dacoromanica.ro
 371

cloud sute de boieri clri. i acest calator- observit

Imbracamintea Marte luxoasa a curtenilor, lar despre
oaste spune ca era compusa din treizeci de companii
de calarasd, ceia ce da aproape impresia unei ostiri.
Lucru interesant, dacà ar fi adevarat, se pare di
Domnul a fost curios sd vadd pe ambasadorul suedes
cat mai degraba si s'a amestecat Intre ostasi pentru
a-1 zdri. Doi boieri, secretarul i maresalur, u-
reazd Suedesului bund venire:, secretarul stia lati-
neste. Se lauda Toarte mull- Imbrdcamintea lor fru-
moasa: calariau cai turcesti, erau Invesmantati In
zale i ea piei de leopard, de pantera sau
slic cu pene lungi. Musica, si alci, capita: musica
turceased, cited calatorul semnaleaza flaute §i tim-
bate; trambite nu erau.
A dowt zi, e audienta la Domn, foarte stralucitd,
Si aici boierii sant Imbracati ca blanuri de jder.
Mitropatal asistà.' §i el, si se descrie Intregul pa-
lat, cu odaia de primire a lui Matti Basarab, sala
de audien/a, avänd ptheii Imbracali In adamascii,
§i geamuri de sticlá, pe cand °Rile cellelalte, opt
sau noua, nu erau tapetate si aveau ferestile inchise
cu hartie. Voda primeste In mijlocul sdlii de tron.
Se sehimba civilitatile obisnuite. Doua scaune as-
teapta. pe Constantin si pe Ralamb, Doinnul Intrea-
ba .de sanatatea regelui Suediei i, pe urnia,
ai nostri erau foarte curiosi sd afle °elm db la
straini, cateva ceasuri continua Intrebdrile, mai ales
despre lucrurile polone. Pe urma Constantin da am-
basadorului un caftan, adecd o mantie de brocard
de aur, pe care ambasadorul 11 ref Lisa, parandu-i se
prea scump, dar i se spune cä asa e datina.
Se aduce o carata cu sase cal turce,sti, mai mina-
nati decal cei cu cari a fost primit la sosirea lui. Am-
basadorul voia sa plece apoi, dar a fost poftit la
www.dacoromanica.ro
 372

masd. Masa aceasla s'a pelrecut cam In modul ur-

inNtor: Cinci boleri 1-au prima la portita din grading,
cáci, fiind vara, ospatul se gdlise intfun chiosc sau
foisor. Constantin sta la usa foisorului. Nu sant
decât doi pe jeturi ambasadortil i Dommtl, lar suila
sta pe lavite dupd moda turceascá, pana se aduc
fclurile. Afara stau cateva companii d infanterie
nemteascá.
Pe masá se aseazil palru blide de arginl acope-
rae cu. capace. Când ica loe Domnul, numai atunci
chiamá i suita oaspaeltii i boierii de frunte., cari
vin si se ránduiesc, dupa ce s'au spalat pe máni
In odaia anterioara; el mrmánca In talere de cositor.
Felurile sánl bine gatito si se schimba mereu.
La tulliä vin toaslarilc. Domnul rklicà -Intaitt pa-
harul pentru Sullan, ceránd feriare ambasadorului ca
'ae cum face astfel: de fapt Donmii nostri, din
punc: de vederc lurcesc, eran niste tradatori", cari
merflau" sa alba tratainentul lui Bráncoveanu, mai
putin fericit decilt ceilalti. Apoi se inclina in sana-
laca regelui Suediei, i Voda, ca sa arate cát Il pre-
tuiesle, bea data pillare unul duprt altui, pe cánd
pentru Sullan nu bause decât unul. Se Incling si in
~l'Ataca lui liákbczy, a ltti Ilmilnitchi, un aliat,
si a Donmului Moldovei, iar dupìi fiecare pallar
musica zice: viori, tobe, timbale, instrumente lur-
cesti Probabil ca se trageau i tunuri, cela ce uiia
si ni spuie calátorul (dar, iarasi, ponle ca Ilii-
lOczy le luase pe 'Dale In Ardeal). Cánd ambasado-
rul toasleazá penlru Doinn,, se parece un_ lttcru ne-
asteptat pentru el : copiii de casa' astern perne pe
jos si boierii se pun In gentilicia pe ele, si in
acesta ridicd i ei palarul, mergánd apoi sä sitrule
mána Donmului, cum cerca eticheta. Cánd sa se
incheic masa in stistrsit, upar vánalorii domnesti, adtt-

www.dacoromanica.ro
 373

and doi ursi, pc cari-i vilnaserd, i primind bacsis

pentru aceasta.
Ceia ce urmeazd aratà cà ai noslri aveau toiusi mai
mult shnt de discretie decal strainii: langd chiosc era
un cort mic pentru cei ce aveau nevoie sà se retraga
singuri. Seerelarul ambasadorului, mai slab In bala-
male, sine aceastii nevoie de isolare, i atunci doi
maresali" 11 ieau cu alaiu pAnd la cort si-1 asteaptd
unul dintrInsii tine un lighian, apoi
conduc Cu acelasi alaiu la masii.
0 Tilt ul clureizd de la ceasui ii 10 IAA la 7 seara. La
plecare, Domnul In dispositii bune, strange in brate
de cloud ori pe ambasador, sdrutd. Condus Cu lau-
lari acasd, Ralamb pleactl, dar nu fdrd sà i se arate
de Domn dorinta de a cdpkla 500 de Suedesi pentru
paza lui.
A doua zi, i se lace un ullim cadou prin Marele-Co-
mis: un cal.IntevArdsit de cilldrasi, e dus la granitd,
In ficcare loc pe mule trece, oaste iese Inaintea lrimi-
sului Suediei.
Decadenta acestei straluciri era Insil aproape.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pagina

Innainte de intemelerea Domnillor 5

Cei d'intAiu cAlAtori In veacul al XIV-lea 21
Ill. Cele d'intAlu alcAtuiri biserice§ti 37
Moldova din a doua jumAtate a secolulul al XIV-lea 48
Moldova lui Stefan-cel-Mare 73
Moldova din prima jumAtate a secolului al XVI-lea:
consideratii generale 91
Supt Petru Rare§, in Moldova 102
DregAtoriile románe§ti In veacurile al XIV-lea pAnA
In al XVI-lea 116
Tara-RomAneascA supt Neagoe Basarab 131
Tenle noastre supt influenta turceascA 143
Un intermezzo de Rena§tere apusean5 in Moldova. 154
Tenle noastre In a doua jumAtate a veaculul al
XVI-lea 173
Trei cAlAtori francesi la noi 189
Un cAlAtor Italian Inainte de Mihal Viteazul: Botero. 217
StrAinii la nol dupA adeverirea cAlAtorilor 229
Epoca lui Mihai Viteazul In mArturlile cAlAtorilor . 250
Epoca MovIlegtilor In paginile de cAlgtori 264
Alti cAlAtori din IntAla jumAtate a secolulul al XVII-
lea OM la Vasile Lupu 271
Mlsionarul Bandini in Moldova lui Vasile Lupu . 299
Un cAlAtor sirian In Principate la jumAtatea veacului
al XVII-lea 331
Alti cAlAtori supt Matei Basarab gi Vasile Lupu . 352

www.dacoromanica.ro