Sunteți pe pagina 1din 4

I.P.L.T.

„Ștefan-Vodă”

Referat la Informatică
pe tema: Metoda bisecției

A elaborat: Buza Daniel


A controlat: Ciubotaru Lilia

Ștefan-Vodă 2017
Metoda Bisecției
Fie dată funcţia f(x), continuă pe segmentul [a, b], şi f(a) × f(b) < 0. Se cere să se determine
pe segmentul [a, b] o soluţie a ecuaţiei
f(x) = 0.
Proprietăţile funcţiei asigură existenţa a cel puţin unei soluţii pe acest segment. Una dintre
cele mai simple metode de deter mi nare a unei soluţii a ecuaţiei f(x) = 0 este metoda
bisecţiei. Metoda presupune deter minarea punctului de mijloc c al segmentului [a, b], apoi
calculul valorii f(c). Dacă f(c) = 0, atunci c este soluţia exactă a ecuaţiei. În caz contrar,
soluţia este căutată pe unul dintre seg mentele [a, c] şi [c, b]. Ea va aparţine segmentului
pentru care semnul funcţiei în extre mi tăţi este diferit (fig . 3 .2).

Dacă f(a) × f(c) > 0, atunci soluţia e căutată în continuare pe segmentul [a1 , b1 ], unde
a1 primeşte valoarea c, iar b1 – valoarea b. În caz contrar, a1 primeşte valoarea a, iar b1 –
valoarea c. Procesul de divizare se reia pe segmentul [a1 , b1 ], repetîndu-se pînă cînd nu se
obţine soluţia exactă sau (în majoritatea absolută a cazurilor!) devierea soluţiei calculate
ci de la cea exactă nu devine suficient de mică. În urma divizărilor succesive se obţine conse
cutivitatea segmentelor [a0 ,b0 ], [a1 , b1 ], [a2 , b2 ], ..., [ai , bi ], ... .
Pentru fiecare dintre ele are loc relaţia f(ai ) × f(bi ) < 0, i = 0, 1, 2, ... .

Estimarea erorii. Deoarece soluţia exactă ξ a ecuaţiei este un punct al segmentului


[ai , bi ], rezultă că diferenţa dintre soluţia exactă şi cea calculată nu depăşeşte lungimea
acestui seg-ment. Prin urmare, localizarea soluţiei pe un segment cu lungimea ε asigură o
eroare de calcul a soluţiei ce nu depăşeşte valoarea ε:
│ ξ –c1│< ε = │bi –ai │
Algoritmizarea metodei
Pornind de la descrierea matematică a metodei, putem separa două cazuri distincte de oprire
a procesului de calcul al soluţiei ecuaţiei
f(x) = 0 pentru metoda bisecţiei:
A1. Algoritmul de calcul pentru un număr prestabilit n de divizări
consecutive:
Pasul 0. Iniţializare: i ⇐ 0.
𝑎+𝑏
Pasul 1. Determinarea mijlocului segmentului 𝑐 ⇐
2
Pasul 2. Reducerea segmentului ce conţine soluţia: dacă f(c) = 0,
atunci soluţia calculată este x = c. SFÎRŞIT.
În caz contrar, dacă f(a) × f(c) > 0, atunci a ⇐ c; b ⇐ b, altfel a ⇐ a; b ⇐ c.
𝑎+𝑏
Pasul 3. i ⇐ i + 1. Dacă i = n, atunci soluţia calculată este = . SFÎRŞIT.
2
În caz contrar, se revine la pasul 1.
A2. Algoritmul de calcul pentru o precizie2 ε dată:
𝑎+𝑏
Pasul 1. Determinarea mijlocului segmentului . 𝑐 ⇐
2
Pasul 2. Dacă f(c) = 0, atunci soluţia calculată este x = c. SFÎRŞIT.
În caz contrar, dacă f(a) × f(c) > 0, atunci a ⇐ c; b ⇐ b, altfel a ⇐ a; b ⇐ c.
𝑎+𝑏
Pasul 3. Dacă |b – a|< ε, atunci soluţia calculată este ⇐ . SFÎRŞIT.
2
În caz contrar, se revine la pasul 1.
Exemplul 1: Să se determine o rădăcină a ecuaţiei x4 + 2x3 – x –1 = 0 pe segmentul
[0, 1] pentru 16 divizări consecutive.
Deoarece numărul de aproximări succesive este fixat, iar extremităţile segmentului
cunoscute, atribuirile se realizează nemijlocit în program.
Exemplul 2: Să se determine o rădăcină a ecuaţiei 6cos(x) + 8sin(x) = 0 pe segmen tul
[2, 4] cu precizia ε=0,00017.

Bibliografie:
Manual pentru clasa XII Informatica editura„ Știința 2015”

Concluzie:
Consider că metoda bisecției este una dintre cele mai simple și eficiente metode de
determinare a soluțiilor ecuațiilor algebrice si transcendente.